joi, noiembrie 19, 2026

Alertă de grad zero pentru securitatea națională a României – Delta Dunării și marea teritorială sunt total expuse operațiunilor militare de tip cinetic ale Federației Ruse

Atacurile Federației Ruse în regiunea Mării Negre din ultimele zile, mai exact în apele teritoriale ale României, reprezintă un atac direct asupra teritoriului NATO.

Nu mai este vorba de un război hibrid, ci de ceea ce am putea numi escaladarea hibrid – cinetică a unor operațiuni militare împotriva unui stat membru NATO.

Timp de 48 de ore (13 noiembrie și noaptea dintre 14 și 15 noiembrie), dronele ruse au lovit patru nave comerciale în apele teritoriale ale României, în zona cuprinsă între ieșirea canalului Sulina și cea a brațului Sfântu Gheorghe la Marea Neagră, în limita de 12 mile maritime de la țărm.

Toate aceste nave așteptau la coadă pentru a intra pe canalul Sulina.

Aceste incidente nu sunt doar o serie dintr-o serie de alte incidente. Asistăm la o blocadă a Federației Ruse la Gurile Dunării, o blocadă impusă prin mijloace militare.

La data de 14 octombrie 2026 Federația Rusă a atacat pentru prima dată nave aflate în marea teritorială a României. Este vorba de navele YARA 1 și LADY JASMIN care au fost lovite la 5 -7 mile depărtare de țărm, iar nava WINE TRADER a fost lovită la o distanță de doar 3 mile de țărm.

Întrucât nu a existat o reacție din partea autorităților române, Federația Rusă a reluat aceste atacuri. La data de 13 noiembrie 2026 o dronă rusă a atacat nava LARISSA 1, la o distanță de doar 6,8 mile nord – est de brațul Sfântu Gheorghe.

În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2026 a avut loc un atac fără precedent al Federației Ruse asupra teritoriulul României.

La ora 21 10 nava EVIA PETROL, sub pavilion grec (stat membru NATO) a fost ataccată la o distanță de doar 4 mile maritime de canalul Sulina.

La ora 21 45 nava MARSOL a fost atacată la doar 5 mile maritime de canalul Sulina.

Un al doilea val de atacuri a urmat aproximativ în jur de ora 00 00, nava ALI NAJAFOV fiind lovită de drone ruse. Incendii au izbucnit pe toate cele 3 nave. Nu au existat pierderi de vieți omenești, ceea ce a fost cu totul ieșit din comun în astfel de cazuri.

MApN a declarat că în noaptea dintre 13 spre 14 noiembrie radarele sale au detectat o țintă la est de Insula Şerpilor. Drept consecință, două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer, ca activitate de poliție aeriană, în cadrul unei misiuni coordonate de NATO, printr-o procedură care s-a aplicat și în cadrul unor incidente similare cu drone ruse.

La 20 51 și respectiv 23 19 au fost trimise notificări Ro-Alert locuitorilor din partea de est a județului Tulcea.

Avioanele F-16 au escortat țintele, nu au intervenit și s-au întors la baza de la Fetești la 21 37, respectiv 00 27.

Cum a răspuns România la aceste agresiuni fără precedent asupra teritoriului său național?

captura Observator News

La data de 15 noiembrie premierul Luca Niculescu a declarat că incidentele sunt „inacceptabile” și reprezintă „o încălcare a dreptului internațional”. Ministrul Apărării Radu Oprea a declarat că va solicita NATO patrule cu avioane de supraveghere în Marea Neagră, va cere echipamente suplimentare pentru combaterea dronelor și de asemenea că a discutat cu Thales pentru devansarea livrării radarelor Gap Filler destinate României. Radu Oprea a anunțat că va pune problema securității la Marea Neagră pe agenda reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles din 17 – 18 noiembrie. Ministrul Afacerilor Externe Dan Neculăescu a reacționat abia pe data de 16 noiembrie, afirmând că România va cere partenerilor europeni sprijin suplimentar pentru securitatea sa.

Președintele României nu a avut nicio reacție.

Indignare temperată, promisiuni, îngrijorare – de fapt, nimic concret care ar avea rolul de a descuraja acțiunile Federației Ruse.

În urma primului atac al Federației Ruse asupra României din 14 octombrie, miniștrii Apărării din România, Bulgaria și Turcia au convenit să aibă „consultări telefonice regulate”, au cerut un avion suplimentar de recunoaștere și au apelat la Uniunea Europeană pentru o finanțare de 50 milioane de euro.

În România nu s-a convocat CSAT nici în urma atacurilor din octombrie, nici a atacurilor din noiembrie.

România a ezitat să invoce articolul 4 NATO care prevede consultări între statele membre.

Care este situația în prezent, după ultimele atacuri ale Federației Ruse?

Peste 100 de nave comerciale stau la coadă pentru a intra pe canalul Sulina. Dacă o singură navă comercială dintre acestea este lovită din plin, o catastrofă ecologică inimaginabilă se poate produce asupra întregului teritoriu al Deltei Dunăriii – dată fiind densitatea de nave din marea teritorială a României, majoritatea încărcate cu materiale inflamabile.

Nu cumva chiar acesta a fost scopul atacurilor Federației Ruse, efectuate foarte aproape de țărmul României la Marea Neagră? Anume nu doar de a împiedica rutele comerciale ale Ucrainei, ci și de a provoca o catastrofă ecologică în Delta Dunării, în așa fel încât niciun canal al Dunării să mai fie navigabil, iar întregul eco-sistem să fie distrus?

Au luat în calcul decidenții politici din România acest risc major la adresa securității naționale?

Cert este că politica actuală de monitorizare pasivă (care poate deveni activă doar în anumite circumstanțe) și-a atins limitele.

Marea Neagră este la ora actuală cel mai fierbinte spațiu maritim al planetei. Incidentele din Marea Neagră sunt mult mai frecvente decât cele din Strâmtoarea Ormuz sau cele din Marea Roșie. Pe data de 25 octobrie 2026, Financial Times publica un articol intitulat „Marea Neagră a devenit ruta maritimă cea mai mortală din lume”. Potrivit autorilor acestui articol, mai mulți marinari au murit în Marea Neagră în 2026 decât în orice alt spațiu maritim din lume, ca urmare a atacurilor Federației Ruse. 570 de nave comerciale au fost lovite în Marea Neagră și 40 de marinari și-au pierdut viața, potrivit Organizației Maritime Internaționale, depășindu-se astfel toate recordurile negative înregistrate în Ormuz. O navă comercială care navighează în apropierea țărmurilor României sau Bulgariei este asigurată, potrivit Financial Times, cu sume de două ori mai mari decât sunt asigurate navele din Golful Persic.

La fel ca și Iranul, Federația Rusă a impus o blocadă navală. Asupra unui stat membru NATO – România.

Soluția la o blocadă navală este una singură: escortarea militară a navelor comerciale. SUA a realizat acest aspect și a propus escortarea navelor comerciale de către o coaliție militară internațională încă de la data de 12 martie 2026. Datorită refuzului mai multor state NATO de a facilita această escortă, SUA a preluat inițiativa. De exemplu, într-o singură zi, 3 septembrie, Marina SUA a escortat 40 de nave care transportau 18 milionae de barili de petrol prin Ormuz. Escorta navală nu a fost o operațiune pașnică, Iranul ripostând, însă în timpul acestei operațiuni armata americană a atacat aproape 60 de obiective militare din zona Strâmtorii Ormuz. Printre acestea s-au numărat sisteme de apărare aeriană, radare, instalații de comunicații, infrastructură maritimă și capacități despre care SUA au susținut că pot fi folosite pentru amplasarea minelor navale.

Exact așa ar trebui să procedeze România la Marea Neagră, anume să ceară escortarea navelor comerciale printr-o operațiune a statelor NATO, iar în cazul în care există ezitări sau întârzieri, să folosească propriile sale nave militare (atâtea câte sunt) dacă nu pentru a limita atacurile Federației Ruse, cel puțin ca element de descurajare. Federația Rusă nu va ataca aceste nave, deoarece are un alt obiectiv decât acela de a începe o confruntare directă cu alte țări în afara Ucrainei.

Se va replica probabil că, din cauza Convenției de la Montreux, nave militare nu pot intra în Marea Neagră.

Foarte corect raționament dar și statele NATO riverane Mării Negre – România, Bulgaria, Turcia – posedă o flotă maritimă militară, staționată deja în Marea Neagră. În plus, nimic nu interzice intrarea în Marea Neagră și poziționarea în apele teritoriale ale României, precum și în zona sa economică exclusivă, a unor nave civile din statele membre NATO care să asigure misiuni de supraveghere și salvare.

Dincolo de aceste operațiuni care necesită voință politică pentru a apăra teritoriul național, România are la îndemână mecanisme pe care nu le-a utilizat. Așa cum am arătat, nu a cerut consultări în baza articolului 4 NATO și nu a fost convocată o ședință CSAT. Dincolo de toate acestea, mai există un mecanism care nu a fost folosit – invocarea art. 51 din Carta ONU care se referă la dreptul fiecărui stat membru la autoapărare individuală sau colectivă în cazul unui atac armat (cu raportarea ulterioară  a măsurilor către Consiliul de Securitate).

Simpla invocare a acestei prevederi a dreptului internațional este un element de descurajare foarte puternic la adresa Federației Ruse. Până acum, această posibilitate a fost complet ignorată de autoritățile române.

Atât timp cât Federația Rusă observă că încălcarea în mod flagrant a suveranității unui stat membru NATO generează ca reacție doar ridicarea în aer a unor avioane F – 16, alerte prin SMS, declarații care nu spun nimic și eventual reuniuni strict birocratice la Bruxelles, atacurile asupra României se vor intensifica.

Singura modalitate de a opri teroarea maritimă și aeriană din zona Gurilor Dunării este desfășurarea imediată a unor forțe navale de escortă și intervenție, trecerea aviației și apărării aeriene în modul de interceptare și distrugere a oricăror UAV sau USV ruse care intră în zona economică exclusivă și se îndreaptă în direcția mării teritoriale a României. Așa ar trebui să fie scrisă o decizie a CSAT. Până atunci, vor urma atacuri cu consecințe dramatice asupra teritoriului național al României.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Atitudinile lui Nicusor Dan si ale guvernului PSD LucaN sunt atat de pasive incat par a fi pro-ruse! Suntem in bataia vantului din cauza unor trogloditi incapabili sa intreprinda actiuni minimale in scopul apararii tarii!

    Miruta si Mosteanu plus Oana Toiu aveau reactii mai ferme si chiar au initiat masuri de raspuns la agresiunile rusesti, in limita a cat s-a putut. Mosteanu, cu toate studiile lui dubioase, era mai capabil decat acesti maimutoi PeSeDisti.

    • Cu PSD la conducerea MApN avioanele doar vor insoti dronele in drumul lor.
      In zona bratelor Sulina si Sf. Gheorge ar fi necesare la limita apelor teritoriale ale Romaniei 6 containere turcesti cu dispozitive antidrona. Dar cine da cincilele si cutiile de pantofi pentru achizitionarea lor.
      Cand dronele vor scufunda toate vasele ce stau la ancora in zona o sa-l cautati cu lacrimi in ochi pe Miruta.

  2. Prea belicos. România este SLABĂ militar, economic și diplomatic. În plus, Turcia și Bulgaria practică politica struțului, închid ochii(ca și România). Iar Europa de Vest fuge ca dracu’ de tămâie să se implice militar la Marea Neagră ( iar Turcia nici nu le va permite accesul prin strâmtori). Ca urmare, suntem singuri și slabi pe Frontul de la Marea Neagră și mai avem pe cap și situația cu Moldova.
    Da, ar trebui să fim mai agresivi la Marea Neagră, dar suntem singuri, slabi și fricoși.

  3. Foarte bun articolul. !
    Adaug o singură observație. Argumentul oficial al prudenței, „să nu oferim Rusiei pretextul unei escaladări împotriva unui singur stat”, pornește de la o premisă falsă: escaladarea nu e un risc viitor, ea are loc deja. Din octombrie, navele au fost lovite întâi în larg, apoi la limita apelor teritoriale, iar acum la 4–7 mile de Sulina, de patru ori în 48 de ore. Este clasica tactică a „feliilor de salam”: fiecare pas rămas fără răspuns devine noua normalitate și pregătește pasul următor.

    Pasivitatea nu reduce riscul, ci îl confirmă (iar pentru asta sunt de acuzat oficialitatile+presedintele).

    Un răspuns nu înseamnă aventurism, ci costuri imediate, gradate și executabile:
    – atribuirea oficială și numirea faptei drept atac asupra teritoriului național;
    – expulzări și reducerea misiunii diplomatice ruse;
    – cererea de consultări NATO conform art. 4; reguli de angajare publice pentru marea teritorială;
    – și, pe plan economic, preluarea controlului (nu confiscarea) activelor Lukoil printr-un administrator special, după modelul bulgar.

    Nu putem cere Alianței să trateze situația ca pe un atac asupra NATO cât timp noi înșine evităm să o numim așa….

    iar ca o gluma, cred ca numai Plutoniul din combustibilul uzat de la Cernavoda i-ar descuraja pe rusi

    • Mda, ar fi o cale: sa cream prima bomba cu plutoniu, din Ro, sa le-o imprumutam ucrainenilor, pe rachetele lor. Sau sa cumparam noi rachete. Flamingo, Super Neptun…..

  4. in plus, se mai transmite un mesaj Moscovei unul în trepte:

    – imediat: administrator special pentru tot grupul Lukoil (inclusiv retailul) și revizuirea concesiunii Trident, ambele cu bază legală existentă;

    – condiționat, dacă atacurile continuă: România cere la Bruxelles listarea beneficiarilor reali ai TMK și Alro, (firme rusesti/actionari rusi) ceea ce ar deschide legal aceeași cale și pentru ele.

    Ne mai pricopsim si noi cumva

  5. Rusia stie ca Romania nu este capabila sa riposteze.
    Deci, face ce vrea.
    Romania nu are armamentul necesar pentru a-si proteja apele teritoriale si nici oamenii politici care sa fie fermi, in privinta agresiunilor Rusiei.
    Deci, e o dubla slabiciune.
    In acelasi timp, NATO (si UE) se face ca nu vede.
    Se stie ca Rusia ataca, intotdeauna, unde nu poate fi respinsa.
    Ce escaladare?
    (Ati vazut sa atace sistematic Polonia?)
    Ce-i de facut?
    Inchiderea ambasedei ruse la Bucuresti si retragerea ambasadorilor nostri din Rusia.
    Activarea Art. 5 din tratatul NATO
    Nationalizarea tuturor obiectivelor economice rusesti de pe teritoriul Ro.
    In rest, numai de bine!

  6. foarte bun articolul. n ai ce face decit sa te ascunzi in boscheti si sa fugi in munti. unul ce i batut fara riposta va fi batut in permanenta (asa functioneaza legea junglei). un troglodit ce inspira mila, fara onoare, asa va ramine : un vierme usor de strivit. prosperitatea fanariotilor actuali este relativa, cetele de tatari calare le vor distruge palatele cu turnulete si gardurile betonate intre care s au pus (oare?) la adapost.

  7. Fără supărare, ce-s poveștile astea cu atac cinetic, hibrid, etc ?
    Este un atac militar rusesc neprovocat asupra unui stat care nu este parte în războiul de agresiune rusesc asupra Ucrainei
    Un atac echivalent unui război rusesc împotriva României – asta e definiția corectă a atacului rusesc
    Un atac frățesc, cum ar zice patriarhul nostru ca să nu îi supere pe ruși și pe criminali care stau pe scaune la moskva

    Am văzut la ministeru de apărare ca el va face discuții cu alte state, asta e răspunsul și capacitatea de răspuns a ministerului de apărare : discuții
    Vai și amar
    Atacu militar rusesc ar presupune un răspuns rapid din partea armatei române, conform jurământului militar
    Suntem conștienți ca nu dorim atacarea teritoriului rusesc, dar măcar o escortă aeriană și navală a navelor care circulă spre și dinspre porturile noastre

    Mă refer la cei care au urmat școlile de strategie militară
    Dar cine să răspundă, ca știm cum s-au acordat gradele de general și funcțiile echivalente gradelor de general

    Politicienii români nu răspund pt ca ei nu răspund decât atunci când atacu afectează propriile interese: cutiile de pantofi, lingourile și tablourile ascunse prin cimitire, restul nu contează
    Pt politicianu român nu e importantă țara, mai important este interesul personal, neamurile și pretenii

    Principalul vinovat este tovarashu grindeanul
    El a anulat programul corvetelor stabilit de guvernul Cioloș cu Damen Galați
    https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/grindeanu-joi-abrogam-hg-privind-corvetele-sa-se-vina-la-parlament-cu-un-memorandum-686886

    Acele corvete aveau capacitatea de luptă necesară semnalării și eliminării amenințărilor/dronelor de azi
    La începutul atacului rusesc în Ucraina în 2022 mai trebuiau comandate încă 4 nave similare la Damen Galați
    Dacă țara ar fi avut conducători civili și militari

    Relativ recent, la comanda lui grindeanul judecătorii cecere numiți de pesede au anulat programul safe elaborat de guvernul Bolojan
    Gândire cu premeditare
    S-au mărit pensii și salarii în loc de înzestrare militară
    Importanta e burta plină, țara și independența ei să aștepte

    La justiție, parchetu jeneral, serviciile secrete, semege, ceseateu e stinsă de mult lumina, ei îs deja de mult în pensie anticipată, dar nu și-au dat seama
    Acolo lupta e cum poți să iei cat mai mare pensie
    În detrimentul drepturilor acestui popor

    Iar președintele republicii face ce îi aprobă pesedeu, acum i-a aprobat o plimbare prin Asia

    Un răspuns minimal al armatei noastre ar presupune să ridicăm în aer tot ce avem: avioane, elicoptere pt doborârea tuturor dronelor/amenințărilor rusești asupra navelor civile din apele noastre teritoriale și zona economică exclusivă
    O urmărire 24/24 h și 7zile/7
    Să scoatem pe mare toate navele militare care le avem, ca să distrugă amenințările ruse – inclusiv submarinele ruse care circulă prin apele noastre
    Tb sa ne imaginam ca rușii pot ataca sondele din apele noastre, și vor ataca daca nu vom răspunde rapid

    Marea majoritate a produselor agricole se exportă naval – dacă comerțul naval nu merge se va bloca activitatea exportatorilor

    Era să uit, noi am avut înaintași măreți și ar fi păcat să stricăm obiceiu de a pune țara jos în fața invadatorilor
    La scufundarea crucișătorului moskva in ww2, maretele nave militare române nu au răspuns cum ar fi trebuit, în sensul atacârii grupul de nave militare ruse care s-a retras după scufundarea moskva – și atunci conducerea marinei noastre militare gândea doar în interesul național al altora și nu al țării noastre

    Cum spuneau romanii, acum vreo 2000 de ani victoria iubește pregătirea – armat victoria curam
    Iar pregătirea de luptă și înzestrarea marinei noastre militare este praf
    Ca știm cum a luat nastase cuplul regal la un preț cu mai mult de 10 ori mai mare decât prețul real
    Vezi prețul pt o navă similară type 22 plătit de Chile
    https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/pretul-fregatelor-cumparate-de-romania-de-trei-756750.html

    La noi conducerea e pe sistem tradițional
    Ca nu degeaba a primit atâtea voturi cuplul tradițional jeorjescu – semeon – sosoaca, ca ei îl iubesc pe criminalu de la moskva oricât rău ar face în lume și oricati nevinovați ar ucide

    Suntem, din nou ca la 1916
    https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ce-scria-octavian-goga-in-1916-despre-politicienii-romani-450969.html

    Să fii mare nu-i mirare
    Să fii om îi lucru mare

  8. Poate că nu toată lumea știe despre cele 12 (douăsprezece) invazii rusești asupra teritoriilor românești, dar există o seamă de mențiuni pe această temă dintre care nu putemm trece cu vederea documentul de pe site-ul Senatului României: https://www.senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=F9D0C3E8-C684-4C9E-8176-D9EAA3907B25
    Dincolo de „abilitățile” de strateg ale fiecărui cititor ne putem întreba cine și de ce:
    – nu a reactivat submarinul Delfinul și nu achiziționat submarinele de completare a structurii de luptă – https://www.defenseromania.ro/cat-ar-fi-costat-repararea-delfinului-singurul-submarin-al-romaniei-putea-fi-salvat-in-anii-90-dar-decizia-nu-ar-fi-fost-rentabila_620825.html
    – nu a terminat de echipat fregatele – https://www.defenseromania.ro/fortele-navale-tacticos-sistemul-de-management-al-luptei-posibila-solutie-in-modernizarea-fregatelor-oficial-thales-propunerea-noastra-este-un-sistem-produs-in-romania_628435.html
    – nu a achiziționat minimul de corvete necesare – https://www.digi24.ro/stiri/scandal-de-amploare-la-licitatia-privind-procedura-de-achizitie-a-corvetelor-presiunile-lui-dragnea-1062525; https://hotnews.ro/achizitia-corvetelor-contestatia-damen-a-fost-respinsa-definitiv-de-instanta-247876
    – nu a înlocuit bătrânele (mai rămăseseră 3?!) vedete torpiloare vreme de decenii, când se știe că și o Dacie 1300 are durata de funcționare de 10 ani – https://www.defenseromania.ro/o-radiografie-nu-prea-placuta-cate-nave-are-romania-una-singura-are-capacitati-reale-de-lupta-dar-intr-un-razboi-modern-ar-fi-contracarata-imediat_629727.html
    – nu a construit măcar cele 12 vedete torpiloare cerute (planificate?) – https://www.despremarinaromana.com/2024/11/vedetele-torpiloare-mari-un-capitol.html
    – planuri de viitor ?! https://www.defenseromania.ro/o-radiografie-nu-prea-placuta-cate-nave-are-romania-una-singura-are-capacitati-reale-de-lupta-dar-intr-un-razboi-modern-ar-fi-contracarata-imediat_629727.html – poate dacă aprobă Putin?!
    În definitiv Marea Neagră reprezintă singurul FRONT NEACOPERIT DIN CALEA RUSIEI și asta se știe de multă vreme!
    La Nord și la Sud există obstacole!
    Și mai vârtos decât acestea trebuie să știm că Art. 3/Tratatul Nord Atlantic prevede că: „Pentru a îndeplini mai efficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continue, își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat” – https://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf

  9. „…să folosească propriile sale nave militare (atâtea câte sunt) dacă nu pentru a limita atacurile Federației Ruse, cel puțin ca element de descurajare”

    După cum știm, România dispune de importante capabilități militare la Marea Neagră.
    Spre exemplu, dacă va trimite în zonă submarinul Delfinul, Rusia va tremura de frică.

    Dar, înțelept sfătuit de consilierii săi, președintele României, care ne-a cerut în repetate rânduri să fim liniștiți, întrucât mediază echidistant pentru noi, a decis probabil că încă nu este momentul ca România să bage frica în Rusia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

„Superb documentată, născută dintr-o mare dragoste intelectuală, cartea Clarei Mareș vine să întregească luminos imaginea noastră despre condiția intelectualului antitotalitar în regimul comunist. Dramaturg remarcabil, eseist cu impresionante intuiții metafizice, memorialist și romancier de înaltă clasă, autor al unor pagini de neuitat despre libertate și sclavie în secolul lagărelor de concentrare și al tribunilor sociopați, I.D. Sîrbu a fost un apropiat al scriitorilor din Cercul Literar de la Sibiu, a fost chiar unul dintre fondatorii acestui nucleu lovinescian, decis să apere valorile esteticului și ale Rațiunii la ceasul anexării culturii de către dictatură.” (Vladimir Tismăneanu)

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro