Întrebările
În materialul anterior[1] asupra avatarurilor migrației românești în Europa, din perioada pandemiei COVID-19 și după, operam cu distincții între țări de destinație principale pentru emigrația românească din „hexagonul de atracție”, Sudul Global, Nordul Global al Europei, cu mai mulți sau mai puțini migranți care renunță la cetățenia română etc. Dar dacă, menținând câmpurile de migrație, detaliem analiza și trecem la mozaicul vârstelor pentru aceiași emigranți, ce aflăm în plus? Care sunt noile ipoteze pe care le putem genera? Am face un pas important trecând spre o detaliere în cunoașterea câmpurilor esențiale ale migrației românești în străinătate. Este ceea ce încercăm să întreprindem în continuare prin raportare la cinci categorii de vârstă, pentru România : copii sub 15 ani, tineri în căutarea drumurilor de educație, ocupare sau status marital, între 15 și 29 de ani, segmentul de 30-49 de ani format majoritar din activi în câmpul muncii, și cei de peste 49 de ani, mai aproape de pensionare/vârsta a treia. Vom discuta grupările de vârstă comparativ, pe cele 10 țări din Europa, principalele destinații ale emigranților români pe continent.
În plus, extindem comparația câmpurilor de migrație ale României, în Europa, prin raportare la câmpurile de migrație ale Poloniei, tot în cadrul european. Cele două țări sunt comparabile nu numai prin PIB per capita, din media Uniunii Europene[2], ci și prin secvențe de istorie comună în perioada comunistă. Polonia are o populația (36.6 milioane, la 1 ianuarie 2024)) aproape dublă față de cea a României (19.1 milioane, la 1 ianuarie 2024)[3], dar emigrarea poloneză în spațiul european este considerabil mai mică decât cea din România. Corupția (corruption perception index CPI) , pe o scală de la 1 la 100, cu măsurare indirectă, este mai mare în România (CPI=46) decât în Polonia (CPI=53), în 2024[4]. Similitudinile și diferențele menționate fac și mai relevante comparațiile între mozaicul vârstelor pe cele două câmpuri de migrație europeană.
Mozaicul pe grupe de vârstă în câmpul de migrație românesc
În cazul României, ponderea maximă de imigranți în cadrul grupei de vârstă de 30-49 de ani nu este în grupa țărilor din hexagonul de atracție pentru care dispunem de date (IT, ES, DE, AT), ci în grupa țărilor cu atractivitate migratorie peste medie (NO, SE, IE, PT). Acestea din urmă sunt cele patru, din cele 10 țări de analiză în Europa, în care atracția românilor pentru muncă pare să fie maximă.
Grupa de peste 49 de ani, cei mai în vârstă, are o maximă concentrare (26%) în Italia. Normal ar fi ca în datele asociate de care dispunem, de la recensământul din 2021 din România, să înregistrăm cea mai mare pondere a revenirilor tot din Italia din simplul motiv că ponderea cea mai mare a cetățenilor migranți din România, apropiați de pensie, este în Italia. Așteptarea este confirmată de datele recensământului din 2021 din România: din totalul de 579 de mii cetățeni români reveniți în țară, cei mai mulți (157 de mii) provin din Italia (date din tabelul 4.5 cu rezultatele definitive ale RPL 2021,disponibil la https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/10/Tabel-4.5.xlsx ) . Pe aceași logică ne așteptăm ca pe locul al doilea la revenirile din străinătate, la RPL 2021, să se afle cetățeni români reveniți din Spania. Așteptarea este confirmată de datele aceluiași recensământ din 2021.
Table 1. Romanian immigrants in Europe, by age group and country, 2024
Desigur, în structurarea așteptării ca majoritatea revenirilor în țară să fi contat nu numai ponderea celor de peste 49 de ani în totalul imigranților de cetățenie română, ci și vechimea imigrării în țara de destinație de referință. Vechimea imigrării combinată cu vârsta imigrantului au stat, se pare, la baza deciziei de revenire în țară. În seria așteptărilor derivate din analiza de față este și cea care susține ipoteza revenirilor în țară în primul rând din țările „hexagonului”, al grupului de țări care au manifestat, la un anume moment, maximă atractivitate pentru cetățenii imigranți din România.
Tot în baza unei lecturi prin cifrele de valoare maximă pe coloane din Tabelul 1, notăm că ponderea tinerilor de 15-29 de ani, în 2024, era maximă la nivelul imigranților din România în Olanda (36.2%). De ce? Nu putem știi sigur. Ipoteza pe care o adoptăm este legată de educație, de ponderea mare a imigranților tineri din România care au ajuns în Olanda pentru studii universitare[5]. Similar, rămâne întrebarea de ce Austria este țara cu cea mai mare concentrare de imigranți-copii pentru românii, din cele 10 țări europene abordate în acest material. Ar putea fi vorba de faptul că migrația familială a românilor a fost de intensitate mai mare spre Austria decât spre alte țări? Nu știm.
Dar emigrarea din Polonia în țări europene, cât de asemănătoare/diferită este de cea cu plecările din România spre țări europene?
Mozaicul vârstelor în emigrarea europeană din Polonia
Distanțele, vecinătățile și organizarea instituțiilor din țară par să dicteze o configurație mult diferită a emigrării europene din Polonia (Tabelul 2), comparativ cu emigrarea europeană din România. În primul rând, emigrarea poloneză spre cele 10 țări europene de maximă atracție este mai redusă decât emigrarea din România. Greu de spus „de ce”. Să fie vorba și de o migrație circulatorie, mai mare în Polonia decât în România, cu consecințe în reducerea emigrării de scurtă durată? Posibil, dar, iarăși, nu avem date care să valideze o astfel de ipoteză. Sau este vorba de calitatea mai bună a instituțiilor din Polonia decât în România? Posibil, pentru că nivelul corupției, așa cum rezultă din valorile CPI deja menționate , indică o corupție mai mare în România decât în Polonia.
Tot la capitolul diferențe între Polonia și România vom nota un fapt legat de distribuția emigranților din Polonia în grupa de vârstă de 30-49 de ani. Pentru emigrarea din România, cea mai mare pondere de emigranți în grupa de vârstă de 30-49 de ani era în țări cu atracție de rangul doi (SE, IE, NO, PT). În cazul emigrării din Polonia, ponderea respectivă era în țările de maximă atractivitate (NO, IE).
La capitolul similitudini între cele două câmpuri de emigrare, vom nota rolul similar al Italiei care, și pentru imigranții din Polonia ca și pentru cei din România, găzduiește cea mai mare pondere de persoane de peste 49 de ani, din totalul celor venite din Polonia (39.5%). Tot la capitolul similitudini notam și faptul că, în grupa de vârstă de 15-29 de ani, cea mai mare concentrarea este, în câmpurile românești și poloneze, în emigrarea spre Olanda. Să fie vorba tot de atracția educațională spre Olanda?
Table 2. Poles immigrants in Europe, by age group and country, 2024
În fine, în legătură cu migranții copii, cea mai mare concentrare apare, pentru emigrația poloneză, în cazul Belgiei.Să fie vorba de faptul că migrația familială a românilor este mai mare spre Austria iar cea a polonezilor spre Begia? Și în acest caz cercetări suplimentare sunt necesare.
Concluzii
Mozaicul vârstelor diferă considerabil între România, țară aleasă pentru focalizare, și Polonia, ca țară de referință pentru comparație. Din analiză, rămânem în primul rând cu întrebări de cercetare: de ce o țară mai mică precum România are o emigrare mai mare decât Polonia, în Europa; de ce ponderile cele mai mari de imigranți de peste 49 de ani, pentru ambele țări, sunt în Italia; de ce, iarăși pentru ambele țări, ponderile cele mai mari de tineri de 15-29 de ani sunt în Olanda; de ce pentru Polonia, ponderile cele mai mari de activi de 30-49 de ani sunt în țări de maximă atractivitate migratorie, iar pentru România în țări de atractivitate migratorie secundară. Astfel de întrebări ar putea fertiliza cercetările asupra migrației intra-europene din ambele țări.
[1] Materialul este o continuare a celui publicat anterior în Contributors.ro din 31.07.2025, disponibil aici
[2] PIB per capita, din media Uniunii Europene, de 79% pentru Polonia și 78% pentru România, în 2024, conform EUROSTAT, doi https://doi.org/10.2908/TEC00114).
[3] Vezi tabelul demo_pjan, la Eurostat data.
[4] Vezi https://shorturl.at/rJ354
[5] Elfferich, A., Favier, S., & Snethlage, F. (2022). Incoming degree mobility in Dutch higher education 2021-22. The Dutch organisation for internationalisation in education, Nuffic.
alegerea tarii de emigrare depinde de:
limba vorbita, pt romani e mai usoara italiana sau spaniola.
– frica de populatia bastinasa, in Ge sau in A sunt mai multe manifestari dusmanoase decit in Olanda.
– posibilitatea de cistig. In ge se cistiga, inca, mai bine decit in alte tari.
– comunitatea, familia. Deja sunt tari in vare s-a format o comunitate puternica de romani
În ultimii 3 ani balanța intrări/ieșiri a populației rezidente în România a fost aprox zero, deci migrația spre exterior s-a stabilizat. Explicația este că mare parte a migrației românești, eu zic cam 80%, a fost migrație ECONOMICĂ. Dar între timp condițiile de salarizare în România au crescut, prosperitatea a crescut, am ajuns în 2024 la 78% din media UE ca PIB/loc la paritatea puterii de cumpărare, iar salariul mediu net pe economie a sărit de 1000 de Euro/lună Toate acestea fac să nu mai existe motive puternice pentru emigrație pentru cetățenii slab calificați. Prin 2010 un căpșunar lua 1000 de Euro/lună prin Germania, dar în țară salariul lunar era 3-400 euro/lună, acum în Vest poți lua 1500 de euro/lună dar în țară, chiar ca slab calificat poți lua 1000 euro/lună, așa că nu se prea merită să mai pleci la munci umilitoare în Vest. Dar da, exodul creierilor este încă mare dar ăsta este un fenomen general.
O posibila explicatie pt ponderea mare a migrantilor foarte tineri in NL este legata de studii. Universitatile olandeze sunt prezente in toate clasamentele internationale, unele dintre ele chiar intre primele 25%, desi nu sunt mari. Programele de studii sunt foarte bune, costurile sunt acceptabile (cam 2000euro/an) si multe programe sunt oferite in engleza. De aceea, Olanda a devenit foarte populara printre studentii romani, mai ales datorita taxelor mari de studii in Anglia, si, totodata, dupa Brexit.
Foarte multi olandezi vorbesc engleza (fiind materie obligatorie la bacalaureat), iar salariile sunt mai bune decat in Romania. Desi costul vietii este mai ridicat, pentru tinerii din Romania poate fi tentant sa lucreze cativa ani in Olanda, mai ales daca impart cazarea cu alti colegi.