marți, martie 19, 2024

Nobila minciună și premiul Nobel pentru fizică 2021

În Republica, cartea a III-a, 414c, Platon prezintă un concept pe care cercetători și traducători străini[1] îl numesc „nobila minciună”gennaion pseudos. Traducerea completă a Republicii, făcută de profesorul și clasicistul Andrei Cornea în 1986, a optat pentru o variantă cu mai multe cuvinte dintre care lipsește termenul nobil:   

„Dar care ar fi oare mijlocul — am spus eu — de a-i face să creadă, dintre acele minciuni necesare despre care vorbeam, una vrednică de tot [s. m.], mințiți fiind, mai întâi de toate, chiar cârmuitorii înșiși, iar dacă aceasta nu este cu putință, măcar restul cetății?”[2]

Într-un schimb de e-mailuri, profesorul Cornea mi-a scris că varianta o minciună vrednică de tot a fost aleasă sub influența lui Constantin Noica și că noua versiune, care va fi publicată probabil la sfârșitul acestui an, va avea o conotație „ceva mai puțin neaoșistă”: o minciună nobilă de tot. Precizez că notele și interpretarea profesorului Cornea nu conțin nici un comentariu legat de acest concept, care, împreună cu alegoria peșterii și mitul lui Er, reprezintă, în opinia mea, pilonii principali ai edificiului filosofic numit Republica.

Deși ambele traduceri românești transmit caracterul oximoronic al sintagmei gennaion pseudos, varianta o nobilă minciună este mai scurtă și o voi utiliza în continuare.

În dialogul său de mai sus cu Glaucon, Socrate consideră că este lăudabil să minți pentru o cauză merituoasă. În cazul său, o nobilă minciună este necesară pentru a justifica moral o societate ideală, stratificată și stabilă, condusă de un rege filosof (Platon?).

În Eseul explicativ care însoțește traducerea sa, marele filosof și clasicist american Allan Bloom consideră că, prin demersul lui Socrate, regimul [politic al cetății] primește culoarea firescului. Pentru a justifica existența stratificării sociale și necesitatea menținerii stabilității acesteia, Platon (alias Socrate) inventează, folosind nobila minciună, un zeu care, afirmă Bloom,  modelează cetățenii, și care la nașterea lor amestecă diferite metale în ei pentru a indica diferitele lor valori – aur pentru conducători, argint pentru războinici, iar bronz și fier pentru artizani. Dacă cetățenii cred acest lucru, și dacă cetățenii acceptă, de asemenea, ideea că există mijloace de a observa diferitele metale, ei vor avea cel puțin o anumită contrapondere la iubirea lor de sine.

Transpunând conceptul nobilei minciuni la condițiile curente, o societate ideală platoniană ar include astăzi o mică elită aurită menită să conducă, susținătorii argintați ai elitei, aflați pe un nivel ierarhic imediat mai jos, formând așa-numitul stat paralel, după care urmează mult mai numeroșii membri ai claselor de jos – țărani, muncitori, șoferi, vânzători ș.a., care susțin societatea umană, făcându-ne viața posibilă, și care au doar valoarea bronzului sau fierului. 

Analizând mai departe implicațiile nobilei minciuni, Bloom observă că aceasta este concepută pentru a le oferi oamenilor motive să reziste, în numele binelui comun, dorințelor lor puternice. În accepția lui Bloom, aceste „dorințe puternice” reprezintă explicația pentru faptul că Socrate recomandă folosirea unei nobile minciuni: caracterul dorințelor bărbaților ar face imposibil ca învățarea rațională să fie învățătura publică.

Făcând un salt în timp de peste 2.400 ani, nobila minciună socratică nu a dispărut, ci, din contra, s-a sofisticat și diversificat pe măsură ce a infectat și a prins rădăcini în diferite domenii ale vieții de zi cu zi: politică, religie, economie, medicină, etc. (Internetul abundă de numeroase alte exemple). A devenit tot mai evident, cel puțin pentru mine, că o nobilă minciună este astăzi un mecanism de propagare intenționată a unui mit sau neadevăr de către o elită („aurită” sau nu) în scopul (uneori nedeclarat expres) menținerii armoniei sociale și/sau pentru a promova o  agendă specifică (corectă politic, egalitaristă, socialistă, „verde”, etc.)

Din nefericire, nobila minciună și-a „clonat” o altă variantă, poate la fel de devastatoare: nobila cauză a corupției sau scopul scuză mijloacele. Pe când corupția ordinară (tradițională) înseamnă doar câștiguri personale ilicite, corupția animată de o cauză nobilă transcende orizontul mundan, ancorând-se într-un sistem teleologic în care consecințele comportamentului individual capătă o prioritate absolută:

În cadrul acestui sistem de credință, consecințele comportamentului tău sunt cea mai importantă preocupare, nu dacă acțiunile tale au fost în mod inerent pozitive sau negative. Dacă acțiunile tale au fost bune, dar au produs rezultate negative, sistemul teleologic ar considera că acțiunile tale nu sunt etice. În mod similar, dacă acțiunile tale au fost nepotrivite (sau chiar ilegale), dar au produs rezultate pozitive, această perspectivă ideologică consideră că ai acționat într-o manieră etică.[3]

Cu alte cuvinte, nu contează cum produceți rezultatele, atâta timp cât se produce rezultatul dorit. Prin urmare, scopul scuză mijloacele, indiferent care sunt acestea. O consecință profund negativă a corupției axată pe o nobilă cauză este situația când cineva, convins de justețea punctelor sale de vedere, va face tot ce-i stă în putere pentru a obține rezultatele dorite.[4] Vă sună cumva familiar? Socialism cu forța? Vaccinare cu forța? Energie „verde” cu forța?

O prezentare detaliată a diverselor cazuri de folosire a nobilei minciuni, în asociere sau nu, cu nobila cauză a corupției depășește cadrul unei contribuții pe această platformă. Dar, pentru că articolele mele anterioare, interesează deja profesori universitari și doctoranzi deopotrivă, mă aștept să apară abordări mai aprofundate ale celor două „maladii” descrise frugal aici: una, apărută în  sec. V î.e.n., cealaltă, în contemporaneitate.

Voi prezenta în continuare doar un singur studiu de caz:

Nobila minciună în climatologie

Pe 5 octombrie 2021, au fost anunțați câștigătorii Premiului Nobel pentru fizică. Unul din cei trei laureați a fost Syukuro Manabe (9o ani), care a lucrat în cadrul Universității Princeton, Geophysical Fluid Dynamics Laboratory (GFDL) – NOAA. Motivația Academiei Suedeze a fost următoarea:

Pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și predicția fiabilă a încălzirii globale

A fost pentru prima dată în istoria sa când Premiul Nobel pentru Fizică a încununat activitățile de modelare climatică. În 2018, s-a acordat un Premiu Nobel pentru Economie profesorului William Nordhaus (Yale University)pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung”.

Unul din modelele dezvoltate de grupul lui S. Manabe de la Princeton a fost GFDL CM3, 2011 care, conform site-ului oficial al NOAA, încorporează următoarele realizări-cheie:

–  Interacțiunile dintre aerosoli și nori au fost incluse pentru prima dată într-un model climatic GFDL.

– Adâncimea optică a aerosolilor și proprietățile de împrăștiere (și fluxurile de unde scurte de suprafață descendente din cerul liber), care  sunt simulate mai realist în AM3 decât în modelul climatic anterior al GFDL, CM2.1.

– Efectul undelor scurte ale norilor, presiunea la nivelul mării arctice și precipitațiile din Amazon sunt îmbunătățite față de modelul anterior AM2, iar actual model CM3 are o gheață arctică mai realistă decât modelul CM2.1.

– CM3 incorporează tendințele majore în ceea ce privește ozonul stratosferic, inclusiv gaura de ozon din Antarctica, la sfârșitul secolului al XX-lea.

Modelul GFDL CM3 a devenit un membru legitim al rapoartelor IPCC, fiind inclus printre cele 102 modele CMIP5 (Coupled Model Intercomparison Project Phase 5) din raportul AR5 (2013), ca și în actualul grup de 40 modele CMIP6 folosit de raportul AR6 (2021).

A primi Premiul Nobel pentru fizică pentru predicția fiabilă a încălzirii globale, devansând zeci de alte modele competiționale, este o performanță remarcabilă, nu-i așa? Realitatea este prezentată fără echivoc în Fig. 1.

Fig. 1. Variațiile nivelul presiunii – temperatură (1979-2016) pentru atmosfera tropicală pe baza măsurătorilor efectuate de patru radiosonde (cercurile cu pătrate drept medie) și pe baza a 25 modele climatice utilizate de IPCC AR5 (linii punctate,  întrerupte și continui; valoarea medie a modelelor este linia neagră). Modelul cel mai excentric în raport cu valorile măsurate este reprezentat cu linie continuă portocalie – GFDL-CM3-NOAA. Autorul moral al modelului, Syukuro Manabe, a primit Premiul Nobel în fizică 2021 „predicția fiabilă a încălzirii globale”. Sursa

Dacă vrem totuși să acordăm „pe bune” un Premiu Nobel în premieră pentru predicția fiabilă a încălzirii globale, atunci acel premiu ar fi trebuit să onoreze pe Evgheni M. Volodin, autorul rus al modelului INM-CM4, care prezintă cea mai fiabilă predicție a datelor măsurate. Problema este că modelul rusesc este prea rece pentru actuala politică climatică „încălziristă”. Și atunci, Academia Suedeză, folosind nobila minciună inventată de Platon cu peste 2.400 ani în urmă, premiază modelul grupului fondat și condus mulți ani de Manabe, care este atât de prost (departe de datele reale)  încât nici nu a încăput complet în graficul din Fig. 1.

O altă confirmare a futilității modelelor climatice este ilustrată în Fig. 2.

Fig. 2. Modelele climatice vs. Observații ale variațiilor temperaturilor tropicale din troposfera mediană. Există 102 modelări și trei seturi diferite de măsurători. Începând din 1996, se înregistrează o diferență semnificativă între modelele conținând gaze antropogene cu efect de seră și cele trei seturi de observații pentru că, printre altele, modelatorii au introdus în programe diferite valori ale sensibilității climatice la echilibru (ECS). Sursa ([5])

Printre cele 102 modele-spaghete, se regăsesc și două produse de GDFL, CM3 și ESM-2M. Nu-ți trebuie o privire prea ageră pentru a descoperi că între modele și realitatea datelor măsurate este un „hău căscat”. Din nou, modelul rusesc INM-CM4 este cel mai fiabil în predicția încălzirii globale pentru un motiv relativ simplu: în timp ce modelele „fierbinți” prezic apocaliptic că dublarea concentrației de CO2 (ECS) va produce o încălzire de până la 5,6°C, INM-CM4 asumă doar o încălzire de 1,8°C, adică de peste trei ori mai mică! Dar cum să-i dai Premiul Nobel unuia ca Evgheni M. Volodin, care nu face predicții apocaliptice despre încălzirea globală și mai și publică rezultatele modelării sale în Izvestia Atm. and Ocean. Physics, nu în Nature ori Science?![6] Oare membrii Academiei Suedeze, care au acordat premiul Nobel pentru fizică 2021 unui model climatic „fierbinte”, dar foarte departe de realitate, au avut cunoștință de situațiile prezentate în cele două grafice de mai sus, publicate încă din 2017? Se pare că nu…

Despre ultimele modele climatice alcătuind grupul CMIP6, încorporate în ultimul raport AR6 al IPCC, se pot citi observații critice în studiul Pervasive Warming Bias in CMIP6 Tropospheric Layers, publicat în Earth and Space Science, vol. 7, e2020EA001281, 2020.

O nobilă minciună Nobel (pun intended), mergând pe urmele altora (Nobelul pentru literatură sau pentru Pace) a dat probabil satisfacție celor 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă. Dar, în realitate, a făcut un mare deserviciu modelării climatice, care este un domeniu cel puțin ciudat. Cu cât arunci mai mulți bani în el, cu atât știința devine mai proastă, iar cel mai prost model primește premiul Nobel.

Ignobila minciună în climatologie

Zilele acestea am tot citit și auzit la COP26 strigăte disperate despre urgență climatică, dezastrul climatic, codul roșu al umanității etc. Dar nu am auzit pe nimeni să se oprească o clipă și să se întrebe: ce se întâmplă cu modelele care sunt departe de realitate, pentru că sunt programate să amplifice un procent inițial insignificant prin feed-back-uri pozitive, până când efectul se dublează, se triplează ș.a.m.d.? S-au întrebat distinșii participanți la COP26 de ce sunt așa de puține feed-back-uri pozitive în natură? Și-au amintit oare, de la orele de chimie din liceu, ceva numit principiul lui Le Chatelier, conform căruia majoritatea proceselor feed-back tind să fie negative, nu pozitive?

Atunci când un sistem stabilizat este perturbat, acesta va reacționa și se va adapta într-un nou echilibru pentru a diminua perturbarea suferită.

A vorbi despre urgență climatică, marea resetare etc., în pofida dovezilor geologice contrare, a datelor măsurate ș.a., pentru creșterea bunăstării unora ca Al Gore și a birocrațiilor metastazante, a lăcomiei propagandiștilor de energii „verzi”, a numărului nesfârșit de universitari în căutare de noi granturi de cercetare – nimic din toate acestea nu are „noblețea” minciunii socratice. Mai degrabă, s-ar numi o ignobilă minciună. Și, fără prea multe comentarii, ar merita ilustrată cu un citat extras din nuvela Dubrovski publicată de marele poet rus Alexandr S. Pușkin în 1832, pe când nu exista, totuși, vreo urgență climatică.

Ilustrația aleasă are legătură cu Republica lui Platon. În paragraful 372d apare sintagma ὑῶν πόλιν  pe care profesorul Andrei Cornea a tradus-o prin „o cetate a porcilor”. În schimb, alți clasiciști, precum Allan Bloom, au preferat forma „o cetate a scroafelor” (a city of sows). Pregătind documentația acestui articol, am citit un studiu în care se afirmă că termenul „porc” are o conotație anacronică.[7] Pentru un public din 2021, „porcul” evocă imaginea lăcomiei și a îmbuibării nesătule. Dar publicul atenian ar fi asociat „porc” cu ignoranța: expresia „orice porc ar ști” (ἂν πᾶσα ὗς γνοίη) apare și în Republica 535e (when it is caught somewhere being ignorant, isn’t vexed but easily accommodates itself, like a swinish beast, trad. Allan Bloom) și în Laches 196d9 (Then this is certainly not a thing which every pig would know, trad. W.R.M. Lamb, Plato in Twelve Volumes, vol. 8, Cambridge, MA, Harvard University Press; London, William Heinemann Ltd. 1955).

Traducerea profesorului Cornea din Republica – …ci s-ar lăsa mînjit în neştiinţă, precum un dobitoc din neamul porcescconcordă cu cea făcută de Bloom, transmițând ideea de ignoranță familiară audienției ateniene din vremea lui Socrate.

Ca să fiu pe linia actualei corectitudini politice, m-aș hazarda să spun că Platon a fost un „feminist” avant la lettre 😊:

Cetatea scroafelor” ar conține o prefigurare codificată a egalității de gen prezentă în Orașul Ideal. Această prefigurare este dezvăluită de o aluzie la Thesmophoria, acel festival anual al fertilității care permitea femeilor o autonomie și un control politic fără precedent.

De-o fi una, de-o fi alta, Pușkin are dreptate…

Concluzii

Persistența și proliferarea nobilei minciuni de-a lungul mileniilor și în tot mai multe domenii ridică o întrebare simplă, dar inconfortabilă: Oare nu pot trăi oamenii fără să fie mințiți? Ce-i face pe unii dintre noi să se complacă, să accepte benevol tot soiul de nobile minciuni, să fie înșelați, păcăliți, amăgiți, cu bună știință? Este oare ceva pre-instalat în sistemul nostru de referințe și comportament?

Ca fiecare om, am propriile limite de gândire și de aceea nu voi încerca să răspund direct acestor întrebări, aventurându-mă pe un teren minat. Mă mulțumesc să citez pe cineva care a îndrăznit mai mult decât mine:

Este mai ușor să-i păcălești pe oameni decât să-i convingi că au fost păcăliți.

(Mark Twain)


NOTE

[1] Jowett, B., 1892, The Dialogues of Plato, in 5 vols, 3rd edition revised and corrected, Oxford University Press.

Shorey, P., 1937, reprinted in 1942, Plato The Republic, Harvard University Press, 632 p.

Bloom, A., 1968, The Republic of Plato, Second edition in 1991, BasicBooks, 5o9 p.

[2] Cornea, A., 1986, (trad.) Platon, Opere vol. V, Republica, editori Constantin Noica și Petru Creția, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, vol. V, 514 p.

[3] https://www.police1.com/chiefs-sheriffs/articles/noble-cause-corruption-do-the-ends-justify-the-means-SCKX3VQGkXYSFhUb/

[4] https://www.patc.com/weeklyarticles/noble-cause-corruption.shtml

[5] Christy, R. J., 2017, Testimony before the U.S. House Committee on Science, Space & Technology, 29 Mar 2017.

[6] Volodin, E. M., Dianskii, N. A, and Gusev, A. V., 2010, Simulating present-day climate with the INMCM4.0 coupled model of the atmospheric and oceanic general circulations, Izvestiya, Atmospheric and Oceanic Physics, vol. 46, pp. 414–431.

[7] Zander, S. E., 2019, In Defense of Socrates’ City of Sows (370b7-372d3): The Pedagogical Role of Prefiguration in the Republic, Whitman College, 83 p.

Distribuie acest articol

102 COMENTARII

  1. bun articol .
    ideea ca natura are multe feedbackuri negative e esentiala . o analiza mai quantitativa , probabil cu date din istoria glaciatiunilor etc… merita aprofundata de experti .

    • Datele din „istoria glaciatiunilor” exista, sint clare si stim cu buna precizie ce s-a intimplat in Cenozoic-Cuaternar. Ba chiar precizia creste foarte bine. Un mic exemplu: in scoala romaneasca se invata de 4 episoade glaciare in ultimii 2.6 milioane de ani (daca e sa fim foarte exacti opiniile diverg intre 1 singura glaciatiune mare cu 4 episoade – asta fiind daca bine-mi dau eu seama opinia de maxima tractiune azi, il rog pe dl Profesor sa ma corecteze daca gresesc – si 4 glaciatiuni separate – asta se invata pina mai acum 40 de ani. Peste ocean insa geologii au inceput sa vorbeasca despre 14(!) perioade in aceleasi 2.6 milioane de ani – e drept mai mult pentru America de Nord si mai putin pentru Europa de Nord si pentru Asia. Si pe masura ce se colecteaza mai multe date nu doar geologice si glaciologice (morene, lacuri interioare formate in timpul glaciatiunii – unele sarate! Bonneville dar si saraturile din Death Valley sint exemple la lumina zilei) ci si cele legate de, spre exemplu predominanta speciilor de copaci de la molid (14000-8000 de ani) la frasin (13000-11000), ulm (12000-8000) la stejar (12000-1000). Daca punem linga si iarba (8000 -), rapita (8000-) etc si-i dam si cu evolutia raportului O18/O18 (O fiind oxigen) in sedimente, raport puternic dependent de temperatura oceanului (implicit de cantitatea de vapori din atmosfera) spectrul de concluzii devine din ce in ce mai clar si greu de tagaduit. Pentru astfel de motive (mai sint si altele) STIM – majusculele sint meritate aici – ce s-a intimplat, STIM de ce a crescut nivelul oceanului planetar (cu vreo 130 de metri). In paranteza fie spus nu m-ar mira deloc Mitul Potopului sa fi fost generat tocmai de cresterea asta formidabila intr-o perioada foarte scurta de timp.
      La feedback-uri negative iarasi STIM ca exista echilibre isostatice care se refac azi, domnul profesor a vorbit in extenso despre procesele astea si nu i s-a multumit, o fac eu acum, aici, in numele cui merita, avem datele clare: scoarta terestra s-a „scufundat” sub presiunea maselor de gheata (grosimile au mers pe la 3 km!) iar acum se ridica. Vedem asta in America de Nord (in principal in Canada, de la Newfoundland spre Vest) si in Scandinavia (care se ridica) dar si, tiens tiens in UK: se ridica Anglia, Scotia, Irlanda si Wales.
      Chiar STIM toate lucrurile astea, s-a scris si s-a studiat mult in domeniu si sa nu credeti ca n-au fost si nu exista „batalii”, controverse, animozitati, razbunari si de-astea intre geologi. Aici nu exista consensul celor 97%! Un mic exemplu local: intrebati doi geologi ce cauta Retezatul (granite) acolo si tineti-va bine :)))

  2. În 2019 premiul Nobel pentru pace a fost atribuit lui Abiy Ahmed, un cetățean care a adus liniștea în Etiopia folosind poziția sa de prim ministru iubitor de pace. În 2020, cetățeanul a anunțat că rebelii din Tigray au fost puși cu botu’ pe labe, Mekelle care-i capitala regiunii a fost ocupată de ai lui și rule of law a fost instaurată. Regiunea este complet izolată și rebelii împreună cu ceilalți care n-au apucat să fugă, crapă de foame împreună cu familiile și copiii lor (vreo 4 milioane de oameni˝). Ce vreau să zic este că ăștia cu Nobelul au mînă bună și știu să-și aleagă marfa. Greta încă așteaptă pe raft.

      • Da, ar trebui acordat numai celor care mor pe front și își dau viața în lupta pentru pace. Eu l-aș acorda și generalilor afghani care au fugit cu banii furați și astfel au evitat să tîrască țara într-un război cu talibanii.

  3. Cât de stimulantă este lauda, poate nemeritată, asupra unui elev; cât de plăcută e minciuna galantă a unui tânăr pentru o fată timidă; cât de măgulitoare e minciuna condescendentă poate a unei femei faţă de soţ, şi cum minciuna ţine căsnicia…
    Cum minciuna de a ascunde pe cineva căutat de poliţie salvează, poate, un nevinovat (ex. din Socrate, via Platon…, cum ştiţi).
    Cum o minciună, numită marketing vinde marfa mai bine decât adevărul şi aduce profit…
    Cum se mint animalele între ele, precum cameleonul; cum mint şi plantele să se ferească de dăunători…
    Te întreabă şi socoate…

  4. Ca sa inteleg si eu.
    Daca nobelul e dat gresit asta inseamna ca incalzirea nu se intampla?
    Sau ca se intampla atat de incet ca ar trebui sa facem nimic?
    Ca articolul asta e in mod evident o critica si cam atat.
    /…/

    • Recitiți cu mai multă atenție articolul:

      în timp ce modelele „fierbinți” prezic apocaliptic că dublarea concentrației de CO2 (ECS) va produce o încălzire de până la 5,6°C, INM-CM4 asumă doar o încălzire de 1,8°C, adică de peste trei ori mai mică!

      când concentrația de CO2 va fi de 560 ppm (0,056%), dublul valorii presupuse a fi fost la începutul Revoluției Industriale. În prezent, CO2 are o concentrație de aprox. 413 ppm (0,0413%).

  5. iubitule, minte-ma frumos

    Si totusi ne-a trecut glontul pe la ureche, am fost salvati tocmai de niste tari dispretuite, China, India, Rusia, care au refuzat sa semneze renuntarea la fosile.
    Sa ne imaginam ce ar fi fost daca se renunta. Imi permit si eu sa fac un scenariu apocaliptic, ce numai ei au voie?

    1. Plec de la ipoteza ca-n viitorul apropiat, sau chiar mai indepartat, nu va fi posibila acoperirea foamei de energie a lumii cu regenerabile, chiar daca vor fi completate cu atomica.
    2. consecinta ar fi o criza catastrofala, economica, umana etc.
    3. cine ar fi cei mai loviti, am zice ca de obicei aia mai amariti. Numai ca aia saracii sunt obisnuiti sa supravietuiasca cu un bob de orez. Cei bogati vor reusi, mai cu arma-n mina, mai cu bodigarzi sa-si conserve averea si chiar sa si-o mareasca. Ramin cei din categoria de mijloc, cei care de fapt duc societatea in spate, nu-si vor permite sa suporte cheltuielile imense cu energia, industria si ea va intra in prapastie, deci se vor distruge locuri de munca, locuri care asigura existenta acestei categorii.

    Stau si ma gindesc daca nu ar fi mai suportabila catastrofa climatica, sunt sigur ca omenirea ar putea sa se adapteze mai curind, citeva diguri ici-colo, cultivarea tutunului in Alasca, schiat pe iarba, griu in Groenlanda, stranduri la Marea Nordului. Poate ca vor dispare si citiva ursi albi, dar precis se vor inmulti ursii bruni care nici nu vor mai trebui sa hiberneze.

  6. Invitație la (re)lectură

    În 2018 am publicat un articol despre un alt model climatic „fierbinte”:

    Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?

    Era vorba despre modelul descris în Global Non-Linear Effect of Temperature on Economic Production, având ca autori trei profesori (Marshall Burke, Solomon Hsiang și Edward Miguel) de la reputatele universități americane Stanford și University of California at Berkeley, publicat pe 15 noiembrie 2015 în revista Nature (vol. 527, pp. 235 -239).

    Conform acelui model, care a făcut ceva valuri prin mass-media încălziristă, gen The New York Times, perspectivele unor țări erau fantastice:

    În 2099, Islanda va avea cei mai bogați locuitori din lume, Mongolia va deveni o super-putere economică, iar România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri pe cap de locuitor similare.

    Academia Suedeză nu a premiat acel model în 2015, nici mai târziu.

    • ” România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri pe cap de locuitor similare”. Sînteți sigur că Cîțu nu a fost și el printre savanții ăia care au făcut modelul ăsta, că parcă ar fi și mîna lui p-acolo?

  7. Dl. Manabe nu a primit premiul Nobel pentru un model din anii 2000, ci pentru ca a inventat o metoda de simulare a climatului global in anii ‘60. Și care model a prezis calitativ (nu cantitativ exact) ca dacă creste cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera se va ridica temperatura la nivelul marii și va scădea temperatura in stratosfera. Lucru dovedit de măsurători și vizibil clar in graficele de mai sus. Pentru dovada empirica a încălzirii la sol in prezenta CO2, puteți vizita o sera.
    In anii 2000, ultimul dintre aceste modele încorporează și interacțiunile ocean/atmosfera, pentru ca oceanul acționează ca un stabilizator climatic (apa are coeficient caloric mare și se încălzește greu). Acest model prezice o tranziție rapida după o încălzire de ca. 0.4-0.5C spre un regim de încălzire mult mai rapida la sol (nu in med-troposphere une e făcută media in graficul 2), pe care dânșii îl numesc “catastrofic”. Asta nu e dovedit, dar vom trai si vom vedea (și posibil fierbe in suc propriu), ca am ajuns la limita de jos a modelului.

    • Dl. Manabe nu a primit premiul Nobel pentru un model din anii 2000, ci pentru ca a inventat o metoda de simulare a climatului global in anii ‘60

      Motivația Academiei Suedeze pentru decernarea premiului este subliniată în articol și are o parte care se dovedește a fi un călcâi al lui Ahile, că tot am început articolul cu Platon 😀:

      Pentru… predicția fiabilă a încălzirii globale

    • Pentru dovada empirica a încălzirii la sol in prezenta CO2, puteți vizita o sera.

      Eu am o sera, si nu am observat ca in sera sa se schimbe ceva daca e, sau nu, codoi. Desigur, cu codoi mult cresc plantele mai tare.

      Ai vreo dovada „stiintifica” care sa dovedeasca cresterea incalzirii intr-o sera prin prezenta codoi? Sau invers, serele care nu au codoi ramin mai reci? Sau ai observat la tine in curte dupa ce ai mincat fasole?

      Asta nici macar nu e minciuna, e o idiotenie.

    • de fapt, in sera concentratia codoiului e mai scazuta, ca il consuma plantele; din acelasi motiv concentratia maxima a codoiului, aia >400ppm, se inregistreaza taman in sezonul rece, nicidecum vara cand e canicula

  8. Imparatul este gol??? Si cati bani s-au cheltuit si se vor cheltui, cate riscuri energetice si economice ne luam, in loc sa luam masuri mai cumpanite!

  9. Germania e f generoasa cind e vorba de clima. S-a angajat ca dea 10 (zece) milioane, MILIOANE, tarilor sarace pt trecerea la verzeala. https://www.msn.com/de-de/nachrichten/politik/eu-kommissar-frans-timmermans-auf-klimagipfel-in-glasgow-zerst%C3%B6rt-den-moment-nicht/ar-AAQFwdm?ocid=msedgdhp&pc=U531
    Spre comparatie, aeroportul Berlin a costat 7 miliarde, MILIARDE, adica 7000 de miloane, iar refugiatii costa anual ca 55 miliarde, ati inteles, MILIARDE https://www.frsh.de/fileadmin/schlepper/schl_77-78/s77-78_66-68.pdf

    Nu e vorba numai de minciuna, ci si de fatarnicie.

    P.S Cred ca din cei 10 milioane pt saraci, 9 mio vor fi folosite pt comanda instalatiilor din Ge.

    • Ha, ha, ha…

      Ăsta-i wishful thinking :) Niciun cent nu se va duce pe utilaje nemțești. Totul se va topi în studii de fezabilitae & impact – producicție locală. Că doar trebuie să mânânce și gura lor…

    • @ neamtu tiganu & Josef Svejk
      Vă rog frumos să nu cheltuiţi toată suma. Un comision se cuvine băncilor, prin intermediul cărora se vor derula programele de înverzire a dolarilor care vor ajunge în conturile agitatorilor climato-panicarzi. Fără bănci, totul este cam „Scheiße”.

    • Tin minte cum citeam prin Scinteia de ajutoarele anuale de cite 1% din GDP, sau chiar 2%, 3% in unele cazuri, ale statelor Occidentale pentru lumea a treia. Olandezii si englezii erau printre cei mai generosi. Nestiind mare lucru despre ajutoarele astea, oscilam intre o admiratie prudenta si suspiciune, ca prea imi dadea cu rest.

      Dupa 1990 m-am lamurit.

      Cunosc un caz din Romania, anii 1991-94, institut de cercetari si proiectari. S-au pomenit cu un ajutor de la guvernul UK in valoare de nu-stiu-cite sute de mii de lire, care s-a derulat cam asa: 3 englezi de la o firma particulara din UK cu 5 angajati au aterizat in Ro, s-au dus direct la beneficiarul ajutorului si au anuntat ce vor face: un studiu bazat pe observatii pe teren, pe date furnizate de beneficiar si pe maiestria lor profesionala. Mentionez ca nimeni nu solicitase ajutorul respectiv, nimeni nu avea nevoie de studiul respectiv si, daca ar fi fost nevoie, putea fi foarte bine facut de inginerii din institut. Directorii nu puteau refuza ajutorul fiindca fusesera informati de la guvern ca trebuie sa-i primeasca pe englezi si „sa le dea concursul”. Apoi au facut o lunga excursie prin tara, insotiti de un director, un mahar de la minister si o fata care tocmai terminase filologia (engleza). Cazarea in hoteluri, mesele, bautura, transportul erau suportate cu extrema generozitate de englezi. In unele seri, partea romana s-a imbatat cumplit si intr-unul din aceste cazuri traducatoarea era sa se bata cu ala de la minister, care incepuse sa o injure fiindca i s-a parut ca e obraznica. Englezii au intrebat-o pe traducatoae ce ar vrea sa ii aduca din Londra. Fara sa fie convinsa ca propunerea e serioasa, a insirat totusi citeva titluri de dictionare si carti de specialitate care o interesau pe ea. Dupa citeva luni au revenit si au mai dat o raita prin Romania. Si i-au adus fetei, careia nu-i venea sa creada, fiindca dictionarele erau foarte-foarte scumpe, un geamantan de carti. La o cina in restaurantul unui hotel, englezii au inceput sa se plinga de frigul din camere, de mincarea proasta, de soselele mizerabile etc. La care, traducatoarea le-a trintit-o fara menajamente (uitase de cadou si era si abtziguita): daca nu am fi fost in situatia asta ca tara, voi nu ati fi avut ce sa cautati aici. Sa ziceti merci!

      Au mai avenit si a treia oara. Cu marfa. Studiul. Citeva sute de pagini frumos imprimate, grafice, tabele etc. Prilej de mare banchet, discursuri, felicitari. Englezii au plecat pe la casele lor, studiul a fost aruncat intr-un sertar, iar guvernul britanic a anuntat la ONU ca printre tarile din lumea a treia care au beneficiat de generozitatea contribuabilului britanic s-a numarat si Romania.

      Nu e greu de imaginat ca acest institut de cercetari si proiectari cu 5 salariati, din Londra, si-a indeplinit datoria patriotica si morala de a contribui financiar cu o suma consistenta, dar in limitele legii (coruptia e necunoscuta in UK), la campania electorala a partidului impreuna cu care a conlucrat atit de eficient si altruist pentru sprijinirea unui popor abia pornit pe calea democratiei.

      Un alt caz. In aceiasi ani, un transport de calculatoare portabile (laptop-uri) primite cadou de guvernul Romaniei din Olanda au fost distribuite frateste, pe ministere. Apoi, cite unul a ajuns in biroul fiecarui ministru. La o privire mai de aproape, norocosii beneficiari au constatat ca ecranele nu sint colorate. Nu le venea sa creada. Ce, asta e ajutor? Aveau si ei dreptate. Erau niste calculatoare personale uzate moral (nu doar placa grafica era depasita), care nu s-ar fi putut vinde nicaieri in Occident. Probabil ca nici in Romania nu si-ar fi gasit cumparatori. Marfa nevandabila. Uite ca productia pe stoc nu era o inventie ceausista! Nu stiu ce soarta au avut laptop-urile olandeze, dar, cu siguranta, ajutoarele pentru strainatate ale guvernului olandez au salvat de la faliment compania producatoare. Care, la rindul ei, a miscat corespunzator din urechi la solicitarile de finantare a urmatoarelor campanii electorale ale partidului de guvernamint. In limitele legii, desigur, fiindca nici in Olanda nu exista coruptie.

      • Cred că cele două exemple ale dumneavoastră sunt un trase de păr. Ajutoarele pentru „țările în curs de dezvoltare” se topesc cel mai adeasea în buzunarele veșnic flămânde ale oficialilor din acele țări.

        1. Cel puțin la mijlocul anilor 90 au existat într-adevăr mai mult programe de asistență vestică pentru Europa de Est. Primul meu loc de muncă după absolvirea facultății la mijlocul anilor 90 a fost la o intreprindere recent privatizată care mergea bine după standardel românești ale vremii. Adică putea plăti lefurile mizere ale angajaților la timp și putea chiar de bine de rău să mai cumpere ceva utilaje și chiar (minunea minunilor!) câteva stații grafice Unix pentru proiectare. Era cred prin 1996 când în cadrul programului Phare venit o trupă de consultanți canadieni (erau ingineri pensionari) ce încercau să facă un proiect de rentabilizare a șandramalei. Aveau ca translatoare o profesoară de engleză, fată foarte simpatică și atractivă, care însă nu reușea nicicum să traducă termenii tehnci. De exemplu „arbore” (de transmisie) ajungea în engleză „tree” (copac) în loc de „shaft”, de se uitau canadienii cu ochii ca broasca :) Cum mă descurcam în engleză am făcut-o pe traducătorul adjunct.

        După vreo două săptămâni de umblat prin fabrică și deslușit procesele haotice au avut o întâlnire cu directorul (am participat și eu ca translator) ca să discute informal despre ceea ce descoperiseră. Direcorul spera sincer că ăștia au ceva șmecherie în buzunar cu care o să facă toată taraba să aungă ca Daimler-Benz în 12 luni. :) Unul din candieni a întrebat mai în glumă mai în serios unde-i întrerupătorul general și spre stupefacția directorului a zis că cea mai bună soluție de restructurare e oprirea imediată :)

        Azi când știu foarte bine cum funcționează o afacere profitabilă realizez că avea perfectă dreptate. Cu mintea mea de atunci însă am considerat că omul trăiește undeva în La-la land. Au venit apoi și cu un raport oficial foarte detaliat. L-am tradus împreună cu fata și pe măsură ce-l traduceam mi se părea tot mai aberant și rupt de realitate. Conducerea fabricii l-a considerat la fel, și a murit pe undeva printr-o arhivă. Din ce-mi mai amintesc eu din el după atâta timp, cu mintea mea de azi probabil că aș fi alcătuit un raport cu recomandări foarte similare. Într-adevăr, sărind peste muntele de ineficențe ce trebuiau urgent rezolvate, soluția fundamentală era să renunți la portofoliul larg de linii tehnologice proprii unde nu aveai cum să faci facă cehltielilor de dezvoltare și concurenșie feroce, ce erau greu vandabile și cu marje de profit scăzute și să te orientezi pe construcții metalice și prelucrări mecanice ca subcontractor. Ce a mai rămas din tarabă exact asta a face azi…

        Ce nu înețelgeam eu atunci (și nici conducerea fabricii :)) e că o afacere nu funționează ca să aibă activitate și să asigure locuri de muncă, ci ca să producă profit. Că profit nu înseamnă să fii peste zero, ci însemnă să produci câștiguri mult peste rata inflației și destul de mari ca cineva să investească banii în tine mai degrabă decât în bănci, obligațiuni, fonduri de investiții, etc. Părea o monstruozitate să renunți la liniile noastre tehnolgice minunate cu mii de componenete ce se (mai) vindeau (încă) prin țări sărace ca Egipt, Siria, Algeria, Turcia, Pakistan sau Bangaldesh, dar asta ar fi fost soluția de salvare…

        În povestra dumneavoastră nu era vorba de nciciun fel de corupție. Era probabil un proiect de asistență de asistență/consultanță prin Phare. Englejii ăia din povestea dumneavoastră or fi descoperit secretul lui Polichinelle, și anume că institutul respectiv era degeaba și neviabil că dacă nu poate face ceva la nivelul tehnicii de atunci e de preferat să se închidă imediat și eventual ceva atelire sau ale compoente totuși viabile să se axeze pe mărunțișuri profitabile în loc să mizeze pe descoperirea fuziunii nucleare la rece în cincinalul următor de către institutul ce nu descoperise niciodată nimic în afară de gaura de la covrig. Evident că așa ceva le-a părut tuturor celor ce mâncau o pâine acolo odios și raportul a dispărut într-un sertar. Fără să știu la institut vă referiți presupun că n-a mai rămas din el nici piatră peste piatră…

        Proiectul ăala de consultanță chiar o fi costat câteva sute de mii de lire. Din banii ăstia nu poți să dai șapgă mai mult de câteva mii de lire dacă nu vrei să ajungi la faliment. Nu că politicienii vestici n-ar lua șpagă, dar totuși nu se vând chiar pe capace de bere :) Chiar șI nemuritorul Vanghelie zicea odinioară că nu se dă jos din pat pentru o șpagă de mai puțin de 100000€…

        2. Aia cu calculatoarele donate e iarăși trasă de păr. De acord că or fi fost uzate moral. Numai că erau mult mai bine decât nimic. În birourile unde au ajuns ele nu existau alte calculatoare mai înainte. Puteau foarte bine să facă cu ecranele monocraome și plăci grafice slăbuțe procesare de texte, baze de date, etc pe care nu le poți face cu pixul. La cel alteva le mai trebuiau?! Ah, da sigur că ecranul monocrom e neconvenabil atât la vizionarea de CD-uri porno cât și la Solitaire & Tetris – ce erau pe atunci principalele obiecte de activitate ale funcționarilor români destul de „erudiți” să folosească in calculator :)

        Ele n-au salvat pe nimeni de la faliment. Erau excedentare. De exemplu marile companii americane nu cumpără calculatoare, impriamte, scanner-e, router-e de la magazin sau de la distribuitori când au nevoie de ele. Comandă periodic loturi speciale direct de la producători de încredere. Întreg procesul de fabricație și transport e supravegheat de oamenii de la IT-ul tău. E ceva acceptat de marii productări ca Dell, IBM, Falcon, Intel, HP, Apple, etc. la fel procedează și guvernul american. Motivul e teama cât se poate de întemeiată de spionaj industrial și nu numai. Evident că loturile sunt mai mari ca necesarul. Dar eliminarea riscurilor de securitate merită tot acest efort și chetuială suplimentare. O bună parte din ele rămân veșnic nefolosite și sigilate în ambalajele lor. După ce se uzează moral sunt de regulă donate. Compania pentru care lucrez donează astfel periodic tehnică de calcul și birotică în America Latină sau Asia. Foarte posibil că așa procedează și firme europene deci și olandeze.

        Nici aici nu e vorba de niciun fel de corupție. Așa după mintea dumneavoastră cam ce profit putea trage compania aia olandeză din cele câteva zeci de laptop-uri vechi ajunse prin birourile miniștrilor români? Socotiți cît costă un laptop. Care o fi adaosul comerical și cam ce șpagă se poate da din toate astea. Bonus: Socotiți cam câți miniștrii ar fi trebuit să aibă România ca din laptotp-urile ajunse în birourile lor să scoată din faliment un producătior de calcualtoare. :) Sigur e o sumă mare pentru Dorelul ce vinde pepeni de Dăbuleni în Obor, dar nu pentru un producător de tehnică de calcul…

        • Esti din aceeasi liga cu Hantzy.

          Cind nu stii despre ce e vorba sau nu ai nimic de spus, dar tii neaparat sa iti semnalezi existenta, dai drumul la imaginatie si, ca un pedagog de scoala noua, din doua-trei vorbe (care tie ti se par de duh) si citeva ticuri verbale obosite ti-ai construit cazul, platforma si soclul de pe care sa pontifici, sa postulezi si sa-ti proclami infailibilele nimicurile pretioase.

          Sa mai incerc o data.

          Coruptia despre care pomeneam mai sus consta in urmatoarele: sub pretextul unei cauze nobile (ajutoare pentru saraci), politrucul baga miinile in banii publici si ii ajuta pe unii si pe altii (prieteni politici traditionali si verificati, alesi pe sprinceana) cumparindu-le, la preturi umflate, produsele/serviciile, de obicei mediocre, inutile sau complet nevandabile, in felul acesta indatorindu-i, acestia urmind sa-si manifeste recunostinta ulterior, cind vor avea de unde.

          Aceste achizitii nu se fac in functie de solicitari primite de la tarile sarace.

          O parte din banii publici incasati de aceste companii se transforma ulterior in donatii pentru partide si politicieni, vacante exotice, posturi de vice-presedinti sau de membri in consiliile de administratie dupa iesirea din politica, conferinte de 30 de minute platite cu zeci de mii de dolari etc.

          Profitorii de pe urma acestui tip de coruptie: (a) politrucii si (b) clientii lor din economie salvati de la faliment sau folositi ca simpli intermediari (firme de consultanta complice la jaf) pentru sifonarea banilor publici.

          Perdantii: contribuabilii.

          Marfurile si serviciile achizitionate, expediate unor guverne inca si mai corupte, care nu le-au solicitat si, fiind donatii, nici nu vor avea de dat cuiva socoteala in privinta utilizarii acestora, se vor pierde pur si simplu in decor.

          Chiar nu stiai lucrurile astea?

          P.S. Cu ani in urma am semnat cu o firma de consultanta (care avea un presedinte, 13 vicepresedinti, 2 contabili si o secretara – asta le era tot personalul, dar aveau birourile intr-un building ultra luxos din downtown) executia unui contract finantat de guvern si destinat unui beneficiar marunt spre insignifiant, care avea nevoie de ceva ajutor de specialitate. Eram o echipa de 3 insi, contractul era de 18 luni, valoare: $2.180.000 (doua milioane), toate cheltuielile firmei de consultanta fiind undeva sub $500.000 (salariile celor 3 sub-contractanti). Restul pina la $2.180.000, profit net. Din bani publici. Niciodata inainte nu cistigasem atit de usor atit de multi bani. Chiar ma gindeam ca as fi putut sa fac singur toata treaba pentru $200.000, nu doua milioane, fara sa ma spetesc, dar nu as fi cistigat niciodata licitatia (care era cu dedicatie, vazusem conditiile). Fiecare din cei 13 vicepresedinti avea conexiunile lui la partide, politicieni, birocrati. Pentru asta erau platiti si doar cu asta se ocupau. Eu sau un altul fara conexiunile necesare nici nu puteam visa la contractele de milioane de la buget.

          Chiar nu stiai cum merg lucrurile pe lumea asta?

          Pfff… Uite cu ce imi pierd eu vremea.

          • Stimate domn,

            Întrebările erau altele:

            1. Câtă șapgă se poate da dintr-un contract amărât de consultanță de zeci sau sute de mii de dolari?

            2. Câtă șpagă se poate da din vânzarea chiar și la un preț umflat a vreo 20 de laptop-uri demodate?

            3. Câți politicieni englezi sau olandezi își riscă pieile și carierele politice pentru astfel de mărunțișuri? Să nu uităm că-n fiecare din cazuri trebuiau să fie implicați mai mulți, deci șpaga aia amărâtă se împărțea cât să le rămână de un mic și o bere la fiecare :)

            P.S.: Povestea aia cu contractul ăla de consultanță e de asemenea din burtică. Ați semnat probabil contractul de utilități cu furnizorul de electricitate . Nu-i așa? Ați văzut building-uri și donwtown-uri cel mult în poze sau în serialul ăla cu J.R. Ewing :)

            Din ceea ce ați scris, cred că v-am ginit profiulul: Pensionar comunist care face strategie en-gros la parterul blocului și le explică domnilor respectabili de acolo că trădătorii de neam și țară au transformat România într-o piață de desfacere a odioșilor occidentali pe care i-ar trăzni falimentul dacă nu v-ați mai cheltui pensiile pe nimicurile lor fabricate și alea în China. Nu-i așa că v-am bunghit? :)

            Nu trebuie să vă necăjiți dintr-atâta… Noi să fim sănătoși!

  10. Din momentul anuntului privind acordarea premiului Nobel pentru fizica in 2021 m-am gandit la Profesorul Cranganu. Nu eram sigur daca va scrie un articol pe aceasta tema. Dar rabdarea mi-a fost rasplatita! Ca agronom va multumesc pentru clarificari!

    • Din experiență, nu citesc și nu dau crezare unor mass media alarmiste, precum CNN. Știu că uneori este puțin mai greu de citit lucrarea științifică inițială de la care pleacă mass media. Distorsionările mediatice sunt notorii și, când mai am timp, mai demontez câte o gogoriță. Găsiți un exemplu recent aici:
      De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească).

      Articolul Earth’s Albedo 1998–2017 as Measured From Earthshine are acces gratuit și orice îl poate citi, cu mai multă su mai puțină atenție.

      Articolul rezumă douăzeci de ani de observații ale luminii terestre reflectate de partea întunecată a Lunii (Earthshine) pentru a măsura schimbările de albedo. Pentru mine, articolul vorbește de la sine. Conține o doză corespunzătoare de circumspecție cu privire la ceea ce s-a măsurat, incertitudinile existente și implicațiile cercetării. Faptul că unele mass-media, gen CNN, au găsit alte „implicații” decât cele prezentate de autori reflectă starea actuală a „comunicărilor climatice”.

      • Va multumesc pentru atentia acordata.
        Am citit articolul respectiv si am ramas stupefiat de posibilele implicatii pe care fenomenul respectiv le poate avea.
        Am mai gasit reluata tema si pe alte siteuri dar fara o analiza aferenta.
        Cumva, studil acesta a fost ignorat.
        CNN este desigur partinitor iar ce adauga ei din buzunar, nu ma impresioneaza. Mai bine ar studia ” Implicatiile paralelismului sinelor de cale ferata asupra strabismului puilor de cangur nascuti prematur”
        Va multumesc

        • Mulți ani, se puteau citi afirmații potrivit cărora diminuarea gheții arctice este un feedback pozitiv, unul din puținele existente în natură. Logica este simplă: încălzirea duce la mai puțină gheață, mai puțină gheață reduce albedo-ul de suprafață; albedo-ul de suprafață redus înseamnă că se absoarbe mai multă lumină solară; mai multă lumină solară absorbită duce la o încălzire mai mare.

          Dar, în 2007, NASA a făcut o constatare interesantă:

          Deși gheața oceanică și stratul de zăpadă au scăzut considerabil în Arctica din 2000 până în 2004, nu a existat nicio schimbare detectabilă în albedo-ul măsurat în partea superioară a atmosferei: proporția de lumină reflectată de Arctica nu s-a schimbat. Cu alte cuvinte, se pare că reacția de feedback a albedo-ului de gheață, despre care majoritatea modelelor climatice prevăd că va amplifica în cele din urmă încălzirea globală, nu a fost încă activată.

          Sea Ice and Snow Change, but Reflection Remains the Same

          După câțiva ani, în 2019, paradigma s-a schimbat:

          Feed-back-urile cauzate de pierderea gheții oceanice în timpul verii și a stratului de zăpadă de primăvară pe uscat au contribuit la amplificarea încălzirii în Arctica (încredere ridicată).

          IPCC – Summary for Policymakers

          • Nu contest ce spuneti ori la ce faceti referinte.
            Vroiam sa spun ca un studiu cu o longevitate relativ mare, stipuleaza ca pierderea de vapori (nori) pe cerul americii de sud poate avea un efect major in incalzirea globala. Cel mai probabil, n-are a face cu codoiul si e doar un fenomen natural?
            Va multumes iarasi.

            • Dacă vreți un studiu mai „longeviv” dați-i vitamine și feriți-l de emoții, alcool + tutun. Părerea mea :)

              P.S.: Nu trebuie să vă necăjiți dintr-atâta. E un fapt general acceptat că limba română e grea și că puțini oameni o vorbesc corect.

    • Asta-i din ciclul „efectele încălzirii globale asupra fertilității iepuroaicelor” . Am citit undeva că datorită „crizei climatice” iepuroaicele fac mai nou doar maximum 168 de pui anual în loc de 170 câți făceau în era preindustrială. Mărturisesc că nici azi nu mi-am revenit din emoție… :)

      • Stimate domn,
        Nu stiu cum e viata in České Budějovice dar aici a nins. Nu mult, doar atat cat sa ne aducem aminte ca vine iarna si cu ea frrrigul.
        Cat despre iepuroaice, habar n-am.
        Ce stiu e ca sunt multe fenomene de luat in considerare cand te uiti la clima.
        Am un conundrum; ce sa fac cu boomerangul vechi daca vreau sa-mi cumpar unul nou?

        • Ghinionul face că în America de Nord la paralelea 45 ninge deja binișor de vreo 2 zile și nu suntem nici măcar la jumătatea lui Noiembrie. Bag seama că încălzirea aia globală o fi fugit la Bujdejovice. :)

          Și dacă vă freacă așa de tare grija norilor și a albedoului de ce trebuie să ardeți căbune ca să vă aberați pe formuri?! Că doar la ora asta e beznă în Europa și sigur nu consumați curentul de la panourile solare pe care nici măcar nu vă gândiți să vi le instalați vreoadată. Ce? Nu-i așa?

          P.S.: Dacă chiar s-ar fi lipit ceva de dumneavoastră pe vremea școlii primare ar fi trebuit să știți că norii sunt cea mai importantă componentă a „efectului de seră”. Adică ar trebui să vă bucure dispariția lor :)

          • Și dacă vă freacă așa de tare grija norilor și a albedoului de ce trebuie să ardeți căbune ca să vă aberați pe formuri?! Că doar la ora asta e beznă în Europa și sigur nu consumați curentul de la panourile solare pe care nici măcar nu vă gândiți să vi le instalați vreoadată. Ce? Nu-i așa?

            P.S.: Dacă chiar s-ar fi lipit ceva de dumneavoastră pe vremea școlii primare ar fi trebuit să știți că norii sunt cea mai importantă componentă a „efectului de seră”. Adică ar trebui să vă bucure dispariția lor :)

            /…/

            • Observ cu tristețe că lacunele educației dumneavoastră elementare sunt mult mai profude decât am crezut la prima vedere. În limba română se folosesc ghilimelele la citarea unui text.

              În altă ordine de idei pe mine nu mă preocupă deloc „încălzirea globală” și nici „răcirea globală”, așa cum nu mă preocupă niciun alt fenomen pe care nu pot să-l influențez – de exemplu o eclipsă sau o erupție vulanică. Personal n-am nimic împotriva cărbunelui. Îl utilizez mereu la grătar.

  11. Foarte interesanta introducerea din articol.
    Cateva comentarii in speranta ca vor fi citite si ideile urmarite si verificate:
    1. In iudaism minciuna este interzisa si este permisa doar in cazuri unde adevarul gol-golut poate sa provoace rau si/sau incovenienta. Este preferabil sa spui ca nu stii decat ca stil ceva daca esti suficient de umil.
    Si deasemenea sunt permise „minciuni albe” pentru pacea in casa sau intre prieteni care s-au certat. Este preferabil de spus jumatatii de adevar pe modelul Abraham si Sara cand D-zeu NU A RELATAT in intregime ceea ce spusese Sara.
    … Si in filme de exemplu este faimoasa replica lui Gene Hackman – „You can’t handle the truth!” :)
    Este interzis a minti impotriva vecinilor sau intr-o curte de justitie.
    2. Exista subtilitati de limba absolut imposibil de tradus.. Diferenta intre cuvintele „adevar” (3 litere) si „mort” (2 litere) este de O SINGURA LITERA – „alef” adica „a”.
    In spijinul ideii astea exista doua argumente, unul medieval si unul foarte recent (mai putin de de luna).

    2a Legenda (reincarnata in Frankenstein) Golem-ului din Praga este exact asta. Rabinul a luat de pe fruntea Golemului litera alef si cuvantul care a ramas a fost „mort”. Pentru amatorii de suveniruri se pot cumpara statuete cu Golem-ul in centrul istoric din Praga.
    2b. Facebook a schimbat brandul in Metaverse, abreviat cu primele 4 litere. Deja Facebook si campania PR sunt ridiculizate pentru alegerea asta. Cu atat mai ridicol cand ne gandim la originea etnica a fondatorului care a invatat foarte bine despre computere, dar nu ebraica! :))

    Las la o parte din comentarii tema mult mai larga a ciocnirii civilizatiilor iudaica si helenistica care se manifesta in permanenta, pana in ziua de azi. in contextul asta Imi exprim admiratia nemarginita pentru grupul rock Rush si mai ales https://www.rush.com/songs/cygnus-x-1-book-two-hemispheres/. A se citi textul!

    Cat priveste COP-ul era un esec complet previzibil inclusiv de catre autorul articolului.
    Climatoapocalipticii, paradoxal sau nu, cred ca sunt utili societatii. :)
    De ce? Prea multe (exemple de exceptii: Norvegia si Australia) dintre tarile producatoare de combustibili fosili sunt dictaturi.
    Nu de alta, dar ca sa NU se mai ajunga la penuria de petrol de dupa razboiul de Yom Kippour sau de gaze ACUM cu UE si intreaga Europa la mana Gazpromului KGB-ist.

  12. Trenul a plecat si nimeni nu-l mai poate opri, ne indreptam catre ceva despre nu stim mare lucru, incercam sa anticipam de ce ar putea urma, nici o sansa., planurile si previziunile vor fi date peste cap, personal nu mai am incredere in nimeni si nimic, incerc sa ma strecor pana mai pot.

    • Haideți să nu fim așa de pesimiști… A trecut lumea și prjn altele mai dihai ca „știința climatică” precum inchiziția spaniolă, „fizica nemțească” a lui Lenard și Planck sau „științele staliniste” ale lui Miciurin & Lîsenko. Ăștia de acum sunt mici copii…

      • Nu ma preocupa cu absolut nimic schimbarile climatice, sunt altele care imi dau mai multa bataie de cap, astia de acum nu sunt micii copii, vor sa devina insasi atotputernici si sunt convins ca vor reusi daca nu vor interveni evenimente pe care acum nu le putem anticipa. Imi este teama , daca lucruile vor evolua cum au inceput lumea sa fie impartita intre cei 95 % care nu stiu se li se intampla si cei 5 % care stiu foarte bine ce vor, depinde cat de mare va deveni rezistenta.

  13. COP26 s-a încheiat. Ce termen lipsește cu desăvârșire din documentul final?

    Cei care au avut curiozitatea să urmărească/citească discursurile și documentele adoptate de participanții la COP26 au găsit de n-șpe ori termeni ca „sustenabilitate”, „net-zero”, „urgență climatică” etc.

    Dar, surprinzător, n-am găsit nici o menționare a unui termen obligatoriu în cazul abordării semnificative a schimbării climei: CORUPȚIA, cu sau fără o cauză nobilă, menționată în articolul meu.

    Corupția a lipsit cu desăvârșire de la COP26 – discursuri + documente, deși corupția în domeniul climei este unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui progres real în toate domeniile, de la defrișări la emisii de carbon.

    Rezolvarea/ameliorarea schimbării climei nu poate avea loc chiar dacă sunt aruncați bani cu nemiluita pe tot soiul de inițiative climatice când acei bani dispar fără urme în buzunarele fără fund ale cleptocraților, birocraților, ONG-urilor și propagandiștilor „verzi”.

    Dacă programele climatice nu sunt întemeite pe standarde solide de transparență și responsabilitate, devin ușor de corupt și atunci ele – programele climatice – nu sunt altceva decât niște campanii de PR și publicitate găunoasă, care prezintă o imagine periculos de înșelătoare a unui progres aparent.

    De când Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015, obiectivele sale au devenit un fel de glumă internațională pe care toată lumea încă se preface că o ia în serios. S-au cheltuit miliarde, dar unde s-au dus? Cine ține evidența? Cine responsabilizează de fapt circul? Pentru a securiza acordul, o mare parte din acesta a fost lăsat vag și fără mecanisme de supraveghere sau de punere în aplicare.

    Ceea ce se știe de toată lumea, dar nimeni nu zice nimic, este faptul că țările vulnerabile la schimbarea climei au, de asemenea, tendința de a avea cele mai ridicate niveluri de corupție în sectorul public. Și totuși, se cer cu insistență noi și și mai multe miliarde de dolari pentru a ajuta acele țări. Știe cineva unde, concret, s-au dus banii alocați până acum? Cum, și de către cine, se vor verifica noile sume cerute?

    Deja am observat pe Contributors apariția unor noi birocrați care s-au „specializat” din mers, la „locul de muncă”, pe problematica neutralității climatice, net-zero 2050 etc., la fel cum prin 3014-2015, apăruseră „experții” în gazele de argilă. Aștept cu emoție și interes un „studiu” despre nobila corupție în politicile climatice, văzută de la fața locului.

    Bibliografie recomandată: Climate change programs are rife with corruption — the clowns are running the circus

  14. Ca de obicei, domnul profesor publică un aritocol foarte bun la momentul potrivit.

    Iată că fenomenul doctoratelor românești se manifestă pregnant și în cazul lumii „academice” occidentale.

    Atunci când în România a devenit fancy & cu spor la leafă să ai un doctorat, toți analfabeții au început să-și tragă doctorate. Șoferi secretare, băieți buni la toate ce abia-și silabisesc numele au devenit brusc doctori în apărare, științe politice, ordine publică și alte domenii din astea pline de miez.

    Într-o vizită în țară de acum vreo 5-6 ani am ajuns pe la facultatea pe care am abolvit-o ce ceva timp în urmă. Un fost coleg, băiat simpatic pe care-l alintam cu toții „prostul familiei” (fiul decanului din vremea studenției, foarte muncitor dar fără nicio sclipire de inteligență – genul ce prinde greu și scapă ușor) a ajuns profestor universitar și șef de catedră :) I-am dorit în mod sincer să-l vedem rector într-o zi. Că doar orice circ trebuie să aibă starostele potrivit. Ne întâlnisem acceidental și cum școala era aproape m-a invitat la el în birou la o cafea să mai stăm la o bârfă. Acolo am realizat că toți preparatorii, asistenții, ba chiar și secretarele erau „dr. ing.” :) Altfel spus s-a creat stimulentul și atunci a apărut și comportamentul aferent. Exact ca poveștea lui Pușkin cu troaca și porcii.

    Exaxct aceeași chestie cu încălzirea globală. Produce granturi, deci e automat subiectul în vogă. O serie de oameni fără niciun fel de competențe și abilități științifice se infiltrează în lumea academică gargarisind agresiv melodia la modă. Pervertesc tot ce înseamnă ștință și o duc în derizoriu. Exact ca „savanți în marxism-leninism” de odinioară, sau ca doctorii românești făcuți la normă în zilele noastre. Asta generează două probleme:

    Pe de o parte ăștia se propulsează unii pe alții înecând savații adevărați în bălării.

    Pe de altă parte omul de pe stradă începe să asocieze pavlovian știința și lumea științifică cu gargaragii ce mănâncă rahat cu vagonul, cu toate pagubele ce decrug in asta…

    E firesc ca în mijlocul unei „lumi științifice” infectate de impostură și de fanatism ideologic, premiile Nobel au luat-o la vale. Mai întâi ăla pentru pace devenit un banc prost. Apoi cele pentru literatură și economie au devenit de asemenea un soi de premii Stalin pe stil nou. Încet, încet urmează toate celelate. Eu zic că nu e departe momentul când un șaman va primi Nobelul pentru medicină. Păi ce basca mea?! Nu e o aroganță fără pereche să ignorăm „medicina alternativă”?! Pasul următor e desigur „diversitatea”. Trebuie evident promovați oameni de culoare, travestiți, psihopați și alte creaturi faine ca să vedm că au și ei contribuții nepereche în toate domeniile științei…

  15. Premiile Nobel se dau azi pe baza unor lobby-uri si interese politice majore de tip neo-marxist. Altfel cum sa iti explici ca fel de fel scriitori „angajati” de care nu a auzit mai nimeni iau premiul Nobel ,in timp ce mari scriitori nu l-au luat? Un exemplu din multe : Jorge Luis Borges n-a luat premiul Nobel ,in schimb l-a luat Herta Muller…. Herta who? A zis un mare critic cand a aflat cine a luat premiul Nobel pentru literatura in 2009. Acum vad ca aceiasi mentalitat de la literatura se extinde la economie politica, la fizica.
    Ar trebui sa ne linistim orgoliile si dorinta de glorie ,sa uitam de academii si premii si sa ne vedem de treaba….nu voi inceta sa il admir pe Cioran care a refizat premii, onoruri, si a dat doar cateva interviuri in toata viata. Pana la urma nu are nici o importanta cine ia premiul Nobel, ma uit in biblioteca si am un raft intreg de carti ale lui Jorge Luis Borges pe care le recites mereu, un pic mai la drepta trei carti ale lui David Bohm care nu a luat premiul Nobel pentru fizica, o carte a lui Arthur Eddington care n-a luat premiul Nobel pentri fizica si pot continua asa …

  16. Stimate domnule coleg,

    Apreciez mult articolul si as vrea sa fac unele precizari care merg in acelasi sens. Modelele dinamice „globale” din anii 60 in linia rapoartelor catre Clubul de la Roma pacatuiesc prin „incorectitudine in sens J. Hadamard” adica impreciziuni mici in date (conditii initiale si parametri) duc la „catastrofe” (adica variatii mari) in evolutiile ulterioare. Rezulta ca predictiile lor trebuie citite cu prudenta.

    In al doilea rand trebuie precizat ca respectivii cercetatori rusi au publicat intr-o revista de specialitate adica Izvestya Akademii Nauk seria „… ” pe care o indicati Dv…

    Studiul climei si al oceanelor are o traditie lunga inca in perioada sovietica, daca nu chiar de mai inainte – stiam niste nume „clasice” dar le-am uitat, deci studiul amintit nu e o surpriza. Tot astfel, anti-rusismul exista chiar si la nivelul comitetelor de selectie pentru Nobel.

  17. Wallace S. Broecker, by NASA: https://www.giss.nasa.gov/research/features/201903_broecker/
    cu link la: “Climatic Change: Are We on the Brink of a Pronounced Global Warming?” (pentru cine are abonament…), with CO2 calculations from the NOAA Geophysical Fluid Dynamics Laboratory (Manabe and Wetherald, 1967)
    Pentru cine nu are abonament, mai poate prinde din urma urgenta climatica aici:
    „Abrupt climate change: causal constraints provided by the paleoclimate record”
    W.S. Broecker – Lamont-Doherty Earth ObserÍatory of Columbia UniÍersity, Palisades, NY 10964, USA
    Received 15 March 2000; accepted 23 May 2000 / Earth-Science Reviews 51 (2000)
    cu rabdare si tutun:
    https://people.carleton.edu/~dmaxbauer/web_115/Broecker%202000.pdf
    (de remarcat contributia lui Manabe, pentru consens deplin)

  18. Cine se mai lasa amagit de valoarea laureatilor?!
    La COP ul de la Glasgow a participat si NLMK, grupul caruia Worldsteel i-a decernat titlul de Campion al economiei durabile.
    Felicitarile se pot trimite personal managerului Andrey Vostretsov , absolvent al Universitatii B.Elțan sau la sediul NLMK de la Lipetsk -Rusia.
    Dupa cat intelegem oţelurile produse de NLMK sunt mai verzi decat cele produse de Arcelor Mittal ( Guptas) Eu. care totusi a procedat la retehologizarea combinatelor siderurgice si a privilegiat transportul pe caile ferate renuntand la 12.500 de camioane numai in Belgia unde au fost angajati 5800 de muncitori calificati si 600 de cadre detinatoare a unui masterat, 250 fiind ingineri.
    Ma intreb daca in afacerile acestea cu reinventarea circuitelor economice mondiale functie de starea vremii nu se recurge si la opiniile Libratus .

  19. Președintele Biden și nobila minciună

    Când președintele Joe Biden a vorbit despre combustibilii fosili în timpul unei dezbateri prezidențiale democrate din martie 2020, a promis să „atace industria combustibililor fosili” și să facă o tranziție rapidă a națiunii de la combustibilii fosili care încălzesc planeta.

    „Gata cu subvențiile pentru [industria combustibililor fosili]”, a spus Biden. „Gata cu forările pe terenurile federale. Fără foraje, inclusiv offshore. Fără posibilitatea ca industria petrolieră să continue să foreze, punct. Gata, s-a terminat”.

    Imediat după încheierea conferinței COP26, administrația Biden anunță un eveniment major pe 17 noiembrie 2021:

    Departamentul de Interne va pune la dispoziție celor care vor să exploateze hidrocarburi peste 80 de milioane de acri – o suprafață mai mare decât statul New Mexico – din Golful Mexic pentru foraj. Această ofertă este mai mare decât orice altă vânzare în arendă efectuată sub administrația favorabilă combustibililor fosili a președintelui Donald Trump, iar Dept. de Interne estimează că va duce la producerea a încă 1,1 miliarde de barili de petrol și a 4,4 TCF (124,5 miliarde metri cubi) de gaze naturale pe parcursul a mai multor decenii.

    Deci, una vorbim și alta fumăm? Poate se va reveni și asupra conductei Keystone XL…

    Detalii,

    https://www.huffpost.com/entry/biden-climate-gulf-oil-lease-sale_n_618eeb77e4b0b1aee9252872

    • Mde, vremuri grele…

      În pofida promisiunilor ferme ale diferiților savanți, uite că totuși America depinde de odioasele fosile. Câteva declarații tâmpe și acțiuni fără noimă ale noii administrații au cauzat creșteri frumușele ale prețurilor la combustibil. Ca din apă, am putea zice :) De au ajuns exact la nivelul celor din vremea lui Obama de prin 2014 – după cum a remarcat plin de răutate Trump de pe ternul lui de golf :) Pe lângă asta banii de stimulusul din primăvară au fost păpați de mult ca și cum n-ar fi fost. Doar inflația ce a rămas solidă…

      Baza electorală din ghettouri începe să se enerveze și vrea să se înfrupte din marile pomeni promise în campania electroală din 2020. Dacă alea nu prea are de unde să le scoată, atunci măcar poate mai stoarce o scădere a prețului la benzină…

      Ehei, numai bătrân, bolnav și președinte să nu fii :)

  20. Va putea industria auto să respecte angajamentele ambițioase asumate în cadrul COP26?

    Semnatarii declarației de la Glasgow, printre care se numără General Motors, Volvo, Ford și Mercedes-Benz, au declarat că vor „depune eforturi pentru ca toate vânzările de autoturisme și camionete noi să aibă emisii zero la nivel global până în 2040 și nu mai târziu de 2035 pe „piețele de top”.

    Pentru a atinge obiectivele stabilite în declarația COP26 de la Glasgow până în 2040, ar fi nevoie de peste 7 milioane de tone de litiu (LCE) anual, ceea ce reprezintă de 17 ori mai mult decât producția de litiu chimic în 2021, potrivit previziunilor Benchmark’s Lithium Forecast.

    De asemenea, ar fi nevoie de peste 5 milioane de tone de sulfat de nichel, ceea ce, conform previziunilor Benchmark’s Nickel Forecast, este de 19 ori mai mult decât producția de sulfat de nichel din 2021.

    În prezent, nu există suficiente investiții în aprovizionarea cu materii prime pentru a satisface cererea de baterii în 2030, darămite în 2040, a declarat Simon Moores, CEO al Benchmark Mineral Intelligence.

    Detalii,

    https://www.benchmarkminerals.com/membership/can-the-auto-industry-meet-ambitious-cop26-pledges/

    • Asta cu industria auto mi se pare a doua gogorita dupa cea a producerii de energie.
      1 – nu se produce suficienta materie prima, adica minereuri si concentrate, nu avem cantitatile cerute in zacaminte confirmate nici la Li, nici la Co, nici la Ni. Sa zicem la Mn am avea (oxizii lui inalt purificati fiind folositi in unele tipuri de acumulatori), ca se produce mult si materia prima e abundenta insa cererea de materie prima ieftina e din partea siderurgiei, materia prima pentru baterii se obtine greu, mult mai scump si cu consumuri foarte mari de energie. De-aia „murdara”, caci nu vei obtine in veci in proces industrial oxizi electrolitici de Mn din wind&solar, densitatea de energie din „ruinabile” e pur si simplu prea mica.
      2 – mi se pare scandalos ca se insista ca parcul auto al privatilor sa fie primul electrificat insa cel al statului mai vedem cind.
      3 – numerele spun asa. Citez: „According to the world’s leading steel producer, ArcelorMittal, “each new MW of solar power requires between 35 to 45 tons of steel, and each new MW of wind power requires 120 to 180 tons of steel.” As such, the steel demand alone would range between 2.5bn tonnes (solar) and 5.8bn tonnes (wind). According to the OECD, Global steelmaking capacity is 2.5bn tonnes per year, so if all steel making was directed to this, it would require 1-2.3 years of output.

      According to the Copper Development Association Inc., the amount of copper used in offshore wind turbines is 9.5 tonnes/MW (mainly cabling) which would imply that wind would require 369mm tonnes of copper. For solar, it contains approximately 5.5 tonnes of copper per MW or 382mm tonnes. Based on data from NRCAN, global production of copper is ~22mm tonnes per year, so the demand pull would be ~1,700% of current capacity.
      For land use, according to the Solar Energy Industries Association, utility grade solar uses 5-10 acres/MW. Thus, solar would require 310-620mm acres, or 485,600-971,300 miles squared of appropriate land. How big is that, you ask? 181-362% the size of Texas.”
      4 – Deunazi presedintele unui fond de investitii american scrie asa: „ce e asta? O companie care a vindut anul asta 189 de autovehicule valoreaza 110 miliarde de dolari”.

    • EURO 7 o data pus in aplicare va fi sfarsitul motoarelor cu ardere interna cel putin in Europa pt ca technic va fi imposibila respectarea normelor cerute.
      Chiar daca in Europa sa admitem din 2035 nu vor mai circula asemena autovehicule private, ce facem cu intreaga flota de camioane stiut fiind faptul , un camion polueaza cat 100 de automobile iar necesarul de capacitati de transport va creste enorm.
      Ce se intampla pe alte continete precum Africa sau Amerca de Sud unde populatiile intr-un numar mare, sarace nu-si pot permite automobile electrice , nici micar nu mai pot prelua ca in prezent autovecole conventionale uzate pt ca ele nu vor mai fi produse ? intreaga piata second hand fiind eliminata.
      Pt motoarele cu ardere interna poate exista un viitor daca se doreste, pot fi alimentate cu carburanti sintetici fapt pt care Germania nu s-a alaturat celor care au semnat acel document.
      Birocratii de la Bruxelles sunt pe cale sa transforme Europa intr-un „rai ecologist” si uita ca nu toate lumea poate lucra de acum inainte numai in servicii de tot felul datorita lipsei tot mai accentuate a lacurilor de munca industriale care se reloca in continuare catre Asia.

    • Domnule profesor,

      Haideți să fim serioși că doar nu mai suntem niciul copii :)

      Acum mai bine de doi ani ați scris un articol (l-am prins mult după ce l-ați scris – călătoream în China unde acestă platformă e blocată) despre directiva IMO 2020.

      https://www.contributors.ro/vom-avea-o-noua-criza-a-petrolului-urmata-de-o-noua-recesie-in-2020-bonus-o-scrisoare-de-la-pre%c8%99edintele-statelor-unite/

      Spuneați atunci că aplicarea directivei ar putea provoca o criză a petrolului, o explozie a prețurilor la combustibili și o paralizare a transporturilor navale pentru că nu mai exista timpul fizic necesar de implementarea ei. Ați greșit cu ceva? Nu. S-a produs colpsul pe 1 ianuarie 2020? Nu. De ce? Foarte simplu: Directiva a fost pur și simplu ignornată ca și cum n-ar existat și de acolo business as usual. Bag seama că eventualitatea ignorării directivei a fost singura ipoteză pe care nu ați considerat-o :)

      Exact așa va fi și cu marile angajamente de acum. Nu există nici cea mai vagă șansă ca ele să fie îndeplinite. E ca la congresele partidului comunist. Se luau cu mult entuziasm tot soiul de angajamnte mirobolante pe care însă nimeni nu se ștepta să fie vreoadă îndeplinite. și toată lumea era fericită.

      Exact aceeași chestie și în industria auto. Firește că oamenii ăia știu că toate planurile astea sunt absurde și fără nicio șansă de a fi vreodată îndeplinite. Dar ai posibilitatea să vinzi acum mașini scumpe, proaste și inutile unui public cu bani aflat în trasă. Evident că trebuie să vinzi cât mai mult acum pentru că știi cu precizie că la un moment dat se vor trezi și atunci ce cei nu s-au îndopat la momentul potrivit vor fi acolo unde spune Evanghelia după Matei: „ în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.”

      Unul din biv vel vornicii companiei pentru care lucrez a comparat în mod foarte plastic situația de acum cu cea din timp de război. Guvernele cheltuie cu disperare pe muniție ce va găuri cerul, pe tancuri ce vor fi distrse în câteva zile pe front sau poate chiar înainte de ajunge acolo, Pe avioane destinate să fie doborâte după câteva ore de zbor și vapoare ce se vor scufunda în timp record. Nimeni nu scoate nici măcar un scâncet împotirva acestei risipe epice pentru că există „un scop nobil” : Vctoria. Prost e ăla care nu poate îngjhiti acum rapid tot ce-i iese din față. E „mușcă și fugi”. Singura chestie reconfortantă e că măcar acum nu mai sunt uciși oamenii aiurea ca gândacii…

      Guvernele subvenționează cu generozite construciția de buldozere de peste 120 de tone cu baterii, autobasculante miniere gigantice de sute de tone de tip troleibuz :) sau cu baterii. Idei ce din punct de vedere economic sunt dezastre totale. Însă mine din Scandinavia sau Australia comandă deja asemenea nebunii și stau la coadă pentru ele fără a se mai uita la bani. Profiturile sunt atât de umflate încât firește că trebuie să le construiești cât de rapid poți… În același timp nemții comandă pe tăcute echipament nou (câtu-și de puțin electric) de câteva miliarde de euro pentru mina de suprafață de cărbune de la Hambach (cea mai mare din Europa) ce oficial ar trebuie închisă cât de curnând :) Că-i electric că-i fosil, nu contează. Bonusurile noastre cresc ca din apă! Să dea Dumnezeu sănătate green deal-ului! Singurii care o iau este bot sunt Doreii ce plătesc facturi la energie de le sar băștile și îndură inflație ca a lui Iliescu. Dar nu poți să faci omletă fără să spargi ouăle…

      • Citez dintr-un articol publicat pe 8 aprilie 2021:

        Despite the ongoing COVID-19 pandemic, it appears that so far 68 countries and territories out of the 177 IMO member countries and associate member countries have set regulations in place to meet the IMO sulfur cap of 0.5 wt% (see first figure below), which was 36 more since our last report in December 2019 (see Insights, Dec. 18, 2019). However, countries and territories with top ports including China, Hong Kong, Singapore, South Korea and the U.A.E., alongside the EU and U.S., have regulations in place adopting the IMO 2020 cap (see second figure below). Other countries and territories with major ports including Brazil, Canada, India, Indonesia, Japan, Malaysia, Morocco, Oman, Panama, Philippines, Saudi Arabia, Sri Lanka, Taiwan and the U.K. also have regulations in place adopting IMO 2020. On the other hand, other countries and territories with major ports including Egypt and Thailand have yet to ratify MARPOL Annex VI by setting regulations or plans to draft regulations.

        Sursa: A Review of Marine Fuel Regulations: First Anniversary of IMO 2020

        • Da, dar vedeți dumneavoastră că termenul era de 1 ianuarie 2020. El a trecut de ceva vreme. Sărind peste faptul că doar 68 din 177 de țări s-au anagajt să-l respecte la aproape 2 ani după intrarea în efect, cam 95% din tonajul flotei comerciale mondiale e înregistrat în Panama, Liberia și Insulele Marshall. Panama e singura țară din cele 3 ce a aderat la tratat, dar nu impus niciun fel de sancțiuni navelor sub pavilionul său ce nu-l respectă. :)

          China nu e capabilă (sau mai degrabă refuză) să forțeze respectarea propriilor norme de poluare NR4 la motoarele cu combustie chiar și în Beijing. S-a ajuns la situația demnă de comedia bufă că mașinile industriale mari sau camioanele au rezervoare de uree și canistre de postcombustie „fake” și evident că scot un fum negru și înecăcios care e OK. În condițiile astea șansele ca ei să impună respectarea IMO 2020 în porturile lor sunt exact 0. Mai ales că există riscul să-și gâtuie propriul comerț

          Nu am găsit niciun indiciu că Senatul SUA ar fi adoptat normnele IMO 2020 cu majoritatea necesară de 2/3 din voturi, ci doar moțiuni pro sau contra ale senatorilor către Trump la sfârșitul lui 2019.

          E reconfortant de știut totuși că Ungaria a ratificat tratatul și-l va respecta cu rigurozitate :)

  21. Nu am eu doctorat, nici măcar o facultate terminată.
    Însă eram destul de bun la matematica, și prin clasa a 11 era un curs numit statistica matematica. Predicții se pot face, dar rezultatul va fi complet eronat dacă in termenii inițiali se introduc chiar și mici marje de eroare.
    Însă, ma întorc la locul meu natal, unde acum 30 de ani din Decembrie pana in Martie trebuia sa ne croim drum prin zăpada ca sa ajungem la școala.
    Cu toții sunteți chitiți sa desființați încălzirea globală. Dar in 2020 in locul meu natal abia am reușit sa strâng nea pentru un om de zăpada.
    Sunt de acord ca minciuna este nobila, și corupția este prezenta peste tot. Mai ales la “ verzi”.
    Aduc însă comentariile dumneavoastră și sarcasmul zăpada înapoi in Orășelul meu?
    Ceva chiar se intampla, și nu e de bine.

    • Ceva se intampla, iernile anilor 60/70 in Romania au fost altele decat acum, intrebarea fiind, este acesta incalzire globala care nu a fost prima si nici nu va fi ultima datorata activitatilor umane sau nu ? si este intreaga isterie justificata sau nu , ar fi mai bine sa gasim solutii cum am putea sa ne adaptam in fata unor fenomene pe care nu le putem influenta la scara globala.
      Nu sunt convins ca exista modalitati majore prin care am putea limita incalzirea globala la 1,5 grade, clima nu este buton care poate fi apasat, sistemul climatologic fiind unul haotic.
      Inainte de toate se pot lua masuri imediate, reducerea poluarii cu tot felul de deseuri, stoparea defrisarilor masive si schimbarea radicala a sistemelor agricole pt evitarea desertificarii a zone mari de terenuri.
      Cu aceste 3 masuri omenirea ar avea de acum inainte mult de lucru, ar fi masuri aplicabile, comuicabile si acceptabile de marea majoritate a cetatenilor pe langa normal gasirea si cautarea a metode noi prin care se poate satisface necesarul tot mai mare de energie.
      La acest capitol este nevoie de actiuni comune care sa incurajeze libera competitie pt gasirea celor mai bune metode si nu impunerea unor masuri din considerente ideologice, nu pot functiona la scara globala asa cum incearca CE prin impunerea unui Green Deal care impovareaza si mai mult cetateanul de rand,
      subventiile platite de UE ar trebui alocate in cu totul alte directii decat pana acum.

    • Stiti cum e stirea asta cu ANM-ul? Intra la categoria „nestirea zilei!” :)
      Primo, utilitatea stirii este nula. Zera. Nada. Zilch. Ce e aia „in unele zone ale tarii mercurul din termometre va indica si (…)” ceva, aici -5 C? -5 la Balea acum e normal, -5 acum la Turnu Severin ar fi intr-adevar ceva neobisnuit. E ca si cind as inventa o stire de genul: „specialistii Institutului National pentru Fizica Pamantului” spun ca in primele doua zile ale saptaminii urmatoare vor fi 2 cutremure de 1,8 respectiv 2.4 grade pe Scara Richter si prognozeaza un cutremur vrancean major in urmatorii 99 de ani”. Nu e nimic gresit in stirea mea inventata, avem aproape zilnic cutremure slabe, uneori chiar mai multe zilnic, insa ce stire e asta si cui naiba foloseste? Exceptind scribul si fituica.
      Secundo: ce inseamna „in zilele urmatoare”? Orice prognoza mai lunga de 3 zile are un grad de eroare mai mare de 50%. Nu exista „cum va fi iarna aceasta” decit din punct de vedere statistic, ceva in genul „in ultima suta de ani in, sa spunem Dobrogea, x% dintre ierni au fost asa, y% au fost asa si z% au fost asa. (Am zis Dobrogea pentru ca, asa zicind ceva mai „uniforma” din punct de vedere meteo. Daca scriu Banat e gresit, nu poti compara vremea de la Sacalaz cu cea de la Resita fara sa o dai de gard. Daca scriu Transilvania e si mai si.
      Tertio: ce rost mai au azi buletinele meteo la tv sau la radio? Agronomii folosesc servicii specializate, (Inmh chiar furnizeaza asa ceva), hidrologii la fel, constructorii de autostrazi la fel, turistii pe munte si speologii sintem cu ochii ca pe butelie pe app-urile cu buletine meteo pe muntele pe care sintem. Toate astea sint complet neinteresante pentru publicul „general”, dar pot, intr-adevar sa vinda personaje tv, toale si suplimente alimentare, asta da. Poate ca asta le-o fi rostul.

  22. @ Bruce,
    nu esti primul care solfegiaza: unde ne sint zapezile de altadata?
    O fi luat-o Pamintul razna, si nu ne-a spus?
    Fara rautate: daca stii matematica raporteaza viata ta la viata Pamintului. Si cîţi ca tine nu si-au pus intrebarea?

    • Tot fără răutate. De ce nu raportezi viața ta la cea a universului?
      Ca sa ai o dimensiune matematica corecta..
      Pământul asta tot încearcă sa ne spună niște chestii. De exemplu ce naiba caută 7 miliarde in cârca lui?
      In toată istoria acestei planete nu au existat creșteri de 1,5 grade in 30 de ani, cu excepția asteroidului care a ucis dinozaurii, acum 65 milioane de ani. Diversele glaciațiuni și încălziri s-au produs in mii si zeci de mii de ani!
      Limitare la creștere de 1,5? Pai asta este deja o catastrofa.
      Ma ia cu draci când văd scris: O fi luat-o pământul razna?
      /…/ Da-ți ochelarii de cal jos.
      Unde sunt zăpezile de alta data e un solfegiu?
      Ce ar fi sa dai un răspuns la solfegiul asta? Coerent.

      • Ce-ar fi sa nu mai bati cimpii.
        Ce catastrofa vezi tu?
        Viata ta de cunoscator raportata la viata Pamintului, nu e nici cit un strop in oceanul planetar. Si dintr-odata te-ai trezit sa strigi ca e catastrofa. Se vede ca esti tinar sau rauvoitor: acum peste 50 de ani catastrofisti ca tine ne amenitau cu racirea globala.
        Cit despre „unde sint zapezile de altadata” e o varianta dintre traducerile unui vers de Villon, si ma gindeam ca poate intelegi: si acum aproape 600 de ani cineva se intreba ca tine.

  23. Sunt incantat sa aflu ca exista si la noi oameni care gandesc! Felicitari, domnule profesor!

    Absurditatea teoriilor privind incalzirea antropogenica este minunat descrisa in articol. Eu ma voi referi la absurditatea masurilor impuse pentru „stoparea fenomenului”, mai exact la inlocuirea transportului actual cu un transport alimentat electric.

    Practic toate fabricile auto au acum versiuni electrice de automobile. Fanaticii ecologisti vor ca in 20-30 de ani, tot transportul sa inlocuiasca benzina/motorina cu energie electrica.

    Datele urmatoare sunt luate de pe site-ul https://www.eia.gov/energyexplained/us-energy-facts/

    In anul 2019, in SUA, transportul a consumat o energie de 28.2 Quadrillion BTU („Quads”). 1 Quad = 300 miliarde kWh. Aceasta energie a fost obtinuta practic in intregime prin arderea benzinei/motorinei.

    In acelasi an 2019, TOATA, TOATA productia de energie electrica din SUA a fost de 12.8 Quads. Practic toata aceasta energie a fost consumata de industrie, comert si locuinte.

    Daca peste 20-30 de ani intreg transportul din SUA ar folosi doar energie electrica, energia electrica necesara doar pentru transport va fi de 28,2 Quads, de peste 2 ori mai mare decat INTREAGA productie electrica actuala! La actuala productie de electricitate s-a ajuns in peste 100 de ani. In 20-30 de ani va trebui ca aceasta productie sa se tripleze! Pai sunt seriosi cei care se arunca sa promita eliminarea combustibililor fosili ca sursa de energie?

    Deci sa lasam de-o parte faptul ca nu avem litiu, cobalt, nichel! Adevarul crud este ca nu avem electricitate! Atat!

  24. OFF TOPIC

    Lumea s-a schimbat definitv pe 15 noiembrie 1971 și aproape nimeni nu a observat acest lucru. Nu a existat nici o conferință COP, nicio directivă IPCC sau altele asemenea.

    Astăzi se împlinesc 50 de ani de la lansarea microprocesorului Intel 4004, un computer sculptat pe siliciu, un element la fel de abundent pe pământ ca nisipul pe o plajă.

    Primul cip conținea 2.300 tranzisotri și efectua 92.000 operații pe secundă. Creatorii lui au fost inginerii Federico Faggin, Stanley Mazor și Ted Hoff.

    Apples M1 Max este de cel puțin un miliard de ori mai rapid. Conține 57 miliarde tranzistori care efectuează 10,4 trilioane operații cu virgulă mobilă pe secundă.

    Cea mai mare parte a bogăției mondiale create începând cu 1971 este rezultatul direct al microprocesorului Intel 4004.

    Am scris de n-ori, de s-au tocit și tastele laptopului care funcționează pe baza unui cip Intel (Core i7, 7th generation) că probleme precum amelioararea schimbării climei nu se pot rezolva prin ucazuri, directive, lozinci, birocrați și ONG-uri încălziriste, ci prin descoperiri și invenții disruptive, adică prin R&D.

    Dar cine mai sărbătorește astăzi jubileul invenției celor trei ingineri, care au schimbat lumea odată pentru totdeauna? Noi ne întrecem să celebrăm diverse „genii” feminine care chiulesc de la școală pentru a da lecții politicienilor.

    Detalii,

    The Chip That Changed the World

    • Macar daca majoritatea galagioasa din Occident a hotarit si in numele celorlalti sa punem si de o sinucidere economica colectiva pe spinarea clasei de mijloc si de idiotie utila, atunci sa pompam banii de aruncat nu in moristi si vita de vie pe acoperisuri, ci in R&D. Sa se sature macar si ei odata, cercetatorii. Ca poate 5 cercetatori sint mai inventivi decit o morisca, raportat la durata de viata a acesteia. Nu e o gluma.
      De cealalta latura a unei interventii posibile nu mai pomenesc, ca-mi sare lumea in cap. Era vorba de principiul simplu ca daca d (dezastru) = f(X 33%, Y25% si Z restul %) pai atunci largesti perspectiva si te uiti la toate cele trei,

  25. nu i departe vremea cind nobila minciuna va deveni la fel de mirsava ca cea fluturata pina mai ieri de analfabetii de partid/stat, reprezentatii tuturor oamenilor muncii, ai clasei muncitoare infratita cu taranimea si intelectualimea. daca nobila minciuna i tin la catedre, in justitie, militie, politica / administratie etc de ce s ar renunta la ea ? cind nobila minciuna nu le va mai asigura galoanele si piinea nemuncita, atunci sobolanimea va iesi din cotloane, dornica de „revolutie”(ca n patrusopt sau optzecisinoua!)

  26. Shakespeare și combustibilii fosili

    Știați că unul dintre primii „critici” ai combustibililor fosili a fost Shakespeare?! 😀

    Iată cum începe Romeo and Juliet, 1597, Act 1, scene 1:

    SAMSON: Gregory, o’ my word, we’ll not carry coals.
    GREGORY: No, for then we should be colliers.
    SAMSON: I mean, an we be in choler we’ll draw.
    GREGORY: Ay, while you live, draw your neck out o’ the collar.

    Un interesant joc de cuvinte plecând de la coal, care, din păcate, nu și-a găsit traducerea românească corespunzătoare din care lipsește orice trimitere la cărbune:

    SAMSON: Pe legea mea, nu ne vom lăsa înjosiți.
    GREGORY: Păi, nu, c-atunci s-ar chema că suntem josnici.
    SAMSON: Adică, dacă ne înfurie, scoatem sabia.
    GREGORY: Mai bine-ai face, cât trăiești, să-ți scoți gâtul din funie.

    (Traducere de Anca Tomuș)

  27. Pentru domnul profesor. Nu ma îndoiesc de realitatea minciunii de la premiile Nobel. Minciuna nobila.
    Dar va rog sa nu cadeți in cealaltă extrema. Rușii nu au fost niciodată crezuți din motive bine întemeiate. Cel mai recent, vaccinul Sputnik.
    Dacă însă vorbim de studiul invocat in acest articol, ce ar fi sa luați in considerare ca politica Putin este sa vândă petrol și gaze naturale? Și cărbune dacă se poate.
    Încă o minciuna nobila? Sigur ca da.
    Dacă am lua o medie însă între cele 2 rezultate, de dragul matematicii, probabil realista totodata, tot am avea o catastrofa..
    1,5 grade in 30 de ani. Care epoca din istoria pământului a realizat aceasta performanța?

    • Putin are suficienti clienti care se bat pt gaze, petrol, carbune. Vezi recentul exemplu cu Moldova. Si in viitoru apropiat vor fi si mai multi. Putin n-are nevoie de premiul Nobel pt asta si nici de minciuna, e negustorie curata.
      de unde scoti 1,5 grade in 30de ani? Cine ti-a spus asta? Greta? si-n definitiv ce-i rau in cele 1,5 grade?

      P.S Banuiesc ca dai exemolu personal si ai renutat la masina,avion, incalzire pe fosile, internet pe fosile, copii… si esti si vegetarian, nu?

    • Dom’le,

      Dacă dumneavoastră toți ăștia care vă tânguiți amarnic de groaza încălziii globale ați renunța frumușel la orice emisii de codoi păi ar veni o nouă glaciațiune în doi timpi și trei mișcări :)

      De ce nu o faceți. Văr că toți aveți presiune din plin la lăcrămații dar nu-ni aintesc să fi văzut neam de iecologist făcând ceea ce propovăduilște. De ce oare?!

  28. Din păcate, prea puțini – după știința mea – îndrăznesc să spună că am ajuns în situația în care pe Pământ sunt mai mulți oameni decât poate susține planeta. Și, în baza principiului lui Le Chatelier menționat mai sus, pare plauzibil ca perturbările induse de oameni să determine Pământul să reacționeze în diferite moduri care să ducă la reducerea populației umane (prin Pământ înțeleg sistemul în echilibru în care ne ducem existența, nu cine știe ce entitate transcendentală).

  29. În ultimii 400.000 de ani, concentrația CO2 atmosferic a variat între 200 ppm și 280 ppm. În 2013, concentrația CO2 a depășit pentru prima dată 400 ppm în perioada pentru care există date. Există o remarcabilă corelație între cantitatea de combustibili fosili arsă de oameni și evoluția concentrației CO2 atmosferic de la începutul revoluției industriale și până în prezent. La mijlocul secolului XVIII, când a început revoluția industrială, populația lumii, conform estimărilor, era cuprinsă între 630-960 milioane de oameni. În 2021, populația lumii a ajuns la 7,9 miliarde, adică de 8-12 ori mai mult decât la începutul revoluției industriale. În același timp, a crescut substanțial și consumul de energie per capita, energie produsă în cea mai mare parte prin arderea acelorași combustibili fosili. Dacă într-adevăr creșterea concentrației CO2 atmosferic va avea consecințe catastrofale pentru omenire, pot să presupun că acest lucru este un proces prin care Pământul caută să elimine dezechilibrele provocate de înmulțirea peste măsură a oamenilor. Chestia cu „cine se simte în plus nu e obligat să rămână” n-am înțeles-o. Ne întrecem în ironii de proastă calitate?

    • Cu șase ani în urmă am discutat detaliat raporturile dintre creșterile populației, bunăstării, concentrației de CO2 și a impactului ecologic al energiei care a generat primele trei creșteri.

      Formalizarea matematică a raporturilor este dată de două bine cunoscute relații:

      I = P × A × T

      în care
      I = impactul uman asupra mediului
      P = populația
      A = bunăstarea populației
      T = avansurile tehnologice

      A doua relație se numește Kaya Identity (după numele japonezului Yoichi Kaya, care a propus-o) și este o formă mai concretă a primei ecuații în care se regăsesc următorii parametri:

      F = emisia globală de CO2 din surse umane

      P = populația globală

      G = PIB-ul per capita

      E = consumul global de energie

      Articolul în care am discutat acele relații, publicat cu câteva zile înainte semnării Acordului de la Paris, nu mai este disponibil pe Contributors.ro, dar îl puteți citi parțial aici:

      O lume fără creștere economică – utopie sau realitate?

      • populatia nu creste in zonele civilizate si prospere ci in slum urile din india, bangladesh, africa, america latina, si multe alte zone. mucegaiul descompune materia organica, dar o planeta ce adaposteste viata, „curatata” de mucegai ce rost mai are ?

      • Se pare că în comentariul meu am favorizat concizia în dauna clarității, așa că reiau: DACĂ (din punctul meu de vedere, acesta e un mare „dacă”) într-adevăr creșterea concentrației CO2 atmosferic va provoca toate nenorocirile cu care suntem amenințați de Casandrele ecologiste (creșterea nivelului oceanului planetar și inundarea zonelor de coastă, fenomene meteorologice extreme, deșertificare extinsă), una din consecințele majore pentru umanitate va fi reducerea populației (prin războaie pentru resurse, foamete etc.) până când sistemul Pământ va atinge un nou echilibru. Într-o atare situație, mie personal mi se pare logic să ne orientăm eforturile spre scăderea populației într-un mod mai puțin dureros decât războaiele și foametea. Dacă analizăm evoluția demografică în țările dezvoltate, observăm că tendința generală este de plafonare sau scădere a populației – nu insist aici asupra cauzelor. Concluzia mea e că banii cheltuiți pentru tranziția la zero emisii de CO2 ar trebui orientați pentru a ajuta țările subdezvoltate să ajungă la nivelul de dezvoltare care determină stabilizarea sau chiar descreșterea populației. Însă acest lucru nu se dorește deoarece creșterea economică se bazează pe consumerism și e nevoie de câți mai mulți consumatori. Ce ne așteaptă în viziunea promotorilor acestui model de creștere economică? Presupun că după ce vom epuiza resursele planetei, ne va duce Elon Musk pe Marte, s-o luăm de la capăt acolo. :-)

        • aceleasi cassandre ecologiste ale birocratiei bruxelleze (si nu numai) inunda economia cu bani inexistenti tocmai pentru a accelera activitatea economica; nu cumva ar trebui sa incepem scaderea in primul rand cu birocratia care ne sufoca cu imensa ei grija pentru binele cetatenilor ?

          • @George @ Proto

            Dupa cite imi amintesc Cassandra era blestemata sa aiba mereu dreptate in profetiile ei, dar sa nu fie crezuta niciodata.

            • Dacă o să consultați Merriam-Webster Dictionary, o să găsiți pentru substantivul „Cassandra” două definiții:
              1: a daughter of Priam endowed with the gift of prophecy but fated never to be believed
              2: one that predicts misfortune or disaster
              Când am folosit termenul „Casandrele ecologiste”, am avut în vedere a doua definiție.

            • @ George

              Aveti dreptate. Chiar si troienii au avut in vedere aceasta a doua definitie.

      • „Articolul în care am discutat acele relații, publicat cu câteva zile înainte semnării Acordului de la Paris, nu mai este disponibil pe Contributors.ro, dar îl puteți citi parțial aici:
        O lume fără creștere economică – utopie sau realitate? ”

        Exista undeva articolul in intregime? Sau macar finalul care lipseste pe linkul Hotnews?
        Multumesc.

  30. Eu cred ca am gasit solutia, desi ideea nu imi apartine, rationalizare, va mai aduceti aminte? Aia mai batranei asa, pe la 35-40 ani. Va spun ce imi aduc eu aminte : se lua curentul 1h sau 2h in fiecare zi, apa curenta doar pana pe la etajele 1-2, apa calda decat vinerea, caldura la calorifer doar cat sa nu mori inghetat, aveai ticket pentru benzina, parca 30l pe luna, scuze dar nu am avut masina, masina sa dadea DOAR la cei mai vrednici dintre noi si DOAR pe pile.
    Totul era bine rationalizat nu cumparai tu carne, lapte sau paine cat aveai nevoie, adica sa te hranesti nu petreceri, soferul de pe masina de paine era un fel de rege pe ruta lui, nu mai zic de ala de pe masina de paine.

    Multi o sa imi sare in cap ca era bine si atunci, eu aveam 14 ani ce sa zic nu mi-a lipsit nimic, la tara la bunica chiar aveam de toate, mai venea brigaderul parca, sa ne numere animalele pentru ca la fel eram obligati sa dam gratis la stat surplusul, cum era calculat nu stiu sa va zic, dar bunicii aveau contramasuri, a murit la era bolnav sau la nastere era folosit cel mai frecvent ca si scuze, si dadeau pielea, vb serios, evidend carnea era la borcan, nu se faceau perchezitii in beciuri.

    Cum ar fi acuma, nu ca mai sus, ci asa mai usor, maxim 1 masina per familie, am un vecin cu 3 normale + decapotabila, ei sunt 3, are si panouri ce-i drept, daca castigi peste sa zicem 3000 euro in vest 2000 in Romania restul ramane la stat, ca stie statul mai bine ce trebuie facut.

    Curent daca depasesti 100kw/luna de exemplu, sa platesti de 10 ori mai mult diferenta, sau chiar 100, spatiul locativ pentru fiecare persoana sa nu depaseasca 25mp, adica case de maxim 100mp locuibili la fam de 4, ceva simplu nu complicat.

    Doar niste idei sunt sigur ca sunt altii cu mai multe :)

  31. O știre colosal de bună, însoțită de alta, puțin diferită

    Agenția Reuters, în articolul India’s coal demand likely to grow in absolute terms, phasing out difficult, 17 noiembrie, ne anunță o chestie colosală:

    India s-a angajat să crească ponderea energiilor regenerabile în mixul său energetic de la aproximativ 38% anul trecut la 50% până în 2030.

    Nu-i așa că fiecăruia dintre dumneavoastră, îngrozit de iminenta apocalipsă climatică, îi tresare inima de bucurie? Vedeți, dacă și India, al treilea mare emițător de CO2, s-a dat pe brazdă cu regenerabilele, de ce nu fac și alții la fel?!?

    Dar puțin sunt cei care se obosesc citească și articolul India demands $1 trillion as ‘climate finance’, publicat pe 11 noiembrie, unde se găsește partea diferită a știrii colosale de mai sus:

    India a cerut o mie de miliarde de dolari în următorul deceniu de la țările dezvoltate pentru a se adapta și a atenua provocările generate de încălzirea globală și a menținut această cerință ca o condiție pentru respectarea angajamentelor privind clima asumate de premierul Narendra Modi, a declarat pentru publicația The Hindu un oficial de rang înalt care face parte din negocierile în curs de desfășurare privind acordul climatic de la Glasgow.

    Adică, noi, indienii, ne angajăm la reducerea consumului de cărbuni NUMAI DACĂ voi, lumea bogată, ne plătiți 1.000 miliarde de dolari pentru finanțarea măsurilor climatice.

    Și, voi, entuziaștii, care ați crezut că indienii o fac de dragul climei planetare….

  32. India cere bani si bine face, pentru ca daca te uiti din perspectiva cat emite fiecare cetatean situatia este cu totul alta, si cred ca e mai fair asa.

    Eu Romania ma oblig sa nu depasesc media europeana tu Belgia/Tarile de Jos/Germani/Polonia la fel :), cand suntem cat de cat egali putem pune conditii altfel cum vine asta tu la 8 eu la 4, pai asta inseamna ca suntem egali?

    Eu cred ca asta cu clima si banii aruncati este un alt mod de a se impune peste cei mai saraci sa zicem, in loc de pusca si tunuri, venim cu reguli si presiuni sa te tinem la respect, scopul fiind salvarea planetei, vezi sa nu :) :

    India – 2 / China – 8
    USA – 16 / Australia – 17 / Canada – 18
    Belgia – 8 / Germania – 9 / Franta – 5
    Romania – 4 / Polonia – 8

    Media World – 5 / Europa – 6.6 / Latin America – 2.14 / Africa – 1.23 / Asia 6.45 / America de nord – 4.2 si tot asa.

    G7 – 9.06 / G10 – 8.3 / G20 – 7.96

    Surse:
    https://www.worldometers.info/co2-emissions/co2-emissions-per-capita/
    https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Carbon_dioxide_emissions_per_capita/European-union/

  33. Și iată că am ajuns la motivul pentru care nu se discută despre creșterea peste măsură a populației planetei – cei care îndrăznesc să o facă sunt etichetați imediat drept malthusieni sau neo-malthusieni. De fapt – cred eu – Malthus, Paul Ehrlich și alții asemenea au făcut exact ce a făcut și subiectul articolului de față – Syukuro Manabe – și anume, pornind de la niște premise corecte, pe baza unor modele greșite au făcut predicții eronate care, la vremea lor, s-au bucurat de popularitate întrucât corespundeau cu ceea ce voiau cititorii lor să creadă. Și, fără supărare, convingerea că oamenii, cu gândirea lor creativă și spiritul lor inovator, pot rezolva orice problemă îmi amintește de cărțile pe care le citeam în copilărie, în care ingenioșii oameni sovietici supuneau în orice situație natura cu ajutorul științei și a principiilor materialismului dialectic. Dacă îmi permiteți o glumă, una din legile lui Murphy afirmă că suma inteligenței pe planetă este o constantă – populația este în creștere. :-) Cred că limitarea populației se va produce în cele din urmă prin acțiunea unor factori naturali (includ aici și pe cei care țin de natura umană) pe care nu-i cunoaștem decât parțial în momentul de față, dar a căror acțiune o putem vedea deja în țările dezvoltate. Pe baza actualei creșteri demografice se preconizează că în jurul anului 2100 populația Pământului va înceta să mai crească (https://ourworldindata.org/grapher/population-growth-rate-by-level-of-development?country=Less+Developed+Regions~More+Developed+Regions~Least+Developed+Countries). Este însă posibil ca numărul oamenilor să continue să crească dacă spiritul nostru inovator ne va permite să colonizăm alte planete. Atunci se va rezolva și problema poluării, pentru că așa cum au exportat industriile poluante în China și India, adevărații capitaliști le vor exporta de data aceasta pe Marte. :-)

  34. Dintre toate lucrurile de care sunt sătul până peste cap, cel mai mult m-am săturat de aceste tâmpenii despre încălzirea globală produsă de activitatea umană.

    Este pur și simplu uluitor cum poți să-i convingi pe oameni să creadă într-un lucru total fals, apoi să-i faci să-ți ceară să le livrezi încă și mai mult dîn acel lucru fals și, pentru că tot tu le-ai sugerat subtil și ideea asta, îți vor cere să faci exact ceea ce voiai să faci de la bun început.

    Majoritatea oamenilor sunt de fapt doar niște roboți programabili.

    ONU, 1989:

    NAȚIUNILE UNITE (AP) _ Un înalt oficial de mediu al ONU spune că națiuni întregi ar putea fi șterse de pe fața Pământului din cauza creșterii nivelului mării dacă tendința de încălzire globală nu este inversată până în anul 2000.

    https://pbs.twimg.com/media/FCOCTWnWQAAJscC?format=jpg&name=large

    Amanunte:
    https://graham100200.medium.com/1989-vs-2021-climate-climate-doomsday-487b64aea98b

    • E chiar foarte simplu ce spui tu si asa funtionam noi oamenii, putem chiar merge pana mai departe, vezi Milgram experiment.

      In primul experiment 63% dintre cei testati au mers pana la final, adica au aplicat o corectie unui alt om pentru ca asa ii spunea o autoritate, pana acesta putea sa moara.
      Acelasi experiment a fost repetat de o televiziunea franceza dupa multi ani si au ajuns la concluzia ca 81% dintre cei testati pot ajunge pana la solutia finala, omorarea unui alt om pentru ca asa ii spune o autoritate.

      Concluzia studiului este:

      „Milgram (1974) explained the behavior of his participants by suggesting that people have two states of behavior when they are in a social situation:

      The autonomous state – people direct their own actions, and they take responsibility for the results of those actions.
      The agentic state – people allow others to direct their actions and then pass off the responsibility for the consequences to the person giving the orders. In other words, they act as agents for another person’s will.”

  35. Domnule Crânganu, afirmați că Suki Manabe este autorul modelului GFDL CM3 din 2011, dar Manabe s-a retras de la GFDL în 1997. Numele lui nu apare în lista de autori a modelului. De unde ați preluat această informație?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro