duminică, octombrie 11, 2026

„Nu o chestiune atât de importantă”, CSAT și elefantul din încăpere

În ochii majorității românilor, reforma serviciilor de securitate după răsturnarea lui Ceaușescu a fost cel mai clar test al angajamentului de a rupe cu trecutul comunist. Orice nou serviciu de securitate din România se confrunta cu o sarcină uriașă în a câștiga respectul populației, dată fiind moștenirea de teamă lăsată de Securitate. În lipsa unei atitudini sincere, consecvente și transparente din partea serviciilor de securitate, românii nutreau suspiciunea că orice succesor al Securității nu ar fi decât o variantă remodelată a acesteia, folosind aceiași oameni și aceleași metode.

Evenimentele petrecute de la căderea lui Ceaușescu și prăbușirea comunismului au arătat că impulsul reformei a venit mai degrabă din afara României decât din interiorul ei. Acest lucru este valabil în special în cazul structurilor de securitate și informații. O problemă majoră a reformei a fost nevoia ca serviciile de securitate postcomuniste să se lepede de imaginea publică a predecesorului lor, îndepărtându-i din rândurile lor pe ofițerii superiori care fuseseră complici la impunerea represiunii politice asupra populației. Or, guvernele românești care s-au succedat după răsturnarea lui Ceaușescu au eșuat în mod evident în a face acest lucru. Absența unei lustrații credibile, îndeosebi în rândul magistraturii din România, a viciat exercitarea transparentă a puterii în conformitate cu statul de drept.

Deși unii observatori străini au declarat reformele din domeniul informațiilor drept un succes – atunci când România și-a revizuit legislația relevantă, și-a recalificat agenții secreți și a participat la operațiuni NATO – acest succes este mai modest dacă este privit prin prisma răspunderii, a controlului și a respectării drepturilor omului. Slabul control exercitat de parlament asupra serviciilor de securitate din România explică în parte întreruperea comunicării dintre Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea Constituțională a României în legătură cu crearea a 24.000 de conturi de TikTok în sprijinul candidaturii lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurat la 24 noiembrie 2024. Curtea Constituțională a anulat alegerile la 6 decembrie. Desfășurarea celor două tururi ale noilor alegeri prezidențiale, organizate la 4 și 18 mai 2025, a constituit o prioritate pentru principalele servicii de securitate și informații. Acest lucru s-a reflectat în bugetele majorate ale SRI, SIE, STS și SPP pentru anul 2025.1 Însă anularea unor alegeri prezidențiale pe motiv că există suspiciuni privind ingerința unui „actor extern, malign”, fără a se prezenta dovezi credibile, și fără a se solicita o anchetă parlamentară pentru a justifica aceste acuzații, este probabil fără precedent în analele NATO și reprezintă un deserviciu adus celorlalte state membre și, mai presus de toate, poporului român. Aceste carențe au făcut ca serviciile de securitate să fie bănuite că ar fi „elefantul din încăpere” și sugerează că un control parlamentar consistent și eficient asupra serviciilor de informații și de securitate, așa cum este el prevăzut de lege, trebuie consolidat. Un control democratic credibil asupra serviciilor de securitate și informații din România rămâne o problemă nerezolvată.

Imaginea României ca stat în care respectarea statului de drept este considerată a fi asigurată a fost viciată de o serie de hotărâri recente ale instanțelor, precum și de neaplicarea recomandărilor potrivit cărora serviciile de securitate internă ar trebui conduse de un civil, nu de un ofițer militar. Un raport al Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulat Controlul serviciilor de securitate internă în statele membre ale Consiliului Europei, publicat în martie 1999, recomanda ca serviciile de securitate și informații să nu fie organizate pe baza unor structuri militare, întrucât personalul militar nu se supune legii civile, ci legii militare.2

Membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trebuie să fi fost surprinși de interviul acordat de președintele Nicușor Dan la 17 iulie 2026 postului de știri DIGI 24, în care acesta a afirmat că nu consideră că prezența unui civil la conducerea serviciilor secrete ar fi „o chestiune atât de importantă”, cu atât mai mult cu cât, cu două luni înainte de a fi ales președinte, Dan declarase că serviciile de securitate și informații necesită un control mai riguros și criticase modul în care acestea sunt supravegheate de Parlament.3 Atitudinea sa de desconsiderare pare să se reflecte în cazul generalului Lucian Pahonțu și sugerează că faptele de natură infamantă săvârșite în timpul revoluției și al mineriadei din iunie 1990 sunt mai degrabă răsplătite decât condamnate.

În cele din urmă, cel mai eficient câine de pază al activității serviciilor de securitate este presa. Presa românească a fost extrem de vigilentă în a semnala abuzurile din activitatea serviciilor de securitate din România. Sistemul de control parlamentar este conceput pentru a împiedica folosirea acestor servicii în avantajul unui singur partid politic, spre supărarea, bănuim, a unor politicieni. Publicul român trebuie convins că serviciile joacă rolul unor instituții publice care se ocupă în mod eficient de problemele de securitate ale statului.

Absența unei legături constituționale clare între Consiliul Suprem de Apărare a Țării și parlament îl împiedică pe acesta din urmă să exercite un control democratic asupra CSAT. Opacitatea care înconjoară deliberările sale anulează orice speranță a parlamentului de a pătrunde în structurile compacte și oculte ale administrației prezidențiale. Până când nu va deveni mai responsabil, CSAT se expune acuzației că se află deasupra legii și, prin urmare, că poate da naștere la abuzuri.


  1. Alocările sunt:
    SRI – 4.435,7 milioane lei, o creștere de 11,62% față de 2024
    SIE – 811,7 milioane lei, o creștere de 5,41%
    STS – 2.415 milioane lei, o creștere de 50,51%
    SPP – 443,29 milioane lei, o creștere de 15,15% – 31.01.2025 (https://hotnews.ro/bugetul-pe-2025-serviciile-secrete-primesc-mai-multi-bani-fata-de-anul-trecut-1891335.%2031.01.2025). ↩︎
  2. vezi și Council of Europe, Parliamentary Assembly, Recommendation 1402 (1999), Control of internal security services in Council of Europe member states, adoptată la 26 aprilie 1999. ↩︎
  3. DIGI 24.ro, 17 iulie 2026. ↩︎

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Dommule Dennis Deletant,

    Le-ați descoperit fața.
    Nu se va întâmpla nimic. N-avem stofă de european. Noi cu mârlănia, cu furatul și „mândria”. Dar niciodată nu ne-am rușinat cu nația noastră. „Noi și-ai noștri” spunea I.L.Caragiale, nouă să ne fie bine. Restul, dă-i în mă-sa!

  2. Domnilor, în România Serviciile Secrete sunt șefii (din umbră) ai STATULUI MAFIOT. Trebuie de urgență date mai multe legi în domeniu.
    Prima ar fi o NOUĂ Lege a Securității Statului fiindcă actualele legi sunt din anii ’90(!). De atunci lumea s-a schimbat, au apărut noi sfidări, suntem în plin război hibrid și informațional, etc.
    În noua Lege trebuie specificată expres DEMILITARIZAREA Serviciilor Secrete. Idem, trebuie reglementat STRICT controlul parlamentar și social asupra Serviciilor Secrete, mai ales implicarea lor în luptele politice sau/ și inter- instituționale.
    Deocamdată SS sunt scăpate de sub orice control și-și fac de cap.

    • Poate o să apară o lege foarte bună dar după aia securiștii din parlament plus lobby-ul Securistostanului or să bage trei tone de „amendamente”!

  3. Cu tot acest adevar exprimat de autor, nu se va produce nici un seism devastator care sa schimbe legea serv.secrete, finantarea lor, structura lor. Reteua acestora a devenit extrem de puternica si de oligarhica economic. Ceea ce nu s- a facut in trecut se razbuna pe viitor. Iar actualul presedinte este f. slab la ecuatiile acestor servicii care oricand ii pot face vulnerabil.

    • Legea aia, în sine, e „la secret”, poți să o cauți până turbezi, nu ai să o găsești. E de prin 1992, nu știu ce au modificat ulterior.
      Nu aș zice că ND e musai „slab”, mie mi se pare de-a dreptul prietenos cu ei!

  4. Sa fim seriosi!
    Toti securistii, turnatorii si activistii au fost pastrati si promovati.
    Cei care au fost trasi pe linie moarta au devenit patroni. Mai ales in mass media, dar nu numai.
    Pahontu este paduchele din frunte.
    Mai grav este ca putinii eliminati din sistem, au fost inlocuiti cu agentii Moscovei. De asemenea, posturi nou create au fost acupate tot de ei, ca oameni noi, care nu au fost ceausisti. Normal…..

  5. Planul e bun , servicii reformate după 1989,cu conducere civilă,sub control strict parlamentar(unicameral) și CSAT transparent.

    În realitate avem o corupție înfiorătoare,la toate nivelurile societății,culmea condusă de serviciile secrete.

    Își pun uniforma pe ei în fiecare zi,cum își pun spărgătorii cagula la furat,cu același scop.
    Scuipă cu scârbă in fiecare dimineață pe steagul pe care îl au la ușă înainte să înceapă să sune telefonul combinațiilor.

    Nivelul de corupție al serviciilor,este african și deocamdată apartenența la UE e tolerată.
    Le dá o spoială de onorabilitate.
    Până într-o zi.

  6. Aceste carențe au făcut ca serviciile de securitate să fie bănuite că ar fi „elefantul din încăpere” și sugerează că un control parlamentar consistent și eficient asupra serviciilor de informații și de securitate, așa cum este el prevăzut de lege, trebuie consolidat. Un control democratic credibil asupra serviciilor de securitate și informații din România rămâne o problemă nerezolvată.

    Si nerezolvata va ramine!

    Ca sa ai un control parlamentar consistent și eficient asupra serviciilor de informații și de securitate iti trebuie macar 4-5 parlamentari care sa aiba cel putin urmatoarele calitati:

    1. PATRIOTI
    2. INCORUPTIBILI
    3. NESANTAJABILI
    4. INDEPENDENTI FINANCIAR
    5. LIPSITI DE INSTINCTUL DE CONSERVARE

    Nu avem asa ceva.

    Iar daca SISTEMUL identifica aparitia din iarba verde a unui barbat inzestrat cu aceste calitati, il va „termina” de mic, inca inainte sa se inscrie intr-un partid. Daca se intimpla sa treaca miraculos prin filtrele SISTEMULUI si ajunge in parlament, i se va fabrica (CU CELERITATE 😉 ) un dosar si, daca nu demisioneaza din motive de sanatate, intocmai si la timp, va face puscarie. Ce poate fi mai simplu decit sa gasesti 3-4 prostituate care sa depuna marturie ca au fost violate de impricinat cu 30 de ani in urma, pe cind erau minore si frecventau gradinita Scufita Rosie?

    Poate tinara noastra democratie sa permita unui pedofil dovedit sa controleze activitatea serviciilor, vor ataca retoric deontolgii televiziunilor?

    Nu faci stat de drept oriunde si cu orice natie.

  7. Cică, nu e cazul…
    Domnul PAhontziu nu face obiectul…
    (e posibil să nu se fi informat/ să fie informat greșit/ să nu fie pur și simplu la curent)
    Că, cică, mai întâi să avem un guvern valabil, ca mai apoi…
    să mai vedem Noi cine e pus în fruntea serviciilor”.
    ((acum, totuși, prea îl împungeți cu sula în coaste pe fostul utecist – și ardelean pe deasupra – un ardelean la Krayowa?)

  8. Singura solutie care ar fi eficienta este trimiterea de scrisori ( de catre organizati civice, de catre cetateni ) catre ambasada USA, catre ambasadele tarilor occidentale, catre parlamentul european, catre comisia europeana, prin care sa se solicite presiuni asupra autoritatilor din Romania, inclusiv asupra presedintelui, de a fi evacuati din functii toti fostii ofiteri ai securitatii comuniste care activeaza inca in institutii ale statului, fie ele SPP, SRI, SIE, fie ministere, agentii, etc

    Se stie ca unele cazuri au fost rezolvate astfel, prin interventia ambasadelor. Cazul Pahontu trebuie mediatizat rapid catre ambasade. Inainte si dupa intrarea in NATO au fost multe cazuri in care anume persoane din servicii si armata au fost eliminate la cererea CIA. Toti erau fosti lucratori, unii acoperiti, ai securitatii comuniste.

    Pahontu garantat a comis crime impotriva umanitatii in seara de 21 dec 89. Dar cine sa-l ancheteze, cine sa-l condamne? Romanii au votat in permanenta majoritar in favoarea PDSR -> PSD, partidul protector al securitatii, protector al impunitatii jigodiilor criminale comuniste, protector al unei justitii corupte aflata in slujba criminalilor si infractorilor.

  9. Domnul Dennis Deletant cunoaște România, aș zice că bine, încă din 1969.
    Este greu de crezut că până în prezent, deși nu s-a exprimat clar în acest sens, nu a observat cele descrise în articolul acesta.

    Cu îngăduința domniei-sale și a moderatorilor platformei „contributors.ro”, îndrăznesc să reamintesc domnului Dennis Deletant că România nu este decât formal o democrație.

    În fond, România este un stat eșuat (după cum însuși președintele său a spus), guvernat de 36 de ani de o cleptocrație de sorginte securisto-comunistă, al cărei obiectiv fundamental este transferarea frauduloasă a unei cantități cât mai mari din resursele publice în proprietatea privată a membrilor săi și a apropiaților acestora, fără a suferi sancțiuni din partea legii.

    Astfel, cleptocrația a ajuns în timp să se consolideze, să controleze resursele statului, și să-și subordoneze instituțiile de forță, justiția, serviciile de informații etc.

    Cleptocrația română nu a picat din cer, nu este „ironia sorții”, nu este un dat divin, nici un accident astrologic etc….Este o șleahtă de infractori care au capturat țara.

    Am convingerea că, pornind de la raportarea corectă la contextul socio-politic prezentat, viitoarea analiză pe care domnul Dennis Deletant o va face realităților românești va chiar mai interesantă decât aceasta.

    • @Constantin: Mai mult decât perfect punctat. Aș adăuga la final (dar pare subînțeles si din textul dvs) este: ajutorul extern. Noi ne-am dovedit sterilitatea spitituală 36 de ani.

    • Cleptocrația română nu a picat din cer, nu este „ironia sorții”, nu este un dat divin, nici un accident astrologic etc….Este o șleahtă de infractori care au capturat țara.
      … si care reprezinta foarte bine poporul / norodul.

      De ce crezi c-a esuat MCV-ul?

      • @Ronald _ „De ce crezi …”

        Nu a eșuat. A fost efectiv.
        Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost înlăturat după mai mult de 16 ani de rușine și lobby, pentru că nimeni nu mai putea explica rațional de ce un stat care nu este o democrație, ci are un regim politic hibrid, este totuși membru al Uniunii Europene.

        Răspunsul are legătură cu întrebarea „De ce a fost acceptată România în Uniunea Europeană?”

        • Pai daca a fost inlaturat din cauza ca … nimeni nu mai putea explica rational…
          inseamna c-a fost ineficace / nu si-a-ndeplinit scopul / a esuat.
          si nu pentru ca devenise redundant
          adica din repetent mondial Romania evoluase pana la premiant
          si MCV n-ar mai fi fost necesar.
          Daca vrei o explicatie rationala:
          in Romania, pe fond, coruptia este efect, cauzele sunt altele

        • ps: nu cred ca va trece de cenzura
          un raspuns care ar contine adevaratele motive ale acceptarii in UE
          (nu, nu te gandi la cadourile facute tarilor membre de catre dublul puscarias)

  10. Cazul Pahonțu expune în toată mizeria sa putregaiul ce parazitează statul român. După 36 de ani de la revolta populară născută din nevoia de libertate și democrație avem reprezentanți ai aparatului represiv al fostului regim comunist eternizați de zeci de ani la conducerea instituțiilor de stat din imediata proximitate a centrului de putere în stat. Atitudinea actualului președinte ce încearcă să-l disculpe pe Pahonțu după niște criterii care sfidează bunul simț comun și probele scrise din dosarul revoluției (declarație dată olograf și declarații de martori) prin propria-i evaluare reducționistă (”dânsul nu se află în această situație”) este scandaloasă prin ea însăși. Nicușor Dan a fost propulsat în funcția cea mai înaltă în statul român fiindcă provenea din rândul societății civile, având un trecut de protestatar, un profil de performer în științe și un profil academic incontestabil. Suportul său a venit din zona cea mai activă a societății, din rândul celor mai destupați la minte, a celor care aduc cea mai mare valoare adăugată în societate. Prin atitudinea adoptată, președintele Dan se conturează ca o figură gelatinoasă, lipsită de criterii etice, cu reflexe atrofiate și care nu-și înțelege mandatul primit și nici fișa postului pe care îl ocupă. Totodată, președintele devine șantajabil fiindcă se profilează ca unul suspendabil din orice parte a reprezentanților forului legislativ dar și vulnerabilizat prin pierderea suportului electoral ce i-ar atrage demiterea imediată. Acesta nu poate fi menținut în funcție decât de zonele cele mai umbroase ale puterii în stat și punându-se total la dispoziția acestora. Nicusor Dan a eșuat lamentabil în funcția de președinte și cea mai bună opțiune care i-a rămas este să demisioneze urgent. Asta va mai crea o criză politică, dar ”cu calm și cu răbdare” vom trece cumva și peste asta chiar dacă nu ne lipsea deloc însă posibilitatea rămânerii în funcție este catastrofală fiindcă nu va lăsa alternativă curentului extremist care oricum e pe val.

    • A reușit să ne umple de penibil pe toți cei care l-am susținut sau i-am găsit scuze!
      Presupun că o bună parte din societatea civilă care a votat cu el este încă în stare de șoc, de nu reacționează masiv și mai dur!

  11. 1…”anularea unor alegeri prezidențiale pe motiv că există suspiciuni privind ingerința unui „actor extern, malign”, fără a se prezenta dovezi credibile, și fără a se solicita o anchetă parlamentară pentru a justifica aceste acuzații, este probabil fără precedent în analele NATO și reprezintă un deserviciu adus celorlalte state membre și, mai presus de toate, poporului român.”

    Da, va fi fost un deserviciu, dar e mai bine ca s-a intamplat asa. Statele membre inteleg inca o data care este echilibristica in estul Europei. Pendularea Romaniei intre poli de putere nu e de data recenta, ci de sute de ani, de la razboaiele ruso turce. Iar domnul istoric poate ca stie mai bine asta.

    Cand Romania a intrat in NATO, Marea Britanie i-a bagat pe gat doua fregate, un mizilic de cateva sute de milioane, iar atunci Romania a inghitit si a platit. Pahontu si alti domni asemenea erau in aceleasi pozitii de decizie si atunci ca si acum. Sa nu se mire domnul istoric.

    2”Absența unei legături constituționale clare între Consiliul Suprem de Apărare a Țării și parlament îl împiedică pe acesta din urmă să exercite un control democratic asupra CSAT.”

    Este vorbarie goala. Parlamentul este produsul partidelor, iar numirea unor parlamentari in CSAT nu ar face decat sa incurce lucrurile, sa politizeze si mai mult un for de decizie si sa reduca la insignifianta rolul presedintiei. Asa cum se intampla la Curtea Constitutionala unde numirea politica si controlul pe decizie este in buzunarul partidelor.

    • Cand Romania a intrat in NATO, Marea Britanie i-a bagat pe gat doua fregate,…
      Chiar eleganta bagarea aceea. Deoarece „marina” Romaniei avea doar niste coji de nuca.
      Si nu-i vina UK ca „mariile-lor” au ramas „chele”.
      Chiar si fata de alte „afaceri” mosite de infractorul recidivist cu multe o… pardon, multe case.
      Ca exemple:
      „privatizarea” retelelor de distributie…
      „privatizarea” bancilor devalizate si „salvate” cu bani din buget
      … „coincidental” cam toate tarile din UE au primit atunci cate ceva
      deoarece infractorul a dorit sa-si puna semnatura pe actul de aderare. Cu orice pret.

  12. Alta Constitutie! Nu copilul bastard al lui Iliescu si Iorgovan! Inclusiv capitole despre impozitare si munca. Toti ocupantii celor trei puteri Stat trebuie ALESI! Parlamentarii, magistratii, Presedintele-care trebuie sa cumuleze si functia de Premier-plus lista ministrilor cu care defileaza in campania electorala, trenbuie ALESI. Maxim 2 mandate ptr. toti. As mai aduga -Cursus honorum -de la stramosii nostri romanii….

  13. Despre anularea alegerilor ! Exista conceptul „democratie militanta” elaborat , 1937 , de juristul/sociologul Karl Loewenstein ca instrument juridic de prevenire a accederii la putere a miscarilor politice ce vor distrugerea democratiei. Ideeia acestui concept „Nici o libertate pentru dusmanii libertatii” !
    Despre civili la conducerea serviciilor ! Azi parlamentul este controlat de PSD si AUR , daca se porneste procedura numirii unui civil ar ajunge sefi la sevicii membrii ai acestor paride ! Eu cred ca ar fi mai rau decat azi ! Presedindele a mascat printr-o declaratie decizia de a nu numi la conducerea serviciilor pe cineva de la partidele mentionate !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dennis Deletant
Dennis Deletant
DENNIS DELETANT s-a născut la Norfolk (Anglia) în 1946; este profesor invitat al Catedrei de studii românești „Ion Raţiu“ de la Georgetown University, Washington, DC, și profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College, London. A studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare acordate de British Council în 1969 și a vizitat apoi frecvent țara până în 1988, când a fost declarat persona non grata ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceaușescu pe care le-a făcut în presa britanică. În 1990, a fost invitat să facă parte din comitetul consultativ al British Government’s Know-How Fund, implicându-se activ în aspectele românești ale activității acestuia; pentru această contribuție i s-a decernat Order of the British Empire (OBE) în 1995.Cele mai importante lucrări: Historians as Nation Builders: Central and South-East Europe (coeditor alături de H. Hanak), 1988; Studies in Romanian History, 1991; Ceausescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965–1989, 1995 (trad. rom. Ceaușescu și Securitatea, Humanitas, 1998); România sub regimul comunist, 1997; Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948–1965, 1999 (trad. rom. Teroarea comunistă în România: Gheorghe Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948–1965, 2001); Security Intelligence Services in New Democracies: The Czech Republic, Slovakia and Romania (împreună cu Kieran Williams), 2001; Romania and the Warsaw Pact: 1955–1989 (ed. în colab. cu Mihail E. Ionescu), 2004; Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940–1944, 2006 (trad. rom. Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său, Humanitas, 2008); British Clandestine Activities in Romania during the Second World War, 2016; Nicolae Mărgineanu, Witnessing Romania’s Century of Turmoil: Memoirs of a Political Prisoner (ed.), 2017; Romania under Communism: Paradox and Degeneration, 2019; British Clandestine Activities (trad. rom. Activități britanice clandestine în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Humanitas, 2019), Romania, 1916–1941: A Political History, 2022.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro