Început cu circa 11.700 ani în urmă, Holocenul este ultima interglaciație pe care o experimentează planeta noastră înaintea următoarei glaciații. Pe fondul general al încălzirii globale a celor sub-sisteme climatice (atmosferă, hidrosferă, criosferă, biosferă și litosferă), această epocă a oferit condiții favorabile pentru apariția, dezvoltarea și prosperitatea civilizației umane actuale.
O idee cu o persistență deosebită în mentalul colectiv contemporan este aceea conform căreia Holocenul a fost dominat de o climă relativ stabilă. În schimb, oamenii, prin triumful Revoluției Industriale din ultimii 200 ani, ar fi „stricat-o” atât de mult încât unii eco-activiști și eco-cercetători au încercat de peste două decenii ani, dar fără succes, să introducă un nou termen pe scara timpului geologic – Antropocenul. Cititorii acestei platforme au fost informați de-a lungul ultimilor ani despre demersurile și eșecul final al acestui termen cu puternice arome propagandistice. În principiu, se afirmă că Revoluția Industrială, prin dezvoltarea unor noi surse de energie, generatoare de gaze cu efect de seră, a de-stabilizat clima atât de mult încât guvernele lumii trebuie să declare un „cod roșu pentru umanitate”, o stare de urgență sau de apocalipsă climatică etc. și să ia măsuri urgent-obligatorii pentru decarbonizarea economiilor și electrificarea transporturilor, bucătăriilor, sistemelor de încălzire ș.a.m.d. Simptomele principale ale de-stabilizării antropogene a climei ar fi următoarele: creșterea concentrației de CO2 după 1850 cu circa 0,014%, creșterea temperaturii medii globale cu circa 1,1°C și creșterea nivelului global al mării cu valori de 0,5 – 1,8 mm/an.
Ipoteza stabilității climatice a Holocenului a fost infirmată în 1997 de un grup de cercetători conduși de geologul Gerard C. Bond, de la Observatorul Lamont–Doherty al Universității Columbia din New York. Studiul lor, publicat în revista Science, a identificat nouă episoade de răcire bruscă a climei calde holocene, fenomene cunoscute de atunci sub numele de evenimentele Bond.[1]
Aceste evenimente se repetă în medie după 1.470 ± 500 ani, iar unele sunt mai dramatice decât altele. Evenimentele care au avut loc acum 8.2, 5.9, 4.2 și 2.8 kilo-ani au fost evenimente majore, cu o răcire dramatică și au perturbat civilizația în întreaga lume. Unele evenimente climatice majore, cum ar fi evenimentul Bond #4 din 3.177 BP (Before Present) care a pus capăt Epocii Bronzului în Marea Mediterană, sunt ușor îndepărtate de media evenimentului Bond, dar par să fie legate. Mica Glaciație (1300 – 1850) este considerată de unii cercetători ca fiind evenimentul Bond #0.
Interesul meu pentru prezentarea evenimentului Bond #5, care a avut loc acum 8.200 ani, mi-a fost stârnit de un raport întocmit în 2003 de Centrul de Informații Tehnice de Apărare din cadrul Departamentului Apărării din SUA. Titlul raportului era foarte explicit: Un scenariu cu schimbări climatice bruște și implicațiile sale pentru securitatea națională a Statelor Unite ale Americii. Pe pagina 2 se poate citi:
În acest raport, ca o alternativă la scenariile de încălzire climatică treptată care sunt atât de frecvente, schițăm un scenariu de schimbare climatică bruscă pe baza evenimentului care a durat 100 de ani și a avut loc cu aproximativ 8.200 de ani în urmă (Fig. 1). Acest scenariu de schimbare bruscă este caracterizat de următoarele situații:
– Temperaturile medii anuale scad cu până la -2,7°C în Asia și în America de Nord și cu -3,3°C în nordul Europei.
– Temperaturile medii anuale cresc cu până la +2,2°C în zone cheie din Australia, America de Sud și Africa de Sud.
– Seceta persistă în cea mai mare parte a deceniului în regiunile agricole critice și în regiunile cu resurse de apă pentru principalele centre de populație din Europa și din estul Americii de Nord.
– Furtunile de iarnă și vânturile se intensifică, amplificând impactul schimbării climei. Europa de Vest și Pacificul de Nord se confruntă cu intensificarea vânturilor.
Raportul analizează modul în care un astfel de scenariu de schimbare climatică abruptă ar putea potențial de-stabiliza mediul geopolitic, ducând la încăierări, bătălii și chiar la război din cauza constrângerilor de resurse, cum ar fi:
1) Penuria de alimente din cauza scăderii producției agricole globale nete
2) Scăderea disponibilității și a calității apei dulci în regiuni cheie din cauza deplasării precipitațiilor, care provoacă inundații și secete mai frecvente.
3) Accesul perturbat la aprovizionarea cu energie din cauza gheții marine extinse și a furtunilor.
Chiar dacă raportul nu a fost publicat ca o predicție științifică a guvernului SUA, el poate fi privit ca un efort de a atrage atenția opiniei publice asupra riscurilor majore pe care le implică o schimbare bruscă a climei: thinking about the unthinkable.
Mult mai recent, în 2021, NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) a postat o scurtă prezentare a evenimentului 8.2 ka, intitulată Răcirea post-glacială de acum 8.200 ani. NOAA menționează că evenimentul 8.2 ka a fost descoperit în carotele de gheață din Groenlanda, că de-a lungul a două decenii temperatura a scăzut cu 3,3°C și că întregul episod a durat circa 150 ani.
În literatura de specialitate[2], evenimentul 8.2 ka (8.200 ani) este descris ca o semnificativă perioadă de răcire globală bruscă după episoadele Younger Dryas. Acest eveniment se remarcă prin debutul său brusc și prin durata relativ scurtă, în timpul căreia s-au înregistrat scăderi semnificative ale temperaturii la nivel global.
Analiza raportului izotopilor de oxigen d18O din patru carote de gheață extrase din Groenlanda au identificat evenimentul 8.2 ka (Fig. 2).
În Fig. 2a, evenimentul 8.2 ka BP se vede clar ca fiind un eveniment extrem al Holocenului în toate cele patru carote. În general, forma generală și durata evenimentului este similară în toate cele patru carote, deși există diferențe substanțiale în detalii la scară decenală (Fig. 2b). Datele carotei GRIP sunt excepționale prin faptul că prezintă un vârf central ascuțit, de numai un deceniu sau așa ceva, care se distinge chiar și de restul evenimentului, sugerând o scădere extremă a temperaturii.
În timpul evenimentului 8.2 ka, scăderea medie a temperaturii a fost de circa 3.3°C în doar două decenii, adică s-a înregistrat o rată de răcire de 1.7°C/deceniu. La nivelul întregului eveniment (150 ani), rata de răcire a fost estimată la 0,25°C/deceniu. O comparație cu perioada modernă este semnificativă. În ultimii 50 de ani, temperatura globală a crescut cu o rată medie de aproximativ 0,13°C/deceniu, după ce în prima jumătate de secol creșterea temperaturii a fost de 0,07°C/deceniu. Diferențele dintre ratele răcirii și ratele încălzirii trebuie considerate cu seriozitate atunci când se discută probabilitatea apariției unei lebede negre în sistemul climatic terestru.
Amploarea evenimentului 8.2 ka a fost dezbătută de diverși climatologi. La început, unii au încercat să susțină că evenimentul de răcire bruscă a climei a fost doar regional (Groenlanda) și prin urmare nu poate fi comparat cu actuala încălzire globală. Dar cercetări ulterioare (o parte sunt citate în referințele articolului) au confirmat că evenimentul 8.2 ka este detectabil în numeroase tipuri de date paleoclimatice (raportul izotopilor de oxigen, palinologie, speleoteme, raportul deuteriu/hidrogen, microorganisme marine) din numeroase locații de pe glob (Fig. 3).
Studiul lui Parker și Harrison (2022), de exemplu, care a analizat un set mare de speleoteme aflate într-o bază de date comprehensivă (Speleothem Isotope Synthesis and Analysis), demonstrează că evenimentul 8.2 ka marchează cea mai coerentă schimbare climatică bruscă din ultimii 12.000 ani. Mai mult, studiul afirmă că:
Magnitudinea variațiilor izotopice din Europa și Asia nu se pot distinge din punct de vedere statistic. Nu există nicio diferență semnificativă între regiuni în ceea ce privește durata și momentul evenimentului 8.2 ka sau între înregistrările speleotemelor și datele obținute din carotele de gheață din Groenlanda. Studiul nostru demonstrează un răspuns climatic rapid și global …probabil sincronizat la nivel global prin conexiuni atmosferice.
Pe scurt, autorii studiului contestă localizarea evenimentului 8.2 ka în regiunea Atlanticului de Nord. În schimb, ei sugerează că influența sa a avut o extensie globală. Sincronizarea, durata, magnitudinea și semnătura izotopică consecventă a evenimentului dau greutate teoriei conform căreia clima a reacționat rapid și la scară mondială.
Cauzele posibile ale evenimentului 8.2 ka
La început, oamenii de știință nu au avut nicio idee despre cauzele care au produs evenimentul 8.2 ka. Apoi, cercetările ulterioare au susținut ipoteza unei descărcări masive de apă dulce, produse de prăbușirea calotei glaciare Laurentide în Hudson Bay din Atlanticul de Nord. Aportul masiv de apă dulce ar fi slăbit circulația fluxului oceanic AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation), producând o răcire bruscă și masivă a climei (Clark et al., 2001; Ellison et al., 2006).
O altă ipoteză a fost sugerată de Gerard Bond și colaboratorii săi în 2001. Ei susțin că variațiile iradierii solare și activitatea vulcanică trebuie să fie considerați factori contributivi. Practic, cercetătorii au evidențiat faptul că evenimentul 8.2 ka corespunde cu o perioadă de activitate solară redusă, care ar fi jucat un rol important în declanșarea bruscă a evenimentului climatic.[3]
A fost evenimentul 8.2 ka o lebădă neagră?
Un eveniment de tip lebădă neagră, conform lui Nassim Nicholas Taleb, prezintă următoarele caracteristici:
Improbabilitate extremă: Este un eveniment care este foarte improbabil să se întâmple în mod obișnuit sau conform așteptărilor convenționale. Semnificația evenimentului 8.2 ka se extinde dincolo de impactul său asupra climei antice; în realitate, el contestă gândirea leneșă, convențională, conform căreia clima Pământului era relativ stabilă înainte de apariția oamenilor cu minunatelor lor mașini care ard combustibili fosili.
Impactul mare: Atunci când un eveniment de acest tip se întâmplă, are un impact semnificativ și poate provoca schimbări majore într-un sistem sau într-o societate. Oamenii care începuseră să domesticească vaci, capre și oi și care trăiau acum 8200 ani în Europa, Asia, America de Nord, America de Sud, Nordul Africii, Mesopotamia, Turcia și alte locuri au suferit puternice impacturi negative de pe urma scăderii bruște a temperaturii.[4] În cea mai mare parte a lumii, evenimentul 8.2 ka a generat condiții de mediu mai secetoase, precipitațiile din emisfera nordică scăzând cu circa 30%.
Retroactivitatea: După ce se întâmplă, tendința este să ne dăm seama că evenimentul putea fi prevăzut sau explicat în retrospectivă, însă, de fapt, este extrem de dificil sau imposibil de prezis înainte de apariția sa. În ultimii 11,000 au fost nouă evenimente Bond, ultimul terminându-se în 1850. Nici unul din aceste evenimente nu a fost prezis înainte de producerea sa din motive obiective (lipsa științei climatice la acea vreme).
Natura neanticipată: Lebedele negre sunt adesea evenimente surprinzătoare și neanticipate, care pot trece neobservate sau subestimate până când se întâmplă. În cazul climei, caracterul lor imprevizibil este astăzi explicat prin comportamentul haotic al sub-sistemelor climatice și prin existența unor așa-numite puncte critice de inflexiune (tipping points). Pot fi prevăzute toate punctele de inflexiune? Deocamdată, nu. Într-un articol din 2020 – Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe – am menționat că „punctele critice” pot fi cauzate de fluctuații ale climei însăși (variabilitate naturală) sau de factori externi naturali, precum variații lente ale ciclurilor Milanković. Dificile de detectat în avans, ele devin vizibile în mod clar doar după ce au fost depășite și o schimbare bruscă a climei devine inevitabilă.
Învățarea limitată din trecut: Datorită naturii lor rare și imprevizibile, evenimentele de tip lebădă neagră fac dificilă învățarea din experiența trecutului pentru a le preveni sau gestiona în viitor. O exemplificare a ultimului eveniment Bond – mica glaciație – am făcut-o în articolul Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde?
Scăderea temperaturii globale cu 2°C a generat o lungă succesiune de evenimente brutale și extreme: furtuni violente, perioade interminabile de ploi reci, veri cu secete devastatoare, iar pe deasupra, friguri feroce și înghețuri persistente. Perioadele de creștere a recoltelor s-au redus în medie cu trei săptămâni, asta însemnând fie o coacere întârziată, fie lipsa totală a coacerii. La nivelul Europei, s-a instalat o criză alimentară pe termen lung și pe teritorii vaste. Lipsa frecventă a recoltelor (cerealele putrezind pe câmp sau fiind distruse de grindină) și multiple perioade de secetă au produs o diminuare dramatică a resurselor de hrană disponibile. Penuria alimentară a condus la foamete prelungită, căreia i s-au asociat epidemii și, în final, un număr incredibil de victime, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane…
Multe zeci, poate sute de milioane de vieți, s-au pierdut din cauza foametei devastatoare, războaielor nemaipomenit de lungi (30 ani, 100 ani) și frecvente, pandemiilor pustiitoare (numai Moartea Neagră, 1348 – 1351, a produs între 70 și 200 milioane morți), secetelor prelungite, frigurilor năprasnice, inundațiilor catastrofale și altor cauze. Nu este întâmplător că exact în mijlocul secolului al XVII-lea, Thomas Hobbes a deplâns în capodopera sa Leviathan viața omului trăitor în vremea Micii Glaciații ca fiind săracă, urâtă, brutală și scurtă…
Arii întinse ale Europei, afectate de Războiul de 30 ani (1618 – 1648), au pierdut o treime sau mai mult din populația lor. În Franța, războiul civil numit La Fronde(1649 – 1653) a produs un milion de morți. Iar în Britannia, diverse războaie civile, între 1638 – 1660, au fost răspunzătoare pentru moartea a 7% din populație, mult mai mult decât cele 2% victime ale Primului Război Mondial.
Sfârșitul secolului al XVII-lea a consemnat noi perioade de foamete, urmate de pierderi de vieți omenești. În Franța (1693 – 94), Norvegia (1695 – 96) și Suedia (1696 – 97), populația fiecărei țări s-a redus cu aprox. 10%. În Estonia și Finlanda, foametea din anii 1696-97 a produs moartea a 20%, respectiv 33%, din populațiile naționale.
Evenimentul 8.2 ka a provocat scăderea temperaturii cu 3,3°C – „norocul” omenirii atunci a fost populația redusă ca număr. Ceea ce se întâmplă în prezent – fără ca oamenii să învețe mare lucru – am menționat recent (Spovedania unui climatolog incorect politic):
Pe 16 martie 2023, revista The Lancet Planetary Health a publicat studiul Excess mortality attributed to heat and cold: a health impact assessment study in 854 cities in Europe având ca autori 21 cercetători din mai multe țări europene.
În Abstract-ul studiului se poate citi:
În 854 de zone urbane din Europa, am estimat un exces anual de 203.620 decese atribuite frigului și 20.173 decese atribuite căldurii.
Faptul că de zece ori mai mulți oameni mor de frig decât de căldură este încă o dovadă că specia tropicală Homo sapiens sapiens nu s-a adaptat complet la mediile cu temperaturi variabile, de multe ori, friguroase.
Concluzii
Evenimentul 8.2 ka a fost o lebădă neagră climatică, cu toate consecințele care decurg din această caracterizare.
După raportul Pentagonului din 2003, producătorii de la Hollywood au făcut și ei propriul lor scenariu apocaliptic bazat pe o răcire abruptă: În 2004 au lansat filmul de $125 milioane The Day After Tomorrow. Pentru geologi, răcirea abruptă se manifestă de-a lungul câtorva decenii. Pentru cineaști și minunatele lor efecte digitale speciale, New York-ul s-a întors în epoca glaciară doar în trei săptămâni, guvernul american relocându-se în Mexic.
Evenimentul 8.2 ka ar putea fi scenariul unui nou film: The Day Before Yesterday.
O Lebădă Neagră este gata oricând să-și înceapă plutirea pe apele Necunoscutului. Dacă va pluti către durere sau confort, vom trăi și vom vedea.
[1] Bond, G. C., 1997, A Pervasive Millennial-Scale Cycle in North Atlantic Holocene and Glacial Climates, Science, v. 278, no. 5341, pp. 1257–1266.
[2] Clark, P. U. et al., 2001, Freshwater Forcing of Abrupt Climate Change During the Last Glaciation, Science, vol. 293, no. 5528, pp. 283-287.
Dean, W.E., R.M. Forester, and J.P. Bradbury, 2002: Early Holocene change in atmospheric circulation in the Northern Great Plains: An upstream view of the 8.2ka cold event, Quaternary Science Reviews, vol. 21, no. 16-17, pp. 1763-1775.
Ellison, C. R. W., et al., 2006, Surface and Deep Ocean Interactions During the Cold Climate Event 8200 Years Ago, Science, vol. 312, no. 5782, pp. 1929-1932.
Holmes, J. A., et al., 2016, Lake isotope records of the 8200-year cooling event in western Ireland: Comparison with model simulations, Quaternary Science Reviews, vol. 131, pp. 341- 349.
Kobashi, T., et al., 2007, Precise timing and characterization of abrupt climate change 8200 years ago from air trapped in polar ice, Quaternary Science Reviews, vol. 26, no. 9–10, pp. 1212-1222.
Morrill, C., et al., 2013, Proxy benchmarks for intercomparison of 8.2 ka simulations, Climate of the Past, vol. 9, pp. 423–432.
National Research Council of The National Academies, Committee on Understanding and Monitoring Abrupt Climate Change and its Impacts, 2013, Abrupt Impacts of Climate Change: Anticipating Surprises. https://doi.org/10.17226/18373
Sarah E. Parker, S. E., and S. P. Harrison, 2022, The timing, duration and magnitude of the 8.2 ka event in global speleothem records, Scientific Reports, vol. 12, article number: 10542
Thomas, E. R., et al., 2007, The 8.2 ka event from Greenland ice cores, Quaternary Science Reviews, vol. 26, no. 1–2, pp. 70-81.
[3] Bond, G., et al., 2001, Persistent Solar Influence on North Atlantic Climate During the Holocene, Science, vol. 294, no. 5549, pp. 2130-2136.
[4] Morton, M. C., 2018, Fats on Neolithic pottery pinpoint climate cooling event
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In ultimii anii, am citit sute de articole despre clima, si am reusit sa inteleg vreo doua duzini. Ele (incluzand si articolele Dvs.) m-au ajutat sa ma apropii de o concluzie finala si chiar sa schitez una preliminara; temperatura globala exprimata in grade Fahrenheit va creste iar cea exprimata in grade Celsius va scadea. Sau invers.
Eu ignor complet CO2 dar consider ca arderea conbustibililor fosili (carbuni, gaz metan, benzina, motorina, kerosen, etc.) creaza o multime de compusi chimici care ne ucid incet dar sigur. Toti medicii spun ca de la cancere de plamani pana la tot felul de alte boli sunt provocate de poluare. Din punctul asta de vedere, renuntarea la conbustibili fosili si trecerea la electric e un lucru foarte foarte bune. Daca mergeti in Norvegia in unele din orasele lor care au deja peste 80% din masini electrice veti simti imediat (chiar cu nasul dvs.) ce diferenta se simte in aerul respirat versus multe alte orase europene pline de masini cu combustie.
@adi rus, „creaza o multime de compusi chimici care ne ucid incet dar sigur.„. Unii oameni de stiinta au dovedit ca oamenii mor chiar daca nu au de a face cu agenti chimici si mor chiar si in Norwegia. Culmea e ca statistic vorbind cel mai mult se traieste in San Marino, care nu e nici pe departe o oaza de natura pura, chiar din contra, iar Norvegia se afla de abia pe locu 12. Ai mai putea socoti ca-n San Marino sunt ca. 560 locuitori/km², iar in Norvegia doar vreo 17.
Desigur trecerea la electric ar fi exceptionala, daca ar putea fi platite, daca masinile electrice ar fi asa de verzi cum viseaza unii.
Mai erau niște cetățeni acum vreo 200 de ani cărora le era frică să meargă cu trenul din cauza vitezei…. Chiar credeți ca dezvoltarea mașinilor (în general a societății) va ramine la nivelul technologic actual și peste , sa zicem 10-20 de ani ?
Un x mare si doi mici, cu mustar…
si acum sunt destul de multi carora le e frica sa zboare cu avionul..
Apropos trenuri si inventii… acum 30 de ani lucram in cercetare, domeniul trenurilor… toata lumea era convinsa ca viizorul va fi al pernei magnetice, ca trenurile viitorului vor merge cu 500 la ora, ca se va folosi fibra de carbon pt reducerea greutatii si a consumului de energie.
Pe atunci ICE 3 mergea cu 330 la ora si era din Alu, acum ICE 4 merge cu 250 la ora si e din otel.
Singurele mari tehnologii din domeniul energiei sunt fracking si extragerea petrolului din noroi. Restul sunt frectii la picior de lemn.
Asa ca domnu Jules Verne, mai usor cu baloanele!
toata lumea era convinsa ca viizorul va fi al pernei magnetice, ca trenurile viitorului vor merge cu 500 la ora
Există cel puțin trei invenții pe care lumea le-a așteptat și încă le mai așteaptă:
1. Fuziunea nucleară controlată (pentru eliminarea energiilor fosile)
2. Cereale care să-și asigure singure azotul necesar (pentru eliminarea îngrășămintelor sintetice produse cu combustibili fosili)
3. Transporturi prin levitație magnetică (maglev) în tunele de tip Hyperloop (pentru eliminarea transporturilor bazate pe combustibili fosili).
Dacă mă limitez doar la ultima invenție mult așteptată (cu toate că și istoriilor primelor două merită discutate), aș menționa doar cel mai recent eveniment dezamăgitor:
În 2022, o anchetă internațională efectuată de Maglev Board a confirmat faptul că experții în transporturi au respins planul Hyperloop (Elon Musk, 2013) în primul rând pentru că subestimează complexitatea măsurilor de siguranță și operaționale, ca și costurile infrastructurii și funcționării.
Transporturile tip maglev sunt extrem de limitate (doar șase sisteme în trei țări) pentru că: sunt mai scumpe de construit, mai scumpe de operat, nu pot folosi infrastructura existentă, consumă mai multă energie la viteze mari și nu înregistrează neapărat viteze mai mari decât actualele TGV-uri (trenuri de mare viteză pe roți și pe șine).
Am circulat cu Maglev in Germania. Marele avantaj e sa sunt silentioase la viteze f mari, deci s-ar fi putut intra in orase.
”Maglev (…) sunt silentioase la viteze f mari, deci s-ar fi putut intra in orase.”
Cine ar fi avut nevoie să intre în orașe cu 300 km/h? Orașul trebuie ocolit la 300 km/h, exact ce fac și TGV-urile pe roți. Când intră în oraș, intră cu 120 km/h, că mai trebuie să și oprească în gară.
Asta e din aceeași categorie cu trenurile de pasageri care (zicea cineva) că uzează șinele mai mult decât trenurile de marfă, deși sunt de vreo 10 ori mai ușoare. Remember? 😀
Stimabile, poate răspunzi în context, citiți-vă ultima frază din primul comentariu. Probabil sunteți pensionar, de aia și scepticismul demn de o cauză mai bună. (Apropo trenuri, în Germania nici nu au pe unde să circule cu 300 km/h mai mult de 5 min…)
Daca dvs. va place sa muriti mai tanar, e alegerea dvs. si nu mi-o puteti impune si mie, corect? La fel daca va place sa trageti pe nas fumul negru si gros de la un camion diesel, e alegerea dvs. si nu mi-o puteti impune mie.
Cat despre comparatiile alea pe care le faceti intre San Marino si Norvegia, se vede ca n-ati inteles nimic din metodologia stiintifica. Amestecati mere cu pere si va iese marmelada.
Ce ratati complet sa intelegeti e ca desi procesul de fabricatie a masinilor electrice are la randul lui un anumit grade de poluare, odata populate orasele cu masini electrice, lucitorii din aglomerarile urbane respira aer curat, ceea ce e mare lucru si poate duce la prelungirea vietii cu 1 daca nu chiar cu 2 decenii.
Procesul de fabricare al mașinilor electrice e poluant, bineînțeles, că doar nu răsar din pământ. Însă odată finalizată construcția lor ele nu mai polueaza, nu mai scot fum de aceea sunt cele mai bune pentru oraș, unde populația si numarul de masini este mai ridicat. Dacă ar predomina masinile electrice în marile orașe s-ar simți evident o schimbare in ceea ce priveste calitatea aerului dar ar fi redusă totodată si poluarea fonica.
O altă problemă este că România are cam cel mai vechi parc auto din UE, cu multe mașini fabricate pana in 2005. Astfel de masini scot, într-adevăr, destul fum si zgomot. Dacă ar fi masini mai noi nici nu s-ar vedea si simti fumul, indiferent ca e diesel sau benzina. Si vechimea parcului auto contribuie la aerul poulat din marile orașe.
Ca pret, o mașină electrică noua e cat una diesel noua, nu e nicio diferență, mașinile bune si noi ajung la câteva zeci de mii de euro, indiferent că-i Tesla, Audi, VW, Toyota sau Mercedes. Însă intr-o tara ca Romania, unde oamenii își cumpără cel mai adesea masini SH din Germania, pretul unei mașini noi e deseori inaccesibil. Dar ideea e ca o mașină electrică noua nu e mai scumpă decât una pe carburanți clasici. În România, într-adevăr, o mașină din 2010 e considerată inca nouță, spre deosebire de țările unde masina e schimbată cand ajunge la un anumit număr de km sau de ani, in medie 7-8 ani (care este si durata de viata a unei baterii de pe majoritatea mașinilor electrice). Deci in astfel de țări oricum oamenii își schimbă mașinile mult mai des decât în România, indiferent ca e electrică sau pe benzina.
Mașinile electrice ar fi o bună opțiune pentru oraș, unde folosirea lor masivă ar reduce semnificativ poluarea si zgomotul dar introducerea lor trebuie să se facă natural, odată cu creșterea nivelului de dezvoltare economică a țării, dezvoltare care îi va stimula pe oameni sa-si achiziționeze singuri masini electrice deoarece își permit si le vad avantajele. Nu poti pune taxe masive pe mașinile diesel si sa ii obligi sa treaca pe electrice cand multi romani traiesc cu 2500-3000 lei pe lună, nu e firesc, deoarece trăim timpuri cand depindem de masini.
https://www.renault.ro/autoturisme/megane-sedan/configurator/motorizari.html?conf=https%3A%2F%2Fro.co.rplug.renault.com%2Fc%2FBABaj%2FAhM18#
mult succes in comparatii. Megane sedan de la 22.550 Eur (diesel – 115 cp)/ megane e-tech evolution (ala cu 360km wltp si 130cp, cel mai mic) incepand de la 34.000euro. benzina e usor mai ieftina.
ar fi mai bine sa verificati inainte de a lansa afirmatii despre echivalenta preturilor.
ah! daca mergeti pe renault fr veti observa o smecherie:
la electrice pretul este afisat direct cu bonusul eco dedus si min.(incepand de la…)
la clasice se afiseaza pretul – maxim recomdandat!!! care bineinteles ca e similar cu cel min. electric dar cel d ebaza este cu 12.000 euro sub.
curat, cinstit si pe fata cu ecologia asta! :-)
Am enumerat niste masini si am vorbit de masini bune. Daca pentru dvs un Renault e egal ca si calitate si pret cu Audi, Mercedes, Toyota sau Volvo atunci vorbim de lucruri diferite.
Ati facut o afirmatie falsa si in loc sa vrf o dati cotita.
Megane si Renault sunt masini la fel de mult ca orice alta marca, indepinind acelasi rol ; sa te duca din puntul A la B, de preferinta pe sosea su fara surprize. Comparatia sta in picioare la orice alta marca ce produce modele clasice si electrice pe acelasi segment.
Faceti-va un bine si comparati preturile pe site-uri inainte de va cumpara urmatoarea masina.
Asta cu masina germana e in mod sigur o reminescenta des intalnita pe la noi. De acolo si volumul urias de harburi conduse de batranele prin germania.
Ps – nu indraznesc sa vorbesc despre dacia de teama sa nu o considerati trotineta.
The top 10 best-selling cars in Europe of 2023 – https://www.autocar.co.uk/car-news/new-cars/best-selling-cars-europe-2023:
Tesla Model Y 251,604 sales, +84% YoY
Dacia Sandero 234,715 sales, +18% YoY
Volkswagen T-Roc 204,610 sales, +13% YoY
Renault Clio 201,604 sales, +42% YoY
Peugeot 208 193,679 sales, -6% YoY
Opel/Vauxhall Corsa 188,154 sales, +15% YoY
Volkswagen Golf 183,716 sales, +4% YoY
Toyota Yaris Cross 176,285 sales, +29% YoY
Fiat 500 173,187 sales, -3% YoY
Skoda Octavia 160,662 sales, +43 YoY
Stiu ca la romani sunt doar 2 masini, cele germane si restul, cu accent pe BMW, Audi si Mercedes, dar de fapt cei 3 chiar nu conteaza la nivel European sau planetar cand vine vorba de volume.
Alt exemplu poti vedea cel mai simplu la KIA Niro:
EV = 47.093 €
HEV = 28.547 € – asta este ICE + ceva hibrid 2-3km maxim
PHEV = 35.447 € asta plug-in cu autonomie electrica destul de serioasa, min 20-30km.
Eu zic ca de la 28 la 47 ( cu siguranta se vede in echipare, dar 20000 euro sigur este ceva pentru unii mai saraci dintre noi, nu pentru tine, asta e clar), cu trecere pe la 35 este o diferenta, dar poate nu toti o vedem.
In concluzie cei 3 BMW, AUDI, Mercedes nu conteaza in volume, iar Toyota s-a cam declarat sceptica cand vine vorba de EV, pentru ca sunt si foarte buni pe HEV, iar model EV au unul singur, foaret slab.
Volvo hai sa nu exageram, iar Tesla este acolo pentru ca domina piata de EV, dar in rest e cam standard – Renaul, Skoda, Dacia astia sunt de volum si sigur nu sar de 20000 euro ca pret.
@dragos – n-ai înțeles cifrele pe care le citezi. Audi a livrat aproape 2 milioane de mașini în 2023, clasamentul tău e de la grupa mică:
Audi delivered around 1.9 million cars in 2023. Deliveries of more than 178,000 fully electric vehicles resulted in an increase of 51 percent compared to 2022.
https://www.audi-mediacenter.com/en/press-releases/audi-delivered-around-19-million-vehicles-in-2023-and-is-starting-a-challenging-year-from-a-position-of-strength-15829
Chiar crezi că poți să vinzi mai multe Dacii Sandero decât toate mașinile vândute de Audi? Câți acordori de piane sunt la Chicago? 😀
Faceti-va un bine si încercați să citiți corect un comentariu.
Dacă pentru dvs Megan-ul e un standard al autovehiculelor, atunci deplasati-va linistit cu el din punctul A in punctul B.
Citat joachim. “Ca pret, o mașină electrică noua e cat una diesel noua, nu e nicio diferență, (aici putea fi si punct). mașinile bune si noi ajung la câteva zeci de mii de euro, ….“
Ati uitat sa dati definitia a ceea ce intelegeti dvs. prin masina! Daca spuneati frumos ca made in de, japan (hmm, suzuki ce-o fi? Da daihatsu?), china cu designed in Sweden, atunci mareata dvs fraza avea sensul spre care ati virat si eu nu-mi pierdeam timpul cu cei din liga mare. Merci, ma intorc la caruta mea cu motor! Adieu!
@dragos – BMW a vândut peste 2,5 milioane de mașini în 2023:
(…) record sales of 2,555,341 cars for 2023, with electric vehicle numbers rising by 74.4%.
https://www.autocar.co.uk/car-news/business-car-sales/bmw-group-makes-record-sales-2023-ev-interest-grows-74
Ca să-l parafrazez pe Moromete: ”de asta a ajuns România o țară de mameluci”, pentru că fiecare scrie, fără să înțeleagă ce scrie.
Departe de mine gandul sa intru in polemica, dar esti pe langa rau de tot de data asta – ce spui tu sunt vanzari globale – Toyota a vandut vreo 10 milioane, VW vreo 9.5milioane, iar ce am pus un link per model „decat” in Europa.
Am inteles destul de bine ce scriu si la ce fac copy/paste – ma bucur ca ai citit Moromete, dar nu se aplica de data asta.
Chiar se pare ca tu nu ai inteles ce scrii :), cel putin de data asta.
Cate seria 3 a vandut BMW in 2023 in Europa?
Ai aici daca esti curios, vreo 100000: https://www.goodcarbadcar.net/bmw-3-series-sales-figures/
Alt top alta sursa, care confirma linkul pus de mine: https://www.best-selling-cars.com/europe/2023-full-year-europe-best-selling-car-manufacturers-and-brands/
Deci retine – Europa: Best-Selling Car Manufacturers in Europe in 2023 (Full Year):
…
Audi 733,176 / vreo 20 modele
BMW 728,991 / vreo 20 modele
Dacia 557,253 / 5 modele – sta mai bine per model.
….
Vezi mai jos pe pagina „Top-Ten Best-Selling Car Brands in Europe in 2023” iar Dacia este in top 10, inca o data, cu un numar mai mic de modele vs BMW/Audi/etc…
@dragos – cine a scris asta, meștere?
dragos 08/05/2024 La 10:44
„Stiu ca la romani sunt doar 2 masini, cele germane si restul, cu accent pe BMW, Audi si Mercedes, dar de fapt cei 3 chiar nu conteaza la nivel European sau planetar cand vine vorba de volume.”
Promovezi cu tupeu maxim o mistificare, după care nu-ți mai recunoști propriile postări? Mașinile germane au calitatea lor și vânzările lor, iar tu denigrezi românii în ansamblu, care au înțeles corect calitatea mașinilor germane. BMW vinde 2,5 milioane de mașini pe an, iar Mercedes vinde tot cam atâtea.
Dacia poate fi jucăria ta preferată, dar e jucăria ta preferată și atât. Nu e nici Mercedes și nici BMW. Unde e Dacia și unde sunt BMW și Audi, în clasamentul din ultima ta postare? Cum se împacă asta cu prima ta postare? Chiar n-ai un pic de rușine?
@harald. Alta dezinformare…de la omniprezentul „harald”. Cica „mașinile germane au calitatea lor și vânzările lor, iar tu denigrezi românii în ansamblu, care au înțeles corect calitatea mașinilor germane.”.. Dar de unde stii tu ce au inteles romanii in ansamblu?! Masinile germane noi sunt scumpe si cu exceptia VW, nu au vanzari mari. Opel de exp o asa-zisa masina germana are o calitate proasta. Nici VW nu e cine stie ce, o masina medie. Vezi si scandalurile cu emisiile la masinile germane. Asta e doar un cliseu in mintea unor habarnisti cu „marea” calitate a masinilor germane, un cliseu bazat pe propaganda/reclama. Calitatea ORICAREI masini e in raport direct cu pretul. In SUA de exp masinile japoneze au vanzari mult mai mari decat cele germane. Si la noi oamenii cu cap au inceput sa vada gogorita masinilor germane. Adica sunt unele f.bune ca Mercedes sau Bmw dar pretul e f.mare. Raportul calitate/pret e net favorabil masinilor japoneze decat al celor germane.
@ Aikido
Ca vorbiti de Opel, ma bag si eu in seama. Firma germana a fost cumparata de amerincanii de la GM inainte de WW2, prin 1920-30 cred.
Ei, aici devine interesant. Uzinele respective din Germania au facut masini blindate si altele pentru Wehrmacht in timpul WW2. Americanii si-au bombardat propriile fabrici din Germania in timpul razboiului.
Cireasa de pe tort. GM a dat in judecata statul american si a avut castig de cauza primind despagubiri.
PS. Unde-i Narci, ca tot masinute si iar masinute.
PS. Opel Kadet a fost o masina de exceptie.
@ Aikido 08/05/2024 La 23:21
Gasesc reductionismul asta prea simplist si soferesc. Masinile alea sint asa, alea sint nu stiu cum.
Conduc azi o bavareaza venind de pe o japoneza. Bavareza are putere dubla si are un motor frumos, 6 in linie, pare-mi-se reusit B56 (nimic nu ma infurie mai tare decit ca masina sa nu porneasca in perfecta stare si fara becuri aprinse in bord cind doresc eu nu cind vrea Bavaria Motors) insa prefer motoarele natural aspirate Honda/Toyota. Ok si ce-i cu asta? Pai e, nu trebuie sa-i ceri pisicii sa latre, recte iti cumperi ce doresti tu nu ce-ti sugereaza x sau y de prin presa/bloguri sau ceva influencer la moda. Ai doar de dus copiii la scoala si de frecat Valea Prahovei? La ce naiba-ti trebuie un X5 decit sa te dai mare? Esti ca mine amator de reprize inalte? Porsche 911 4.0 presupun. Ok. E misto. Am condus vreo 12 modele de Porsche. Ce naiba faci cu asa ceva in viata reala? O impresionezai pe pisi in Dorobanti? Wring answer, my dear. Da, masina e formidabila insa intretinerea ei costa de te rupe, majoritatea celor care le pomenesc nu-si permit macar plinul de benzina.
Face GM/Opel/Vauzhall masini proaste? Unele da. Dar noi aici nu avem grosul masinilor produse de GM, asta-i o treaba pe care toti comentatorii o ignora si e valabila pentru toti producatorii americani si pentru ceilalti producatori ale caror produse nu se pot vinde in Europa. Atunci opiniile abrupte despre calitate nu se sustin. Ok, sa zicem ca e o chestie de calitate a interioarelor masinilor prezente in Europa desi n-as paria, Lexus are aceeasi calitate oriunde in lume, iar in Europa nu exista o piata pentru Ford F 150. De acord insa atunci ce comparam de fapt? Mentalitati nu functionalitate! Cu cit ajunge Loganul mai repede la Sinaia decit un AMG vineri dupa amiaza? Aud?
Inca: pielea din masina mea e prea tare, se plinge destula lume de asta la bavareze – e un moft insa el exista – , dar calitatea fabricatiei si cea a asamblarii e peste majoritatea celorlalti producatori, cam peste a tuturor producatorilor americani. Putem trage din asta concluzia ca masinile americane sint mai proaste? Cu siguranta nu, nimic nu se compara cu frumusetea unui motor push rod V8, acum si pururea si-n vecii vecilor!
Ok, gata cu tehnica. Care e problema si unde dl Harald are dreptate: inexistenta unor produse, aici automobile, pe o piata nu e data de piata insasi ci de niste reglementari care de cele mai multe ori nu au legatura cu ce doresc oamenii ci cu ce au decis niste politicieni. Despre asta este vorba de fapt!
@Robert draga, eu nu sunt FanBoy a vreunei marci de masina sau de telefon sau de haina sau etc. Orice fabricant de masini a mai avut si rateuri, la fel si cei care fabrica telefoane. E aplicabil in orice industrie.
Atunci cand imi aleg un telefon, o masina, o haina, primul criteriu este sa-mi satisfaca necesitatile. Pe locul doi vine criteriul de calitate/pret. La capitolul calitate citesc review-uri ca doar nu pot sa-mi cumpar 10 masini, sa le testez vreo 2 ani pe toate si apoi sa zic : „da mai , asta e buna”. Valabil si pentru telefoane, televizoare, etc.
Fazele astea cu BMW vs Mercedes vs Audi sunt chestii pe care le fac adolescentii.
Cand mi-am ales masina electrica am cautat cea mai ieftina masina care are peste 450 km autonomie WLTP si sa fie un brand cat de cat cu experienta (adica NU Tesla, NU Nio, NU Xiaomi si alti nou intrati in industrie). Consider ca un brand cu experienta are de oferit mai multe pe partea de siguranta pur si simplu pentru ca au testat in timp ceea ce NU e bine sa faci cand vine vorba de siguranta (au invatat din propriile greseli).
Ah, si daca era cazul sa repet, am ales EV in locul unui ICE din motive de costuri in exploatare (carburant de 5x mai ieftin, consumabile cam 3x mai ieftine). Pentru nevoile mele, economiile cu un EV se ridica la 1.000 EUR/an iar dupa ce ma voi muta la casa si voi avea panouri fotovoltaice economiile se vor duce spre 1700 EUR/an.
@ Narci
Opsesiv; masini si masinute, care mai de care. Cred ca-i o reminiscenta din comunism, ca cand fiecare din noi voiam libertate. Si automobilul e un vector in directia asta. Cel mai bun exemplu e Ford model T in USA.
Se poate ca parintii, in Romania, sa fi insuflat propriilor copii, nascuti dupa revolutie, orientarea asta. Ori poate e un mod de-ati arata „statusul”.
Dupa mine, si nu are importanta, o masina scumpa serveste la acelasi lucru cu una ieftina. Precum un ceas Doxa de 30 000$ de la mana stanga a lui putika, serveste la a sti ora.
PS. Exclud oamenii cu patima-n F1
Ford just reported a massive loss on every electric vehicle it sold
Unitatea de vehicule electrice a Ford a raportat că pierderile au crescut în primul trimestru la 1,3 miliarde de dolari, adică 132.000 de dolari pentru fiecare dintre cele 10.000 de vehicule vândute în primele trei luni ale anului, contribuind la scăderea veniturilor companiei în general.
https://www.ctvnews.ca/autos/ford-just-reported-a-massive-loss-on-every-electric-vehicle-it-sold-1.6861922
Ei na, Ford trebuie sa dea oameni afara cum a facut desteptu de Musk.
La ce sa ne asteptam de la tampenia asta?
Ma scuzati dar puteti sa precizati care sunt acei „multime de compusi” la arderea carbunelui? Dar la arderea gazului metan? In rest numai de bine, Oslo – 450000 locuitori pe o suprafata de 454 km2 , Bucuresti aprox 2mil pe o o suprafata de 240 km2. Si gresiti, acel 80% se refera la vanzari de masini noi nu la totalul masinilor aflate in circulatie!
Imi platiti si factura pt ca va dau meditatii de chimie? De ce nu puneti mana sa faceti o mica cercetare? Va este lene? Va asigur ca si gazul mentan dar mai ales carbunele scot o multime de compusi toxici atunci cand sunt arsi.
@adi rus, eu sunt dornic de cunoastere si sunt gata sa platesc meditatii. Insa am mari indoieli ca sunteti cel potrivit sa dea lectii pt ca nu detineti o logica elementara. De ex nu puteti dovedi ca virsta mortalitatii e legata de codoiul din zona locuita, mai ales ca codoiul e emis nu numai de masini ci si de multe alte elemente rele, incl naturale.
Pe alt palier se spune ca razboiul din Ucraina emite mai mult codoi decit emite Ge pe citiva ani.
Deci cred ca mai degraba stringe ceva banuti sa primesti meditatii, nu numai la chimie dar si la logica.
Ca o simplificare, aproape de absurd (ca altfel nu prea captezi atentia nimanui), The Smithsonian Institute for Research a publicat un studiu conform caruia noi suntem, actual, intr-unul din minime in istoricul de 500 de milioane de ani masurat de ei. Acum 50 de milioane de ani era maximul Paleocen, cu o temperatura medie globala de 85 Fahrenheit, adica aproape 30 de grade. Minimum intre timp fiind atins cu ultima era glaciara la 10 grade. Momentan fiind putin sub peste 15. Prezenta calotelor glaciare fiind o dovada clara a existentei unei clime glaciale, da putin peste nas oportunistilor ce vor sa profite despre fear-mongering-ul propulsat de mass-media.
Vremuri tulburi in fata tovarasi, tulburi tare. Mai ales in fata prostimii curente.
O simplificare a simplificării, citi oameni trăiau acum 50 mio. ani ?
Dacă Groenlanda era verde în vremea vikingilor, cum era temperatura atunci față de cea de acum când Groenlanda nu mai este verde? Chiar așa tâmpiți să fi fost să facă colonii în zone înghețate? A doua întrebare: dacă considerăm că actualii combustibili fosili au înmagazinat carbonul cu multe milioane ani înainte, este greu de presupus că el era sub formă de CO2 în atmosferă, evident într-o concentrație mai mare ca cea de acum?
Cu cit aflam mai multe, cu atit stim mai putin!
Oricum meseria de climatolog e fascinanta, se poate cerceta la infinit, se pot trage concluzii, lansa axiome, ipoteze cit cuprinde. Avantajul climatologiei e ca nimeni nu greseste niciodata, pt orice ar exista o explicatie.
Personal prefer incalzire, acum sunt citeva zile frumoase dupa saptamini de ploi si frig si e minunat. Daca activitatea umana ar produce racire as fi ptimul care ar lupta impotriva.
Multumim pentru articol! Daca mai incape vreo urma de indoiala ca astfel de evenimente au loc la scara globala si afecteaza toate zonele Globului….
Pentru „Ursula von den Layen and friends” (pretinii ecologisti si propagandisti):
speleotema= structuri formate in pesteri prin precipitare fizico-chimica
palinologia= domeniu al botanicii care studiaza polenul si sporii (polen fosil, in acest caz).
carota= proba de roca, de obicei de forma cilindrica, extrasa dintr-un foraj cu carotiera pentru a fi studiata in laborator
Propaganda poate fi invinsa doar prin cultura, citind astfel de articole sau studii stiintifice bazate pe date culese din teren sau alte metode.
Interesant. Nu e clar ce a declanșat răcirea de acum 8200 de ani.
O altă problemă: lucrez in energie in Vestul Europei la unul din giganți care are o „flotă” imensă de generatoare pe bază de vânt atât în largul mării cât și pe uscat (wind power generation). Recent, au fost realizate niște studii interne care au ajuns la concluzia că generarea de bază de vânt este extrem de expusă la riscurile generate de schimbarea climatică. Practic, generarea pe bază de vânt e OK doar intr-un sweet-spot in ceea ce priveste temperatura aerului si viteza vântului. Temperaturile extrem de scăzute sau foarte ridicate fac exploatarea nerentabilă din punct de vedere economic datorită costurilor mari de O&M. Vânturile excesive si cu durată extinsă au exact acelasi effect. Practic, studiile (două) spun că suntem intr-un goldie-lock climatic si dacă iesim din el, generarea pe bază de vânt devine neeconomică. Ati mai intălnit ceva similar. Din păcate nu pot să dau nici un link din motive evidente.
Pe lângă problemele pe care le-ați semnalat, nu trebuie uitată legea sau limita Betz, conform căreia nicio turbină eoliană, indiferent de mecanism, nu poate capta mai mult de 16/27 (59,3%) din energia cinetică a vântului. În prezent, turbinele eoliene la scară utilitară ating la vârf 75-80% din limita Betz.
Unul din resorturile pe care industria eoliană le are la dispoziție pentru a se apropia cât mai mult de limita Betz este creșterea înălțimii turbinelor pentru că viteza vântului crește cu înălțimea de la sol. Dacă hub-ul turbinei este la 150 metri față de sol, așa cum este cazul celei mai înalte și mai puternice instalații eoliene actuale, GE Haliade-X, aceasta ar putea beneficia de o viteză medie anuală a vântului cu până la 20% mai mare decât a unei instalații al cărei hub este la doar 50 metri de la sol. În plus, puterea turbinei crește cu pătratul razei măturate de palele sale. În cazul citat, turbina GE, cu pale de 107 m lungime mătură o arie de 38.000 metri pătrați, asta însemnând că generează de 7,2 ori mai multă electricitate decât o turbină cu pale de 40 m.
Construirea unor turbine tot mai înalte, cu rotoare tot mai mari, pare cea mai potrivită cale de a crește capacitatea lor de generare a electricității. Numai că această cale se lovește de două probleme inevitabile: scara și gravitația.
Dacă se utilizează rotoare mai mari – folosind aceleași materiale, aceleași forme și aceeași grosime relativă ca ale palelor mai mici – atunci masa lor (M) va trebui să crească la puterea a treia (M^3): o pală de două ori mai lungă va cântări de opt ori mai mult. Această situație este inacceptabilă pentru rotoarele grele, dar progrese tehnologice ar putea menține raportul lungime-masă la o valoare sub-cubică (de ex., 2,1).
În consecință, o pală cu o lungime dublă ar cântări numai de 4,3 ori mai mult (M^2,1). Turbina-record mondial, produsă de GE, are pale de 107 metri, cântărind 55 tone. Dar dacă se va încerca triplarea lungimii palelor, noua masă a unei pale va ajunge de 10 ori mai mare, cântărind 550 tone. Masa însumată a celor trei pale va pune o presiune enormă asupra nacelei și turnului turbinei. Mai multe detalii, în noua carte a profesorului Vaclav Smil, Size – How It Explains the World, 2023.
P.S. goldie-lock se referă la eroina unei povești din sec. al XIX-lea, Goldilocks. și la principiul care îi poartă numele.
Cresterea razei palelor limiteaza turatia deoarece la virful palelor poate ajunge viteza supersonica.
Intrebare: palele turbinelor astora nu givreaza?
Dom. Neamtu, sunt pale ale caror varf depaseste viteza sunetului. Si exemplul de mai jos e legat de meseria Dumneavoastra.
https://en.wikipedia.org/wiki/Tupolev_Tu-95.
Doar ca nu poti depasi viteza sunetului la sol. Avioanele aste, cu toate ca sunt remarcabile pot fi auzite si detectate de la mari distante. Vai de pilotii aia stand intr-un continuu bum sonic.
PS. Sunt cele mai rapide avioane cu elice din ceea ce stiu.
L-as intreba pe domnul Cranganu care mai este situatia joburilor in industria de petrol/gaze? Stiu ca situatia variaza in anumite perioade, insa m-ar interesa in actualul context in care petrolul este vazut ca factor declansator de „apocalipsa climatica”. Multumesc!
Cât timp hidrocarburile vor asigura 80% din consumul mondial energetic, situația este sub control. Între timp, se pregătesc noi generații de specialiști care vor accelera extragerea energiei geotermale prin fracturarea rezervoarelor sau identificarea unor surse economice de hidrogen geologic și minerale critice pentru EV-uri și turbine eoliene. Nu în ultimul rând, geologii și geofizicienii lucrează în prima linie pentru asigurarea sechestrării geologice a CO2 în fostele rezervoare de petrol și gaze, în acviferele adânci, în depozitele de cărbuni ne-economice sau pe suprafața unor aflorimente extinse de roci vulcanice (bazalte, diabaze).
Mulțumesc! Sunt vesti bune totuși.
Sechestrarea CO2 este o poveste, pt specialistii seriosi este o himera sa crez ca s-ar putea sechestra CO2 undeva in pamant pt simplul fapt, cantitatile de CO2 sunt mult prea mari, bani aruncati pe apa Sambetei ! pt este dintr-o data promovata idea politic !! sustinuta cu sute de milioane.
Un fas ca si intrega industrie de eoliene, fara subventii atat pt productie cat si pt mai ales repaos, adica productie ZERO, ea n-ar putea supravietui pietii.
Ar fi mutl mai efectiv captarea CO2 la sursa si trasformarea acestuia in produse de folosinta in diferte sectoare, incercari se fac de pe acum.
Am vazut intr-un documentar undeva in SUA niste baieti intr-un garaj au inventat un sistem prin care intr-un camion de mare tonaj CO2 este captat, acelasi lucru valabil si pt termocentrale, industria metalurgica etc.etc
Exista catalizatori care filtreaza noxele de la motoare astfel incat pe esapament iese numai apa.
Un austriac care are o astfel e firma s-a mutat-o in China, in Europa productia nemai fiind eficienta.
In schimb la ordin politic se doreste electrificare totala, imposibil de realizat.
Vad ca nici madam von der Leyen nu mai face referire la prioectul ei de suflet „Green Deal”, pt a fi realeasa sustine acum partidul popular care doreste abrogarea legii care interzice comercializarea motoarelor cu ardere interna in UE din 2035.
Sunt sunt state din UE care au depus plangere la curtea de justitie europeana in acesta sens cu toate ca au semnat legea sub presiuni politice respectiv amenintarea taierii de fonduri europene, santaj curat !! Parca si Johannis s-a declarat imortriva legii si totusi a dat cu subsemnatul !!
Ce s-a mai intamplat cu motorul de 1,5 L ? nici un mac sau vor aparea dintr-o data in masinile chinezesti, „with te help of the friends” din Europa, am inteles cu lucreaza mii de ingineri din Europa la marile fabrici de motoare din China.
Intre timp stolul de lebede negre devine tot mai mare, pacat ca nu sunt comestibile !!
Cea mai mare vulnerabilitate a CCS, din cauza costurilor ridicate, este absenta unui model economic, Mao pe românește cine plătește masa și lăutarii. În afara a doua proiecte mari in executie din Norvegia, unul din Australia și cateva proiecte care injectează CO2 pentru recuperare terțiara a petrolului (o sechstrarecpartiala si temporara a CO2) majoritatea proiectelor planificate se baxeaza pe viitoare subvenții guvernamentale, adică platesc toti cetatenii unui stat. Singurul model economic „logic” este acoperirea costurilor de către emitori ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor energiei, o măsură nepopulara, care ar putea duce si la reducerea activitatii economice în foarte multe tari.
Situația actuala în care unele tari plătesc o taxa de carbon și altele nu va duce la falimentarea primelor sau la război economic. În lume numai tarile din EU, Canada și Uruguay plătesc acesta taxa. Chiar și un EU sunt diferențe semnificative, Polonia un mare consumator de cărbune, are taxe pe tona de CO2 de vreo 40 ori mai mici decât Franța, cu 70% din energie din nuclear.
Anul trecut au fost sechestrat un volum de CO2 de 750 ori mai mic decat volumul emis. Asta arata magnitudinea problemei.
@Ursul Bruno, captarea CO2 in anumite tipuri de roci, la anumite adancimi, se face in urma unor studii foarte serioase geologice si geofizice (masuratori geofizice in foraje, seismica de reflexie, modelari 3D, identificarea tuturor fisurilor si micro-faliilor din acele strate de roci,etc). In mod normal, geologia acestor roci (foste capcane de petrol, acvifere, etc) este cunoscuta bine. In acest fel este eliminata orice problema care ar putea aparea. Domnul profesor Cranganu ma poate corecta daca gresesc.
Diavolul e întotdeauna in detalii. A se vedea rezultatele de la Sneiper in offshore Norvegia, the poster child of CO2 injection. Dupa repetarea a trei prospecțiuni seismice 3D (4D) de mare rezoluție s-a vazut ca fontul de CO2 injectat se deplasează in afara structurii in care trebuia sa stea pentru sute de ani. Si asta in condiții foarte benigne, la adancimi mici, fara falii si seismica de mare calitate.
Ceva a mers prost acolo, chiar daca vorbim de Norvegia, o tara cu traditie in explorarea de hidrocarburi (Stavanger). Insa, astfel de erori de proiectare pot exista oriunde, iar un exemplu este centrala atomoelectrica de la Fukushima. Cand spui Japonia, te gandesti la excelenta in inginerie.
In mod normal, geologia acestor roci (foste capcane de petrol, acvifere, etc) este cunoscuta bine. In acest fel este eliminata orice problema care ar putea aparea.
Și da și nu. De exemplu, într-un proiect pe care l-am executat cu suport financiar din partea Departamentului de Energie, cu începere din 2009, am cercetat viabilitatea sechestrării CO2 în trei rezervoare sărăcite (depleted) de gaze naturale din cele trei comitate care alcătuiesc „coada tigăii” – Oklahoma Panhandle. Rezervoarele fuseră exploatate circa 20 ani și cunoaștem bine volumul spațiului poros, structurile și compozițiile mineralogice ale formațiunilor deschise de forajele de exploatare, adâncimile corespunzătoare etc.
Dar, pentru a transforma cele trei rezervoare în depozite de sechestrare a CO2, a trebuit să execut (împreună cu studenții mei și cu asistența unor laboratoare performante) studii suplimentare despre capacitatea de etanșare a cap rock-ului (formațiunea care se găsește în acoperișul rezervoarelor), precum și studii de estimare a presiunilor maxime (CO2-ul se introduce ca un fluid suprapresurizat) la care rocile din rezervoare vor suporta sechestrarea fără să cedeze mecanic. Un alt studiu a examinat riscul unor eventuale seisme asupra integrității rocilor de etanșare ca și a pereților verticali. Un alt studiu va examina influența CO2 injectat asupra compoziției mineralogice a rocilor-gazdă: posibilitatea formării de noi minerale, disoluția unor minerale existente etc.
Un alt proiect la care lucrez în prezent (cu un doctorand) vizează folosirea unor cavități saline din Arizona ca posibile zone de depozitare atât pentru CO2 suprapresurizat, cât și pentru hidrogenul „verde”, pe care Arizona, un stat deșertic, l-ar putea produce cu ajutorul excesului de energie solară, dacă, totuși, se va găsi suficientă apă pentru electroliză. Și despre cavitățile saline se cunosc multe date preliminare: cel mai mare producător de sare industrială și alimentară din SUA, compania Morton, a săpat numeroase sonde în zonă și a extras saramură. Teoretic, sechestrarea în depozite de sare este foarte avantajoasă, pentru că sarea are calități speciale: porozitate și permeabilitate foarte mici, non-reactivitate cu diverse fluide, exceptând apa. Se cunoaște foarte bine că rezervele strategice de petrol ale SUA sunt în vreo șapte saline din Louisiana și din apropiere. (Când eram student, am studiat posibilitatea construirii unui rezervor de petrol în masivul de sare de la Slătioara, jud. Vâlcea. Ceaușescu intenționa să cumpere mult petrol din Iranul șahinșahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamer și voia un loc sigur de depozitare. Masivul Slătioarele oferă un „acoperiș” de circa 500 m roci). Cu toate acestea, depozitarea petrolului în rezervoare de sare este diferită de depozitarea CO2-ului sau a hidrogenului lichid, în primul rând din cauza prezenței multor eterogeneități mineralogice, a căror posibile reacții cu cele două fluide trebuie anticipate foarte precis pentru a estima eficiența sechestrării.
Da . inteleg dar cantitatile de CO2 sunt imense si nu pot fi stocate, cat sa fie 1 , 2 , 3 % .. presupun. Pamantul, apa oceanelor si plantele sunt cel care rezolva problema pe cale naturala, omul nu poate decat prin technologii inteligente sa reduca emisiile de CO2 iar stocarea nu poate fi decat o masura printre multe altele, merita efortul ? si este financiar sustenabil sau vor fi fi bagate in pamant miliarde de EUR si $ pt nimic si iar nimic, bani care ar fi putut investiti in cercetarea solutiilor viabile si de viitor.
Panica care este raspandita printre multi datorita incalzirii globale produce frica si investii in solutii de moment care cosmentizeaza fenomenul intr-un fel sau altul insa nu rezolva problema.
„Evenimentul 8.2 ka a provocat scăderea temperaturii cu 3,3°C – ”!!!
Această determinare cu o oarecare precizie științifică de -3,3°C lasă loc interpretărilor climatice fără o corelare cu activitățile vulcanice și a cum s-a manifestat poluarea lor asupra mediului și a sănătății umane.
Observarea activității vulcanice – perioada unei scurte perioade de glaciațiune și PLOILE ACIDE
KRAKATAU – 26 august 1883
O activitate vulcanică cu un impact major asupra climei terestre, care a avut mai multe surse de documentare.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Erupția_vulcanului_Krakatau_din_1883
America de Sud, aflată și ea in Cercul de Foc al Pacificului, a fost descoperită prin 1498 și până atunci, nu există deloc date despre activitatea vulcanică de pe continent.
Studiile efectelor ploilor acide au apărut abia in sec. XX !
Clima încearcă să se „regleze” și să se „adapteze” la ceea ce noi numim progres uman?
https://evz.ro/schimbare-atmosferica-extrema-deasupra-arcticii-ce-s-a-intamplat-cu-vortexul-polar.html
@ Cuantum Tecton
Sa va las de stire. E greu sa faci o predictie a unui fenomen din viitor. E mai greu s-o faci pentru unul din trecut.😂
What’s up, Doc?
Miercuri, 30 aprilie 2024, Energy Information Administration a publicat un raport care arată că producția de energie eoliană din Statele Unite a scăzut cu 2,1% (9 TWh) anul trecut, pentru prima dată din anii ’90 încoace. Iar un detaliu este și mai șocant: acest declin a avut loc chiar dacă sectorul eolian a adăugat 6,2 GW de capacitate nouă!
Imaginați-vă că SUA ar fi construit o nouă capacitate de 6,2 GW în centrale nucleare sau fosile și, după ce le-a pus în funcțiune, producția totală de electricitate din SUA ar fi scăzut. Asta ar fi o problemă, nu? Desigur, dar dacă e vorba de noi capacități de energie eoliană sau solară, întrebările și comentariile nu sunt binevenite din motive pe care le știți dumneavoastră foarte bine.
Raportul EIA oferă o explicație pentru situația descrisă mai sus:
Recitiți fraza de mai sus: Pentru o jumătate de an, vântul nu a mai suflat cu viteza normală. Dar turbinele s-au construit, banii s-au cheltuit și noi, plătitorii de taxe pentru subvenții, am rămas cu ochii în s…, pardon, în vânt, așteptându-l să se îndure de noi și să sufle din nou cu puterea preconizată.
O remarcă literară:
În timp ce o urmărea pe Moby Dick, căpitanul Ahab a rostit o frază care pare să se potrivească cu momentul actual: Dacă aș fi vântul, n-aș mai sufla într-o o lume atât de ticăloasă și mizerabilă. (Were I the wind, I’d blow no more on such a wicked, miserable world.)
Foarte frumos suna in engleza relativ veche; tot spuneati Dumneavoastra sa citim in original
Domnule Cranganu, doar sa va starnesc, Nu e lebada neagra politic incoecta?
Of course, it is 🤣
The carbon capture plan faces doubts after Capital Power cancels its $2.4-billion project. The Edmonton-based power generator announced that it is discontinuing the project due to financial unviability. The project aimed to annually capture up to 3 million tonnes of emissions from natural-gas units at its Genesee generating station in Alberta. Despite confirming that carbon capture and storage (CCS) is a technically viable technology, the company decided to axe the project.
O analiză sumară a factorilor generatori ai actualului dezechilibru climatic.
Considerăm că parcul auto in circulație zilnică constantă este de 5 milioane bucăți.
Considerăm cilindreea medie/buc de 1500 cmc (fără sistemul TURBO de îmbogățire cu aer) cu turație constantă de deplasare 2000 rotații/minut. Rezultă un consum de aer de 3mc/minut, 180 mc/oră, 4320 mc/buc/zi.
Așadar, la nivel global avem un consum constant de aer de 21,6 MILIARDE MC/zi, adică zilnic, numai motoarele cu combustie internă înlocuiesc 21,6 mld mc de aer cu conținut de oxigen cu un echilavent de emisii în noxe și în plus particule în suspensie.
Aerul conține undeva la 21% oxigen rezultând de aici un consum zilnic auto de 4,5 mld mc/zi de oxigen la care se adaugă consumul de oxigen din activitățile aeronautice, industriale și casnice care apelează la arderea combustibililor fosili.
Un punct major de consum oxigen este identificat ca fiind parcul auto!
Da, suntem cu toții loviți puternic în orgoliile bunăstării moalelui capului. O întrupare politically correct, de la cei mai înverșunați ecologiști până la cele mai înalte nivele ale mediului academic.
Acest punct este cel mai ignorant și „conservator” mediu poluant, din punctul de vedere al efectelor negative ce le generează în mediul înconjurător.
La defrișările masive ale pădurilor se găseau explicatții gen că oceanele eliberează suficient oxigen cât să nu fie afectată clima!
Soluția de criză este înlocuirea parcului auto cu „propulsie fosilă” cu un parc propulsat electric dar cu un impact de mediu nestudiat deplin în domeniul surselor de energie electrică
Sursele de energie electrică
– energia atomică – generatoare de deșeuri nereciclabile periculoase, cu o siguranță incertă, cu secera unei ierni nucleare deasupra capului și transformarea in zombie
– energia centralelor „fosile” – arderea fosilelor vechi cu efectele cunoscute și generatoare de deșeuri nereciclabile
– energia eoliană – își arată colții tot mai evident
– energia hidro – aparent curată dar climatic cam tulbure
– energia fotovoltaică – dependentă de „fluxul” razelor solare, puternic meteo-dependentă. Durată limitată de utilizare și generatoare de deșeuri parțial reciclabile
– energia electrică stocată – dependentă de temperaturile de stocare. O creștere alarmantă a cantității de deșeuri toxice periculoase parțial reciclabile, cu o poluare intensă necesară obținerii materiei prime.
La categoria lebăda climatică mecanică avem 2 lebede negre premiante:
1 energia exploatării și arderii aurului negru „fosil”
2 energia electrică.
Decernarea premiului cel mare (1), în constituirea dezechilibrului climatic, este făcută cu medalia obținută din aurul negru, secondată de energia electrică care obține medalia bitcoin.
Un om consuma zilnic 2500l oxigen, adica 2,5 mc/zi, Inmultit cu 8 miliarde, inseamna 20 miliarde mc/zi. Daca adaugam si miliardele de animale, insecte, si altii care consuma din pretiosul oxigen am ajunge la concluzia idioata ca in scurt timp se va termina oxigenul planetar. De adaugat ca un om aflat intr-o masina consuma mai putin oxigen decit altu aflat im mers, sau in alergat.
Iata cit de absurda e o socoteala la nivelul putului gindirii. Concluzia ar fi ca trebuiesc distrusi toti consumatorii de oxigen, traiasca oxigenul…
Oxigenul vine din codoi. Prin fotosinteza. Offfff
Tare sunteti ignorant. Va pun o intrebare simpla:
Care e infuenta paralelismului sinelor de cale ferata asupra puilor de cangur nascuti prematur cu strabism?
Puteti raspunde?
Pentru că în stimatul domn profesor pomenea de Moby Dick.
Oceanologii au constatat o reducere masivă a cantității de plancton oceanic. Motive:
– poluarea cu toxine a apelor
– creșterea temperaturii apelor oceanice
…
Există o meta-baza de date a ecosistemelor cu informații despre acidificarea climei și oceanelor, poluarea, pescuitul, speciile invazive și ratele metabolice ale planctonului …
Avem:
– PRODUCȚIE de oxigen oceanic pe MINUS, la fel și terestru, tot pe minus. adică în SCĂDERE liberă
– CONSUM de oxigen în CREȘTERE VERTIGINOASĂ!!!
Ce este mai rău, chiar dacă stopăm creșterea consumului de oxigen, scăderea producției de oxigen va continua datorită poluării!!!
Suntem protagoniștii într-un Jurrasic Park în care dinozaurii s-au reîncarnat în fiarele pe 2–4 picioare (roți) sau în dinozaurii înaripați.
Cum se spune in Moldova, mergeti pe ciocalaiste.
Sa va explic. Ciocalaistea e ceea ce ramane dupa ce papusoiul e recoltat.
Goodness gracious ce rau le amestecati. Ca o mancarime rasfiarta. Nici hais nici cea.
O posibila lebada neagra ori vorba lui Geoana, un rinocer gri. De unde vine hidrogenul din scoata terestra si cum a fost creat ori cum e creat. E un gaz cu afinitate chimica mare, din cate stiu.
Poate ma lamuriti Domnule Cranganu.
Hidrogenul geologic din crusta terestră provine din mai multe surse, iar mecanismele exacte pot varia în funcție de condițiile geologice specifice. Iată câteva surse principale:
Degazarea magmatică: Hidrogenul este eliberat în atmosferă și în crustă în timpul activității vulcanice. Procesele magmatice pot elibera hidrogen sub formă de gaz în timpul erupțiilor vulcanice sau pot forma compuși hidratați în rocile magmatice care pot elibera hidrogen în timpul interacțiunii cu alte roci.
Descompunerea clatraților de metan: În anumite condiții de presiune și temperatură, molecule de apă și molecule de gaz metan pot forma structuri cunoscute sub numele de clatrați de metan. Aceste structuri pot conține, de asemenea, cantități semnificative de hidrogen și se găsesc în depozite subterane.
Reacții hidrotermale: Procesele hidrotermale, care implică interacțiunea apei cu rocile calde sub presiune, pot duce la eliberarea hidrogenului în crustă. De exemplu, reacțiile de serpentinizare, în care mineralele conținând fier și magneziu reacționează cu apa, pot produce hidrogen.
Reacțiile redox, care implică schimbul de electroni între elemente chimice, pot fi o sursă de hidrogen în anumite medii geologice. De exemplu, reacțiile de reducere a apei în contact cu anumite minerale pot produce hidrogen.
Descompunerea radioactivă a apei: Hidrogenul se poate forma și prin radioliza apei subterane. Acest proces are loc atunci când radiația ionizantă din rocile conținând minerale radioactive descompune moleculele de apă, generând hidrogen și oxigen.
Activitate meteoritică: Hidrogenul poate fi adus pe Pământ și de meteoriți sau comete. Meteoriții și cometele conțin adesea cantități semnificative de apă înghețată, care se poate descompune în hidrogen și oxigen la temperaturi ridicate.
Alterarea mineralelor: Hidrogenul se poate forma și prin alterarea mineralelor bogate în fier din roci, cum ar fi olivina și piroxenul. Această alterare are loc atunci când mineralele sunt expuse la apă și oxigen. Procesul produce hidrogen gazos, fier feros dizolvat și alte componente.
Aceste procese sunt complexe și interdependente și pot varia în funcție de condițiile specifice ale fiecărei zone geografice.
Daa, m-ati pus pe ganduri…
Sa inteleg ca sunt studii si ca inca nu sunt metode de captare. Am vorbit mai demult ca e greu sa depistezi hidrogenul datorita faptului ca nu are „tracers”
Pot fi gaze aferente folosite ca tracers? De exemplu gazele de sonda? Intreb si eu ca prostu.
Gazele aferente folosite ca tracers au o șansă de reușită în depistarea hidrogenului geologic similară cu a precursorilor cutremurelor naturale (animale, păsări, erupții de radon etc.) Adică, zero. Geofizica are nevoie de anomalii (contraste de proprietăți fizice) clar demarcate (raportul S/Z mai mare de un anumit prag) și univoce (adică aceeași anomalie să nu fie produsă de un alt element). Tot hidrogenul geologic care a fost descoperit până acum a fost serendipitate (întâmplări fericite).
E chiar trist dupa mine Domnule Cranganu. O sursa de energie atat de des potential intalnita, nu e folosita. N-ar trebui investit in ea decat in moristi ori panouri solarescente?
Hidrogenul geologic este, într-adevăr, o sursă potențială ca apariție, dar nu suficient de localizată și concentrată pentru a fi considerată un zăcământ care să justifice cheltuielile de prospecțiuni, explorare, exploatare și transport.
Mă uitam pe procesul chimic de descompunere al H2S
H2S un gaz prezent și în extracțiile petroliere sau cele de rafinare
S-a semnalat prezența H2S și pe fundul Mării Negre!!!
Din descompunerea H2S se poate obține economic rentabil hidrogen stocabil?
Din descompunerea H2S se poate obține economic rentabil hidrogen stocabil?
Obținerea hidrogenului din H2S în cantități industriale, necesare producerii de electricitate, nu este mai rentabilă economic decât electroliza apei. Desulfurarea implică descompunerea H2S în hidrogen și sulf, de obicei utilizând un catalizator. Un exemplu comun este desulfurarea catalitică, care se realizează la temperaturi ridicate și în prezența unui catalizator adecvat, cum ar fi oxidul de zinc. Cu toate acestea, costurile exacte și rentabilitatea procesului pot varia în funcție de circumstanțe specifice, cum ar fi capacitatea instalației, tehnologia utilizată și prețurile pieței pentru materii prime și produse finale. Este posibil să fie necesară o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor pentru a determina rentabilitatea specifică a desulfurării hidrogenului într-un anumit context industrial.
În ceea ce privește captarea H2S de pe fundurile mărilor și oceanelor, trebuie mai întâi îndeplinită condiția existenței unei activități vulcanice intense, care să producă, printre altele, și H2S. Deși există unele metode de captare a H2S de pe fundul oceanului planetar în anumite condiții specifice, acest proces ar putea fi dificil și costisitor, având în vedere adâncimea și volumul imens al oceanului. De asemenea, ar trebui să se țină cont și de impactul asupra ecosistemelor marine și de fezabilitatea tehnică și economică a unor astfel de operațiuni.
Sulf? Sunt mii si mii de tone din el, mai mari ca piramida lui Keops de cateva ori.
E galben ca cufureala unui prunc. Am vazut asta doar ca mai demult in alta ipostaza:
https://www.21stcentech.com/energy-update-lithium-sulfur-batteries-waste/
Impresionante dimensiuni ale acelor „lingouri de aur”!
No comment
Bateriile cu conținut de lithium
Tot apar știri a cum ia foc câte o mașină, bicicletă, trotinetă, electrice cu baterii cu conținut de lithium. Acum se fac baterii de mari dimensiuni (containerizate) pentru stocarea energiei „verzi”!
In lumea medicală lithiumul este folosit in scopuri psihiatrice!
Nici cu H2S nu se stă prea bine, un H2S care atacă trunchiul cerebral, … (mai multe detalii în fișele NIOSH , SCOEL, …)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen_sulfurat
Din ape cu conținut de sulfuri,am obținut printr-un procedeu electrochimic desfășurat în condiții normale, direct sulf,separat ulterior printr-o simplă filtrate.Procedeul respectiv nu a consumat curent electric ci a furnizat,repet,a furnizat la borne un curent de 0,9 V după cum a arătat potențiostatul utilizat pentru măsurare.
Experimentul s-a desfășurat prin anii 1983-84 sub egida Institutului Politehnic Timișoara,Facultatea de Chimie Industrială,la catedra de tratarea și epurarea apelor reziduale,Prof.Dr.Vasile Cocheci.
O mica intrebare. Au iesit cicadele in zona unde traiti?
Curios din fire.
Nu încă.
Abia astept sa va aud reactia.
Paste fericit Domnule Cranganu!
Pai ce asteapta?🤣
O lebădă neagră pe Lacul Tahoe, California
26 INCHES IN 24 HOURS… IN MAY ❄️
5 May 2024
Our teams are hard at work this morning getting the mountain ready for one of the best May powder days in recent memory, but some patience will be required as we do expect delayed openings
Detalii,
https://twitter.com/palisadestahoe/status/1787140350336790592
P.S. Hristos a înviat! Paște cu multă zăpadă.
Da parca era aproape sa fi secat. Ori e at lac?
Astia ma fac sa rad. Numai bine Domnule Cranganu. Si Adevarat a Inviat
https://www.cbsnews.com/sanfrancisco/news/climate-change-disrupt-natural-cycles-drier-lake-tahoe/
Și mai citeam de curând că zăpada este un fenomen al trecutului, că ai noștri copii vor vedea zăpadă numai la cinematograf și alte prăpăstii pentru care mass-media alarmistă niciodată nu și-a cerut iertare, nu și-a pus cenușă-n cap și nici nu s-a rușinat vreodată de aberațiile scrise sau vizuale. O ipocrizie tipică.
Un exemplu clasic este publicația The Washington Post, care a prezentat evenimentul zăpezii record din mai 2024 după cum urmează:
Sierra Nevada înregistrează cea mai mare zăpadă din acest sezon, în urma unei scurte dar puternice furtuni californiene
Absolut nimic de încălzirea globală antropogenă. Dar dacă era vorba despre un incendiu de vegetație sau vreo zi toridă, atunci să fi văzut cum climate change ocupa și titlul și zona centrală a articolului.
Detalii,
https://www.washingtonpost.com/national/2024/05/05/california-storm-sierra-nevada-snow/03c30c32-0b1d-11ef-ae0a-a6870885518d_story.html
Acolo nu e chiar o lebada neagra, poate un rinocer gri-verzui. Sper sa-i strice mendrele nebunului:
Moscow experienced unexpected heavy snowfall today, May 8th, on the eve of Victory Day, a major holiday commemorating Russia’s defeat of Nazi Germany. The phenomenon is unusual for this time of year, according to the EFE news agency.
https://www.youtube.com/watch?v=2_mMqurQHy0
Uraniul rusesc, incalzirea globala, Canada si alte cestiuni geopolitice. OFF TOPIC
https://www.hotnews.ro/stiri-international-27109406-sua-risca-ramana-fara-combusitibil-nuclear-din-rusia-care-sunt-alternativele-americanilor.htm
Stimate Domnule Profesor,
Ați uitat în acest articol să răspundeți la o întrebare imediată:
Daca ultima Mică Glaciațiune s-a terminat pe la 1850 și dacă cam tot pe atunci începe Revoluția Industrială și dacă cam tot de atunci începe să crească relativ temperatura, nu este normală acestă creștere?
Sau n-am înțeles eu bine, terminarea Micii Glaciațiuni înseamnă că temperatura a revenit la o „normalitate” și de aici a început să crească relativ peste „normalitate”.
Dar dacă vorbim de valori în jurul unui grad, cum stabilim „normalitatea” la care trebuia să se revină după MG?
Eu nu mă pricep, valori relative de plus-minus 2-3 grade pentru mine nu înseamnă nimic, doar pun cap la cap una cu alta.
GC
Nu prea am eu obiceiul de a „uita” să răspund, mai ales „la o întrebare imediată”. Nu mi se pare incorectă formularea afirmației dvs., dar am înțeles sensul ei.
Într-adevăr, există o coincidență, aș numi-o nefericită, între terminarea Micii Glaciațiuni, cu temperaturile ei scăzute, și debutul Revoluției Industriale. Din această coincidență, actuala creștere a temperaturii globale cu 1,1°C, pare exagerată. O altă perioadă de plasare a liniei de referință pentru creșterea temperaturii (de exemplu, platoul din anii 1940s) ar crea o mult mai mică anomalie termică.
Urmăriți un scurt film, We Live in Cold Times, în care profesorul danez J. P. Steffensen explică eroarea stabilirii liniei de referință a temperaturii actuale la finele Micii Glaciațiuni. Prof. Steffensen a lucrat în Groenlanda și a participat la expedițiile de recoltare a carotelor de gheață care au condus la descoperirea lebedei negre descrise în articolul meu. Găsiți alte detalii interesante despre dânsul într-unul din comentariile mele mai vechi: https://www.contributors.ro/gimnastica-lingvistica-noi-cuvinte-vampir-chatgpt-si-schimbarea-climei/#comment-555328
Bunică-mea, care i-a prins și pe comuniști și pe ăia de dinaintea lor și puțin p-ăștia de după de mai puteam vorbi una-alta despre politică, care a fost învățătoare pînă s-au supărat comuniștii pe ea, m-a învățat că dacă politicienii călăresc o temă atunci nu e demnă de luat în considerare. Mare dreptate avea!
OT: o stire de azi, cica ar fi nevoie de subventii pentru shaormarii in Nemtia ca in Berlin se consuma citeva sute de mii de shaorme, banuiesc ca nu doar de catre turci. Ca unul care are dezlegare la shaorma de doua ori pe luna si pentru care o saptamina la Istanbul sau oriunde in Turcia inseamna macar 3 kile in plus intreb: Energiewende a adus in asa hal furnizarea de energie in Berlin incit, asa cum zice articolul, shaorma s-a scumpit aproape 4 ori din 2022 incoace din cauza pretului energiei/gazului? Oricum o dai, 10 Euro pe o shaorma e aiurea insa asta e pretul de azi in Berlin, asta nu ca s-au imbogatit berlinezii in ultimii doi ani. Pai ce-ai facut, femeie? Si mai vrei o data, ai?
Europe, we have a problem!
I-a crescut calitatea, are din toate alea, cu de toate. Mi-aduc aminte un kebab uscat si rece pe la 5 dupamiaza in Turcia. M-am scofarcit la ei si n-am mai platit.
Greta Thunberg peste 60 ani
Doi activiști în vârstă de 80 de ani care luptă împotriva schimbării climei, pretinzând Just Stop Oil, au folosit un ciocan și o daltă în încercarea de a sparge sticla care protejează Magna Carta de la British Library.
Magna Carta este o cartă regală a drepturilor, aprobată de regele Ioan al Angliei în 1215.
https://twitter.com/i/status/1788943829661331650
Greta asta e o paparuda obsesiv-compulsiva, care din pacate nu face bine miscarii ecologiste (ecologia e insa necesara).
E mult mai mult Dom. samurai. Domnul Cranganu a expus doar un exemplu.
E o intreaga miscare scelerata care vrea sa intoarca lumea pe dos. Toate cretiniile sunt legate intre ele.
Razboi in Ucraina, potential razboi in Taiwan, razboi in Gaza, potential razboi in Venezuela si Iran.
Greta e doar un spin in talpa dupa o iarba verde.
Finantarea miscarilor ecologiste, ca si-n 1970, vine din rusia. Ceva mai de curand din Iran si Quatar.
Uitati ecologia, nu e timp; ce fac India si China? Fac centrale pe carbune.
Fals, robert. Ecologia nu trebuie „uitata”. A o uita e o mare greseala si un mod limitat de a vedea lumea. Ca nu trebuie exagerat, normal, dar nici cazut in extrema cealalta. Finantarea miscarilor ecologiste NU vine din Rusia, cine ti-a spus asa o gogomanie? E invers.
Ce legatura au razboiul din Gaza, Ucraina si potential Taiwan cu ecologia??! Asta-i tare…! vezi ca incurci borcanele.
What? Incurc borcanele? Ce vrasta aveti ca sa va spun mai multe…Offf
„Finantarea miscarilor ecologiste NU vine din Rusia, cine ti-a spus asa o gogomanie? E invers.”
Mai omule, rusu si-a bagat nasul peste tot. Cu compasiune, te rog sa mai citesti.
Exemplu de azi, ONU a votat ca o organizatia terorista, Hamas, sa intre in Organizatia Natiunilor Unite. WTF. Au omorat 1300 de oameni in Israle pe 7 martie.
Nu credeam ca exista in lumea de azi o fata de 20 de ani atit de inteligenta. E romanca si o cheama DARIA GUȘĂ. (vreo legatura cu generalul???)
Un interviu impresionant, publicat acum 4 zile:
https://youtu.be/RIrwLi-N7wU?si=fn–Ivl_byB001Xw
Ca sa conving cit mai multa lume sa o asculte, citez si doua comentarii:
@MrAdrianGeorgescu
1 day ago
Sunt trecut de 70 de ani și nu-mi amintesc să mai fi văzut vreodată o tânără de numai 20 de ani înzestrată cu atât de multe calități: inteligentă, curajoasă, talentată, înțeleaptă, matură, cu cunoștințe vaste, cunoscătoare de limbi străine, o adevărată creștină și nu în ultimul rând… foarte frumoasă! Inițial n-am vrut s-o urmăresc, gândindu-mă că-i prea… crudă pentru a-mi transmite ceva. N-a fost așa și mărturisesc că, mai mult, am învățat de la ea o sumedenie de lucruri. Bravo ei și felicitări, domnule Țuca, pentru inspirația de a o invita!
@simonacandreanu-tw2qz
2 days ago
Maturitate!Inteligenta!Frumusete exterioara dar si interioară !Felicitari părinților tai ,au facut o treaba excelenta,ce vine dupa ei ,eu ,dupa umila mea opinie ,o vad ca o Forța care ,daca întotdeauna daca L va avea pe Dummezeu la dreapta va mișca munții !
In 8 ani cu El,cu Dumnezeu vei putea fi Președintele României !
Doamne ajuta ,Doamne da izbânda !
Messer, Gabel, Schere und Licht sind für kleine Kindern nicht.
Bun dar cam tezist.
Cu toate ca e un pic tezista, multe de apreciat pentru o persoana de varsata ei. Chiar extraordinar.
Ma intreb daca nu vrea sa fie, ori e deja, o influencera pe dreapta zic.
…
Iarăși, despre beneficiile creșterii concentrației de CO2 atmosferic
Pădurile furnizează servicii ecosistemice vitale, în special ca rezervor al dioxidului de carbon pentru soluții climatice bazate pe natură. Cu toate acestea, impactul nivelurilor ridicate de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă asupra interacțiunilor carbonului și azotului din păduri este încă slab cuantificat.
În acest studiu, integrăm observațiile experimentale și modelele biogeochimice pentru a elucida sinergiile dintre ciclul crescut al azotului și al carbonului în pădurile planetei în condiții de CO2 ridicat. Nivelul ridicat de CO2 crește singur productivitatea primară netă (+27%; IC 95%: 23-31%) și raportul C/N al frunzelor (+26%; IC 95%: 16-39%), stimulând în același timp fixarea biologică a azotului (+25%; IC 95%: 0-56%) și eficiența utilizării azotului (+32%; IC 95%: 5-65%), conform unei meta-analize globale.
În cadrul scenariului intermediar cu un nivel ridicat de CO2 pentru 2050, se preconizează că rezervorul de carbon din păduri va crește cu 0,28 miliarde de tone (PgC pe an), iar pierderile de azot reactiv vor scădea cu 8 Tg pe an în raport cu scenariul de referință. Evaluarea impactului monetar al impactului CO2 ridicat asupra pădurilor reprezintă o valoare societală de 271 miliarde USD.
Sursa:
Elevated CO2 levels promote both carbon and nitrogen cycling in global forests, Nature Climate Change, 02 April 2024
Amun Ra
https://news.sky.com/video/skies-across-the-world-lit-up-by-colourful-northern-lights-due-to-strong-solar-storms-13133328
Si credem ca noi, niste mici termite, schimbam clima?
No Comment:
https://twitter.com/i/status/1789377714429845534
Bravo pentru revista Nature, 8 mai 2024
Recomand citirea întregului articol:
https://www.nature.com/articles/s44168-024-00126-0
Parca ar fi din gura Dumneavoastra:
A successful, international climate agenda, including both climate mitigation and adaptation, requires reliable reporting of detailed and trustworthy certainties and uncertainties, whereas any form of scientism and exaggeration will be counterproductive.
Articolul este, după cum l-am descris la început, surprinzător prin multe afirmații. De aceea, am spus că revista Nature merită un sincer Bravo! Sper că autorul nu va fi declarat climate denier și eco-activiștii vor cere retragerea articolului, după cum au mai făcut-o de câteva ori.
Iată un alt fragment edificator:
I find it misleading when prominent organisations, such as the IntergovernmentalPanel onClimateChange (IPCC)in its latest summary for
policymakers, tend to overstate scientific understanding of the rate of recent anthropogenic warming relative to the range of past natural temperature variability over 2000 and even 125,000 years. [s.m.]
Mâine voi discuta pe larg acest articol cu studenții mei de la cursul Climate Change – Past and Present.
Va urez succes Domnule Cranganu. Ce bine ca puteti vorbi liber. Straniu ce spun dupa ce am trecut prin comunism iar acum traiesc in Canada.
OFF TOPIC
In sfarsit o mega companie ca GE recunoaste ca a poluat cu asbest o comunitate intreaga ori mai multe.
Tatal vecinei mele a murit de cancer pulmonar.
https://www.cbc.ca/news/business/asbestos-peterborough-general-electric-cleanup-1.5283683
PS. GE nu poate vinde proprietatea, cu toate ca e inchisa, datorita altor „environmental hazards”.
Au facut obuze in WW2 aici, motoare electrice mari, dar spun mari:
https://kawarthanow.com/2017/08/25/end-of-an-era-for-peterborough-as-ge-announces-manufacturing-operations-will-cease/
Cine stie cata alte cazuri similare sunt. Macar aici te dau in judecata indiferent de cat de baban te dai.