Întrebări
Cum a câștigat Nicușor Dan (ND) turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025? Răspunsul pe care îl dăm este limitat, aici, la relațiile esențiale care au structurat votul la nivel de comunitate locală (unități administrativ teritoriale UAT). Materialul continuă discuții anterioare asupra aceleiași teme, considerată la nivelul primului tur de scrutin. Discuția, acum, este mai simplă în sensul că în competiție au rămas doi candidați, George Simion (GS) și ND. Relațiile esențiale la care ne raportam anterior se referă la spațiile comunitar-regionale de votare , dar și la inerția sau schimbarea pattern-urilor de vot între primul și cel de-al doilea tur de scrutin. Lucrăm, ca și în analizele anterioare (Sandu 2025a, Sandu 2025b), cu date la nivel de UAT, furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), după cele două tururi de votare, la nivel de secție de votare. Ulterior, pentru o mai bună contextualizare am agregat datele respective la nivel de UAT, și le-am adus într-un fișier în care avem caracteristicile locale pe care le folosim pentru predicția votului. Comparațiile ca atare sunt de natură tehnică pentru că am agregat în același tabel două ecuații de regresie pentru predicția votului pro ND în primul și în cel de-al doilea tur. In ambele cazuri, ceea ce explicăm sunt ponderile de vot pro NC în ambele tururi. Pentru turul al doilea, fiind numai doi candidați, cititorul interesat de voturile pro GS nu are decât să schimbe semnul algebric al coeficienților de regresie din Tabelul 1 și află cum s-a votat pentru GS.
Știm, din analizele anterioare (Sandu 2025b), că votul pro ND, la nivel de comunitate locală, a fost determinat, în esență , de trei factori, respectiv de dezvoltarea localității, ideologii de vot și capitalul urban al localității. Vom considera, în continuare, fiecare dintre aceste dimensiuni.
Dezvoltarea
Și în 4 mai, și în 18 mai, ND a fost votat, tendențial vorbind, nu caz cu caz, mai mult în localitățile dezvoltate ale României decât în cele sărace. Relația votului cu dezvoltarea locală a slăbit, de la un tur la altul. Pentru primul tur (T1), relația respectivă era valabilă indiferent de modul de estimare a dezvoltării locale (prin local human development index LHDI, un indice puternic elaborat, și prin contribuția din surse locale la bugetul pe locuitor de UAT, un indice mai simplu, de aproximare). Pentru turul al doilea (T2), relația respectivă este valabilă numai dacă măsurăm dezvoltarea locală prin indicele LHDI, puternic elaborat, construit din indicatori multiplii. În ambele tururi de vot, localitățile cu mai mare accesibilitate la orașele mai dau o pondere mai mare de votanți pro ND. O slăbire a relației dintre votul pro ND și dezvoltarea locală este indicată și de faptul că în T2 nu mai contează semnificativ și pozitiv, pentru vot, nivelul de dezvoltare a regiunii (județului) de care aparține localitatea (Tabelul 1). Pe măsură ce competiția electorală s-a accentuat, votarea pro ND a câștigat o extensie sporită, și în comunitățile mai puțin dezvoltate.
Table 1. Predictors of voting for Nicușor Dan in the first and second tour of the presidential elections in 2025
| Data source: National Institute of Statistics and Permanent Local Autority. OLS regressions. For details on the way to compute the variables see Sandu 2025a. Shadow for significant regression coefficients for p<0.05. |
Similar, dacă în T1 relația votului dat pentru ND era semnificativă și pozitivă, funcție de gradul de urbanizare a localității, în T2 relația respectivă nu mai este semnificativă. Din nou, se pare că avem de a face cu o penetrare a votului pro ND și în zonele mediu sau slab dezvoltare. Cum s-a produs această schimbare, sub impactul căror factori particulari, legați, probabil, de campania electorală, este alt aspect pentru a cărui tratare cantitativă nu avem date.
Un ultim comentariu la acest subcapitol ar fi de făcut în legătură cu relația dintre votul pro ND și tradiția de migrație în străinătate, în UAT. În T1. Datele din T1 indică faptul că în localitățile de emigrare (cu nums-a votat masiv pro ND și GS, dar anti Victor Ponta (VP) și anti CA (CA). În T1, în localitățile de emigrare (cu număr mare de plecări în străinătate) se votează masiv numai în favoarea lui GS. De ce? Nu știm exact. Se pare că votul masiv dat în diaspora pro GS a redus la nesemnificativ votul pro ND în comunitățile de emigrare. Nici promisiunile electorale și nici faptele politicienilor de aici nu par să fi convins diaspora și familiile/prietenii acestora din țară, în legătură cu bunele intenții ale sistemului instituțional din România.
Ideologiile
La T1, votul pro ND a fost dat, caeteris paribus, și acolo unde tradiția locală de vot era de orientare liberală sau social democrată. La T2, votul pro ND pare să fi fost mai redus ca intensitate acolo unde tradițiile locale erau preponderent social-democrate sau liberale. Statutul de independent adoptat de ND pare să fi fost favorabil unei extensii a voturilor în favoarea acestuia , nu și acolo, însă, unde tradițiile liberale sau de staânga erau puternic structurate.
Votul din T2 comparativ cu cel din T1
Cum era de așteptat, votul între cele două tururi a oscilat între inerție și schimbare. Comuniățile care au votat în T1 preponderent cu ND au continuat, în T2, pe aceeași linie de vot. Acolo unde, în T1 s-a votat , majoritar, în favoarea lui GS sau VP, în T2 s-a optat masiv pentru GS sau neparticipare la vot. Se pare că ND a câștigat voturi în T2 în special de la foștii susținători ai altor candidați din T1 (diferiți de CA, VP sau GS). Oricum, noii votanți pro ND au avut un rol foarte important . Datorită lor, ND a devenit câștigător al T2.
Concluzii
Factorii care au contribuit hotărâtor la victoria lui ND în T2 sunt legați, în principal, de faptul că susținerea acestuia s-a extins și în localitățile și regiunile mai puțin dezvoltate, ponderea celor care l-au susținut în localitățile dezvoltate s-a extins, iar comunitățile de emigrare au fost mai puțin influențate în opțiunea lor electorală de tendințe din partea diasporei, orientată, prioritar, pro GS. Similar, selectivitatea regională a votului pro ND s-a redus substanțial. Votul pro ND a sporit substanțial în regiunile de dezvoltare Centru și Nord Vest.
În oglindă, voturile pro GS au continuat să fie date, în principal, în localitățile relativ sărace și izolate, tot pentru GS, ca și în T1, cu preluări, în T2, din comunitățile unde anterior fusese votat în principal VP.
Referințe
Sandu, D. (2025a). Votul comunitar la prezidențialele din România, 4 mai 2025: consistența între profilul perceput al candidatului și locul votantului. Contributors.ro, 11.05.
Sandu, D. (2025b). Votul depinde de „urban-rural” sau de urbanizare? Contributiors.ro, 16.05.,
