Introducere
Am încercat, într-un material anterior, să fac predicția votului comunitar pentru turul I al prezidențialelor din 4 mai 2025, din România. În urma discuției cu parte din cititori[1] am realizat că se poate lucra și mai bine. Asupra acestui „mai bine metodologic” revin, aici. Este vorba de măsurarea condiționării urbane a votului. În analiza anterioară am estimat acest factor prin statusul urban sau rural al localității de vot și prin mărime populației din localitatea de referință. Am reluat analiza prin înlocuirea predictorilor referitori la statusul urban/rural al localității și mărimea demografică a acesteia, cu o singura variabilă care măsoară mai bine gradul de dezvoltare urbană a localității.
De ce insistăm asupra acestui detaliu, în spațiul public, în perioada pre-electorală care precedă turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din România anului 2025? Din simplul motiv că tema este importantă nu numai în registrul cercetării științifice. Dacă fragmentăm unitățile administrativ teritoriale din România funcție de gradul lor de urbanizare , de la foarte puțin urbanizate (1) la cele foarte urbanizate (5), pe cuartile, vom constata că aproximativ 80% dintre voturi au fost acordate, pe 4 mai a.c., de participanți la vot din localitățile cu urbanizare peste medie sau puternic urbanizate. Altfel spus, rezultatele votului din 18 mai vor fi, concentrate în cele aproximativ 1270 de localități, orașe sau comune, cu grad ridicat de urbanizare din Romania. Acesta este motivul pentru care apreciem că este util să fie văzută public și o analiză a votului din turul I, și din perspectiva gradului de urbanizare (dezvoltare socio-demografică) a localităților.
Precizez, în continuare câteva detalii metodologice, înainte de a trece la prezentarea dependenței votului de gradul de urbanizare pentru cei patru candidați cu număr maxim de voturi la turul întâi al prezidențialelor din 4 mai 2025.
Câteva detalii metodologice
Urmând un model al OECD (Dijkstra et al., 2019), EUROSTAT măsoară gradul de urbanizare al ariilor urbane funcționale prin densitatea populației pe Km2. Pornind de la acest fapt am trecut la măsurarea gradului de urbanizare a localității printr-un indice (URBdeg) care agregă densitatea în localitate în 2021, numărul de locuitori în același an și statutul administrativ la localității (1 urban, 0 rural) printr-un scor factorial (fără ponderarea variabilelor de intrare în analiză, în vreun fel). După cum se poate ușor observa (Tabelul 1), URBdeg pentru București este mult mai mare decât pentru alte localități, chiar în seria celor cu indice mare. Este motivul pentru care am renunțat la București în analizele prin regresie multivariată (pentru a evita variabilele cu abatere mare de la distribuția normală). În patru dintre cele 10 localități cu indice foarte mare de urbanizare (București, Iași, Timișoara și Târgu Mureș) au fost înregistrate ponderi mai mari de vot favorabile lui Nicușor Dan (ND), comparativ cu George Simion (GS). Evident efectul UDMR la Târgu Mureș, prin ponderea foarte mare a voturilor favorabile pentru Crin Antonescu (CA, susținut de coaliția PSD+PNL, în turul întâi al alegerilor).
În modelul de predicție a votului pentru cei patru candidați care au primit ponderi maxime de voturi favorabile în turul întâi al alegerilor prezidențiale din mai 2025 am eliminat, firesc, variabilele referitoare la populația rezidență și la statutul urban sau rural al localității.
Table 1. The stucture of voting for the ten territorial administrative units with the highest degree of urbanization, May 4th 2024
| Data sources: AEP, NIS, EUROSTAT. Own computations DS. |
Focalizăm, în continuare ,analiza pe rolul variabile sintetice, nou introduse în analiză. Desigur, vom menține comparația cu modelul anterior (Sandu 2025) care nu lucra cu această nouă variabilă.
Efectul urbanizării
Cu noua măsură a urbanizării vom constata că votul preponderent în favoarea lui ND putem constata că a fost cu atât mai puternic cu cât gradul de urbanizare a localității este mai mare. Votul pro GS nu mai este dependent, semnificativ, de gradul de urbanizare. În schimb, urbanizarea puternică a unei localități a adus mai puține voturi pentru CA și pentru Victor Ponta (VP).
Table 2. Predicting the community vote by predictors including urbanization degree
| Data source: Permanent Electoral Authority (AEP) for voting data, and National Institute for Statistics for socio-demographic ones. Own computations DS. A multivariate regression in STATA. For IURCON see D.Sandu in Ionescu-Heroiu et al. 2013. For human regional development, see Sandu 2024b. Urbanisation degree (URBdeg) for the reference locality is a factor score aggregating population density (EUROSTAT), urban versus rural administrative status of locality, and the resident population of locality in 2021 (ln transformation). The factor score for URBdeg has a KMO=0.64. Bucharest city is excluded from the analysis due to its very high value of URBdeg in the data series. * dummy variable. The education stock is computed as the average number of years of completed school by people of at least 10 years old in the local administrative unit, using census data for 2011. Shadow for significant coefficients p<0.05. |
Am rulat modelul de mai sus, din Tabelul 2, și separat pentru fiecare regiune de dezvoltare (cu excluderea variabilei de dezvoltare regională care nu mai putea opera în regiunea București-Ilfov), dar numai pentru GS și ND (nu mai prezint aici rezultatele cantitative pentru a nu complica lectura). Constatările derivate din această analiză pot avea semnificații practice. Caracterul semnificativ al relației dintre urbanizare și votul (pozitiv sau negativ) pentru un anumit candidat cred că poate conta în campania electorală. GS are o aderență semnificativă numai în regiunea CENTRU. Efectul pro-GS pare să fie generalizat la nivelul țării. Din acest motiv nu mai apare o relație pozitivă și semnificativă între urbanizare și ponderea voturilor pro GS decât în regiunea Centru. În cazul lui ND, interpretând datele rezultate din analiză, rezultă că în special în regiunile Nord-Est și Sud-Est are putea fi sporit numărul de votanți prin efecte de campanie electorală.
Referințe
Dijkstra, L., Poelman, H., & Veneri, P. (2019). The EU-OECD definition of a functional urban area. OECD Regional Development Working Papers 2019/11
Sandu, D. (2025). Votul comunitar la prezidențialele din România, 4 mai 2025: consistența între profilul perceput al candidatului și locul votantului. Contributors.ro, 11.05.
[1] Mulțumesc colegei (necitată aici, deoarece așa a dorit) pentru critica materialului meu anterior. Evident, soluția de măsurare a urbanizării la nivel de localitate, și analiza aferentă, îmi aparțin și sunt responsabil de întreg textul.
Ca părere, votul depinde de perdanții tranziției, respectiv ruralul, urbanul mic și diaspora vindicativă. S-a ajuns la o mare inechitate socială, la un antagonism distructiv între săraci și bogați. De aici și răscoala, revoluția, etc contra establishmentului politic actual. Statul nu a știut să gestioneze situația socială și acum vom avea o lungă perioadă de găsire a unei noi paradigme de guvernare. Din nenorocire este un moment prost, chiar periculos.
Așa este, cum spuneți. Mișcarea socială a votului de la prezidențialele ratate din 2024 și a celor actuale, din 2025, este despre nemuțumirea socială masivă, legată de proasta funcționare și corupția din România. O bună parte dintre români ar reveni în țară dar vor „o țară ca afară”, instituțional vorbind, așa cum cereau încă din iulie 2018. Dar de unde o astfel de țară dacă tot faci numiri politice în loc de concursuri publice, te tot împrumuți și promiți pensii dar nu sporești eficiența instituțiilor, lași să crească disparitățile teritoriale nemăsurat de mult, simulezi politici publice pe care nu le fundamentezi științific, organizezi viața instituțiilor ne-meritocratic etc. ? Mișcarea de protest social marcată prin voturi anti-coaliție trebuie înțeleasă, însă, ca orice fenomen social complex, prin factori multiplii. Unifactorial nu poți explica mare lucru. De aici nevoia de a face predicții prin mai mulți factori, de a trece de la limbajul metaforic la cel precis, prin relații și date măsurabile. Afirmația susținută de data, legate de votul comunitar, arată clar că votul din 4 mai 2025 a avut o determinare complexă legată de educație, ideologii politice de vot și bunăstarea legată de urbanizare. Unde mai găsești în Uniunea Europeană (UE) decalajul de stare medie de sănătate (măsurabilă și prin speranța de viață la naștere) dintre rural și urban, așa cum apare în România, spre exemplu? Sau, cu data EUROSTAT, ușor de descărcat de pe internet, poți afla că speranța medie de viată era, în 2022, la bărbații din România, printre cele mai mici din UE, la fel ca și în Bulgaria, Letonia și Lituania. De aici și una dintre principalele surse de nemulțumire clar documentată, la români. Ați auzit pe cineva, cu funcție de vârf în România, vorbind de astfel de aspecte? Nevoia de măsurători precise, pe probleme sociale reale, este foarte mare. Nu se rezolvă prin ignorarea temelor și nici prin promisiuni nesustenabile.