joi, martie 28, 2024

Sa intelegem realitatea despre energia eoliana si fotovoltaica

 Am citit recent urmatoarea declaratie a EPG (Energy Policy Grup)-Romania:

“…Conform raportului de specialitate, prezentat de către Mihai Bălan, şef programe sisteme energetice la EPG, la ora actuală, este nevoie de dezvoltarea a 15GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv în zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050…”

si, constatind ca de mult timp se dezbate in Romania aceasta problema, a decarbonarii, la toate nivelurile, cu diverse variante si solutii – cite zeci de mii de MW eoliene si solare instalam, cit de “verzi” vom deveni etc. – consider necesar sa explicam obiectiv si stiintific toate acestea, spre intelegerea cititorilor si consumatorilor obisnuiti de energie, dar, mai ales catre cei care ar trebui sa decida ceva.

Intr-un recent raport intocmit pentru Transelectrica, cu date reale de consumuri-productii pe centrale si combustibili – importuri- exporturi  orare, si PZU-ul orar aferent, pentru intreg anul 2022 au rezultat urmatoarele date consolidate (le prezentam numai grafic, pentru intelegerea mai usoara a problemei):

Curba clasata (asa se numeste) de mai sus, daca o transpunem in Curba “Operations time Order” (ordinea de functionare), obtinem asta de mai jos, care ne da imaginea fidela a cine produce, cit produce, in ce ordine produce, cit exportam si cit importam, ce exportam, ca origine, dar, Dumnezeu stie ce importam ca originea energiei !?

Pentru usurinta citirii celei de mai sus, se poate intelege ca “aria exportului” deasupra curbei de consum (culoare neagra) este substantial mai mica decit “aria importului” de sub curba de consum, deci, din acest motiv suntem importatori net de energie (cu alte cuvinte, nu avem capabilitatea sa ne acoperim necesarul de energie decit din import, iar asta in energetica, se incadreaza la probleme de securitate, adecvanta etc. Importul in energetica clasica, “de moda veche”,  era tratat ca o problema de securitate si nicidecum “de piata” (sa ne amintim termenul politic de “independenta energetica” valabil si azi, dar neinteles pe deplin).  Fundamental insa, acum cam tot asa a si ramas – doar ca  inlocuim “ïndependenta energetica” cu “dependenta sau interdependenta energetica”, sau, mai frumos spus, dar ascuns sub sintagma – integrarea sistemelor ïn “piata unica de energie”, dar nu prea e “corect politic” acum sa  explicam asta in asa mod.  Insa,  fiecare sistem, in fapt asta si cauta, sa-si acopere necesarul mai intii cit mai mult daca nu total, prin resurse proprii.

De remarcat portiunea verde care reprezinta cei 3000 MW capacitati eoliene din RO, dar si cei 1000 MW capacitate solare (portiunea rosie)

De asemenea, important este de observat ca, ceea ce exportam, de fapt, “este energie verde”!

Tot pentru usurinta intelegerii, prezint mai jos, doar un exemplu de functionare a SEN intr-o saptamina, in care oricine poate intelege ce se intimpla, cum se intimpla si, mai ales cind se intimpla (am ales in mod premeditate, o zi “vintoasa”). Ce e interesant de observat, este ca ceea ce este “peste”curba de consum (curba albastra) este “export”, iar ce este gol sub curba albastra, adica zone albe, reprezinta necesar,  neacoperit de productie intern, adica “import”, exact ca si datele din Fig.1 de mai sus, dar, prezentate granular, la nivelul unei saptamini

Pentru intelegerea pe mai departe a importantei, dar si complexitatii problemei, redam mai jos, doar un extras al pretului de piata – PZU (Piata pe Ziua Urmatoare), tot asa pe 1 saptamina, extras de pe OPCOM evident, aplicabile energiilor consumate/importate/exportate  mai sus (am ales, premeditat, “saptamina de glorie” a anului 2022, cu preturi foarte mari inregistrate) si, recomandam cititorului sa-si imagineze si conceptualizeze aplicarea fiecarui pret din fiecare ora, fiecarui MW produs/consumat/importat in 2022

In incheierea acestui capitol introductiv al descrierii situatiei actuale “de baza”(baseline), am extras separat profilurile – curbele clasate de productie eolienne si solare, pentru intelegerea exacta a ceea ce au produs eolienele si solarele in RO, in 2022, cu recomandarea de a reflecta putin mai mult asupra cifrelor sintetice din diagrame:

Exact acelasi lucru, s-a efectuat si cu preturile PZU : “curba clasata”a preturilor:

Aceasta fiind radiografia SEN (Sistem Energetic National) in 2022, (exact ca rezultatele unui  “computer tomograf”) , stim exact care este starea “pacientului” SEN, “comorbiditatile” sale – carbunele si gazele, si, se poate stabili  “tratamentul” adecvat pentru a-l face sanatos (adica fara emisii GES pentru plamini).

Deci, acum, dupa aceasta introducere mai lunga pentru  intelegerea situatiei actuale, sa trecem de fapt, la subiectul acestui material si, sa urmarim acum “ce tratamente” sunt propuse si, sa incepem cu ceea ce propune EPG (Energy Policy Grup) din Romania : “…este nevoie de dezvoltarea a 15 GW de capacităţi de energie eoliană… pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050…”

Deci, sa luam de buna aceasta “reteta” si, sa ne imaginam ca pe situatia inregistata, in 2022, am fi avut  15,000 MW capacitate eoliana, ca si cum Dumnezeu ni le-ar fi facut cadou (de solare nu mai vorbesc).

Dau credit “medicului curant” care, pentru “decarbonare” recomanda sa  scot capacitatile pe gaze si carbune din portofoliul de productie existent si care este atit de mult hulit (in special carbunele, dar, ajungem si aici).

Daca facem toate astea, atunci, “Pacientul” SEN, va arata ca mai jos, unde zona verde inchis, reprezinta cei 15 GW nou instalati:

Ce concluzii CANTITATIVE putem trage de aici:

  • Energiile Eoliene si Solare, singure, in mod obiectiv, nu vor putea niciodata sa decarboneze ceva semnificativ in Romania, (de pe uscat, de pe Marea Neagra cu si fara Bulgaria, in Marea Caspica, etc.). Se va demonstra mai jos ca aceasta capacitate este mult prea mare si, oarecum inutila
  • Se observa foarte clar, ca, in mod obiectiv, vor exista “reactii adverse” la acest tratament, adica, importurile vor creste la un nivel si mai ridicat decit in prezent !…si cum spuneam mai sus, importul nu stim din ce surse este produs (carbune, gaze, etc) si, mai ales, cit de “verde” este! iar “grosul”productiei se duce la export, aspect nedorit avind inca importuri si mai mari si, mai ales, nu indeplineste functia de baza: acoperirea necesarului intern de energie al Romaniei !

Simulind functionarea SEN  astazi, ca si cum am fi avut deja 15 GW eolienne instalati, rezulta ca:

Mai observam ca aceasta investitie uriasa in aceste eoliene, este mai mult pentru export, nu pentru piata interna, unde avem nevoie.  Dar, e nevoie si de capacitati de noi linii de transport (le face SEN oare?), si, poate de aceea CE are obiective de extindere a interconectarii si capacitatilor de tranzit (in asazisa “electricity market”). Nu cumva, din aceste cifre si simulari, se poate intelege ca politica energetica a unui stat, trebuie sa porneasca de la interior – mai intii, acoperirea necesarului propriu, cu resursele proprii si apoi sa se proiecteze spre  exterior (prin exporturi), ca si politica externa,  decit invers, din exterior (de la Bruxelles?) spre interior? La urma urmei, energetic, si vintul este o resursa romaneasca, nu-I asa, pe care ar trebui sa o foloseasca SEN in primul rind, din nou, nu-i asa ?!

  • In contextul de mai sus la pct. 2, nu stim ce intelege EPG prin termenul “neutralitate climatica”: este “0” emisii la productia noastra, sau, “0”emisii la Consum (care cuprinde si importul – asta in termeni profesionali se numesc “emisii indirecte”), sau, prin neutralitate climatica am putea intelege criteriul DNSH (Do not Significant Harm) regasit in Taxonometria CE, in care daca avem in sistem emisia < 100 KgCO2/MWh, este considerat neutral climatic, deci, am putea avea si fosile in mixul de combustibili (de ce nu chiar Carbuni !?…intrebam si noi, ca, oricum e mai ieftin decit gazul, nu e volatil si e o resursa locala, neexpusa “burselor de gaze”)
  • In urma celor de mai sus, am ajuns, de fapt, la intrebarile critice pentru “pacientul” SEN: CE FACEM, CUM FACEM, CIT FACEM si mai ales CIND SA LE FACEM ?, adica, in rezumat, asta se numeste “strategia” de “tratament” a bolilor localizate in organele  interne ale SEN, dar, si mai ales, in functie de cit de sanatos vrem sa fie si mai ales cit costa tratamentul !?
  • Ce se mai vede din curba clasata de mai sus, si, ce se mai poate imagina/planifica (in ciuda unor “free marketeers”, care detesta termenul planificare considerat de sorginte comunista si, cred ei, ca “piata regleaza totul”….nu regleaza nimic, si creeaza confuzii celor care nu o inteleg, cel putin in energetica !):
    • Devine absolut evident, obiectiv si de netagaduit ca stocarea este vitala (adica, sa iau din zona de export si introduc in zona de import pentru nevoile interne mai intii; este cam pe dos fata de teoria economica cum ca exporturile sunt bune, dar, nu in energie, unde exportul, intotdeuna este mai ieftin; vom vedea mai jos), daca cumva vrem regenerabile Eoliene si Solare mai multe si mai eficiente…si sa mai scutesc si din investitii in capacitati de transport !. De fapt, daca ne uitam la situatia de astazi, initiala, din Fig. 1 de mai sus, observam ca stocarea era necesara ieri, nu miine !…si atunci, intrebarea care se pune este: ce fel de stocare de >1000 MW, cel putin, pot face rapid ?…baterii electrice ? sunt o fantezie, si, ca orice fantezie, este nerealist, pe linga faptul ca sunt costisitoare si poluante, prin constructia lor; Deci, singura resursa de stocare imediata, la nivel TSO, realista si testata, disponibila si de care Romania este bogata in aceasta “resursa” sunt centralele hidroelectrice de pompare acumulare (CHEAP), tip Tarnita-Lapustesti. S-au facut simulari extinse cu aceasta optiune, iar rezultatele extrem de concludente, fac obiectul unei alte discutii
    • In fapt, toate asociatiile de regenerabile eolienne si solare, ar trebui sa insiste pe construirea cu prioritate a centralelor de stocare, pentru a-si facilita intrarea in piata sau, sa se ajute pe ei insisi (altfel, nimeni nu-I ajuta), iar EPG ar trebui sa faca la fel
  • Deficitul de import, mai poate fi rezolvat si prin alte mijloace, neglijate, printr-un asa numit process de “hybridizare si integrare”, neaparat si a altor resurse regenerabile (daca vrem neutralitate climatica si sa nu mai folosim deloc fosile), adica:
    • Biomasa, deseuri menajere, (pentru centrale de cogenerare) si si mai ales hidro – in ciuda “talibanilor de mediu”, pentru electricitate; toate aceste resurse, sunt din abundenta, inca si, nefolosite/neplanificate
    • Toate aceste resurse, pot produce cel putin 1500 MWe (pe linga energie termica), iar, daca ne imaginam ca “mutam”  zona verde inchis a eolienelor de 15 GW, la care adaugam inca 1400 MW Unitatile 3+4, atunci, constatam ca avem alt gen de probleme:
      • Cei 15 GW sunt mult prea multi !…cu max 6 GWh, aparent, problema poate fi rezolvata, dar, EPG poate stie mai bine  sau, este de alta parere in analizele d-lor   
      • S-ar putea si ca U-3-4 sa nu mai fie nevoie de ele ?!…pentru ca ar fi trade-off-ul: ce e mai ieftin: nuclearul sau eolianul/solarul
  • Ultima observatie la aceste concluzii CANTITATIVE: daca ne mai gindim sa instalam pe scara mare si PV, recomand sa revedem Fig.2 si Fig.3, in care, este usor de inteles ca PV-urile prin panta lor de productie “acutizeaza “ necesitatea stocarii si a problemelor mentionate la eoliene

Concluzii CALITATIVE.

Analiza “de sistem”a reliefat ca , in cazul anului 2022, cel mai mare pret mediu de sistem a fost la import (cum era de asteptat), iar pretul de export a fost cam la jumatate, iarasi de asteptat ! (daca ne uitam mai bine in curbele de sarcina, ce am exportat, de fapt a fost energie regenerabila ! (platita de noi toti si cu certificate verzi). Uitindu-ma la aceste cifre, nu poti sa nu te intrebi, daca nu cumva pretul marginal de care tot vorbesc expertii, de fapt, nu e dat de centrala marginala de sistem, ci de import sau influenta lui in SEN (transmisa prin retelele electrice, ca si o pandemie COVID a preturilor, nu-I asa ?!)

Sa-a efectuat o simulare “de sistem”, considerind , ca in loc de 15 GW eolienne capacitate noua recomandata de EPG, tot asa, Dumnezeu ne-ar fi pus miine CHEAP Tarnita Lapusesti in curte, in locul eolienelor.

Efectele stocarii de energie, cind nu trebuie (nu dau la export) si folosirii stocului cind imi trebuie mie  (in loc de import),  permit “controlul pietei” si permite Operatorului de sistem “sa faca jocul” in piata,  sunt rezumate mai jos:

Observam ca avem o cu totul alta imagine: cel mai mare pret este la export (cum era de asteptat)  !…peste pretul “marginal”de sistem, iar importul este sub pretul de export (iarasi, de asteptat !_

Fig 4 si Fig 8, arata de ce CE a stabilit regulile “marginal pricing”in piata de electrcitate, de ce a stabilit tinte pentru regenerabile si de ce a stabilit tinte clare pentru cresterea interconectivitatii (sa putem muta de colo colo energiile verzi, unde trebuie mai mult) si, de asemenea, vorbeste ca toate acestea sa fie insotite de stocare (vezi Fig.18). In acest context, vedem ca Romania “are de toate”, dar nu stie ce sa faca cu ele

Totusi, proiectul de stocare energie (Tarnita-Lapustesti) a fost scos din proiectul de strategie energetica al Romaniei, nu stim pe ce baza stiintifica, fapt care, in mod realist “pune o mare piedica dezvoltarii regenerabilelor”, mai ales eolienelor propuse si calculate de EPG

Deci, credem ca sunt necesare clarificari din partea EPG (Energy Policy Grup-Romania) conform  analizelor dinsilor sa intelegem cum au ajuns la acele concluzii ! Noi, am prezentat concluziile analizelor noastre in mod transparent cu date reale “din sistem”, publice si verificabile.

Prezentarea de catre EPG numai a unor “concluzii” ale unui raport “de specialitate” in acest fel, , fara  indicarea metodologiei de calcul, premise, etc., prin simpla enuntare a “concluziilor”, intareste in mentalul colectiv o idee indusa demult, cu perseverenta,  care insa este falsa, cum ca eolienele si solarele, in numar cit mai mare,  rezolva singure totul in privinta decarbonarii.   

Altminteri, astfel de “concluzii” sunt necredibile si pot fi suspectate ca sunt doar niste “parti-pris”-uri, sau mai altfel spus, dupa cum zice CE,  nerespectindu-se principiul “technology neutrality”

Distribuie acest articol

124 COMENTARII

  1. Pariul cu energia verde este abia la inceput .Aidoma orisicarui inceput lucrurile se misca mai greu si partea de capital investita trebuie uneori compensata .Europa nu are insa alta sansa, sansa ce se numeste diversificare .Realitatea momentului este una si perspectiva in timp este alta . Dezvoltarea tehnologica, in cazul obtinerii de energie verde, va juca un rol preponderent pozitiv ca parte a unui viitor comun .Daca ne uitam cu atentie vedem cum Romania deja opbtine din surse multiple energie .Vremurile ce permiteau cumpararea de energie clasica ieftina de la rusi s-au incheiat . Nici macar rusii nu stiu cit au vindut si cit li s-a platit din ceea ce au vindut .Coruptia din Rusia ba chiar cea aflata pe intreg lantul slabiciunilor transport , stocare si vinzare , a produs o paguba nicind stiuta cu exactitate in buzunarele statului Rusia .Romania a juncat excelent partida si nu si-a consumat resursele energetice obtinute din gaze .Abia acum cind noile tehnologii permit o exploatare super profitabila Romania se pregateste de extratia resurselor naturale .Realitatea momentului se va schimba rapid .

    • Energia verde este deocamdată singura soluție , cu condiția să ne mișcăm dracului mai repede…. că ne prinde ploaia….

  2. Foarte util material, Cătălin Dragostin. Mulțumesc!
    Și un PS.: Pentru ca energiile regenerabile să fie soluții, logic este să ajustăm sistemul, să schimbăm abordarea. Sursele regenerabile trebuie să fie aproape de consumator, cât mai aproape. Sunt ideale pentru gospodării, sedii de instituții, mici afaceri etc. Sistemul energetic pe modelul actual, proiectat pentru a servi unei alte etape de dezvoltare a societății, va rămâne coloana vertebrală, desigur, cheie a asigurării ecurității energetice, dar este cât se poate de inadecvat să aducă la consumatori energie produsă în feme uriașe de regenerabile. Aceasta este părerea mea. Și nu numai a mea. Merită citit raportul întocmit pentru Greenpeace Romania de Otilia Nuțu.

    • @Dl.Felea,
      Multumesc pentru aprecieri.
      Am avut in trecut, multe „meciuri”cu WWF, GreenPeace si multi „talibani de mediu”. Ma exprim in acest fel rudimentar, pentru ca nu sunt utile si nu imi plac extremismele, inclusiv in probleme de mediu, inclusiv in problema Tarnita- Laspustesti si/sau alte hidrocentrale.
      Am pus urmatoarele probleme „activistilor de mediu”, la care, nimeni nu a fost in stare sa-mi dea un raspuns rational, astfel:

      ISTORIE: a fost odata o insula numita Ada-Kaleh (personal mi-o amintesc), o bijuterie de istorie, arhitectura, diversitate culturala, diversitate naturala (cresteau portocali pe acolo !), iar aceasta bijuterie a fost distrusa, scufundata in apele Dunarii, iar crima cea mai mare a fost stramutarea populatiei, practic distrugerea ei si imprastierea in cele 4 zari ale lumii !..asa s-a construit CHE Portile de Fier, cu care se mindreste Romania de azi, din UE, ca fiind nu stiu ce perla pe nu stiu ce coroana a energeticii romanesti…si care, mai nou, trebuie listata la bursa, ca vezi doamne, doar asa intram in rindul tarilor emergente sau nu stiu ce cu piata de capital…prostii
      Cert este ca inclusiv astazi, si in urmatorii 50 de ani, „talibanii de mediu” isi incarca celularele la priza pe nenorocirea acelei populatii !!

      PREZENTUL: vreau sa construiesc Tarnita-Lapustesti si, imi sar in cap toti „talibanii”ca distrug mediul.
      Sa vedem ce distrug, in acest caz: pe o zona relativ restrinsa geografic, voi ineca vreun milion de popandai si vreo 200 de bursuci, ceva buruieni protejate sau nus ce tufisuri unice…chiar daca o fi vreo casa 2 pe acolo (dar nu sunt, dar vor aparea daca se hotaraste sa facem ceva in zona si trebuie „stramutati”). dar, „talibanii”nu inteleg, sau se fac ca nu inteleg, ca acea centrala, ajuta construirea si mai multor eoliene si solare, inlocuieste carbunii si gazele fosile, care, oricum vor sufoca buruienile si tufisurile si vor asfixia popandaii….dar si pe noi toti…
      De acord, distrug ceva, local, fara indoiala, dar…ce cistig la nivel de tara ? o simpla problema de COST/BENEFICIU, care se poate calcula foarte precis.
      Nici unul nu a fost in stare sa-mi spuna ce ar alege si de ce !?…dar sa-si puna semnatura pe documentul de decizie si sa ramina cunoscut ca atare in istorie

      „…Tarnita Lapustesti ar fi pentru copii nostri , mai mult decit reprezinta astazi
      pentru noi Portile de Fier, construita de parintii nostri”

    • @dl.Felea, multumesc pentru sugestie.
      Stiu raportul respectiv al Expert Forum, facut pt. GreenPeace, l-am citit si am si participat la prezentarea publica a sa…am avut chiar si o mica „clarificare” cu Razvan Nicolescu (fost ministru al energiei si ex-OMV), care explica auditoriului cum e cu „piata energiei”si „preturile marginale” din Romania, eu sustinind (cum ati vazut si demonstrat in articolul de mai sus), ca, mai degraba, preturile marginale sunt influentate de importuri si nu neaparat de costurile de sistem. Am batut seaua ca sa priceapa calul, ideea fiind ca, la preturile gazului, la un moment dat, centrala marginala era cea pe gaz (800 MW-OMV Brazi-gaz pret mare-bursa Baumgarten) cu mult mai mare decit CEOltenia !…normal, ar fi trebuit sa le incarc pe astea la max si sa scad gazul, mai ales ca, puteam sa platesc si emisiile din profituri mari dar,,,,
      dvs. de ce credeti ca OMV vrea si, deja controleaza CEOltenia ?!?!??…este inadmisibil, in orice sistem din lume, ca o rafinarie de petrol (pentru ca asta este OMV !), sa ajunga sa controleze, cu carbune cu tot, 30-40% din piata de electrcitate a unei tari !!
      „…pe lumea asta, sunt 3 combinatii periculoase:
      – armele si drogurile;
      – tusea si diareea;
      – prostia si puterea…”

      In ce priveste opinia dvs: „…Sistemul energetic pe modelul actual, proiectat pentru a servi unei alte etape de dezvoltare a societății, va rămâne coloana vertebrală, desigur, cheie a asigurării ecurității energetice, dar este cât se poate de inadecvat să aducă la consumatori energie produsă în feme uriașe de regenerabile. Aceasta este părerea mea. Și nu numai a mea…”
      in principiu este corecta. Din acest motiv, CE promoveaza politici de „distributed generation”, „prosumatori”, energy communities”, etc, tocmai pentru a scadea sarcina pe sisteme mari, centralizate de productie/transport/distributie energie…DAR, aste nu pot disparea, si nu vor disparea pentru simplul motiv ca interconectarea prosumatorilor – a tuturor – este o necesitate de securitate…mai mult, energiile consumate de industrii sau caldura din SACET-uri, trebuie „electrificate”, iar asta nu se poate face fara un SEN

      • Buna ziua,
        Am citit cele de mai sus si nu numai. Sunt si eu absolvent al Facultatii de Energetica ca Dvs. si Dl. Nicolescu. Cand ati vorbit de „clarificari” ma gandesc ca v-ati referit si la faptul ca Razvan Nicolescu ca fost trimis in Guvernul Ponta de catre OMV, tocmai ca sa rezolve la nivel legislativ aparitia centralei de la Brazi. Fiecare aparitie a acestui domn, ex-ministru (ca sa preiau din ambele sintagme cu care l-ati definit), pe mine personal ma sperie, mai ales ca, unii dintre noi ii cunoastem potentialul, evolutia si parcusul pe care l-a avut.

  3. Dintr-o analiză efectuată după primele opt luni ale anului 1988 se pot sintetiza următoarele concluzii privind problemele cu care s-au confruntat autorităţile române în privinţa valorificării resurselor energetice refolosibile şi a surselor neconvenţionale de energie:
    – întârzierea punerii în funcţiune a instalaţiilor de recuperare a resurselor energetice refolosibile prevăzute în plan;
    – neexecutarea lucrărilor de investiţii prevăzute. Din 17 obiective cuprinse în plan, s-au pus în funcţiune numai 5 (evident, nu în planul EPG, însă ne putem gândi şi la acesta în prezent);
    – la surse neconvenţionale de energie nu s-au realizat instalaţiile de valorificare a metanolului din biomasă (sarcină anuală 150 mii tcc);
    – „neasimilarea în producţia curentă de către Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a agregatelor de 100, 300 şi 1000 KW pentru valorificarea energiei vântului”;
    – „Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Industriei Electrotehnice nu au asimilat în producţie agregatele de pompe submersibile pentru livrarea apelor geotermale la temperaturi de 70-100ºC”;
    – „întârzieri în execuţia obiectivelor pentru valorificarea biogazului la Ministerul Agriculturii, datorită neexecutării la timp de către constructor (în principal Ministerul Construcţiilor Industriale) a părţilor de construcţii”.

    Totodată, „Ministerul Agriculturii nu a realizat la surse neconvenţionale sarcina prevăzută în plan cu 93,1 mii tcc, în principal, la energia geotermală cu 53 mii tcc (sarcină de valorificare pentru energia care trebuia livrată de către Departamentul Geologiei), cu 26 mii tcc la biogaz, 8 mii tcc la energia vântului şi 6 mii tcc la energia solară. Nerealizările se datoresc întârzierilor în realizarea obiectivelor de investiţii prevăzute în plan şi nesoluţionarea de către furnizorii de utilaje a unor probleme tehnice privind reinjectarea apelor geotermale în sol şi a pompelor de ape geotermale cu temperatură ridicată.
    Consiliile populare judeţene nu au realizat sarcina de valorificare a surselor neconvenţionale cu 51,9 mii tcc, rămâneri în urmă înregistrându-se la valorificarea energiei geotermale pentru încălziri cu 26 mii tcc, la energia solară cu 15 mii tcc şi 10 mii tcc la biogaz produs în staţiile de epurare a apelor, ca urmare a întârzierilor înregistrate în realizarea lucrărilor de investiţii pentru obiectivele propuse”.

    Am redat pe larg constatările din anul 1988 pentru a se înţelege problemele cu care se confruntau atunci autorităţile române. Gigantismul era specific în acea epocă şi se pare că ni se impune să îl acceptăm din nou, în prezent, de data aceasta de către cei care doresc să vândă şi să cumpere energie electrică, fără să o producă efectiv şi fără să ţină cont de problemele tehnice pe care le creează pentru Sistemul Energetic Naţional.

  4. Felicitari! O demonstratie graitoare.
    Totusi, tinid cont ca vintul este o sursa inepuizabila si gratuita, cred ca e loc pentru mai mult. Cum o centrala eoliana (un turn cu elice si generator) costa cam 1 milion de E, fara bransarile la retea, cred ca multi romani cu bani se vor orienta spre energia curata. Produce fara alte investitii majore si nu depinde de pretul pietii la gaze, carbune etc. Deocamdata, mi se pare ca cei care au investit in domeniu nu au fost romanii, chiar daca eolienele s-au facut in Romania. E necesara si o analiza de acest tip.(Cate eoliene sunt facvute de romani, cate de straini; cate din capital de stat, cate din capital privat…)
    Problema nu e daca vom construi sau nu eoliene. (Cat va fi rentabila investitia si va exista capital,vom construi; nu uitati ca la malul marii, VANTUL BATE APROAPE CONSTANT; CAND DINSPRE MARE, CAND DINSPRE USCAT…). Problema e ca energia regenerabila sa nu fie singurul tip de energie pe piata. Trebuie completata cu hidrocentrale (si aici energie verde) si centrale atomice. Daca nu se tine cont de acest lucru, se ajunge in nebunia monopolului surselor verzi. Cred ca asta trebuie evitat.
    Nu am bani suficienti, totusi… ma bate gandul sa incep si eu, ceva in domeniu.

    • absolut corect: vintul e extrem de util, ca resursa, trebuie promovat, DAR NU ORICIT SI NU ORICUM si mai ales depinde de piata locala (RESURSELE EI DE RES) si inconjuratoare (aia interconectata, care, fundamental SUNT CONCURENTI !…suntem in „free market” si concurenta este libera..d ‘aia aici il avem pe Chiritoiu)

    • Este adevarat ca la malul marii eficienta pare maxima dar este departe de marele consum si fata de zona de „acumulare”. Totusi altii n-au mare si extrag foarte mult din eoliene (ex prietenii” austrieci). Cate proiecte sunt in Romania pentru podisul Moldovei sau Transilvaniei?
      Si o alta sursa de enegie ar fi.. economia de energie. De ce nu se promoveaza sistemele solare pentru incalzirea apei. Cata economie s-ar face la „poluare” si energie daca majoritatea caselor individuale ar avea astfel de instalatii?

  5. Pentru a se înţelege de ce gigantismul energetic este criticabil, putem să apelăm la concluziile lui Nicolae Ceauşescu: „Se constată că prevederile nu s-au realizat în bune condiţii. De altfel, însăşi producţia de energie pe care o obţinem pe cărbune în această lună este cu mult sub ceea ce s-a stabilit, deşi s-au dat toate asigurările că producţia de energie pe cărbune se va realiza în mod corespunzător, adică 4500 MW, mergând spre 5000 MW. Practic, însă suntem la 3500 MW. S-au golit din nou lacurile, deşi în luna iulie eram cu ele la 90 şi chiar 100 la sută pline. Am ajuns din nou la 34 şi 43 la sută şi numai în unele locuri la 86 la sută – deşi tot timpul mi s-au dat asigurări că vom intra în iarnă cu lacurile pline.
    Vreau să ascultăm ce s-a întâmplat şi ce măsuri s-au luat, pentru că nu se poate merge mai departe în felul acesta!”.

    • @dl.Opris: asa e, am trait „pe viu” si acele vremuri ce se intimpla atunci, si ce ar trebui sa luam aminte azi:
      – gigantismul energetic nu e neaparat criticabil din 2 motive: 1. daca ne adresam unei piete de „bulk”(en-gros), deci, unitati de productie mari, astea nu pot livra energie decit in TSO (Transport System Operator – adica la Transelecrtrcia, tensiuni >220 KV); 2. gigantismul, de fapt reflecta un principiu economic: economia de scala, adica, costul specific de investitie EUR/KW, sau Lei/KW este intotdeauna mai mic, cu cit capacitatea e mai mare…elocvent este ca si astazi, se construiesc „giganti”energetici, cum ne recomanda chiar EPG mai nou
      – ce facea Causescu atunci, se numeste „balancing” azi (echilibrare) lua excesul de apa vara si il muta iarna. Conceptul nu e comunist nici capitalist, este o tehnica specifica industriei, pe care pina si Ceausescu a inteles-o…si se prctica si azi in Romania, ca peste tot
      – marea diferenta este ca pe atunci, se produceau 13-14.000 MW, si se incalzeau o multime de orase, iar azi, vara ne „tiriim”pe la 5-6.000 MW si nu mai inclazim aproape nimic;
      – ar mai fi o diferenta: politica pe atunci, era sa minimizam importurile de gaze din Rusia, sa maximizam utilizarea gazului intern si, printre altele, dáia s-au construit „gigantii”energetici din Oltenia, pentru ca aveam aceasta resursa si pentru ca era interna….din care vad, ca, si azi „gigantii” sunt inca foarte utili, ca sa ne incarcam celularele la prize…ia sa nu-i fi avut ?!…si sa fi stat la mina (pardon) la „piata” gazului de la OMV.
      Va recomand sa cititi asta (sa nu uitam, sau, poate nu se stie ca, odata cu extragerea titeiului, se extrag si „gaze de sonda”, care sunt folosite ori la ciclul combinat de 700 MW Brazi, ori vindute la Transgaz si rascumparate la piata d ela Baumgarten, ori cum altceva….un vast cimp de control fiscal, „transfer pricing”, etc. etc.:
      https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/cum-poate-fi-luat-la-puricat-omv-petrom-de-catre-anaf-si-alte-institutii-alee-statului-in-cazul-taxei-de-solidaritate/

      N-as vrea sa se inteleaga ca sunt vreun un „nostalgic”, da nu pot sa nu observ atitudinea fata de problema a conducerii Romaniei de atunci, comparativ cu ceea ce traim in acum
      Cineva spunea ca pentru a intelege prezentul trebuie sa stii trecutul

  6. În documentul întocmit în toamna anului 1988, pe baza căruia am făcut primul comentariu, nu există referiri la întreruperile inopinate şi repetate ale furnizării de energie electrică pentru populaţie, care deveniseră o obişnuinţă în anii ’80 în România. De asemenea, în alte documente oficiale din acea vreme nu am găsit explicaţii despre aceste întreruperi şi de aceea formulăm doar ca ipoteză legătura de cauzalitate dintre capacităţile energetice care nu au fost puse în funcţiune conform planificării făcute cu câţiva ani înainte sau care nu au fost reparate la timp şi întreruperile apărute în furnizarea de energie electrică pentru populaţie.
    Este adevărat faptul că exista şi atunci moda activiştilor de mediu care doreau să protejeze Planeta, însă aceştia susţineau în acel moment faptul că Pământul se răceşte din cauza poluării produse de omenire – exact invers faţă de ceea ce afirmă activiştii mai tineri de astăzi. Şi dacă analizăm mai atent ceea ce spun aceştia, Prometeu nu ar fi avut nici o şansă să primească un premiu Nobel în zilele noastre deoarece, pentru a se întreţine focul furat de la zei, ar fi trebuit să propună utilizarea unui combustibil ecologic şi să plătească o taxă pentru emisiile de carbon rezultate de la focul respectiv.
    Cât de mult era interesat Nicolae Ceauşescu de activităţile iniţiate şi susţinute în Occident de diferite organizaţii neguvernamentale privind sursele neconvenţionale de energie şi valorificarea lor? În acest moment nu există nici o carte românească de istorie în care să fie prezentate ideile şi acţiunile desfăşurate de Nicolae Ceauşescu în acest sens, probabil şi pentru faptul că astăzi activiştii de mediu nu doresc să fie asociaţi cu politica impusă de politicianul comunist român din anii ’80 în domeniul surselor neconvenţionale de energie.

    • Romania momentului joaca intraga ei carte politico – economico si militara punind in centrul tuturor deciziilor ,atasate acestor nevoi ,diversificarea .Graficele energetice ne arat clar care este tendinta .Noile tehnologii , de la cele aparute in domeniu productiei de energie verde sau cea nucleara ca si cele ce tin de producerea de hidrogen impreuna cu decuplarea de energia clasica (in timp ) , fac din Romania o tara viitor cistigatoare a pariului energetic .In domeniul militar Romania joaca aceiasi carte ce aduce in tara cele doua batalioane de lupta sub comanda francilor si a SUA marind totodata capacitatile de raspuns ale armatei de linie ce are aproximativ 80 de mii de militari .Problema lui Ceausescu, ce nu a mai putut controla sistemul energetic intrat deja in colaps, a dezavantajat vizibil intreaga populatie.Sistemul energetic comunist avea in componenta multe variabile .Slaba callitate a carbunelui , tehnologiile romanesti ce nu puteau fi comparate cu cele din occident , furtul generalizat existent in mai toate intreprinderile de stat (particulari nu existau decit in anumite zone agricole ce nu puteau fi inregimentate economic ),diferentele uriase intre pretul de cost si pretul obtinut la vinzare , marile intreprinderi energofage ce consumau cantitati uriase de energie ele neavind tehnologia necesara competitiei la nivel mondial ,inexistenta unor materii prime ce trebuiau aduse de la mari distante ceea ce marea costul final al produsului , politicile restrictioniste ce aduceau populatiei lipsuri majoare de la alimente pina la haine si alte bunuri necesare vietii .Totul era controlat de stat si impactul deciziilor luate a fost unul ce a prabusit, in intrega lume(lagarul ) socialista, sistemul .

    • Una dintre cele mai răspândite – chiar și printre persoanele cu educație aleasă, precum autorul articolului – erori fundamentale este asocierea persoanelor cu eșecul, ideile proaste/greșite pe care acestea le-au urmat pierzânduse-n ignoranță. Consecința acestei erori este repetarea greșelilor de către alte persoane. Există o bogată literatură, la care ați contribuit inclusiv prin numeroasele și documentatele articole postate pe acest portal, care demonstrează, prin argumentație discursivă, imposibilitatea socialismului. Acesta a fost experimentat de sute de milioane de ființe umane, eșecul tuturor experimentelor fiind dovada supremă a validării teoriilor invocate. În contemporaneitate suntem părtași și victime ale unei noi încercări de magnitudine și răspândire fără precedent.

    • Nu stiu in ce masura respectivele intreruperi .. erau fara rost, fara folos!! Erau asa de chichi, de michi „sa se faca economie” . Bizar dar .. dar nu incercati sa patrundeti in bezna mintii unora ptr care conteaza doar „morala” si „educatia constiintei socialiste” ..

      Chstoa este ca de atat „economie” s-au intamplat .. intamplari… De exemplu ‘de economie” s-a intrupt buleftricva in nu stiu ce mare intreprinfere.. Una care avea pe un strung carusel de peste 5 metri o piesa de nu stiu cate tone . Prirea brisca a dis la rebutarea piesei … Si au reimnceut operatia numa ca peste alte nustoiu cate zile careva a zis „economisim!!” si si s-a rebitat a 2a piesa!! Si o astfel de dracie de nu stiucate tone sai peste 10 … care „se dau cu caruselu” cu saptamana sau mai mult .. si au tolerante de scazute sunt si scumpe ca dracu!!!! Oricum intreprinderea aia a zis mai sus :canci export ca de 2 ori!! Nu mai avem timp!!!
      Asa ca s-a dat hotarare – economisim da numa daca nu paradim ..\
      Alta economie „ca sa fie” .. nu mai stiu pe unde .. Cica economiseau la caldura.. CU surprindere au aflat cas de fpat pierdeau bani .. caldura „economista” prin nelivrare era evacuata porin turnu de racire !!
      Traznaile astea 2 au aparut in revista Flacara ….

      Acu puteti sa va mirati, indiganti samd si sa moralicizati cat vreti…

      Insa tampeniile alora care „economiseau” mi se par micdi pe langa ce vor sa faca „iecologistii” na ca aucm se intereseaza de cat imi poluez domiciliul cu aragtajull Da ce ar vrea sa fac ? Sa imi fac cafeaua la primus?

    • @dl Cristescu: daca va uitati pe curba clasata, CHEAP iau din export si adauga ia zona alba din curba clasata (adica nu mai importam)…daca la eoliene mai adaugam si ceva PV, alte citeva hidrocentrale pe care le-am putea finaliza (cam inca 1000 MW) + biomasa + desueri menajere in CHP, atunci, pata alba din curba clasata „se umple”, si, daca se umple, cele inca 2 unitati 3+4 , „nu mai au loc in pata alba !”…
      cam asa ar fi explicatia „vizuala”….nu mai vorbesc de explicatia de costuri

  7. Nu sunt specialist în domeniu ( de profesie ing. silvic ), dar am apreciat materialul D-voastră precum şi argumentele D-voastră. Şi eu susţin energia verde mai ales cea produsă de hidrocentrale. Din ce am mai citit cele solare au o problemă mare cu stocarea ( pentru acumulatori se folosesc materiale rare şi foarte scumpe).
    Aş fi vrut ca graficele să aibă şi traducerea în limba română pentru o înţelegere mai bună.
    Felicitări!

    • Dl.Marcu, eu sunt un mare sustinator al exploatarii sustenabile a padurilor (fondului silvic !), iar energetica, in „cascada lemnului” este ultima utilizare a acestei resurse regenerabile.
      Domeniul dvs. – silvicultura- da populatiei ~13 mill. t lemne de foc/an, care, reprezinta mai multa energie decit cele 2 grupuri nucleare de la cernavoda…de gindit
      Graficele se pot traduce, dar, sunt rezultatul unor modele de simulare si nu pot fi modificate,,,iar ca sa le copiez, traduc, etc., e mult timp pierdut

    • Am impresia ca f putini inteleg graficele articolului. Incerc sa explic. De ex Operations time Order. Pe abscisa, adica linia aia orizontala, sunt reprezentate numarul de ore ale anului. Dupa cum stim sunt in total 8760. Pe ordonata, linia aia verticala, e reprezentata cantitatea de energie din diferite surse, colorate. Curba neagra arata care e necesitatea de energie anuala. Deci se vede ca cca. 4000 de ore din an se produce mai multa energie decit se consuma, deci aceasta se da (poate) la export. iIn celelalte 4000 si ceva de ore se produce mai putina decit necesarul. Uneori mult mai putina, alteori doar un pic. Deci aici e necesar importul.
      Cineva mai naiv, mai ales analfabetii functionali verzi, ar zice ca pe total e suficienta energie, asta daca luam aria de peste curba consumului si o asezam pe zona unde e sub curva.

      Autorul ne dezvaluie secretul lui Polichinelle, adica e nevoie de instalatii de stocare energie. Dupa parerea autorului sistemele Tarnita-Lapustesti ar rezolva problema prin pomparea apei in aval, cind avem surplus de energie si invers cind avem nevoie.
      Dar de data asta autorul e mult mai zgircit cu diagramele si graficele. Nu ne spune nimic, afara de un factor global de 1000 Mw cum se distribuie aceaste energie in timp, ce capacitate au turbinele, ce fluctuatii pot avea loc din lipsa apei si deci cit timp si cita energie ar putea produce acest sistem.

      • Bre nea neamtule tigan, d’aia imi sunteti simpatic: „nu puneti botu” (scuze, e o expresie necolocviala p’aci prin Romania, folosita intre prieteni, n-am stiut sa zic in nemteasca) asa usor la prostii (inclusiv ale mele), Intrucit matale ai citit si inteles bine diagramele, ma obligi „sa dau din casa”, sa te ajut sa le intelegi foarte bine si, pentru ca eu cred, ca intreg articolul e important pentru oricine , chiar o voi face, pina la un punct. Deci, citez:
        1. „… Autorul ne dezvaluie secretul lui Polichinelle, adica e nevoie de instalatii de stocare. Dupa parerea autorului sistemele Tarnita-Lapustesti ar rezolva problema prin pomparea apei in aval, cind avem surplus de energie si invers cind avem nevoie.”
        Smecheria este urmatoarea: pomparea in sus la exces si curgerea in jos la deficit, e numai juma de problema ! si, asa a si fost gindirea anului 1985, cind m-am confruntat prima oara cu problema Tarnita-Lapustesti, insa, acum, asta e o problema deja secundara !
        De ce ? Smecheria principala este ca stocarea ne permite sa jucam/controlam noi piata si nu sa ne controleze ea pe noi. Daca citit atent materialul publicat, veti vedea si intelege de ce am descris detaliat preturile PZU si „curba clasata” a preturilor in 2022.
        Ideea este ca Tarnita-Lapustesti (si ar trebui inca vreo 3 !) le folosesc, nu pentru optimizarea fizica a MWh urcati si coboriti, ci pentru optimizarea financiara a SEN (eficientizare si reduceri de cost), in functie de PZU. Va dati seama ca la nivelul lui ’85, nu aveam noi PZU si alte prostii d’astea cu regenerabile.
        Aceasta optimizare se face cu o subrutina de programare liniara a modelului „de piata”, in care una din functiile obiectiv se numeste „minimising net production cost”.
        Va dati seama ca (scuzati-mi aroganta) daca m-apucam sa detaliez toate astea, nici naiba nu mai intelegea despre ce e vorba…m-am adresat, mai simplificat,unui auditoriu educat, dar, nu neaparat experti in energetica sistemelor (gen EPG, finantat de OMV si condus, literalmente de un doctor in filosofie…verificati pe net). Nu mai spun si alte lucruri, ca „fluier in biserica” si se supara Calugarita UE, despre ce strategii de operare se pot alege in Romania !
        Esenta este ca, prin stocare, in loc sa import scump si sa vind ieftin, altora, voi cumpara ieftin si voi vinde scump acelorasi altora…daca cititi importurile si exproturile cu si fara CHEAP , din articol, exact asta am aratat
        2. „…Dar de data asta autorul e mult mai zgircit cu diagramele si graficele. Nu ne spune nimic,…”
        E adevarat, dar, partial, am explicat mai sus. Insa, ce as vrea si fiti sigur este ca:
        – datele Tarnita sunt luate din baza de date a proiectului real, facut de ISPH de vreo 2-3 ori, si din cel facut de japonezi si de chinezi. Ca un amanunt de interes: din vreo 4-5 studii de fezabilitate 4 au zis ca proiectul e economic si numai unul a zis ca nu e bun de nimic. Cu totul si cu totul absolut intimplator, astia de zisera ca nu e bun, sunt niste consultanti austrieci (impreuna cu Voith), iar virgil popescu l-a scos din strategia energetica in feb 2022
        – acele grafice pe care le-ati vrea, sunt mai greu de explicat si, mai ales, nu prea as vrea sa le public (intellectual property…ne am chinuit ceva timp, am alocat resurse de calcul si timp, pro-bono, pentru a le prezenta Transelectrica ca si o completare a planului RET 2022-2030, de eficientizare; il gasiti pe site-ul Transelectrica- e public). Dupa mine este cam singurul document solid in Romania, care da un plan, dar, este facut evident, din partea unui TSO si nu ca din partea unui Minister (energie ??) Fiti sigur ca nu ne permiteam sa ne compromitem spunind prostii, in fata unor, chiar fosti colegi de breasla.
        Deci, fiti sigur ca datele de care faceti vorbire, au fost luate in calcul, inclusiv randamentul global, al CHEAP, care, noua, ne-a iesi cam 72,5%
        Cam asta ar fi treaba, foarte pe scurt

        • Cu toate calculele si diagramele, va ajunge pretul energiei intracolo incat sa nu ne mai doara capul de pretul acesteia sau va avea statul grija ca pretul sa fie acolo unde el doreste sa fie astfel incat taxele si impozitele incasate sa fie cat mai mari ? cam asta este idea productiei de energie in Europa.
          Mediul politic din Europa nu are nici un interes ca energia sa fie ieftina, este nevoie de intretinerea statului asistential cu care s-au obisnuit europenii si din ce in ce mai mult emigrantii care vin catre Europa, nu prea mai nimeni chef de munca !!

      • @dl. Neamtu Tiganu:
        Stiu si imi amintesc ca va sunt dator cu niste raspunsuri la niste intrebari, specifice, dar, va rog sa ma ajutati sa le gasesc….nu pot sa dau de ele, in toate articolele si comentariile pe aceasta tema a regenerabilelor/stocare (nu vreau sa ramin dator si sa creez o impresie – falsa – de desconsiderare !?)…daca voi putea, voi raspunde !…nu intotdesuna insa pot raspunde la orice intrebari oricind
        Personal, sunt extrem de interesat sa ma confrunt cu price fel d epareri si comentarii, pe cit posibil justificate/legitime…si sa ma si autoverific
        multumesc

  8. 1. Un articol surprinzator. Autorul daduse impresia, in trecut, ca face parte din grupul categoric al sustinatorilor regenerabilelor.
    2. Declaratia stimatului director general Balan nu e altceva decit traducerea in lb romana a celebrului slogan german „Dann würden wir mit lediglich 10.000 bis 15.000 zusätzlichen Windrädern genügend Windenergie erzeugen“, sagt Quaschning. „, adica cca 1500 noi eoliene pe an. Inca un exemplu d emimetism bolnav.
    3. sa trecem insa la nucleul problemei. Autorul ne vorbeste despre (CHEAP), tip Tarnita-Lapustesti. Se vorbeste de o „capacitate instalata” de 1000 Mw. Am o problema de intelegere. MW e unitate de putere, nu de energie. Cu alte cuvinte cita energie se poate livra, sau pt cit timp (ore) se poate asigura energia? Aceste centrale au si pierderi, apa se mai si evapora, sau invers, mai si ploua si e mai mult apa, deci care sunt fluctuatiile in livrarea de energie dupa, sa zicem, doua saptamini de seceta?

    • bre prietene neamtu, pentru ca asa cum am mai declarat, imi sunteit simpatic:
      1. sunt in continuare un foarte deschis sustinator al regenerabilelor, ca resursa energetica, ce trebuie mixata, sau folosita exclusiv, de ce nu, DAR, cu scopul de a realiza „least cost system planning” (nus’ cum se zice in limba austriaca), dar, obiectivul este (sau ar trebui sa fie) costul cel mai mic pentru consumator (nu sunt membru PSD si nici autor al programului lor de guvernare, desi, vad ca si ei zic tot asta, dar, cred ca intelegem diferit problema !);
      2. nu ma bag in treburile interne ale lui Scholz, dar ideea e corecta
      3. in lumea energeticii, desi e cam confuz, intr-adevar, se vorbeste de capacitate de stocare (energie !?) desi se scrie 1000 MW,(putere) pentru ca prin asta energeticienii inteleg imediat despre ce e vorba si mai si stiu ca astea sunt cam pentru 6-24 h, in general. Daca v-as fi spus ca Tarnita- Lapustesti are rezerva de 14 milioane m3 stocare apa (plata) , asta, in mod sigur nu v-ar fi spus nimic, sau, mai rau, sa va spun ca are ~15 mil. MWh apa stocata, tot confuz ramineati, pentru ca raminea problema puterii care descarca cei 15 mil. MWh, in nus ce timp…cam asta e cu cei 1000 MW

    • „Totusi, proiectul de stocare energie (Tarnita-Lapustesti) a fost scos din proiectul de strategie energetica al Romaniei, nu stim pe ce baza stiintifica…fara indicarea metodologiei de calcul”
      metodologie de calcul:
      hidro: 0,5lei/kw costuri hidro
      regenerabil + stocare = 1leu/kw cost regenerabile x 1/0,75 randament stocare + 0,5lei/kw stocare hidro =1,83lei/kw
      nu mai bine facem doar hidrocentrale normale ?

        • desigur, in cazul particular TL problema principala e amplasamentul mult prea departe de surse; apoi repomparea are sens atunci cand poti optimiza o acumulare deja existenta;
          de asemenea, incercam sa construim microhidrocentrale cand nu ne pun ecologistii bete in turbine; de noi acumulari gigantice nu cred ca se pune problema;
          recent am facut o plimbare cu barca la podul suspendat peste Dunare de la Braila, care e prqactic finalizat, o minunatie, cu nu mai conteaza cati bani minunati; la circa 1-2km in aval e o insula maricica, permanenta; n-am priceput de ce n-au construit podul pe-acolo, cu pila la mijloc, poate tot din vreo pricina ecologista; daca ar fi sa ma gandesc la un amplasament pentru o hidrocentrala, unul din cele doua brate de-aici ar fi fost ideal; si cumva m-as fi gandit ca faceam si jumatate de pod pe baraj;
          dar dvs. si expertii ar trebui sa stiti mai bine, ca ingineria nu prea se pupa cu academia, cum se sugereaza si in noul articol al dlui Cranganu

          • @dl Prototipescu: va recomand sa revedeti atent Articolul ref. la Stocarea- prioritatea #1 . in RO exista o baza de date f. solida ref locatii ideale de CHEAP (sunt vreo 12, alese din vrea 60) la care au muncit, geologi, hidrologi, constructori, hidroenergeticieni, chiar si experti de mediu din acea vreme (!),…o munca uriasa , trebuie sa admiteti
            Veti observa in articolul meu ca am descris (vag) citeva locatii pe harta Romaniei, ideale pentru scopul propus

      • Proiectul a fost scos pentru ca studiile de fezabilitate (mai multe) au aratat ca proiectul nu e rentabil. Se gasesc referinte pe net destule insa nu au rezonat prin presa noastra unde s-a creat ideea ca un studiu de fezabilitate e doar o etapa intr-un proiect de construire a ceva. Odata cu construirea reactoarelor 3 si 4 Romania va putea sa-si regleze varfurile de sarcina doar cu hidrocentralele simple din dotare, fara sa fie nevoie de Tarnita-Lapustesti, deci nu e necesar sa se cheltuie 1 mld de euro ca sa se realizeze acest proiect.

    • Felicitări pentru materialul prezentat,dar mai sunt și alte soluții tehnice pentru producerea energiei regenerabile utilizând turbinele waterotor ,kinetostatice ,care culeg de pe cursul râurilor,fluviul Dunarea,pe lacuri și Marea Neagra ce poate asigura un 50 000 Mwh în banda investind înțelept în bacuri cu turbine kinetostatice pe cursul apelor și transformând energia apei în energie electrica (DC în CA utilizând invertoare de putere ,electronica de putere din c.c în c.a) Și cu cablu electric trimis spre un punct colector(stație electrica) spre SEN prin transformări 0,4 KV în 20,35,110,440KV.Pretul de producție este de 10-50 $/MWH.Asa România poate deveni interesanta investitorilor strategici…Nu se vor mai muta în USA unde costul energiei este în jur de 50$/MWH.???

  9. Nu mă pricep la producția de energie dar am o curiozitate; care este scopul independenței energetice? Pentru mine ar conta să avem energie cât mai ieftină și nepoluantă, disponibilă oricând, fără întreruperi. Pare complet fără sens să urmărirm independeța energetică în dauna securității energetice.

    • poti fi independent energetic dar sa nu fii in siguranta / securitate,,,stocarea mareste siguranta…si exista multe teorii in privinat independenta vs securitatea (acoperirii necesarului de consum de energie al populatiei statului respectiv si, in context, a aparut si termenul de „diplomatie energetica”, practicata intens, de exemplu, de Rusia (dl Cosmin Pacuraru vad ca a publicat un articol in acest sens si, ma incita sa-l completez si cu alte „evenimente”)

  10. Citesc articolele diversilor pseudo-specialisti in energie.
    In sfarsit un articol ancorat in realitate
    Nu pot spune ca sunt intotdeauna de acord cu parerile domnului Dragostin (e firesc mai ales pe zona de CHP sa exista oarece subiectivism), insa cu acest articol..nu am cum sa nu fiu de acord.

    • @iat: multumesc
      cu CHP, stati, ca n-am „dat tot din casa”… inca…
      stocarea o pot face si cu CHP !!!…spre dezamagirea amicala a dvs.
      Excesul eolian, in loc sa-l stochez in apa, il stoches in energie termica de inalta temperatura….iar de aici, il transform inapoi in electrcitate (e drept, mai putina) si cladura – pentru inclazire si inlocuire carbuni si gaze
      Astea sunt foarte pretabile pentru pietele DSO si merg in plaja 1 – 30 MWe…in general

      • cu regert insa cred ca noi am pierdut trenul CHP, atunci cand a fost demarat schema suport
        sunt adept & suporter al cogenerarii, trigenerarii, poligenerarii, si cred ca o minuscula sansa mai exista in cazul producerii de H2 cu tehnologii care au nevoie de racire (PEM de exemplu), aceasta racire sa fie asigurata prin trigenerare cu sisteme G2P care sa utilizeze H2 sau CH4+H2

  11. Nu are legatura cu realitatea articolul. Trebuie sa verificati datele de pe transelectrica.ro in timp real si o sa intelegeti cat de importanta este energia verde. Atunci cand bate vantul sau este soare se diminuează productia hidro si pe gaz, apa ramane in lacuri. Cand vine noaptea creste productia hidro. Lucrurile sunt dinamice. La noi este penibil ca nu avem instalate capacitati mari de productie fotovoltaica si din acest motiv o sa vedeti pe transelectrica.ro cum vara cand e soare avem cel mai mare consum de energie pt ca toti pornesc aerul conditionat, iar productia in loc sa fie asigurata de fotovoltaice, e asigurata de hidro si import pt ca fiind seceta nici apa nu avem in lacurile de acumulare.

    • Sa stiti ca ma mai uit si eu pe graficele de la Transelectrica, dar mie nu mi se pare ca exista nici o strategie.

      De pilda ieri, duminica 22 ianuarie, am exportat constant peste 2000MW.
      Cum productia din eolian a fost intre 1000-2000MW, poate dl. Dragostin ar zice poate ca energia produsa de vant era inutila, ca a mers toata la export ieftin.

      Dar… productia hidro a fost (aproape) tot timpul peste 2600MW, mai mult decat in toate zilele lucratoare de saptamana trecuta. Poate ca a plouat si s-au umplut lacurile, dar chiar nu se putea prevede asta mai din timp si sa fi dat drumul la mai multa apa in 13 ianuarie, cand nu a batut vantul si am avut un varf de import de 1800MW?

      Productia din gaz a scazut doar de la 1700MW la 1300MW, dezamagitor pentru niste producatori care se lauda ca ei si numai ei pot raspunde prompt la variatiile de productie din eolian/solar.

      Productia din carbune a fost practic constanta toata saptamana. Poate ca centralele pe carbune nu au capacitate de stocare, si tot ce ajunge la poarta fabricii trebuie ars imediat?

      Tind sa cred si eu ca avem nevoie de una sau mai multe CHEAP, dar sunt doua idei care ma deranjeaza in articol:

      1. Da impresia ca ar fi suficient sa construim o CHEAP, o legam la un calculator, si calculatorul decide singur cand sa pompeze apa sau cand sa produca energie.

      Din experienta mea de programator, as zice ca e invers, ca va fi nevoie de si mai multi oameni calificati pentru a gestiona SEN dupa adaugarea CHEAP. Iar felul in care e controlata productia acum nu imi inspira foarte multa incredere.

      2. Da vina pe „talibanii de mediu” pentru blocarea investitiei la Tarnita-Lapusesti. De cand a devenit Virgil Popescu „taliban de mediu”?

      Planul de dezvoltare a RET spune ca „indicatorii de fezabilitate erau la limită astfel că investiția a fost succesiv amânată”, dar si ca „participarea la piața de echilibrare poate aduce venituri suplimentare consistente unei CHEAP”.

      Exista niste estimari a acestor venituri suplimentare? Cu siguranta ca dl. Dragostin are mai multe date, dar din ce am vazut pana acum mi se pare ca nu renteaza sa construim CHEAP fara sa crestem cererea pe piata de echilibrare (prin marirea semnificativa a productiei de regenerabile) si invers.

      PS: Sunt curios daca dl. Dragostin (sau macar Hidroelectrica) are date despre cat de colmatate sunt lacurile noastre de acumulare si cata capacitate de stocare s-ar putea adauga prin decolmatare + la ce cost.

      • Acum ca am mai citit niste articole am si mai multe intrebari…

        3. Poate centrala Tarnita-Lapusesti, asa cum e proiectata acum, sa participe in piata de echilibrare?

        Dupa aceasta declaratie a directorului Hidroelectrica din 2011 (cand proiectul era estimat la 1.5 mld. euro) as zice ca nu:
        „Hidrocentrala va functiona non-stop, pentru ca pentru a o porni va dura 24 de ore si pentru oprirea acesteia se va aloca un timp de inca 24 de ore. Astfel, in perioada de gol de sarcina va fi foarte utila, cand sambata si duminica romanii consuma mai mult curent”
        https://gazetadecluj.ro/hidrocentrala-tarnita-miliarde-degeaba/

        4. Care e rentabilitatea actuala a sistemelor de pompare construite in 2015 pe Oltul inferior?

        Dintr-un interviu dat de administratorul Hidroelectrica in 2018:
        „Dacă e rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut nişte socoteli. Eu vă spun că nu. Avem un preţ de cost de 450 lei pe MW. E enorm, (…) doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MW”.
        https://www.economica.net/hidrocentrala-tarnita-proiect-blocat-pentru-ca-nu-este-fezabil-economic-primul-despre-care-a-vorbit-noul-ministru-al-energiei_149291.html

        • 1. „Hidrocentrala va functiona non-stop, pentru ca pentru a o porni va dura 24 de ore si pentru oprirea acesteia se va aloca un timp de inca 24 de ore. Astfel, in perioada de gol de sarcina va fi foarte utila, cand sambata si duminica romanii consuma mai mult curent”
          …..
          Waw, cica centralele hidro au viteza lenta de reactie (48 de ore), iar centralele nuke ractioneaza in timp de vreo 40 de secunde, contribuind astfel la balansarea retelei si la integrarea energilor interminente ieftine disponibile pe plan local (solar, eolian). Genul acesta de abordari si manipulari ieftine (facand din alb negru si viceversa;) expun ignoranta clasei politice fata de contribuabilii la buget, fata de consumatori si fata de cetateni in general.

          https://www.pnnl.gov/news-media/why-we-need-hydropower-resilient-grid

          https://www.hydro.org/waterpower/why-hydro/hydropower-vision/

          https://www.uniper.energy/sweden/about-uniper-sweden/advantages-hydro-power/regulating-force

          2. „Dacă e rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut nişte socoteli. Eu vă spun că nu. Avem un preţ de cost de 450 lei pe MW. E enorm, (…) doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MW”.
          ____
          Presupun ca socotelile acestor gazatari se limiteaza la tariful lor pentru articole scrise la comanda;). Caci oricum o dati, un mix format din regenerabile ieftine disponibile pe plan local (eolian 30%, fotovoltaic 20%, hidro 35% sa zicem) si backups pe gaz natural cu viteza mare de reactie (finantate prin investitii private stimulate cu fonduri europene) iese oricum mai ieftin decat centrale nucleare finantate pe datorii publice.

          https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

          https://www.wartsila.com/energy/solutions/balancing-solutions

          P.S. ca o parere personala, pentru lobeisti, gazetari, politicieni, etc, conteaza buzunarul, respectiv tariful incasat si beneficiile oferite pentru serviciile de lobeism, comisioane de consultanta, cotizatii si sustinere la partid/putere, etc. Nici in cot nu-i doare de nivelul datoriilor publice facute pe termen lung (puse in carca generatiilor vitoare) ca doar nu le platesc ei din buzunarul lor.

          • 1. Nu am vrut sa spun ca toate centralele hidroelectrice cu pompare reactioneaza in 48h, doar ca aceasta parea sa fie tinta la Tarnita-Lapusesti.

            Dl. Dragostin imi da de inteles ca timpul de reactie real ar fi mult mai mic, dar nu-mi dau seama cum cineva a putut sa creada vreodata ca investitia ar fi rentabila la un timp de reactie asa de mare.

            2. Hidroelectrica nu are eoliene si fotovoltaice pentru un mix 30/20/35. Din cate inteleg eu, felul in care e reglementata piata din Romania inseamna ca producatorii din eoliene/fotovoltaice nu au nici un interes sa isi asigure un backup pe hidro sau gaz.

            Nu putem cere „sa se faca” fara nici un beneficiu concret pentru cei care ar trebui sa faca, doar pentru mandria ca Romania va importa mai putina energie datorita sacrificiului lor.

            PS: Nici unul dintre cei doi citati de mine nu era politician/gazetar/lobbyist. Unul era director la Hidroelectrica Cluj, celalalt administrator financiar responsabil pentru restructurarea Hidroelectrica. Poate ca jurnalistii au schimbat sensul declaratiilor prin taierea unor parti importante, dar ma indoiesc.

        • 1. exact asa e: PLC-ul fiecarei turbine/pompe/generator e legat ori la DEN ori la PLC-ul celor mai mari eoliene si, peste o anumita putere debitata, pot fi pronite hidro pt. stocare …si invesr
          2. prin talibani m-am referit la GeenPeace, WWF, etc nu la virgil P.
          3. feazabilitatea a fost calculata in trecut la cantitati fizice: 6 ore pompare energie si 6 ore golire energie, estimate cu niste preturi si rezultau niste date. Simularea noi am facut-o in alt concept: optimizare financiara in fucntie de PZU si nu fizica, in fucnite de ore (daca citeati atent raportul, poate observati), ceea ce e o mare deosebire

          de colmatarile d ela HidroEl stiu si sunt ingrozit

          3. una din functiile principale ale CHEAP este echilibrarea !…incl la TL
          Declaratiile acelui Director Hidroel din 2011, ori nu stia ce vorbeste, ori vorbea premeditat asa, ori credea ca vorbeste cu niste gugustiuci

          centralele de pe olt au fost consrruite si pentru alte functii: agricole si alimentare cu apa, deci, economics-ul este aditional si se calculeaza altfel..probabil ca nu a spus tot

          • Multumesc pentru raspuns d-le Dragostin.

            1. Dati-mi voie sa nu fiu de acord cu dvs. Chiar daca timpul de reactie nu e de 24h cum spunea directorul Hidroelectrica Cluj (am omis detaliul acesta), tot e nevoie de de planificare si coordonare cu alti mari producatori/consumatori, ori impresia mea este ca nu ar avea cu cine sa se coordoneze.

            2. Stiu la cine v-ati referit, dar nu stiu ce legatura au ei cu proiectul Tarnita-Lapusesti, pe cand la dl. ministru legatura e clara.

            3. Am vazut ca scopul proiectului vrea sa fie altul acum. Ce nu mi-e clar este daca se poate atinge noul scop cu pretul estimat acum 12 ani, sau e nevoie de alte instalatii si alt pret.

            Daca dl. Chiorean ne zicea ca ei vor putea sa schimbe directia turbinelor in 48h, iata ce ne spun elvetienii despre centrala lor:

            “In less than ten minutes we can reverse the direction of rotation of the turbines and switch from electricity production to storage. Such flexibility is key in order to react promptly to the needs of the electricity grid and adapt electricity generation and consumption.”

            https://www.swissinfo.ch/eng/sci-tech/inside-switzerland-s-giant-water-battery/46915530

            4. Eu zic ca scopul CHEAP nu poate fi *doar* echilibrarea, ci trebuie sa fie echilibrarea rentabila. Daca e de 2 ori mai ieftin sa echilibram prin importuri decat prin CHEAP, nu conteaza cat de riscanta e strategia importurilor pe termen lung, riscurile constructiei CHEAP (escaladare de costuri, scaderea pretului energiei pe piata de echilibrare etc.) vor fi percepute ca fiind mai mari.

            Ref. la centralele de pe Olt, sunt sigur ca dl. Borza se referea strict la investitia de 400 de milioane pentru a adauga posibilitatea de pompare a apei intre lacuri. Presupun ca ar fi costat mult mai putin sa se retehnologizeze fara adaugarea acestei functionalitati.

            PS: Nu pot sa nu includ inca un citat din 2014, ca sa ne aducem aminte ca am mai avut si alti minunati ministri ai Energiei:

            “Cred că este un moment istoric pentru România: practic, azi punem pe harta Europei judeţul Olt şi România însăşi cu o nouă realizare tehnică. Ţara noastră, începând de astăzi, va avea la dispoziţie într-o manieră operaţională 200 MW prin pompare. Din punct de vedere energetic, de azi nu numai că suntem primul producător în lume de petrol şi gaze sau singura ţară din UE ce are un ciclu nuclear complet sau suntem una dintre ţările din UE cu cea mai bună independenţă energetică sau suntem ţara din UE cu cel mai echilibrat mix energetic, ci suntem şi o ţară ce are în plus 200 MW instalaţi prin pompaj. Este un lucru de care trebuie să fim mândri”, a spus Nicolăescu.

            • @dl dan berindei…nu as vrea sa intru in alte detalii tehnologice (sper ca nu doriti sa va faceti hidroenergetician).
              Imaginati-va ca am 1 turbina de 250 MW, care functioneaza numai la 100 MW (saricina partiala), la golire din lac si am nevoire urgenta d eputere (regallaj frecventa), pai, atunci, deschid „robinetul” si in secunde de la 100 MW ajung la 250 MW (acu’zic si eu, ca nu stiu exact specificatiile tuturor turbinelor si generatoarelor, dar, cam asa e show-ul).
              Nu stiu de ce lumea e inclinata s ajudece plin/gol cind de fapt regimul cel mai frecvent este partial plin partial gol
              Sunt multe alte subtilitati, dar, asta tine de tehnologi, de aia care se ocupa de astea, iar restul, inteleg si ei cit pot

            • @cd nu vreau sa ma fac hidroenergetician, dar ma deranjeaza cand vad lucruri care par prea frumoase ca sa fie adevarate :)

              Daca elvetienii se lauda ca cea mai moderna CHEAP a lor poate schimba directia fluxului de apa in doar 10 minute, asta imi spune ca dureaza aprox. 5 minute sa treaca o turbina de la productie 0% la 100% sau invers. Cum proiectul de la TL e mai vechi, facut pentru alte nevoi, nu m-ar surprinde ca perioada recomandata pentru trecerea de la 0% la 100% sa fie mai mare de 1 ora.

              Altfel spus, trecerea de la 500MW la 600MW ar dura 6 minute, daca presupunem ca la 500MW aveam 4 turbine la 125MW, sau 12 minute, daca aveam 2 turbine la 250MW si 2 la 0MW (e.g. daca producatorul recomanda mentinerea la 250MW cat mai mult timp pentru lungirea vietii turbinelor).

              Ma deranjeaza si ideea ca hidroenergeticianul nostru, directorul HE Cluj, ar fi putut spune „pentru a o porni va dura 24 de ore” fara sa se bazeze pe nimic. As zice ca fie a facut o confuzie cu timpul necesar pentru umplerea/golirea lacului de sus, fie proiectul zice ca o turbina trece de la 0% la 100% in 6 ore si el a tras concluzia ca 4 turbine ajung la 100% in 24 de ore.

              Nu zic ca dvs. ar trebui sa aflati toate detaliile si sa ni le oferiti pro-bono, dar nici nu vad cum ar putea guvernul sa aprobe o investitie asa de mare fara ca aceste date sa fie publicate si asumate de HE.

    • @Andrei: …atentie la afirmatii: „…Nu are legatura cu realitatea articolul. …”

      vedeti ca articolul e construit „pe realitatea inregistrata de Transelectrica…orar !”
      deci, daca e ceva nereal, trebuie sa intrebati la Transelectrica, nu autorul articolului

  12. Deoarece nea Catalin a fost cam zgircit cu datele Tarnita – Lapustesti incerc eu sa completez niste date.
    Diferenta de nivel 622 metri.
    Sunt instalate 4 turbine a cite 250 kW
    Capacitatea lacului din amonte 10 milioane m³ (activa)
    Capacitate lac aval 15 mio m³
    Daca facem socotelile, luind un randament de 85% ajungem la un debit necesar de apa, de 680.915 l/ora.
    Deci daca s-ar goli toata apa „activa” din lac amonte, centrala ar functiona max 14,7 ore. Desigur se pune intrebarea unde s-ar duce aceasta apa, daca lacul din aval era gol cind a inceput procesul, altfel ar fi nevoit sa dea drumul la apa. Nu am gasit date pt debitul riului Somesul Cald care alimenteaza lacul Tarnita.

    • 10 milioane de mc împărțite la 681 mc pe oră ar însemna 14684 ore de funcționare. Fie nu ați fost atent la unitățile de măsura, fie la calcule.
      Ep=m*g*h, adică 10 milioane mc înseamnă 10 miliarde kg. 1 ora înseamnă 3600 secunde. Înălțimea 662 m. Asta înseamnă 55200870000 kJ sau 153333575 kWh. Cu 0,85 randament înseamnă vreo 13 milioane kWh, care la puterea cumulata a turbinelor de 1000 W ar însemna ca ați greșit și la una și la alta.

      • Nați-o buna, ca mi s-a întâmplat și mie: 1000 kW bineînțeles, adică cele 4 turbine de câte 250 kW. Dar asta tot înseamnă vreo 13000 ore de funcționare.

        • Alina, multumesc, esti simpatica, dar, ca pentru orice Doamna pedanta si meticuloasa, nu mi-e totusi clar de ce tineti mortis sa verificatii niste calcule rezultate dintr-o modelare (ai datele de proiect ale Tarnitei, le introduci in modelare si ce rezulta aia e…)…daca contestati rezultatele, sa-i certam pe aia care au facut S/F-ul, dar, nu e mai putin adevarat ca nici eu nu am spus totul (lungeam lucrarea inutil), sa trec prin Kj, secunde, KW, MW, metri, etc.
          Deci, ca sa fiu politicos, dau repede niste explicatii cam cum functioneaza treaba cu datele de intrare (care nu-s ale mele !…mi-au fost date, dar, orice ar fi in + sau – nu schimba fundamental rezultatele):
          – h = 550 m, Volum stocare = 10 mill.m3, Energie stocata ~14,9 mill. MWh, randament la pompare=85%, randament la turbinare=85%, randament global 72% si, mai sunt 2 variabile importante: daca la inceput de an am rezervorul, plin sau gol, si, cum vreau sa-l las la sfirsitul anului- plin sau gol ?!
          Vedeti „daca iese la socoteala” si, dati-mi de veste
          PS. nu am mai introdus variatia de sarcina/randament odata cu golirea/umplerea rezervorului…necesita timp de calcul si mai mare….si asa modelarea orara pe 8760 h/an, la 7 grupuri de variabile pe PZU e mare mincatoare de timp
          Succes !

        • @Alina.a:
          citez: „…Pai așa scrisesem și eu: Ep=mgh adică energia potențiala a apei aflată la înălțime. Dacă refac calculele cu h=550 m rezulta 14,987 milioane. Eu zic că nu sunt prea departe de experți….”
          Corect si ?!…nu inteleg ce te framinta ??…ca merg 13000 h/an de aici unde ai scris cu mina ta, citez din nou: „…Nați-o buna, ca mi s-a întâmplat și mie: 1000 kW bineînțeles, adică cele 4 turbine de câte 250 kW. Dar asta tot înseamnă vreo 13000 ore de funcționare….”
          Pai zisei 4 turbine de cite 250 MW…adica 1 MW = 1000 KW (in cartile mele)
          DECI, ORICUM O DAU, NU INTELEG CE TE FRAMINTA ?

            • Domnule Dragostin, revin doar pentru a lamuri ceea ce crezusem că e evident: nu am verificat calculele dintr-o modelare căreia as fi dorit să-i contest rezultatele, ci am reluat calculele făcute de domnul Neamțu, cu datele furnizate chiar de dumnealui:
              (citez) Diferenta de nivel 622 metri.
              Sunt instalate 4 turbine a cite 250 kW (am încheiat citatul).
              Verificați așezarea în pagină! Prima mea intervenție era un răspuns la calculele dumnealui.

    • Vad ca nimeni nu comenteaza pe aici asupra calculelor. 1 m3 de apa = 1000 litri, adica functioneaza 14000 ore, adica 14868 mai precis daca acolo erau 680000 litri pe ora!

    • dl.neamtu tiganu: fusei zgircit cu datele despre Tarnita tocmai ca sa nu „arbitrez” intre dvs. si Alina a, micile neintelegeri inerente ref. caderi,sau micile diferente intre 4 x 250 KW si 4 x 250 MW…in rest totul e in regula
      s’ auzim de bine as ever

  13. Sa-i citam din articolele mai vechi? Ca acum a intors-o ca la Ploeisti!!
    O analiza seriaosa si atenta arata ca in destule cazuri la gol de noapte Romania nu mai poate acoperi necesarul sau de energie.
    Pacatoasa asta de energie electrica nu se poate stoca. Adica o produci acum si o consumi tot acum.
    Asa ca filozofia este relativ simpla. Creezi un sistem energetic national sau pe un teritoriu cit mai mare (state federale) in care te aranjezi sa poti acoperi cit mai bine curba de sarcina, cu gruprui ce reactioneaza rapid la caderi de sarcina, cu grupuri pentru servicii de sistem, cu contracte bilaterale pe termen lung la preturi corecte ca sa aiba toata lumea un profit rezonabil…
    Ce a facut Romania? A pus sa concureze energia hidro (parte din ea gindita pentru servicii de sistem si reactie rapida), cu energia nucleara, care trebuie sa fie mereu la baza curbei de sarcina si cu energia termo pe baza de carbune si/ sau pacura. Si nucleara si energia termo sunt cu porniri lente si de durata si apoi nu trebuie deranjate prea mult. I-a pasat cuiva? Nu.
    Mai mult, ca sa se arate smecheri lasa sa fie instalati vreo 3000 Mw in eoliene, cam jumatate din minimul de noapte sau chiar mai mult, basca ceva capacitati solare. Adica nu era de ajuns ca grupurile termoenergetice si-au depasit cu asupra de masura durata de viata si ca joaca cu variatia de sarcina le creeaza probleme uriase, mai introduci si nebunia vintului si a solarului care nu-s constante. Adica pasaport sigur pentu a deveni importator 365 de zile pe an.

    • @ stelian: „…Pacatoasa asta de energie electrica nu se poate stoca…”

      pai, bre nea Stelica, in toate paginile alea muncite cu sudoare, ma straduii sa arat exact asta…cum si de ce trebuie s-o stocam pe „pacatoasa” asta electrica si „s-o’ntoarcem” pe la Paulesti

      • Si ce nu e clar ca la starea de azi a tehnologiei nu se poate stoca decit cu preturi foarte, foarte mari si cu randamente puternic subunitare.
        Ce- fi peste 10, 20, 50 de ani, vom vedea cei ce vom fi.
        Domnia ta vrei sa bati legile fizicii? Ca apa nu urca la deal decit impinsa cu pompa, caldura cu trece de la temperatura mica la temperatura mare decit cu pompa de caldura.
        Azi, 2023, energia eoliana si cea solara sunt nesecuritare si puse intr-o proportie mult prea mare creeaza probleme. Biata Romanie nu e in stare azi uneori nici golul de noapte sa-l acopere si vorbiti de alte mii de Mw instalati in fofeze? Pai indicele de utilizare la aia instalati in Romania e sub 25%. (acolo unde se gasesc si se dau cifre).
        Romania are nevoie de mii de Mw in grupuri securitare, nu de povesti cu elice si fotovoltaice.

  14. Citeva opinii calitative:
    Energia regenerabila va ramine o sursa de completare si nu de substitutie.
    Energia produsa de vant si/soare cu/fara BESS se opreste unde incepe termoficarea in Romania. Cea mai buna forma de productie combinata ( nu zic cogenerare cum le place modernistilor, eu zic termoficare cu citire de la Sotir Dumitrescu, Athanasovici si Stancescu).
    Cea mai importanta observatie pe care toti o ignora: Domnilor, cum putem sa punem sa se “bata” in piata de energie surse RES cu EOH ore echivalente de 2500….2700 ore cu centrale in baza curbei de sarcina cu peste 6000 ore pe an?
    Curbele clasate, un instrument grafic util si care mi-au placut inca din facultate sunt destul de elocvente si desi ele cu ilustreaza neaparat comparatia EOH ramin destul de intuitive ca si concluzii calitative.
    In pofida conceptului de Grid Parity si desi costurile tehnologiilor au scazut dramatic datorita curbei invatarii si comercializarii la nivel de scala, totusi, sursele RES nu vor putea functiona viabil economic pe piete fara o forma de schema suport.
    Cauza? Diferentele mari de EOH. Sa ne amintim ca in Lei/kWh timpul este la numitor. Deci si LCoE vizibil.
    Se vorbeste de BESS. Grozave dar si ele au un LCoS destul de ridicat, sunt instalatii scumpe, au costuri operationale semnificative pe durata de viata.

  15. @Catalin Dragostin
    Eu sunt convins ca stocarea apei pe modelul CHEAP e o idee buna (si) pentru Romania (nu oriunde), dar genereaza intrebari ca (si probabil altele):

    1. UNDE e generata energia folosita pentru pomparea apei din aval in amonte pt fiecare hidrocentrala de la 2 (cat de lung e lantul de transport/distributie de la sursa la pompe)?
    2. Cate (si care-s, cu nume si prenume) hidrocentrale(le) DEJA existente in Romania (, care) pot fi CHEAP, dpdv al constructiei/tipului lor, DAR considerand SI raspunsurile la intrebarile de mai jos?
    3. Cat costa (estimat realist)/fiecare dintre hidrocentralele de la 2 ca sa fie CHEAP?
    4. Cat timp (estimat realist) dureaza (avem cu cine in Romania, de la gestionar proiect la palmasi, cf. pasilor anglofoni EPIC?), de la debut(studiu initial/proiectare) pana la darea in folosinta a CHEAP/fiecare hidrocentrala de la 2? (comparatie cu unitatile 3-4 Cernavoda)
    5. Care-s sursele de finantare REALISTE (cost-conditii contractuale de finantare vs beneficii) pentru CHEAP/fiecare hidrocentrala de la 2? (comparatie cu unitatile 3-4 Cernavoda)
    6. Ce a intrebat @neamtu tiganu – impactul profilului romanesc climatic/meteorologic (cf istoricului oficial/inregistrarilor adaos si evaporare din ultimii x ani) asupra cantitatilor stocate/fiecare hidrocentrala de la 2?
    7. Mentenanta (ne)planificata/fiecare dintre hidrocentralele de la 2 (inclusiv decolmatare) – planificare incrucisata cu restul SEN, personal si echipamente necesare, redundante (cu evitarea importului) pentru suplinirea lipsei din SEN pe perioada mentenantei?

  16. Din graficele domnului Cătălin Dragostin se observă faptul că România nu este doar un importator de energie. Au loc şi exporturi de energie, însă se vinde ieftin altora şi se cumpără scump tot de la cei cărora le vinzi energia (evident, într-un alt interval orar), ceea ce este logic din punct de vedere economic deoarece ne referim la cererea şi oferta de la un anumit moment. Acest mecanism simplu se poate numi „circuitul banilor într-o natură ecologică (fireşte, nu-i aşa?), la care se ataşează un comision”.
    Nu am nimic împotriva celor care vând şi cumpără energie, este o meserie ca oricare alta şi schimbul respectiv este necesar şi util. Problema este alta: presiunile pe care le exercită aceşti vânzători de energie asupra Sistemului Energetic Naţional prin impunerea aşa-zisei politici de schimbare climatică. Ei vor să păstreze integral comisionul pe care îl percep şi să îşi extindă cât mai mult operaţiunile de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care sursele neconvenţionale de energie creează probleme din cauza lipsei capacităţilor de stocare a energiei produse în condiţii de eficienţă economică. În opinia ecologiştilor, doar statul trebuie să se ocupe de asemenea capacităţi de stocare, să investească şi să rezolve problemele tehnice create prin introducerea în circuitul economic a unor sursel de energie neconvenţionale suplimentare. Este o misiune foarte grea şi extrem de costisitoare, pe care ecologiştii nu şi-o asumă în nici un fel cu proprii lor bani şi o aruncă pe seama cetăţenilor oneşti – care sunt taxaţi suplimentar şi care văd cum ecologiştii au devenit vânzători de energie (direct şi/sau prin intermediari) pentru a primi comisioanele care se percep în operaţiunile de vânzare-cumpărare de energie.
    De aceea, se poate afirma că ecologia este în primul rând o afacere în care majoritatea cetăţenilor pierd banii colectaţi din taxe şi impozite de către autorităţi, pentru a fi subvenţionată o politică pe care doar unele state puternic dezvoltate o aplică – în funcţie de puterea de influenţă pe care o au ecologiştii asupra factorilor politici care se succed la putere în aceste state (pe scurt, lobby).

    • Statul nu poate rezolva absolut nimic, din contra cum bine spuneti, incurca treburile si mai mult si produce costuri uriase datorat subventiilor inutile.
      In mod normal problema rezolvarii aprovizionarii cu energie fiabila si la costuri avantajoase o poate rezolva numai mediul stiintific impreuna cu cel economic iar consumatorul va fi cel care le va accepta sau nu va accepta solutiile.
      Amestecul politic in economie in Europa a devenit intre timp insuportabil, se merge pe directiile unui socialism/comunsim mascat sub mantia unei pseudodemocratii.
      Statul asistential reduce tot mai mult initiativa privata, se impun doar cei cu lobbyul ( mita ) cel mai puternic pe langa mediul politic cu efectele pe care le vedem, mediul economic reactioneaza, fara energie ieftina isi mta activitatile in zone profitabile.

    • @dl Opris, multumesc pentru parerea dvs. si completari. Pentru dvs. si, poate si alti cititori, as vrea sa va dau niste vesti, care, nu sunt deloc vizibile/auzibile si usor de inteles, legat de ceea ce ginditi si comentati dvs.:
      CITAT #1: „…Au loc şi exporturi de energie, însă se vinde ieftin altora şi se cumpără scump tot de la cei cărora le vinzi energia (evident, într-un alt interval orar), ceea ce este logic din punct de vedere economic deoarece ne referim la cererea şi oferta de la un anumit moment…” . Aveti o viziune „corecta politic” dar si idealista a „pietei de electrcitate”
      In realitate, de cele mai multe ori, se intimpla ca cel care cumpara ieftin de la mine, sa imi da aceeasi energie inapoi, mai scump.
      Fac abstractie ca ma uit pe traficul pe zona de vest a RO si, uneori cu Bulgaria (astia au 2 unitati 2×250 MW stocare, facute demult cu Toshiba, si, nu stiu cum se face ca, desi au mai mult carbune ca noi in mixul lor, si mult mai putine gaze, au avut preturi la electrcitate mai mici ?!). Poate ati observat in materielul meu, accentul pus pe acoperirea integrala a necesarului de energie din RO din surse proprii ! (nu e un concept „comunist” ci, din ce am dempnstrat, e o necesitate economica, iar daca nu pot, stocarea imi permite sa cumpar cind vreau si de unde vreau si, „bag la camara”
      CITAT #2: „…Nu am nimic împotriva celor care vând şi cumpără energie, este o meserie ca oricare alta şi schimbul respectiv este necesar şi util….” Sunteti foarte „corect politic” si „fan corect politic” al economiei de piata, dar eu, incerc sa fiu mai realist, dindu-va citeva jaloane:
      – in primul rind, citit ceva public, ca asta: https://www.zf.ro/companii/energie/romania-piata-traderi-plimbata-energia-jucator-pana-i-pierde-urma-21096771
      – in al doilea rind, va informez ca MET e firma austriaca (mai este inca una), iar Tinmar coopereaza excelent cu OMV (acopera ~60% din piata de trading)
      – in al treilea rind, din materialul prezentat de subsemnatul rezulta ceva extrem de periculos: daca Romania face stocare Tarnita-Lapsusesti, dispare cca 300 mill EU/an, business de trading ! (vedeti in grfice !) ori, asta este inacceptabil !…pentru traderi si partenerii lor de business ïn piata”
      – in al patrulea rind: Austria (are mari capacitati de stocare), si via HU (care e luata doar ca o simpla sirma de transfer), face jocurile in piata RO (avind in RO, traderi, dar si capacitati de min 10% – OMV-Brazi, si pe care vor sa le mareasca la 30% prin implicare in CEOltenia)
      – vedeti acum de ce sunt atit de multi opozanti la Tarnita, „cit de proasta este si neeconomica”si, mai ales, de ce ministrul v.popescu a scos-o din Strategia energetica a Romaniei !?

      • @dl.Opris: am uitat sa mentionez ca Tarnita, ar „deranja”extrem de mult Austria !…de ce ?…
        1. pentru ca HU vrea Tarnita !…nu vor sa fie doar o „sirma” intre AU si RO
        2. Tarnita „deranjeaza” foarte mult fiind pe coasta de vest a RO, si e cale lunga pina marii consumatori/producatori din Sud si, Tarnita „ar face cartile”

      • Vă mulţumesc pentru aceste amănunte. Voi răspunde pe puncte:
        1. Vânzătorii sunt necesari. Speculatorii, nu. În limbaj financiar se spune că avem nevoie de intermediere financiară. De acord, însă nu are rost să intermediem orice (aer, apă etc.). Din păcate, asta se întâmplă, totuşi, de ani de zile. Sunt oameni care s-au specializat în intermedierea (vânzarea-cumpărarea) de iluzii şi percep un comision pentru aşa ceva.
        2. Bănuiam că în jocul vânzării-cumpărării de energie există mai multe interese şi că se întâmplă ceea ce spuneţi dumneavoastră. Eu m-am referit doar la diferenţa rezultată din consumul în intervale orare diferite deoarece este logică şi corectă din punct de vedere financiar. Ceea ce spuneţi dumneavoastră ţine de latura penală a faptelor şi există instituţii care se pot ocupa de acest aspect. Îmi aduc aminte despre contractele încheiate în urmă cu un deceniu pentru vânzarea în Serbia a energiei electrice produse de Hidroelectrica. În mas-media li se spunea „băieţii deştepţi”. Nu cred că au dispărut subit din peisaj.
        3. Dacă voi găsi materiale prin arhive despre Tarniţa-Lăpuşeşti (studii, analize, proiecţii din anii ’80), vă voi informa. Pentru mine, asemenea documente sunt foarte interesante şi pentru faptul că pot fi utilizate în prezent, în diferite analize economice. Muntele, valea şi râul nu au plecat din acel loc.

        Exemplificare, pe baza documentelor găsite până acum:
        În cazul capacităţilor hidroenergetice noi, planificate pentru a fi puse în funcţiune în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 1988, situaţia a fost următoarea:
        – două grupuri energetice de 29 MW la Drăgan-Munteni (obiective finalizate în ianuarie, respectiv martie 1988);
        – două grupuri de 7,95 MW la Ostrovul Mare (obiective finalizate în ianuarie, respectiv iunie 1988);
        – două grupuri de 7,95 MW la Păclişa (obiective finalizate în aprilie 1988);
        – două grupuri de 7,95 MW la Cîrneşti I (obiective finalizate în iunie 1988; din păcate, în septembrie 1988, bucşele capului de distribuţie de la grupul nr. 2 s-au gripat după o oră de funcţionare şi a fost necesară înlocuirea acestora şi reluarea în luna octombrie 1988 a probelor tehnice la acest grup energetic);
        – două grupuri de 7,95 MW la Toteşti I (obiective finalizate în iunie 1988);
        – două grupuri de 13,25 MW la Drăgăneşti (obiective adăugate la grupul energetic nr. 1 şi finalizate în martie, respectiv iunie 1988);
        – grupul nr. 4, de 13,25 MW, la Ipoteşti (obiectiv finalizat în luna mai 1988);
        – două grupuri de 21 MW la Siriu-Surduc (obiective finalizate în iunie, respectiv mai 1988);
        – grupul nr. 1, de 21 MW, la Colibiţa (obiectiv finalizat în iunie 1988);
        – trei grupuri de 13,25 MW la Frunzaru (primele două obiective fiind finalizate în mai şi iunie 1988. La cel de-al treilea grup energetic, planificat pentru a fi finalizat în august 1988, au fost înregistrate întârzieri la livrarea rotorului generatorului şi a inelului compensator. De aceea, punerea sa în funcţiune a fost amânată până în luna octombrie 1988);
        – două grupuri de 5,95 MW la Cîrneşti II (obiective care nu au fost finalizate în lunile august, respectiv septembrie 1988 din cauza „lipsei de motorină. Centrala a fost predată la montaj cu întârziere de trei luni de către Trustul de construcţii hidroenergetice. Punerea în funcţiune va fi în octombrie a.c.”);
        – două grupuri de 9 MW la Tileagd (obiective nefinalizate în luna august 1988 din cauza neterminării lucrărilor realizate de către Trustul de Construcţii Industriale Oradea. Acesta nu a primit cantităţile de motorină şi de ciment hidrotehnic H Z solicitate);
        – două grupuri de 9 MW la Lugaşu (obiective nefinalizate în luna septembrie 1988 deoarece nu s-au primit cantităţile de ciment hidrotehnic H Z şi de motorină solicitate).

  17. Bine dl. Dragostin, ati facut o analiza precisa privind starea energeticii de azi, nu numai la noi ce cam peste tot in UE si SUA exista aceasta problema fundamentala: energia electrica necesita investitii mari pentru stocare si tehnologii care polueaza.
    De ce nu tine niciunul dintre comentatori cont este ramanerea in urma a retelei de transport de 400 kV si 220 kV. Transelectrica se chinuie de decesnii sa inchida inelul de 400, acum am vazut ca a pua stalpii pt Smărdan -Gutimaș.
    Investitiile pentru transferul celor 15GW depaseste capacitatea Transelectricade a face linii si statii in urmatoarele 2 decenii.
    Pentru un auto-transformator sa sta la coada vreo 3 ani pentru a-l cumpara iti trebuie un proiect, slabe sperante sa iasa la licitatie mai repede de 2-3 ani. Deci discutam de 5-6 ani pentru a face o statie si o linie.
    Cei 15 GW nu pot primi ATR-uri, pentru ca nu au unde debita, deci EPG doar viseaza cai verzi pe pereti!
    Ieri discutam cu un investitor in regenerabile care imi spunea ca a platit 445.000 euro pentru 1MW de stocare in baterii, aproape cat a dat pe 1MW de panouri.
    Daca mergem cu jumatate din valoare pentru eolian cei 15 GW eolian devin o investiti de 22.5 GW, daca punem si linii si statii ajungem pe la vreo 30 GW adica 15 Miliarde de euro(500 euro/kWh). Pai de banii astia faci 4 GW de nuclear fara probleme si ii racordezi mult mai repede.
    TL nu se va face niciodata pentru ca produci in Dobrogea si stochezi in Apuseni, pierderile de transport nu iti ajuta indicatorii economici daca le iei in calcul.

    • Breeee Nea Ursule Bruno,
      Pai eu asudai si muncii pe fo’ 7 pagini sa demonstrez ca ne trebuie stocare de energie electrcia, de ce ne trebuie si cum de face si matale imi trimisi asta de mai jos !?:
      „…Atata timp cat nu se poate stoca curentul electric produs problema energiilor verzi ramane nerezolvata,..”
      M-ai intristat…

      ps. cu „ideologia”hidrogenului” in energetica, cu alta ocazie

    • si nuclearu’ un’ sa-l racordezi?
      4 GW!?? He he, ar fi in total 5,4GW adica fo’ 70% din consumul curent!
      si la cin’ sa-l vinzi ? si cu cat?
      ca-i place sau nu Domnului Dragostin piata libera, tre’sa tina seama ca
      in mreje intra cel mai mic pret.

      • @ gavnino:
        ca-mi place mie sau nu, nu este relevant
        In piata (mai corect in sistem) nu intra neaparat cea cu cel mai mic pret, ci, intra ultima care are pretul cel mai mare si, e si cea mai importanta
        altminteri, toatt lumea si-ar pune numai hidro in baza sau nucleare in baza, care produc cu 30 EUR/MWh, dar, sa-i vedeti cum ar plati si 100 EUR/MWh sa aibe energia aia seara la h:20,00 (nu faci reglaj cu nucleare sau cu Portile de fier)….de altfel, pe linga faptul ca piata nu e libera, in fapt e si f. controlata..”piata libera”este doar o declaratie politica…ea nu exista…inca

  18. @intrebari:
    – la toate cele de mai sus, voi raspunde printr-un alt articol pe care il voi publica in Contributors (este de asemenea extras – simplificat – dintr-o alta lucrare, si, tot asa, cred ca trebuie facut public)
    – in cazul Tarnita, rapunsurile la intrebari au fost luate in calcul „to our best knowledge and estimation” (m-am consultat indelung cu expertii nostri hidroenergeticieni – care mai exista INCA- in Romania…eu nu sunt expert in hidroenergetica ! sunt doar un cunoscator al domeniului)

    PS. in spatele autorului „intrebari”, as ghici, cel putin un cunoscator al domeniului

  19. @intrebari: eu sunt un „open book” si, chiar daca nu e foarte uzual, semnez si spun cine sunt, asumindu-mi responsabilitatea prostiilor , sau greselilor pe care le spun sau fac, si nu ma ascund dupa pseudonime.
    As fi considerat asta fair (dar nu obligatoriu, evident) pentru orice partener de conversatie, ajutindu-ma sa stiu „cu cine am de-a face”!…as evita astfel si greseala mea de a deveni uneori nepoliticos si agresiv la unele comentarii facute de unii „sub acoperirea” unui pseudonim

  20. Deși eu sunt mai degrabă un globalist, apreciez mult articolul și chiar mă întreb de ce nu e dl. Cătălin Dragostin printre decidenții SEN din România, la modul cum pune problema. Totuși la nivel planetar, ca să împăcăm și nevoile de reducere a emisiilor de CO2 și ecologiștii și consumatorii și resursele limitate (fosile, nucleare, hidro) tot producția de eoliene, fotovoltaice și biomasă rămâne prioritară + rețeaua de transport. Deoarece energia electrică se transportă mult mai repede decât se mișcă soarele, se deplasează vântul, se pornește o centrală sau se pompează apă în amonte tot importul și exportul rămân de bază. Trebuie doar să încheiem contracte bilaterale reciproc avantajoase cu state de încredere antagoniste cu noi în ce privește producerea de energie regenerabilă. În orice moment jumătate de planetă se află scăldată în Soare, iar vântul nu se oprește niciodată, doar se mută dintr-un loc în altul cu deplasarea cicloanelor și anti-cicloanelor. Teoretic, cu o organizare globală viabilă regenerabilele ar putea acoperi tot consumul. Nu săriți pe mine! Nu susțin asta ca soluție (deocamdată), dar asta e direcția de urmat.

    • @ Popeye:
      multumesc, sunt onorat de intrebarea pe care vi-o puneti dvs.
      Am sa va transmit raspunsul sugerat de Olive Oyl:
      1. nu maninc spanac (politic)
      2. nu vorbesc aceeasi limba cu decidentii
      Sper sa va amuze !
      cele bune !

  21. In primul rand trebuie facuta foarte clar distinctia intre necesarul de curent electric si cea de energie primara.
    In 2021 la nivelul UE necesarul de energie primara a fost acoperit 11 % din carbune, 31 % Petrol ,
    25 % gaz, 14 % nuclear, 2 % hidro, 17 % regenerabile ( vant, solar, bio )
    Stimate Dragostin, ne puteti spune acestea date la nivelul Romaniei ?
    Atata timp cat nu se poate stoca curentul electric produs problema energiilor verzi ramane nerezolvata, mai ales la nivelul industriei unde este nevoie de cantitati foarte mari de energie, verzi curent electric.
    Exista probleme datorita lipsei infrastructurii adecvate a transportului curentului verde catre zonele industriale, exista probleme cu varfurile energetice pozitive cat si negative care apar datorita alternantei cu care bate vanul si soarele.
    In aceste conditii sistemul energetic trebuie sa functioneze la parametrii normali, asigurarea unei frecvente de 50 Herz a curentului din retele, deocamdata asigurat cu energia produsa din carbune, gaz, nuclear.
    Energia electrica produsa cu eoliene cat si celule fotovotovoltaice nu poate asigura aprovizionarea cu curentul necesar sub nici o forma in conditii technice optime si la cea ajuta daca aceste capacitati se vor extinde in continuare daca transportul si stocarea nu sunt rezolvate.
    Cum se poate stoca curentul electric pt necesarul industrial ? baterii ? imposibil, singura modalitate hidro fiind conditionata foarte mult de geografie si infrastructura, atunci ce ne ramane ?
    Producerea hidrogenului la scara foarte mare cu ajutorul eolienelor cat si a parculilor fotovoltaice, transformarea acestuia in etanol, metanol, amoniac care pot fi stocate si usor transportate si ulterilor retransformarea in produse care pot fi folosite in vederea obtinerii energiei necesare, discutia despre eficienta e alta insa ce vrem, reusita unei transformari energetice in perspectiva viitorului sau a unei eficiente masurate la momentul actual ?
    In aceste conditii producerea produselor necesare se poate face in zone in care avem mult soare si energie eoliana , fransormarea in hidrogen , transport catre zone industrializate unde pot fi retransformate in produse necesare.
    Norvegia poate produce hidrogen la un pret foarte bun cu ajutorul energie hidro pt ca are toate conditiile si cerintele necesare iar higrogenul poate fi trasportat prin conducta catre Europa.
    In Marea Nordului parcurile eoliene produc foarte multa energie electrica insa sunt probleme cu transportul catre sud datorita lipsei unei infrastructuri.
    Hidrogenul poate fi ars direct in centrale pe gaz fara mari probleme, compania Siemens care este un mare producator le poate adapta pe cele vechi iar cele noi oricum sunt astfel proiectate incat sa poata fi ars pe langa gazul metan si hidrogen.
    Romania are toate conditiile necesare astfel incat sa-si poate satisiface necesarul de curent electric atat pt consum casnic cat si industrial daca industria energetica este pusa pe baze sanatoase, problema este la nivelul UE si a dorintei celor de la Bruxelles a transformarii energetice si economice europene intr-un timp prea scurt , dependentele care se vor crea vor fi tot mai mari si nu mai mici asa cum se sugereaza.

    • e … o solutie ar fi https://fr.wikipedia.org/wiki/Superph%C3%A9nix dar din pacate :
      – este atomica
      – ae nationalitate necorespunzatoare ..

      Da .. si imi aduc aminte ca nemtii au renuntat la energia atomica .. Noprla ca se stie Germania mai bantuita de cutremure decat japonia plus ca orice balta germana naste tsumani mai ceva ca Oceanul Pacific ..

      Traisca vitorul verde al Europei!

      PS – investiti in zacaminte de silex , obsidian, samd ca sa aibe din ce sa isi confectioneze uneltele euroenii neutri dpv al CoDoi

    • @dl.Ursul Bruno: „…Stimate Dragostin, ne puteti spune acestea date la nivelul Romaniei ?”
      Date la La 2018 , dar lucrurile nu s-au schimbat dramatic la zi:
      Mil.TEP Mil. MWh
      Cons Energie Primara 32.6 379.1
      Cons Final 23.4 272.1
      din care:
      Industrie 6.6 76.8
      Transport 6.4 74.4
      Casnic 7.8 90.7
      Agricultura 0.7 8.1
      Sect Tertiar 1.9 22.1

      Mil.MWh
      Prod. CT electrice 39.1
      Prod electrice RES 5.7
      Elecrtrcitate din Cogen 9.6

      Pe mine ma framinta o intrebare la care n-am gasit raspuns (aproape ca nu dorm noaptea de grija asta)
      Sa luam un exemplu mic mic de tot: sa zicem ca elecrtrcificam transportul din RO (semnificativ, nu total), sau ca facem Hidrogen pentru orice vreti dvs de sus, ca utilizare (din nou, nu total, ci nuami ceva semnificativ, cit vreti dvs..
      Nu mi-a explicat nimeni, cita energie (verde !!) trebuie sa produc, ca sa acopar ceva semnificativ din consumurile actuale
      Se vede clar ca toate capacitatile actuale din RO (care nu acopera nici macar consumul amarit actual in totalitate), n-ar fi suficiente delor (de fapt, ar fi ridicol de nesemnificative fata de „demand” ?!
      Nu mai zic de stocarea de Hidrogen !? …fantezii…

  22. Ok, opinia mea e că pentru fotovoltaic tot bateriile reprezintă soluția de echilibrare a sistemului, nu vrem baterii (nu încurajăm acest tip de stocare) = nu vrem fotovoltaic. Având în vedere fluctuațiile aleatorii și extrem de bruște ori stocăm în baterii ori pierdem cantități mari din ce s-ar putea produce. Mulțumesc pentru articol, e interesant, aș vrea să citesc mai des astfel de articole deși nu subscriu 100% la afirmațiile oferite.

    • si mai scump !…asta e la o analiza de cost de productie (care include si capital recovery…eolienele aproape n-au deloc costuri variabile si la 1 mill EUR/MW instalat sunt mult sub 4 mill EUR/MW nuclear (tot ciclul combustibil !)

  23. Felicitari pentru analiza deosebit de interesanta. Avem 2-3 Studii de Fezabilitate pentru Tarnita care au ramas niste simple hartii. Intre timp in Elvetia avem 2 ansambluri de pompaj functionale, cel de la Linthal cu centrala de baza apraope identica cu Tranita daoar ca are o chiuveta de 6 ori mai mare si inca 380 MW in acumularile secundare. Anul trecut s-a dat in functiune o noua CHEAP de 900 MW. Cert Romania nu mai poate dezvolta nimic fara stocare. Avem limitari de regimuri care au ajuns sa depaseasca 24-35% din potentialul existent. In Dobrogea nu mai intra nici macar un kilowat deocamdata pana nu se finalizeaza noile linii de evacuare a puterii. O sansa majora va fi noile LEA- Vulcanesti-Chisinau-Ungheni-Iasi si Suceava-Balti-Chisinau, care vor putea alimenta Republica Moldova si vor creste rezilienta SEN din ambele tari. Aplatisarea curbei de sarcina este un deziderat major al oricarui SEN. Asteptam cu interes reglementarea pietei de stocare care este un instrument indispensabil dupa ce vom avea si o actualizare a NT de proiectare realizare si exploatare a SEN.

  24. Conceptul pietei unice europene se bazeaza pe ideea ca energia se produce oriunde e mai ieftin (in UE) si se consuma unde e nevoie. Toata demonstratia dvs. pleaca de la premisa ca fiecare sistem energetic, in speta SEN, trebuie sa fie autosuficient. E ca si cum ai zice ca Oltenia ar trebui sa nu „exporte” spre Moldova, sau Ardealul sa nu „importe” din Dobrogea. De asta UE insista pe cresterea capacitatilor de interconexiune, astfel sistemul european ar putea deveni un „copper plate”

    • nu ati inteles ce am scris si ce s-a comentat…si mai ales, „conceptul pietei unice europene”(care, de facto nu exista) si dáia UE vrea interconectare, dar, si aici, vad ca e greu de inteles, „de ce vrea interconectare” !

      Cautati sa ginditi mai adinc la ceea ce ati spus chiar dvs. citind „ideile nobile” de mai jos:

      „…Conceptul pietei unice europene se bazeaza pe ideea ca energia se produce oriunde e mai ieftin (in UE) si se consuma unde e nevoie…”

  25. @Catalin Dragostin

    „– la toate cele de mai sus, voi raspunde printr-un alt articol pe care il voi publica in Contributors (este de asemenea extras – simplificat – dintr-o alta lucrare, si, tot asa, cred ca trebuie facut public)…”

    Va multumesc pentru raspuns(uri). Astept articolul (sau poate seria?) mentionat de Dvs.
    ==========

    Referitor la tema din comentariul Dvs. @cd 22/01/2023 At 11:07:

    1. Principiile (relevante temei) dupa care eu ma ghidez sunt:
    a) „cresterea IQ-ului energetic” (ca sa-l citez pe Dl. Constantin Cranganu) = autoeducatia in domeniul complex numit „energie”, adica RADACINA CRITICA a realitatii (si perceptiilor ei) in care ne miscam/manifestam cu totii, cu(/la care se adauga) industriile/activitatile (conexe)
    – extractie-captare-minerit-transport-distributie
    – procesare in forma prefabricata/secundara/tertiara/finala-transport-distributie
    – intretinere-reparare
    – inovare-inventie
    – filtrare-transport-neutralizare-depozitare
    – transformari-recuperari intre si din diversele tipuri de energie
    – colectare-transport-reciclare-recuperare-refolosire
    – mentinerea unui flux constant/numerelor adecvate de persoane pregatite sa populeze eficient toate cele de mai sus, SI, NU in ultimul rand,
    – LEGISLATIA in vigoare relevanta domeniului energie si tuturor de mai sus + DECIDENTII FINALI ADECVATI/cu IQ energetic ridicat, care sa planifice „soldul energetic national/european” si sa implementeze/ajusteze legislatia, astfel incat importul de energie sa fie minim/nu existe pe termen mediu si lung, respectiv pretul la beneficiarul final sa nu fie o problema, nici macar pentru cei cu venit minim (fie la pompa, fie la priza)
    (si pt ca am ajuns si la legislatie+hidrocentrale, VA INTREB ce parere aveti despre impactul taxei pe apa uzinata de hidrocentralele din Romania, apropo comentariile lui @Dan Berindei de mai sus?),

    b) https://www.contributors.ro/pedagogia-politetii/

    c) cu necunoscutii (d)in domeniul electronic (si cazul Dvs.) prefer, daca exista reciprocitate (daca NU, dialogul se incheie sau nu debuteaza), comunicarea „seaca”. FARA inflamari si apelative jignitoare sau din categoria „am ciocnit valiza-n gara la incorporare”, chiar daca-s meritate urmand logica „ochi pentru ochi…” si/sau ca urmare a detectarii (citandu-va) „prostiilor , sau greselilor pe care le spun sau fac” partenerii de dialog (INSISTENTA in prostii/greseli, chiar si atunci cand se demonstreza clar ca-s prostii/greseli, e de fapt problema oricui o practica, NU greseala onesta, recunoscuta/acceptata si, eventual/daca e cazul, reparata de cine a gresit – cu cat mai devreme, cu atat mai bine).

    2. „…chiar daca nu e foarte uzual, semnez si spun cine sunt, asumindu-mi responsabilitatea prostiilor , sau greselilor pe care le spun sau fac, si nu ma ascund dupa pseudonime.
    As fi considerat asta fair (dar nu obligatoriu, evident) pentru orice partener de conversatie…”

    In dezbateri/discutii (asa cum se intampla aici) FARA urmari decizionale cu impact negativ si (ne)meritat in viata altor oameni, DOAR IDEILE/ARGUMENTELE/INTREBARILE (NE)RETORICE/CRITICA CONSTRUCTIVA SI, eventual, CONCLUZIILE SUNT IMPORTANTE, NU DE LA CINE VIN TOATE ASTEA. De altfel, acest principiu il exemplificati si/chiar Dvs. intr-un comentariu mai sus, anume cd 22/01/2023 At 7:48:
    „Va recomand sa cititi asta:…
    https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/cum-poate-fi-luat-la-puricat-omv-petrom-de-catre-anaf-si-alte-institutii-alee-statului-in-cazul-taxei-de-solidaritate/„.
    Acest articol recomandat de Dvs. e semnat „Redactia”, DAR e clar din formularea „As adauga doar…” ca autorul/autoarea e o singura persoana, nu un grup.

    3. Ori de cate ori gresesc, recunosc/retrag/corectez si in scris, chiar SI aici/sub pseudonim. Daca nu-s sigur de ceva, ori mentionez acest lucru, ori tac, ori pun intrebari neretorice (in cazul primului meu comentariu am pus intrebari neretorice pentru ca desi-s convins ca stocarea prin CHEAP e de dorit, NU-s convins ca se poate eficient/cf standarde industriale in vigoare/adecvat si pe viitor/fara impact negativ in buzunarul contribuabiului din/in Romania de AZI).

    P.S.:
    1. Apreciez la Dvs. (si la Dl. Pacuraru) faptul ca tineti in prim-plan SI subiectul „piata/producator-vanzator-intermediar-beneficiar final”, care (vrem, nu vrem) vine la pachet cu:
    – geopolitica/real si moral politik,
    – (parte din) definitia energiei dedicate consumatorilor casnici (marfa si/sau necesitate?),
    – legislatia in vigoare dedicata „pietei” (relevanta tuturor actorilor din „pietele de energie si minerale/industrii extractive”) si
    – organismele de stat care au ca scop supravegherea/reglementarea DETALIILOR TEHNICE si penalizarea (persoana juridica SI fizica) corecta/pe masura faptelor sau lipsei lor a TUTUROR actorilor din „piata”.

    2. Ce NU apreciez la discursul Dvs. din Contributors, DACA aceste comentarii chiar va apartin (daca nu, ignorati acest PS2):

    https://www.contributors.ro/there-is-a-huge-amount-of-injustice-in-who-causes-climate-change-and-who-will-suffer-most-interview-with-professor-daniela-schmidt/#comment-537389
    „…nu mi-as bate capu’ cu ce fel de modele se folosesc (orice model e mai bun decit lipsa oricaruia) si nici masinariile de propaganda pro-contra…”
    +
    https://www.contributors.ro/there-is-a-huge-amount-of-injustice-in-who-causes-climate-change-and-who-will-suffer-most-interview-with-professor-daniela-schmidt/#comment-537747
    „Din nou, nu mi-as bate capul ce fel de model climatic folosesc si cit e de credibil.”

    este INSISTENTA asupra ignorarii ADECVARII/ACUITATII/EXACTITATII modelelor computerizate (si datelor lor de intrare) in procesul decizional, DESI prezentul Dvs. articol se bazeaza tocmai pe un „echivalent” (mai putin complex si dedicat SEN romanesc) al celor folosite de IPCC.

    • @ Dnul (sau Dna, whatever) intrebari:

      tema din comentariul meu. @cd 22/01/2023 At 11:07: desi e de 2 zile, nu mai stiu si nu stiu sa-l gasesc, daca nu stiu subiectul (intre timp, mai fac si o gramada de alte lucruri, si nu mai stiu ce prostii am zis…na’ ca o zisei din nou….daca ma ajutati voi clarifica

      cd este evident C(atalin) D(ragostin), si nu Corpul Diplomatic…99% dintre cei ce ma cunosc si corespondez stiu exact asta,,,nu e nici un „ascunzis” sau deghizare si, chiar in Contributors multi ma stiu asa…pina si emailurile mele le semnez asa….probabil ca „mi-a scapat mina” in taste la repezeala
      1. IQ-ul nu mi-l mai pot creste orice-as face. Citesc insa mult si, bagajul de info mi-l mai pot burdusi…mai e loc. De aici de la IQ punctul a) pina la „taxa pe apa uzinata”, recunosc, m-ati zapacit de tot. Si daca tot imi cereti parerea despre taxa pe apa, atunci, in spiritul „subtire”al conversatiei aia nu e taxa e „japca”, adica nu e taxa in sens fiscal dar nici taxa energetica (a existat in RO taxa de dezvoltare a SEN – 8% din tarif, prin care toti consumatorii de energie o plateau si cu care, chiar s-au construit baraje, centrale, statii el, linii etc., etc. si care infrastructura, o parte mai exista (cea mai mare parte), o parte a fost „privatizata”, o parte vinduta, iar o alta parte (cea mai valoroasa) asteapta sa fie listata la bursa, ca sa fie rascumparata de cei care platira taxele, ca sa devenim, in sfirsit „emergent economy”…ca fara Hidroelectrica nu se putea
      Dlui Berindei ii voi raspunde cu placere, punctual, la niste intrebari pertinente

      b) pedagogia politetii: nu va pot contrazice cu aceasta abordare corecta. este importanta mai ales in perioada formarii…si eu am fost (cred, ca multi altii) un copil educat, tinar politicos si „la locul meu”, dar, ~50 de ani de industrie energetica aspra, santiere, ture de noapte in centrale, mediu mix de oameni cu educatii si nivele de cultura diferite, apoi, pe masura avansarii in virsta si functii, medii de conducere, administrativa si politica, iar apoi, mediu privat, neprietenos in RO, dar la fel de competitiv, dur, inselator in care trebuie sa-ti cistigi existenat din ce stii sa faci, toate astea, volens-nolens, ajung sa te schimbe…pina si eu imi dau seama

      c) dialogul cu necunoscutii: in general, raspund cam in aceeasi tonalitate modului in care sunt adresat, In ce priveste apelative inflamate sau jignitoare, nu practic asa ceva !…poate ati citit dvs pe undeva asa ceva de la mine !?…va rog sa nu confundati ironia sau autoironia, care sunt cu totul si cu totul altceva, si sunt caracteristice unui anumit gen de persoane….cei mai multi, considera ironia o jignire sau bataie de joc, care, din plecare imi spune cam cine este…e drept, ca de multe ori, folosesc apelativul Bre, de adresare, dar, cei mai multi, iau asta, fara sa si ingteleaga despre ce e vorba, drept o jignire sau persiflare, etc….gresit…la fel ca si apelativul „tzatza” care o apelam pe bunica mea, cu acest apelativ, care inseamna mare respect…sigur, daca spun Tzatza Grapini, atunci, se simte jignita pentru ca stie ca nu e apelata cu respect.

      2. aici, cred ca „nu ne intilnim” Mi se pare necesar, ca in orice conversatie sa stii cu cine vorbesti si sa-ti asumi parerile/opiniile, altiminteri, nu stii cu cine stai de vorba, poate fi si in profiler, nu-i asa ?! btw-sunteti profiler(a), sau sunteti un pic idealist(a)…pina si in filmele americane, la intilnirile cluburilor de alcoolici pentru dezalcoolizare, fiecare spune mai intii cine este…asa si aici…ia sa ma fi semnat cu „guralivu”, am mai fi avut aceasta conversatie ?!
      N-am inteles chestia cu punctul de vedere din Energy-Center ref. taxa solidaritate OMV…m-ati intrebat de acest pdv si am negat ca ar fi al meu ?..a fost publicat de ei doar ca pdv…si, la urma urmei, premeditat am indreptat cititorii catre acesta, era in linie cu opiniile mele personale stiute ref. la aceasta companie, deci care e treaba ?!…nu m-as supara deloc daca Contributors ar semna articole de-ale mele, daca asa ar dori…oricum faca asta benevol, nu cistig nimic, nici macar notorietate…cine trebuie sa ma stie, ma stie

      3. aici e de dezbatut

      PS.1 multumesc, incerc sa „deschid” cititorilor niste ferestre din alte colturi
      PS2 – nu ignor aceasta observatie, intrucit imi amintesc de ea, ca am facut o observatie in aceasta idee, dar, nu mai stiu daca exact cu formularile descrise !?…probabil ca da !?
      INSA, ce am vrut sa spun: nefiind specialist in climatologie (AM SUBLINIAT ASTA , imi amintesc foarte clar !) si disciplinele aferente, si, fiind un practician, iau de buna ce zic unii climatologi si daca ce zic ei, este transpus in vreo politica de urmat obligatoriu, atunci ma concentrez sa fac ce mi se cere…deci „nu mai stau sa-mi bar capu'” care e mai bun sau nu…le am destul pe cap p’astalalte modele energetice ca sa-mi impui capul si cu celelalte…cam asata fost ideea, „no offence”!!

  26. Felicitari pentru articol, cam asa trebuie sa discutam…chiar daca nu suntem in totalitate de acord, putem „combate” inginereste, la concret, nu pe impresii :P
    Am cateva observatii:
    1. Curba clasata nu reprezinta curba de sarcina momentana (ati spus clar si dvs), reprezinta o curba a sarcinilor ordonata descrescator. Nu ne da absolut deloc un anumit excedent sau nevoi la un momet dat, acesat apare abia in graficul 3. Nu inteleg de ce ati presupus, in urma graf 1 si 2 ca exportam energie regenerbila …doar pt ca zonele rosii si galbene era pste o curba de sarcina calsata care, repet, nu reprezinta nevoia momentana sincrona cu producera momentana soecifica acelui…moment :P, fiind de fapt vreo 6 momente, care au in comun marimea puterii livrate sau cerute.
    2. Coeficientul de umplere al unei curbe clasate vs una momentana s-at putea sa diefere…nu mai tin minte, recunosc, dar e de verificat.
    3.Atunci cand vorbim de regenerabile trebuie sa tinem cont musai de curba de sarcina momentana, cronologica, pentru ca ea ne da resursa regenerabila disponibila (teoretic). acest lucru este evident daca tinem cont ca cel mai mare consum este iarna, cand resursa pe fotovoltaic este cea mai scazuta..deci aria aia peste consum nu inseamna faptul ca exporturile se fac atunci cand necesarul de consum intern este si cel mai mare :P..asa cum ar deduce un cititor care nu intelege foarte bine ce inseamna de fapt acel gafic.
    Dvs ati cam fortat un pic treaba aici.
    4. Cea mai observatie, care lamurest cam tot, este graf3.
    Baseloadul (linia care uneste minimele) nu este asigurat de productia dispecerizabila pe bune, cea care poate asigura puteri clare (nuclear, carbune, gaz, hidro, biomasa…decei unde avem energie stocata, masurabila, disponibila la „comanda”, care apoi este transformata in en. el de de blocurile de generare-transformare ale producatorilor ), care sa poata produce acele estimari zilnice de puteri disponibile, variabile intr-o anumita banda de putere definita, stiuta de dispeceratele regionale si cel national, care, ideal ar fi sa poata prelua varfurile de sarcina (sau macar o parte din ele) sau, in cazul in care avem disponibila energie regenarbila sa functioneze in pragul de jos al benzii de putere.
    Graf 3 ne arata cat se poaet d calr, ca in periaodele de consum maxim, iarna, avem nevoie de caapacitati de productie nu pe vant si pe solar ci pe una din cele predictibile, pana la atinge macar baseloadul.
    5. Pe langa analiza asigurari baseloadului la modul independent si flexibil, lasand loc si ptr regenerabile intr-o anumita banda,( aici vorbim si de timpii de reactie ai blocurileo de generare-transformare plus transport) traebuie sa rezolvam „treaba” varfurilor de putere.
    a- ideal ar fi sa putem aplatiz aceste varfuri, exisat metode si vad ca unii comentatori au discutat foarte corect pe aceasata tema.
    b-se poate extinde banda de putere in care functioneza blocurile de productie care asigura baseloadul.
    de ex, daca functionarea este la min 60% la baseload sistemul va putea prelua varfuri de 40% chiar si in situatia in care regenerabilele cad in totalitate..asat in conditiile in care varfurile nu depsaes 40% etc
    Graf 3 ne arata cat se poate de clar ca cele 4 surse predictibile (nuclear, carbune, gaz hidro, biomasa-asta e oricum mica) nu asigura iarna nici macar baseloadul, ce sa mai vorbim de varfuri.
    In perioadele in care consumul e mai mic,da asigura, scade probabil si banda de variatie a cosnumului si regenerabilele au sens.
    In concluzie as spune ca este fals sa spunem ca exportam regenerabile, exportam cand un anumit producator are disponibil vs contractele pe carele are, indiferent din ce produce acea energie..
    vad ca exportam si cand nu ne acoperim consumul intern.una-i una, alta=i alta :P
    Superdeacord ca aia cu 15 Gw de eoliana este o prostie cat casa, putere regenerabileor este limitat de cat poate suporta SEN-ul, de acea banda disponibila de la „aia” care au stocuri primare din care faca en. el.
    De aici trebuie pornit, cat putem asigura predictibil (vrem verde? OK, facem CHE-uri, CHEP daca banda e prea mica si avem nevoie de backup peste anumite limite) cat e banda de putere (nu doar tehnic ci si economic) si asta e limita ptr regenerabilul fara stocare. Punct :P

    • @MirceaM: ma bucur ca acest articol pe care l-am propus, a suscitat un asa de mare interes printre cititorii contributors…nu m-am asteptat deloc !…dar, mai ales, am parte si de „atacuri” (nu in acest forum !), pe alte cai, din partea multor altora !…si asta ma bucura si mai mult !…se pare ca ceva ceva deranjeaza, daca mai intii ataci grosier si superficial, in loc sa incerci sa discuti, ASA CUM SPUNETI DVS !––INGINERESTE ! (se confirma ca „politicul”a ajuns sa infesteze pina si „engineering-ul”)

      Revenind la observatiile dvs….vai, si cit de multe sunt ! (as putea sa-mi iau doctoratul cu astea, nu-i asa ?!) pot raspunde punctual la toate, dar, asta ar insemna sa „ocup spatiul forumului”, dar, mi-ar consuma si mult timp (scuze, nu e ceva personal !), DAR, promit sa public un material punctual (daca forumul imi va mai permite) strict la ce ati observat dvs. (citez mai jos), si care este f. important si, am observat, cam incredibil pentru unii cititori:
      „…In concluzie as spune ca este fals sa spunem ca exportam regenerabile, exportam cand un anumit producator are disponibil vs contractele pe carele are, indiferent din ce produce acea energie..
      vad ca exportam si cand nu ne acoperim consumul intern.una-i una, alta=i alta :P…”

      • Da, timpul ne omoara pe toti…si la propriu si la figurat :P
        Asa ma manca destele sa „bag” si eu un articol, chit ca nu-s energetician, dar acum imi fac instalatia termica la sediul nou, e ceva ce seamana foarte mult cu SEN-ul :P, ca analiza… si regenerabile, si fosile, puffer cu incalzire si pe centrala, si pe electric din fotovoltaice, cat ar trebui sa fie din centrala si cat din foto? daca nu ai soare o saptamana? ca sa nu ai surprize, mergi pe maxim la centrala? ptr saptamana e rentabil sa cresti puterea la centrala?si dupa aia sa mergi cu ea suboptimal? sau mergi pe mediu si bagi o rezerva pe electric, din retea? dar daca nu vrei sa iei din retea nimic, asa, de-al dracu?? sau incarci pufferul mai mult (ca val en.term) temperatura mai mare sau volum mai mare? sau si,si? ce-o fi mai bine la poznar? aia, aia…e foarte misto sa vezi ca toata aceasta discutie care include si stocarea de energie are aplicatii extem de utile si la nivel de „SEN” pe persoana fizica :P

        • @MirceaM:
          „bagati articolul”!…va scarpianti si destele si deschideti un cimp de discutii f. util pentru multi…si cu uraise implicatii macroeconomice,…daca macar unii dintre noi va facem „copy-paste”!!!

  27. Felicitări Cătălin! În completare și în amintirea anilor de colaborare, pentru potențialii cititori adaug un eseu publicat în Mesagerul Energetic și intitulat Energie, resurse și mediu. Energie resurse și mediu
    Ca mărime fizică energia reprezintă capacitatea unui sistem fizic de a efectua un lucru mecanic, cu alte cuvinte de a mișca lucrurile din loc intr-un scop dorit de om, energie utilă sau intr-un scop distructiv contrar dorințelor si necesităților omenești. În sistemul internațional de unități energia se măsoară în Jouli simbol J, cu multipli și submultipli ei, dar există și alte unități tolerate, caloria C, cu multipli și submultipli ei, MWh, cu multipli și submultipli ei și altele mai puțin populare și cunoscute. Când mișcarea produsă se dezvoltă la nivelul molecular al sistemelor fizice examinate, apare ca formă de manifestare a energiei căldura caracterizată prin modificarea temperaturii sistemului respectiv.
    Cea mai populară percepție a noțiunii de energie este energia electrică asociată întotdeauna cu unei stări speciale a materiei caracterizată de existența unui câmp electric sau a unui câmp electromagnetic în spațiul în care apare energia electrică. Energia electrică are proprietatea esențială că se poate transforma integral, în orice altă formă de energie, calorică sau căldură, mecanică, luminoasă, etc.
    Producerea energiei electrice , este rezultatul unui lanț de transformări, iar utilizarea ei permite omului contemporan satisfacerea cerințelor sale de amenajare și transformare a mediului înconjurător , în raport cu necesitățile omenești de asigurare a hranei și confortului de care ființa umană are nevoie pentru viețuire și conviețuire indiferent cât de aspre sau potrivnice ar fi condițiile naturale de mediu la care trebuie să se adapteze, de la frigul polar , la arșița deșertului, de la întunericul subpământean la confruntarea cu marile furtuni sau calamități naturale.
    Fiind o proprietate a unui sistem fizic energia electrică, nu are substanțialitate, nu poate fi percepută și evaluată cu puterea de investigație a simțurilor omenești , pot fi percepute și măsurate doar efectele sale , cum ar fi învârtirea discului la contoarele de inducție , sau generarea indexelor în sistemele electronice de măsurare.
    O resursă este un dat natural, existent, independent de voința și acțiunea omului, în alcătuirea planetei pământ și în relația ei cu spațiul cosmic în care există și se mișcă neîntrerupt grație, alcătuirii naturale a universului. Resursele sunt elementele care prin prelucrarea sau transformarea lor, permit și au permis omului de-a lungul existenței sale umanizarea planetei, amenajarea ei în acord cu nevoile specifice traiului omenesc și dezvoltării speciei umane. Din punctul de vedere al industriei energetice resursele primare de energie sunt categoriste în ultima perioadă în două mari grupe: resurse energetice epuizabile și resurse energetice regenerabile. Resursele energetice epuizabile sunt reprezentate de combustibilii fosili, aflați , în stare solidă , lichidă sau gazoasă, și mineralele radioactive, iar resursele energetice regenerabile sunt cele izvorâte din și caracterizate de existența unor potențiale energetice valorificabile prin tehnologii contemporane adecvate cum sunt potențialul solar, potențialul hidroenergetic, potențialul eolian, potențialul mareo-motric, potențialul geotermal, potențialul rezultat din valorificarea energetică a imenselor cantități de deșeuri menajere, agricole și industriale rezultate din activitățile omenești, precum și potențialul, biosferei reprezentată de vegetația terestră ce acoperă suprafața pământului.
    O resursă energetică epuizabilă se caracterizează prin cantitatea disponibilă și prin calitatea ei energetică puterea calorică a resursei respective. Pentru evaluarea și măsurarea ei știința a definit echivalări cu resurse convențional definite , de referință, cum sunt combustibilii convenționali caracterizați de o putere calorică de 7000 Kcal/kg, unitatea de măsură folosită fiind Tcc, și petrolul echivalent, caracterizat de o putere calorică de 10000 Kcal /Kg unitatea de măsură utilizată fiind Tep (Toe). Rolul și importanța resurselor pentru societatea omenească constau în exploatarea și valorificarea lor pentru activitățile economice și de apărare. În mod rațional resursa trebuie valorificată cu responsabilitate, în sisteme eficiente și cu metode conservative, care să aibă în vedere nu numai interesele și dorințele de îmbogățire ale generației actuale ci și de necesitățile generațiilor viitoare. Tragedia fiecărei resurse de-a lungul timpului este că au fost și sunt exploatate irațional , aproape cu sălbăticie, într-o continuă goană, după profit, după îmbogățire și acumulare, lăcomia fiind motorul dezvoltării societății capitaliste contemporane. În ultima vreme decidenții politici fac eforturi pentru controlul rațional al exploatării și valorificării resurselor din păcate fără mari sorți de izbândă.
    O resursă energetică epuizabilă are de regulă proprietăți care pot fi valorificate superior prin utilizarea în industrie, pentru obținerea de bunuri și produse de larg consum . Ca exemplu ne vom referi la gazele naturale a căror ardere pentru producerea de energie electrică reprezintă cea mai de jos formă de valorificare. Cu toate acestea dezvoltarea piețelor de energie în care o componentă importantă o reprezintă piața gazelor naturale au impus ca unitate de măsură pentru gazele tranzacționate MWh ca rezultat al unor decizii politice fundamentate din punct de vedere al intereselor comerciale, abandonând logica naturală a măsură cantității de gaze naturale în m3 sau și mai corect în Nm3. În procesul ei de dezvoltare și modernizare a economiei sale , România a avut, investiții importante în valorificarea gazelor și resurselor petroliere în industria chimică, distruse sau dispărute aproape complet , în urma deciziilor arbitrare și contrare României , luate de noii proprietari după privatizare.
    Mediul înconjurător, sau în limbaj comun simplificator mediul, reprezintă de asemenea un dat natural în care civilizația umană s-a dezvoltat și se dezvoltă pe generoasa planetă pământ. Mediul este alcătuit din litosferă cu toată complexitatea alcătuirii sale, hidrosfera, biosfera sau ecosfera și atmosfera. În mod natural de-a lungul existenței pământului sau stabilit o serie de echilibre între diversele componente care împreună au favorizat apariția și dezvoltarea vieții pe pământ. Rezultat al acestei alcătuiri planetei și al echilibrelor despre care am vorbit sunt condițiile și evoluțiile climatice care de asemenea au favorizat dezvoltarea vieții pe pământ în toate formele sale vegetale și animale de existență, culminând cu apariția și dezvoltarea speciei umane, înzestrată cu inteligență și capacități mereu crescânde de evoluție și dezvoltare, cu preocuparea permanentă de transformare și amenajare a datului natural în acord cu nevoile omenești. Progresele, cunoașterii ale științei și tehnologiei, din ultima vreme începând cu deceniul al nouălea al secolului trecut s-au accelerat, potențate fiind de capacitatea de analiză și modelare a minții omenești ajutată de tehnologiile de calcul și de prelucrare a datelor și informațiilor. Efectul acestei amplificări a puterii de acțiune transformatoare a ființei umane asupra mediului înconjurător, este modificarea echilibrelor existente, influențarea evoluțiilor climatice, și afectarea condițiilor necesare pentru continuitatea vieții pe pământ. Conștientizând tot mai mult consecințele acestor constatări omenirea este tot mai mult preocupată de controlul acestor fenomene și procese , de ponderarea intervențiilor omului, asupra mediului înconjurător.
    La scară globală răspunderea pentru conștientizarea acestor amenințări asupra mediului a fost încredințată de statele și popoarele lumii Organizației Națiunilor Unite, care emite reglementări , îndrumări și hotărâri în acest sens, și asigură cadrul de dezbatere a modului de înțelegere și abordare a problemelor care apar. Consiliul Mondial al Energiei ( CME- WEC) este recunoscut de ONU ca expert al său în problematica politicilor și scenariilor energetice, și acționează pentru conștientizarea impactului sectorului energetic asupra mediului, elaborând în acest scop , studii și recomandări pentru strategiile și politicile energetice ale statelor membre.
    Comitetul Național Român pentru CME, prin programele sale , prin activitatea Consiliului Științific și a membrilor săi colectivi și individuali, asigură diseminarea conținutului studiilor elaborate de WEC și inițiază acțiuni și dezbateri proprii pentru aplicarea rezultatelor acestora , în elaborarea strategiilor energetice și apoliticii energetice la nivel național.
    Prin publicația periodică EMERG și prin pagina sa de Web și prin buletinul de presă luna Mesagerul energetic, CNR—CME , stimulează activitățile de cercetare și comunicare pe temele majore pe care le reprezintă energia , resursele și mediul.
    Dr. ing. Gheorghe Indre
    Consilier Științific al CNR CME

    • De apreciat comentariul . Evidenta ne arata calitatea zicerilor d-voastra cu o mica exceptie ce ne prezinta usor falsificat o anume ingerinta politica ,fundamenta eronat, in procesul economic pe care il descrieti.Sa va citez :„În procesul ei de dezvoltare și modernizare a economiei sale , România a avut, investiții importante în valorificarea gazelor și resurselor petroliere în industria chimică, distruse sau dispărute aproape complet , în urma deciziilor arbitrare și contrare României , luate de noii proprietari după privatizare.” Pe acest subiect lucrurile nu sunt chiar asa de simple .Romania nu este o natiune de sinestatatoare ea fiind asociata cu alte Tari intr-un angrenaj economico- politico si social numit Uniunea Europeana iar acum totul se extinde la nivelul unor Aliante ce cuprinde deja 54 de natiuni altele stind la coada spre a fi primite .Ceea ce a disparut era fara indoiala partea de economie ce nu putea , la vremea respectiva , sa isi sustina propria existenta economica . Probail stiti care erau costurile si care erau diferentele intre costuri si veniturile obtinute, in piata libera, de catre aceste entitati economice . Ce sa facem!? asta e Capitalismul . cine nu rezista , indiferent de motive , piere .

      • @ bunul samaritean:
        M-am tot codit daca sa comentez ceva sau nu, si, pina la urma, tot ma maninca degetele, cum zicea un alt contributor.
        Oricum retinind numai acestea din comentariul dvs.: „…Probail stiti care erau costurile si care erau diferentele intre costuri si veniturile obtinute, in piata libera, de catre aceste entitati economice . Ce sa facem!? asta e Capitalismul . cine nu rezista , indiferent de motive , piere…” sunt foarte foarte relative. Ati simplificat foarte mult „capitalismul” reducindu-l la o idee foarte simplista si, in mare parte distorsionata (nu ca as fi impotriva capitalismului !). De fapt, capitalismul inseamna:
        – acumulare de capital cit mai mult (cash, active, resurse, forta de munca, pamint…toate astea compun ce „capitalul”).
        – capitalistii care ne-au „invadat”, initial, s-au format „cu ajutoare de stat” !…marea majoritate, dar, existind si unele exceptii…iar, dupa ce statele si- creat / au aparut companii puternice, capabile sa concureze, s-au extins pe alte piete (devenind multinationale), care, singurul lor scop este sa continue sa acapareze capital (din categoriile cele descrise) evident, a aparut si idelologia „free market” (exemple ?…Anglia, Koreea de Sud, Japonia, Franta, etc., etc. etc.), care sa le permita „sa se extinda”;
        – nu exista nici un stat subdezvoltat sau cu dezvoltare medie, sa fi ajuns la nivelul celorlalrti „in free market”!
        – in cazul nostru, al Romanieie: nu neg ca unele companii romanesti nu erau competitive, dar, as indrazni sa cred ca majoritatea, mai degraba erau competitive !…nu ma refer la sectorul energie, unde, cam toate erau si sunt f. competitive….dar, sunt liste intregi cu companii care „au fost privatizate”, ca sa fie inchise si sa faca loc produselor multinationalelor !
        Capitalul strain (by the way: capital has a nationality !), nu e interesat in dezvoltarea locala !…cred ca este evident asta, nu-i asa ?!
        Ma opresc aici, cu observatia ca, si eu sunt „un mic capitalist”, m-am miscat prin tari straine (si non – UE) cu business, si, cred ca inteleg f. bine „mentalitatea” si „apucaturile” capitalismului…iar competitia !?…ultimul lucru pe care si-l doreste capitalismul este exact competitia !…iar capitalismul e si el de mai multe feluri

  28. @Catalin Dragostin (cd 24/01/2023 At 17:57)

    „tema din comentariul meu. @cd 22/01/2023 At 11:07: desi e de 2 zile, nu mai stiu si nu stiu sa-l gasesc”

    https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-542475
    ====

    „IQ-ul nu mi-l mai pot creste orice-as face. Citesc insa mult si, bagajul de info mi-l mai pot burdusi”

    Sintagma „IQ-ul energetic” poate fi SI licenta poetica. ACUMULAREA de care vorbiti Dvs. nu defineste IQ-ul in totalitate, este doar contributor sine qua non. Acumularea trebuie sa vina la pachet cu INTELEGEREA si CONEXIUNILE/interdependentele/impactul in timp pentru a creste IQ-ul energetic.
    =====

    „in spiritul „subtire”al conversatiei aia nu e taxa e „japca”,”
    (am remarcat contradictia voit ironica/poate jucausa a formularii Dvs.; in ce ma priveste, formularile de genul asta nu-s deranjante, daca nu-s repetate prea des si nu-s insotite de apelative/imprecatii/urari/juraminte/amenintari din mixologia argou-medical-anatomic-bisericesc-familial).

    CARE e impactul taxei asupra planurilor/ideii CHEAP in Romania?
    Trebuie eliminata/redusa (cat?) pentru ca CHEAP sa fie viabil economic (fara impact negativ asupra pretului la beneficiarul final)?
    =====

    „pedagogia politetii:…toate astea, volens-nolens, ajung sa te schimbe…pina si eu imi dau seama”

    Fara a-mi aroga vreo pozitie de „dadaca” in raport cu Dvs,. (alegand doua exemple din extreme) la biserica nu te duci/comporti/manifesti ca la plaja de nudisti, mai ales daca stii diferenta dintre cele doua. Apelativele colocviale/jignitoare si/sau inflamarile gratuite nu ajuta in dezbateri/discutii cu necunoscuti, doar deraiaza.
    =====

    ” btw-sunteti profiler(a), sau sunteti un pic idealist(a)”

    Nu, incerc sa fiu atent la cei cativa oameni/autori (care merita respect pt eforturile lor) din (si DOAR IN) Contributors care scriu/publica articole pe segmente/nise din vastul domeniu numit „energie”.
    Si incerc sa fiu atent (cat imi permite timpul si IQ-ul) si la articolele legate de variatiile climatice (nu doar in Contributors).
    =====

    „ia sa ma fi semnat cu „guralivu”, am mai fi avut aceasta conversatie ?!”

    Da, daca ati fi scris/comentat/raspuns exact ce ati scris si as fi vazut/citit scrisul Dvs. Comentariile mele nu-s directionate doar catre autorii din Contributors.
    ====

    „N-am inteles chestia cu punctul de vedere din Energy-Center ref. taxa solidaritate OMV…premeditat am indreptat cititorii catre acesta, era in linie cu opiniile mele personale stiute ref. la aceasta companie”

    Ideea era ca ati recomandat un pdv al unui/unei anonim/e (cu care sunteti de acord), desi imi imputati anonimitatea. Daca semnez „Redactia” e anonimitate acceptabila?! :)
    Daca vom ajunge vreodata sa interactionam fata in fata (sanse foarte aproape de 0), aveti asigurarea mea ca va voi aminti de interactiunile de aici.
    ====

    „3. aici e de dezbatut”

    Daca prin „dezbatut” va referiti strict la CHEAP si punerea lui in practica in Romania, de acord, ca doar (si) de asta suntem in Contributors, pe langa acumulare (la IQ energetic) si, eventual, contributie (oricat de infima).
    ====

    „nefiind specialist in climatologie (AM SUBLINIAT ASTA , imi amintesc foarte clar !) si disciplinele aferente, si, fiind un practician, iau de buna ce zic unii climatologi si daca ce zic ei, este transpus in vreo politica de urmat obligatoriu, atunci ma concentrez sa fac ce mi se cere”

    Din nou, fara a-mi aroga vreo pozitie de „dadaca” in raport cu Dvs., asta suna a „noi muncim,…”. Ceea ce poate fi de inteles/acceptat pana la un punct, anume punctul in care se insista scris/verbal in greseala si/sau ignoranta, in loc sa se aprofundeze sau sa se taca (daca nu e vreme si dispozitie/dorinta de aprofundare) pana cand se aprofundeaza.
    Un lucru e sigur: MODELELE COMPUTERIZATE DE SIMULARE SISTEME (mai mult sau mai putin complexe) PRODUC/INFLUENTEAZA POLITICI CU IMPACT DIRECT IN REALITATEA CONTONDENTA LA BUZUNARUL A MILIOANE/MILIARDE DE OAMENI.
    STIIND ACEST LUCRU, E NECESARA MAI MULTA GRIJA LA EXPRIMARI LEGATE DE MODELELE MENTIONATE si DATELE LOR DE INTRARE-IESIRE.

    • @ intrebari,
      Inteleg pozitia dvs.,
      DAR,

      Eu am ales PREMEDITAT sa adopt un stil publicistic pamfletar (dáia mai publicam unii cite ceva). Sunt sigur ca stiti ce inseamna „stilul publicistic pamfletar” (imbinarea umorului, cu ironia chiar sarcastica si chiar evidentiarea defectelor interlocutorului – inclusiv de a fi prost- cu riscul de a discrimina si a nu fi „politically correct”). Exemplul cu „dadaceala” – adica nu ma duc la biserica cum ma duc imbracat la nudisti, „nu se pune” intrucit e vorba de comportament in societate !…e altceva decit scriere pamfletara….cred ca s-ar fi imbucat mai bine sa-mi dati exemplul cu „”je suis charlie”…unde, tot din cauza neintelegerii notiunii de pamflet si, in ultima instanta a umorului, au ajuns sa moara oameni….sau in cazul nostru particular, cum ziceti dvs….”Apelativele colocviale/jignitoare si/sau inflamarile gratuite nu ajuta in dezbateri/discutii cu necunoscuti, doar deraiaza….” Daca stilul pamfletar nu e inteles sau e considerat jignitor (desi tot aia e – neintelegerea spetei), atunci, …who cares ?…fiecare are telecomanda in mina si schimba canalul- nu citeste-nu raspunde-ignora, iar „realizatorul emisiunii”pierde din audienta, dar, tot asa „who cares” ? atiti timp cit emisiunile sunt „moca” – adica nefinantate, fara reclame comerciale si alte alea …doar pentru diseminarea unor opinii

      Inchei prin a confirma ca VA INTELEG POZITIA ! SI NU V-O CONTEST NICIDECUM !

      Deci, cum zice aliatul nostru strategic PEACE BRO !!

      • @dragostin catalin 25/01/2023 At 17:06
        Este dreptul Dvs. (si al oricui) sa adoptati ce stil doriti oriunde si oricand, inclusiv in corpul (si titlurile) articolelor pe care le publicati, cat si in cel al comentariilor pe care le scrieti.

        Charlie Hebdo e o publicatie dedicata pamfletului/umorului, care se vinde bine cu cat mai controversat e continutul. Contributors nu prezinta aceste caracteristici.

        Charlie Hebdo nu e o persoana care comunica (in scris) direct cu o alta persoana.
        Si eu imi permit rautati scrise/vorbite la adresa sfintei Greta, spre exemplu, DAR daca as comunica direct cu ea (despartiti de ecran sau fata-n fata), as incerca sa fiu politicos si calm/neinflamator, ca poate e ceva demn de aflat/invatat si de la ea, si nici nu o fi 24/7/365 blocata-n „how dare you?!”-motivul care ma face sa fiu rautacios la adresa ei (deci DISTANTA-rea mentala, fizica, emotionala joaca un rol in definirea discursului scris/vorbit si a gradului lui de „libertate”, rol la fel de important ca si CONTEXTUL fizic/emotional/mental).

        Despre context si umor, de la 0:44 la 1:08 cu Rowan Atkinson:
        https://www.youtube.com/watch?v=73rwD8cvmUQ

        Si tot el, despre exprimare libera in spatiul public:
        https://www.youtube.com/watch?v=BiqDZlAZygU

        P.S.: Acest dialog e ilustrarea perfecta a deraierii (fara impolitete) de la subiect si de la majoritatea intrebarilor ramase fara raspuns, chiar si in cel de-al doilea episod publicat de Dvs. in legatura cu CHEAP in Romania.
        Adaug la indemnul Dvs. anglo-pacifist: rabdare, claritate in gandire/exprimare si spor (da, politetea ajuta la toate).

        • @ intrebari:
          observ ca ma zgindariti (sau bagati batu prin gard) in continuare cu acest „P.S.: Acest dialog e ilustrarea perfecta a deraierii (fara impolitete) de la subiect si de la majoritatea intrebarilor ramase fara raspuns, chiar si in cel de-al doilea episod publicat de Dvs. in legatura cu CHEAP in Romania…”, (banuiesc cu certitudine ca va referiti la asta: intrebari 22/01/2023 At 6:37 @Catalin Dragostin)
          Sa explic cum sta treaba cu deraiatu’: daca dvs. stati in gara si asteptati trenul care nu mai vine dupa cotitura, asta nu inseamna neaparat ca a deraiat ci poate, s-a oprit pe la vreun stop cu culoare rosie semnalizata.
          Asta, tradus in speta noastra, ar fi un semnal delicat ca poate trenul nu mai vine si, poate trebuie luat autobuzul…adicatelea, poate nu as vrea sa public aceste informatii (cum toti parintii sfatuiesc copii lor, sa nu vorbeasca cu necunoscuti, asta mi-a ramas si mie puternic in memorie si urmez sfatul primit sa nu dau „Project opportunity analysis”, sau „Market research analysis” si alte d’astea pe la necunoscuti intrebatori)
          Intrucit datele sintetizate la care nu raspund, in IQ-ul meu low-level, parca parca ar avea oarecare valoare si nu le pot furniza decit in cadrul organizat al unui, sa zicem, contract, dar, sunt fara sperante, pentru ca dvs. nu puteti scrie (dar’mite spune) cine sunteti, la aliniatul „beneficiar”, iar Fiscul ma aresteaza ca fac contracte cu necunoscuti, care nu au CUI …deci, m-am linistit !
          Asa, ca la o sueta: din datele acelea pe care le vreti, o (mare) parte le am (si chiar mai mult, altfel, cam greu sa te arunci in informatii prea hazardate, chiar si pe un site public si prietenos), o parte le pot obtine, iar o parte habar n-am de ele acu’, dar se pot gasi/procura
          Deci, inchei din nou o incheiere neterminata cu:
          PEACE, bre BRO !

  29. Multumesc Ghita !
    Foarte util reamintirea elementelor de „basics”, chiar daca unora le-ar putea parea plictisitoare
    Sper sa ramii printre „contributors” !…in mod sigur vei aduce plusvaloare dezbaterilor , pentru ca tu, ai „ce sa spui”, iar, cum am mai mentionat, „contributors” are contribuitori si cititori de calitate superioara altor forumuri

  30. Foarte clară concluzia,se poate face oarecum o analogie cu un sistem solar on grid fara acumulare și unul cu acumulare de acasă : energia stocata folosita noaptea (de exemplu)este mai ieftină fata de cea importata,chiar daca a fost exportată pe timpul zilei!

  31. Stimate domnule Dragostin, nu credeți că problema este deja rezolvată ? Ați afirmat: „Ca un amanunt de interes: din vreo 4-5 studii de fezabilitate 4 au zis ca proiectul e economic si numai unul a zis ca nu e bun de nimic”. Dacă proiectul „e economic”, atunci poate fi finanțat și avem deja investitori „la poartă”. Bine, ar mai fi vorba de „un amanunt de interes”, anume regimul juridic din UE al contractelor pe termen lung de v/c de energie electrică. Este doar un amănunt, cât timp 4 SF-uri au demonstrat fezabilitatea proiectului, nu ? În ciuda acestui amănunt, nu avem nici o ofertă pentru o astfel de investiție. De ce ?
    Aș mai avea o întrebare, de data aceasta în afara topicului, dar strâns legată de un anumit aspect al comentariilor. Dumneavoastră ați continua lecturarea unui text de specialitate scris de un specialist în centrale nucleare după afirmația că acestea participă la reglajul puterii în SEN în regim normal ?

    • @dl. Mihai Ionescu:
      – aici avem vreo 4-5 S/F-uri, dar, am vazut proiecte, care unele s-au facut, altele nu, si care au avut si mai multe SF-uri contradictorii…deci, nimic nou sub soare;
      – cred ca pozitia dvs. ca „avem investitori la poarta” este putin nerealist de simplificata. Un proiect precum Tarnita-Lapustesti, fundamental, este un proiect tipic TSO – pt. reglaj in sistem, adica,, „e o galeata pe sirmele de 400 KV ale Transelectrcia”…atit si nimic mai mult. Deci, personal, desi CE zice ce zice, nu stiu de ce n-as lasa un astfel de proiect ïn mina unui investitor „strategic”…mai stii ce-i da prin cap cindva !?…si, care ar fi ala ?…OMV-ul ?!…care, intre altele, nici nu are/avem reglementari clare ale operatiunilor de stocare in RO Nu mai zic ca stocarea nu e nici productie nici consum, iar cheastia cu vinzare/cumparare comporta alt gen de discutii…am mai discutat si cu cei de pe la CE si DG energy si, stiti si dvs., cred, f. bine, ca nici aceia nu sunt super-stiutori…stocarea, in general in UE , eu cel putin, nu stiu sa existe vreo reglementare uniforma in UE…fiecare cam face ce-l taie capul…daca gresesc, va rog sa ma corectati !
      – CHEAP sunt unitati de stocare a energiei (nu sunt nici vinzatori nici cumparatori si, sunt ambele sunt greu de inteles , cred, si in RO). Cred ca e greu sa conceptualizam situatia similara cu un antrepozit de rosii puse la rece vara, aduse de cultivatori spre vinzare peste 3 zile…ale cui sunt, regimul de prorpietate, sunt vindute sau depozitate spre vinzare, sunt marfa pe stoc, deci in bilant-imobilizari, fiscalitate, etc., etc.
      – nu sunt deloc convins ca e vorba de vreun simplu regim juridic de vinzare cumparare energie !?
      – ref intrebarea dvs. off-topic: „…Dumneavoastră ați continua lecturarea unui text de specialitate scris de un specialist în centrale nucleare după afirmația că acestea participă la reglajul puterii în SEN în regim normal ?…” ….ce pot sa va spun, in primul rind m-as gindi daca nu cumva glumeste in vreu anumit context, sau, daca vorbeste cu vreo anumita tenta de ironie, sau, altceva…daca eu as fi spus asa ceva in mod serios, chiar si crezind in asta, atunci, nu pot confirma decit ca e o prostie / greseala spusa din vreo scapare ?!…oricum, cred ca nici dvs. nu credeti in mod serios ca as putea sustine asa ceva in mod serios !?…desi, hai, un 10-30 MW, parca parca tot as putea varia, nu-i asa ?!…macar din temperatura apei de racire la condensatoare, cind se umple de broaste
      S-auzim de bine !

      • @dl.Mihai Ionescu
        De fapt, ce vreau sa zic, foarte sintetic:
        – daca tratam stocarea Tarnita-Lapustesti (TL) ca proiect/instrument de reglare al/pentru managementul eficient al SEN, pe sirmele Transelectrica (TE) , (adica, fundamental, este proiect de eficienta energetica al SEN/TE !) , atunci, ar insemna ca (TE) isi cumpara energia si si-o vinde ei insasi…adica, in fapt, trebuie doar sa includa eficienta/pierderile din TL, ca si CPT propriu.;
        – sau, daca as gindi si mai „strimb”, TL, poate, poate scuteste constructia de noi LEA, optimizind circulatia prin astea vechi, sau, descongestioneaza niste noduri, nu stiu, zic si eu…vedeti dvs. vreun „investitor strategic” sa faca toata aceasta bucatarie pt.TE ? (in my opinion, no way !)
        Deci, la mintea mea, nu e ceea ce crede CE ca intra in „unbundling”…e in „fisa postului a TE” si, nu cred ca se poate compara cu niste baterii elecrtrcie amarite prin niste sate sa refleze ceva pentru Enel, de ex…de niste investitori strategici, sau baterii pentru vreun consumator…de ex ALRO ?!

        • @dl.Mihai Ionescu:
          Pentru a incerca sa fiu „mai convingator” in ceea ce am declarat, in caz ca nu am reusit, redau un cotat original:
          „…A detailed description of PHES’s operation, its parameters, existing facilities, and proposed sites is available from the American Society of Civil Engineers (1996), Connolly and Leahy (2010), and Deane et al. (2010). In a deregulated electricity market, an energy storage facility is typically defined as a merchant unit, which maximises its profits subject to technical constraints, or as a system asset, which is managed by the system operator to assist in maintaining system security and in reducing operational costs (Nyamdash et al., 2010).
          QED !

  32. Stimate domnule Dragostin, după cum știti, diavolul se află în detalii. În termeni foarte generali, vă dau dreptate. În concret însă am mari rezerve. Primul detaliu care „ne” încurcă este faptul că normele juridice naționale și europene interzic TSO-ului să investească în CHEAP. „Găleata” aceea de pe „sârmă” reduce piața sau o „distorsioneaza”, in limbaj UE.
    Mai mult, si conectarea la retea a CHEAP este discutabila din pdv al obligatiei TSO, adica: e corect sa fie socializate costurile de conectare, dar profitul sa revina investitorului ? Dar si in acest caz normele juridice sunt suficient de clare.
    Al doilea se refera la ceea ce am zis deja: contractele pe termen lung. Pe primul nu l-am mentionat întrucât am crezut că este foarte cunoscut.
    Ceea ce mi se pare foarte ciudat este ca avem mult prea multe idei in contradictie, in conditiile in care și eu susțin necesitatea CHEAP in SEN.

    • @dl.Ionescu: o informatie de referinta, foarte interesanta si foarte relevanta, inclusiv pentru Romania:

      https://bankwatch.org/blog/pouring-millions-from-empty-into-the-void

      Ce spun bulgarii despre aceasta centrala CHEAP (care ei sperau sa fie cea mai mare din S-E Europei):
      „…………………….
      Shortly after, on 4 May, the last working unit crashed and the 864 megawatt (MW) plant completely stopped working, with monthly losses for Bulgaria estimated at EUR 25 million.

      Investigative journalists and even the new minister of the interior claim that the works might have been intentionally sabotaged via a fraud scheme, because when the Chaira plant is not working, other private power plants linked to former politicians Hristo Kovachki and Ahmed Dogan are used to balance the energy system and gain additional benefit and thus these politicians have a strong interest in the Chaira plant being offline. It is also notable that instead of asking Toshiba, the producer of the turbines, to carry out the rehabilitation, NEK EAD selected the companies ABB and VOITH, who obviously did not have sufficient experience in producing or rehabilitating this type of turbine.
      This indicates that the EBRD did not carry out appropriate due diligence and monitoring when approving and disbursing funding to NEK EAD, which also suggests the Bank has inadequate control over procurement procedures. As a result, the largest pumped storage plant in southeast Europe is currently completely out of action.
      …………………………..”

      Va suna ceva cunoscut aici, la vecinii nostri din Balcani ?
      In RO, cine are interes sa nu se construiasca Tarnita-Lapustesti ? …si ministrul virgil popescu a scos-o din strategia energetica a Romaniei in 2022 ?!;
      Ce firma privata profita cel mai mult din lipsa acestei centrale din SEN ?
      Poate stiti dvs., pentru ca eu nu prea ma pricep la energie si, astept ca dvs. sau orice cititor contributors sa-mi indice firma privata care cistiga cel mai mult din asta

  33. @dl.Mihai Ionescu:
    1. eu zic ca e bine ca sustinem necesitatea si, mai mult, e bine si ca avem contradictii. Dvs. sunteti, mi se pare, destul de „corect politic”, eu insa, am tendinta sa fiu mai agresiv fata de „regulile UE” (ii cam cunosc pe cei de la DG Energy, DG competition, etc. si, tare ma tem ca n- avem oamenii care sa „dea cu pumnu in masa” -cu argumente ! cind sunt fata in fata cu aia…vezi exemplul Poloniei)…eu zic ca din „contradictiile” noastre poate, poate iese ceva bun si constructiv

    2. Eu respect mult mai mult conceptele americane decit conceptele UE (reglementarile energetice americane, sunt facute de energeticieni cu ceva cunostinte juridice, pe cind reglementarile UE sunt facute de juristi politici, cu ceva cunostinte energetice). Deci, eu iau de buna ce zice definitia americana a Tarnita: „…system asset, which is managed by the system operator to assist in maintaining system security and in reducing operational costs…”(PUNCT !)…orice alta recomandare/ decizie, etc. a CE este o decizie politica, si, care nu sunt obligat sa o accept, pentru ca eu SEN, consider ca e o problema de securitate iar TFEU, in probleme de securitate, pot lua decizii SUVERANE !….daca CE vrea altceva, sa scoata banu’
    Deci, stocarea o face Transelectrcia, statul, hidroielectrica, nuclearelectrcia, etc.) etc. , deci, statul, PENTRU EFICIENTIZAREA SEN/REDUCEREA COSTURILOR- cum am si demonstrat- SI CRESTEREA SIGURANTEI / SECURITATEA SEN.
    Nici macar nu calculez profituri !…ci numai OPEX… (ne-a prostit UE totat ziua cu profiturile astea !)
    Contracte pe termen lung: ce contracte ? Transelectrica nu are nevoie de ele pentru a ea gestioneaza TL „la cost” nu la profit (conceptul e cunoscut, poate fi si baza de reglementare si, nu trebuie sa ascult prostiile Comisiei Europene)
    3. cum naiba se intimpla ca alte CHEAP-uri sunt „de stat”, sau, manageriate de TSO-uri si, numai noi trebuie sa fim „cei mai market oriented”!?….cred si eu ca asa cum multi „investitori strategici” saliveaza la Hidroelectrcia, tot asa, cam aceeiasi ïnvestitori strategici” ar saliva cel putin la fel de mult !

    Cred ca aici e „spilul”

    • @ dl. Mihai Ionescu
      Un exemplu tipic de cum trebuie facuta Tarnita:
      – spun Comisiei UE: Bre, ma apuc sa fac Tarnita ca proiect PCI (Project of Common Interest…pt RO, HU, BG), vrei bine, nu vrei, sa-ti fie de bine….eu tot o fac, sa nu zici ca nu-tu spusei
      – daca face taraboi, vin sin intreb: da’Transgaz (companie mindra de stat), cum naiba a finantat 60% din costul proiectului, (deci mai mult noi decit CE !) sa faca BRUA, pentru Bg, Austria si Ungaria ?

      Ce, Transelectrica sunt ei mai prosti ?!?!

      • @dl Ionescu: A ! uitai,,, Transgaz sau Depogaz pot face si rezervoare/depozite de stocare CH4, nu-i asa ?!?!,,,deci, care-i chichirezu cu TransEl. ?…sunt ei mai „market oriented”, adica mai papagali ?

  34. În timp ce „noi” ne plângem de cadrul legislativ incorect al UE, bulgarii au deja un proiect de 864MW în faza de autorizație de construcție. Și nu e în portofoliul ESO, ci al NEK EAD.
    La o mică privire aruncată prin UE observăm investiții realizate/demarate de producatori (nicidecum de TSO), cum ar fi: Austria-Kaunertal, Pfaffenboden in Molln, Riedl; Spania- Navaleo, Zaragoza, Girones, Raimats; Lituania-Kruonis; Grecia- in zona Amfilohia.
    Înclin să cred că nu legislația UE ne împiedică să avem și noi măcar un CHEAP în SEN. Poate că e vorba de un „șpil” (oare acest cuvânt e de origine germană?), asa cum ziceți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Dragostin
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro