marți, mai 21, 2024

Sărăcia energetică aduce boală și nebunie!

Adică „Țara te vrea prost”, parafrazând un cântec din anii ’90, … dar te vrea și bolnav. E iarnă. Iarna nu-i ca vara! Oamenii de știință britanici au făcut un studiu prin care arată că sărăcia energetică generează boli fizice și mentale. Nu este o glumă! Studiul poate fi achizitionat de aici.

Totul a plecat de la o cercetare a unui ONG care arată că în Marea Britanie există 1,5 milioane de gospodării care suferă de sărăcie energetică. Mai precis aceste familii au bani dar nu au de unde să se alimenteze cu energie, sau nu au bani și fac economie la încălzire.

În România cifrele sunt mult mai mari. Într-un articol din septembrie 2021 în care trăgeam un semnal de alarmă asupra problemei alimentării populației cu energie termică arătam că 3,5 milioane de gospodării (46%) se încălzesc cu lemne de foc. Eu zic că acestea se află în starea de sărăcie energetică. Cine ar fi acestea? Daca 17% din populația Bucureștiului se încălzește cu lemne, vă dați seama că în cartierele de case din aglomerările urbane din provincie procentul este mai mare. Mediul rural de asemenea se încălzește cu lemne, cu toate că primăriile au tras țeava de gaze prin fața porții. Dacă în Marea Britanie există bani dar nu există posibilitatea de alimentare cu o formă de energie, în România, unde deabia 33% din teritoriu dispune de o rețea de distribuție de gaze, sunt extrem de multe gospodării care nu au posibilitatea financiară de a se branșa la rețea. În articolul amintit arătam că 50% din totalul de 7,6 milioane de gospodării nu au avut posibilitatea să-și plătească la timp datoriile către furnizorii de energie în vederea acoperirii întreținerii gospodăriei. Adică cei care au branșament la energie electrică, gaze și / sau energie termică nu puteu ține pasul cu facturile. Creșterile exagerate de preț la toate formele de energie va agrava acest fenomen. Cei care se încălzesc cu lemne nu își cumpără, cei care se încălzesc cu gaze, fac economie, cei care sunt legați la un sistem de alimentare centralizată cu energie termică (în 47 de SACETuri sunt 1.150.000 gospodării, aproximativ 3.000.000 de oameni) nu își vor plăti intreținerea! (În viitoarea mea carte „Energia – o problemă de securitate națională”, ce va apare în câteva săptămâni la Editura Didactică și pedagogică, am dedicat un articol acestei mari probleme.)

Să revenim la studiul amintit care arată că sărăcia energetică poate avea un impact direct și indirect asupra sănătății mentale și fizice a oamenilor. Cercetarea a folosit un eșantion reprezentativ la nivel național (în UK) de aproape 7.000 de participanți, pentru a explora legătura dintre sărăcia energetică, sănătate și bunăstare. Studiul a plecat de la constatarea că există un vârf de decese în timpul iernii.

Un medic ne poate confirma: expunerea la temperaturi scăzute este asociată cu creșterea tensiunii arteriale, răceli și gripe, atacul de cord și riscurile de accident vascular cerebral, indiferent de vârstă sau sex. Nu intru în amănuntele măsuratorii medicilor, deoarece nu mă pricep la „biomarkeri” și alte cuvinte pe care doar le intuiesc, dar concluzia la care s-a ajuns este că starea de sănătate fizică și mentală este afectată. De ce și mentală? Orice privare, voită sau nevoită, de la orice factor ce asigură satisfacerea nevoilor fiziologice și de securitate (vezi Piramida lui Maslow) afectează sănătatea mentală. … Așa zic oamenii de știintă britanici!

Întorcându-ne pe plaiurile noastre: după doi ani de pandemie, care au cuprins și trei luni de lokdown, câteva săptămâni de frig în apartamente pentru bucuresteni se vor vedea în statistici peste câteva luni. Creșterea prețurilor înseamnă economie la energie care se va vedea în aceleași statistici. Statisticile Ministerului Sănătății și statisticile Colegiului Psihologilor.

În România nu are cine să studieze așa ceva. În România nu este nici un organism care să se ocupe de problemele energiei termice. De un an se tot înființează în Ministerul Energiei o direcție care să preia această problemă. Pe lângă faptul că nimeni nu se pricepe la așa ceva pe acolo, nimeni nu vrea să se ocupe de această mare problema. Ultimile trei ierni au fost calde, deci a fost un noroc pentru cei care gestionează ministerul, dar nu se știe câte ierni vor mai fi așa. În decemrie 2021 am scris că dacă avem două săptămâni de temperaturi sub 15 grade în luna februarie, intram în black-out. Să vezi atunci boli! Am avut noroc până acum și se pare că nu vom avea nici de acum încolo frig.

În rest … Sănătate, vă doresc!

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Regimul german semafor ne pregateste, spunind ca in caz de conflict in Ucraina, Germania e gata sa se sacrifice economic, pt a pedepsi Rusia, adica sa nu mai primeasca gaze. Folosesc metoda impuscatului, intotdeauna erau vinovate „agentiile straine”. Faptu ca regimul a oprit centralele atomice, si vrea sa le opreasca si pe cele pe carbune, e vina lui Putin. Si desigur a poporului, care in nesimtirea lui se misca, maninca, consuma energie.

    Poporul roman e obisnuit sa mai puna un pulover pe el iarna, e obisnuit sa culeaga surcele din padure, noapte. Cui ii pasa? Canadienilor le pasa, vezi Ottawa.

    • „Faptu ca regimul a oprit centralele atomice….”
      ____
      Mda, sarmanii germani, sunt prigoniti si asupriti mai rau decat coreenii din nord, chinezii, persanii, bielorusii, rusii, cazacii, etc (le plangem de mila). Numai AfD ii poate scoate de sub cizma „regimului” liberal, nu-i asa?

      P.S. O parte din vechile centrale nucleare si pe carbune isi asteptau oricum termenul decomisionarii. Sarind peste retoricile ideologiilor si a campaniilor electorale, atat valorificarea unor surse regenerabile cat si incalzirea cu pompe de caldura au devenit competitive… si in acest context, preferintele investitorilor in domeniu isi urmeaza logica. Vezi si cresterea populatiei si a cererii/consumului de energie la nivel global, crizele energetice, frictiunile geopolitice din ultimii 15-20 ani, samd. Nu in ultimul rand, tin sa va repet ca atragerea investitiilor masive in tranzitie energetica, pe de-o parte contribuie la sporirea securitatii si a bogatiei energetice (in special aici in Europa, pe fondalul saraciei de zacaminte), iar pe cealalta parte, contribuie la cresterea PIBului si a prosperitatii.

      https://www.youtube.com/watch?v=UwkVL8A-8t4

      https://www.haustec.de/heizung/waermeerzeugung/waermepumpen-im-bestand-teil-3-co2-sparend-und-wirtschaftlich?page=2

      https://www.youtube.com/watch?v=gacGuWjqKco

      https://www.youtube.com/watch?v=SQWzyNVhpVU

  2. In acest articol, Dl. Pacuraru sunteti singurul ce arata niste realitati. In rest, nici premierul nici ministerul energiei nici al sanatatii, mediului nu spun absolut nimic. Din 6 februarie pana azi 9, bucurestenii nu au caldura, apa calda si nici sanse prea curand. Nici un minister nu se ocupa de problema asociatiilor de proprietari din sutele de blocuri, lipsa de conditii minimale, lipsa de programe contorizare gaze, colectare corecta
    si selectiva deseuri, se platesc la pausal, lipsa programe energii regenrabile pentru aceste blocuri, centrale de cartiere. Exista mii de abuzuri ale celor care conduc aceste asociatii, fie firme ori pers.fizice. Nimeni nu da solutii si nici nu se implica serios, guvern sa schimbe legea asociatiilor de blocuri, nici primariile sa sanctioneze derapajele. Mergem pe carpeli de conducte, care peste 10 ani o luam de la capat, subteranul orasului este nisipos, permeabil la apa, cu presiune maxima din cauza traficului hiperaglomerat. Se merge in inertie totala.

  3. Ce aveti cu cei care se incalzesc cu lemne, e cel mai eco mod de incalzire si e de cand lumea? Faptul ca soba si lemnul sunt ieftine si de cele mai multe ori gratis nu ii face saraci energetic ci doar ecologisti care nu participa la consumerismul promovat in societate.
    Cat despre cei 3 mil. care nu-si vor plati intretinerea, de ce ar face-o? In SACET curge apa calda si caldura ca mierea pe strada! Am un prieten care a fost la schii in week-end si a zis ca s-a simtit ca in paradis avea caldura si apa calda nu ca in Bucuresti unde de 4 zile nu vedea aceste binefaceri ale ,,cogenerarii de inalta eficienta”.
    Cat despre decesele care apar iarna, intodeauna au fost mai multe in randul varstinicilor si nu e legata de saracia energetica, e legat de modul in care organismul uman functioneaza in perioada octombrie-martie.

    • In sec. 21, omenirea isi doreste confort. In zonele urbane, incalzirea se poate face cu ajutorul pompelor de caldura, UE chiar promoveaza (cu ajutorul fondurilor europene, PNRR) stimularea investitiilor private in centrale moderne si eficiente pe cogenerare de cartier sau chiar si mai mari. Confortul si eficienta energetica creste pretutindeni, inclusiv in mediul rural din zonele montane, unde dezvoltarea infrastructurii pe gaz nu este neaparat fezabila dpdv economic. Secretul este sa ai bani, respectiv sa atragi investitii private (cat mai multe) si sa creezi prosperitate. Restul este maculatura.

      https://www.youtube.com/watch?v=kvRK0lC1UKk

      https://www.youtube.com/watch?v=Fu6XFj_qg_o

      https://www.youtube.com/watch?v=FpkJmJpfC-E

      https://www.youtube.com/watch?v=Z_eTHc1Qtj0

      • Viata nu ,,e” niste clipuri pe youtube.
        Realitatea este alta, cogenerarea este un nume nou pentru termoficarea care in Romania e falimentara peste tot
        Privatii care au intrat in afaverea asta au dat faliment sau isi traiesc ultimele zile gratie (Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo).
        Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.
        Am impresia ca sunteti prin invatamant si nu aveti treaba cu partea practica dupa comentariile dumneavoastra.

        • „Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo” … Este evident ca investitiile private in sector au fost nerentabile, din moment ce piata energiei a fost subventionata si reglementata (de altfel, o necesitate pe fondalul pensiilor si al salariilor mici) monopolisii de stat fiind subvetionati si sustinuti din greu… insa, tot cu banii contribuabililor.

          „Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.”
          ____
          Depinde de mai multi factori si de circumstante:
          1) Ponderea subventiilor. Spre ex 90% din pret poate fi finantat cu un credit pe termen lung cu dobanzi preferentiale la nivelul creditelor PNRR (ceva de genul ratelor lunare in jur de 50 euro). Sa tragi retele de gaz in sate cu 300 de gospodarii, poate costa cu mult peste €3000 /gospodarie, iar aceste cheltuieli tot consumatorii /sau contribuabilii trebuie sa le acopere… intr-un fel sau altul.

          2) Pretul gazului vs pretul energiei electrice. Asa cum evidentiaza si criza energetica din prezent, pretul gazului este inflationist (fiind o resursa limitata trebuie sa sapam tot mai adanc pentru a o extrage, respectiv s-o importam dat fiind ca in Europa suntem saraci in zacaminte). In contrast, pretul energiei electrice -obtinuta din regenerabile pe plan local- devine tot mai ieftina, asa cum arata si trendul. https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

          3) Un alt aspect important este evolutia salariilor medii pe durata urmatorilor 10-15 ani. Atragerea investitiilor private in tranzitie energetica (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta, etc) creaza noi locuri de munca pe plan local /bine platite… fapt ce contribuie la cresterea prosperitatii. In cazul cresterii salariului mediu cu 500-1000 euro /luna sa zicem, ratele lunare pentru pompa de caldura (i.e. €50 /luna) pot fi servite cu usurinta.

          4) Nu in ultimul rand, scalarea productiei pompelor de caldura, la randul ei, poate conduce la scaderea pretului, de la €5000 la 4.000, sau chiar la 3.500 (vezi economies of scale). La standardul din prezent, cu ajutorul pompei de caldura, transformam 1kw electric in 4 kw termic. Intr-un viitor nu foarte indepartat (depinde de dinamica investitiilor in domeniu, in cercetare, etc) raportul poate deveni chiar 1:6.

          P.S. Dincolo de impactul inflationist, criza energetica actuala se profileaza a fi mult mai nociva pentru economie decat pandemia si masurile restrictive aferente acestora. Perpetuarea crizelor energetice poate determina multe industrii europene sa recurga la relocari si la dezvoltarea de noi capacitati de productie in afara Uniunii. In estul-UE va ramane doar agricultura comuna (si aia cat timp mai poate fii subventionata de contribuabilii din Vest) si la sectorul Horeca. Faine perspective oferiti tineretului de azi si de maine – va servi bugetarimea si pensionarimea trimisa in concedii cu vouchere in buzunar.

          PPS. Strategiile si deciziile de astazi configureaza atat securitatea energetica cat si pozitia UE pe harta competitivitatii globale pentru urmatoarele decenii… respectiv viitorul economic al membrilor UE de maine.

            • Ca fapt divers, sunt un economist cu experienta in sectorul financiar (debt /equity finance) si traiesc in Germania din adolescenta. Raman deschis la schimburi de opinii (argumentate daca se poate) fara acuze, improscaturi si lozinci.

            • P.s: in Germania ultimilor 10 ani, salariul mediu lunar a crescut cu peste 1000€. In Romania urmatorilor 10 ani, o majorare treptata a salariului lunar cu 500€-1.000€ /luna este de dorit, ceea ce va permite finantarea pompei de caldura (valoarea ratelor in jur de 50-60€ /luna de ex putand fi astfel servita de la buzunarul din spate). Asa de simplu este… teoretic vorbind, problema incalzirii este ca si rezolvata.

              Marea provocare insa, consta in asigurarea si alimentarea pompelor de caldura cu o cantitate imensa de energie electrica, ceea ce inseamna investitii masive in unitati de productie si retele de transport. Tocmai la acest capitol intervine si UE pe scena – cu stimularea investitiilor private in sector. Spre ex., cu 15 mld € fonduri europene si PNRR, guvernul poate stimula investitii private de cel putin 30 mld € aditionale. Asta ar insemna un total in jur de 45-50 mld € pe durata urmatorilor 5-6 ani – respectiv investitii de aprox 10 mld € /an in dezvoltarea unei infrastructuri energetice, descentralizate, flexibile si inteligente, capabila sa asigure securitatea energetica, respectiv sa serveasca cerinta imensa de energie electrica (digitalizare, pompe de caldura, vehicule electrice, robotizare, etc) in conformitate cu nivelul tehnologic al secolului 21.

              P.S. Din pacate insa, Guvernele Romaniei (precum si al tarilor din fostul bloc de la Varsovia) traseaza strategii energetice -depasite- din secolul trecut. In opinea mea, vina este a „consilierilor” si a marilor jucatori „monopolisti de stat”, care fac un front ferm impotriva investitiilor private. https://video.agerpres.ro/video/detaliu/863853

  4. In articol se zice de iarna, dar nu se zice nimic de vara. Cati in romania unde caldura este actuala vara stau in aer conditionat si regleaza temperatura cum trebuie ca sa poata folosi capul si sa nu aiba dereglari chimice in organism care duc la comportament si judecata neadecvata. Sa zicem in UK vara e ok fara aer conditionat, de acea fac studii pentru iarna. Apropos, acolo prin Londra in foarte multe locuri inca nu au geamuri duble

  5. Viata nu ,,e” niste clipuri pe youtube.
    Realitatea este alta, cogenerarea este un nume nou pentru termoficarea care in Romania e falimentara peste tot
    Privatii care au intrat in afaverea asta au dat faliment sau isi traiesc ultimele zile gratie (Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo).
    Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.
    Am impresia ca sunteti prin invatamant si nu aveti treaba cu partea practica dupa comentariile dumneavoastra.

  6. Trecand peste peiorativul „din provincie”, ce adanceste mai mult falia ce inconjoara capitala, de restul tarii, dle. Cosmin Gabriel Pacuraru stiti cumva care este consumul Ro in 2020 si 2021 si cat gaz si curent am importat (ceva imi spune ca sub 50 mil. m.c.~ 70-80 parte din consumul national)? Stiti cumva si cate hidrocentrale sunt in conservare (in afara celor functionle) ? Asa, ca statistica . Va multumesc .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro