joi, mai 19, 2022

Sărăcia energetică aduce boală și nebunie!

Adică „Țara te vrea prost”, parafrazând un cântec din anii ’90, … dar te vrea și bolnav. E iarnă. Iarna nu-i ca vara! Oamenii de știință britanici au făcut un studiu prin care arată că sărăcia energetică generează boli fizice și mentale. Nu este o glumă! Studiul poate fi achizitionat de aici.

Totul a plecat de la o cercetare a unui ONG care arată că în Marea Britanie există 1,5 milioane de gospodării care suferă de sărăcie energetică. Mai precis aceste familii au bani dar nu au de unde să se alimenteze cu energie, sau nu au bani și fac economie la încălzire.

În România cifrele sunt mult mai mari. Într-un articol din septembrie 2021 în care trăgeam un semnal de alarmă asupra problemei alimentării populației cu energie termică arătam că 3,5 milioane de gospodării (46%) se încălzesc cu lemne de foc. Eu zic că acestea se află în starea de sărăcie energetică. Cine ar fi acestea? Daca 17% din populația Bucureștiului se încălzește cu lemne, vă dați seama că în cartierele de case din aglomerările urbane din provincie procentul este mai mare. Mediul rural de asemenea se încălzește cu lemne, cu toate că primăriile au tras țeava de gaze prin fața porții. Dacă în Marea Britanie există bani dar nu există posibilitatea de alimentare cu o formă de energie, în România, unde deabia 33% din teritoriu dispune de o rețea de distribuție de gaze, sunt extrem de multe gospodării care nu au posibilitatea financiară de a se branșa la rețea. În articolul amintit arătam că 50% din totalul de 7,6 milioane de gospodării nu au avut posibilitatea să-și plătească la timp datoriile către furnizorii de energie în vederea acoperirii întreținerii gospodăriei. Adică cei care au branșament la energie electrică, gaze și / sau energie termică nu puteu ține pasul cu facturile. Creșterile exagerate de preț la toate formele de energie va agrava acest fenomen. Cei care se încălzesc cu lemne nu își cumpără, cei care se încălzesc cu gaze, fac economie, cei care sunt legați la un sistem de alimentare centralizată cu energie termică (în 47 de SACETuri sunt 1.150.000 gospodării, aproximativ 3.000.000 de oameni) nu își vor plăti intreținerea! (În viitoarea mea carte „Energia – o problemă de securitate națională”, ce va apare în câteva săptămâni la Editura Didactică și pedagogică, am dedicat un articol acestei mari probleme.)

Să revenim la studiul amintit care arată că sărăcia energetică poate avea un impact direct și indirect asupra sănătății mentale și fizice a oamenilor. Cercetarea a folosit un eșantion reprezentativ la nivel național (în UK) de aproape 7.000 de participanți, pentru a explora legătura dintre sărăcia energetică, sănătate și bunăstare. Studiul a plecat de la constatarea că există un vârf de decese în timpul iernii.

Un medic ne poate confirma: expunerea la temperaturi scăzute este asociată cu creșterea tensiunii arteriale, răceli și gripe, atacul de cord și riscurile de accident vascular cerebral, indiferent de vârstă sau sex. Nu intru în amănuntele măsuratorii medicilor, deoarece nu mă pricep la „biomarkeri” și alte cuvinte pe care doar le intuiesc, dar concluzia la care s-a ajuns este că starea de sănătate fizică și mentală este afectată. De ce și mentală? Orice privare, voită sau nevoită, de la orice factor ce asigură satisfacerea nevoilor fiziologice și de securitate (vezi Piramida lui Maslow) afectează sănătatea mentală. … Așa zic oamenii de știintă britanici!

Întorcându-ne pe plaiurile noastre: după doi ani de pandemie, care au cuprins și trei luni de lokdown, câteva săptămâni de frig în apartamente pentru bucuresteni se vor vedea în statistici peste câteva luni. Creșterea prețurilor înseamnă economie la energie care se va vedea în aceleași statistici. Statisticile Ministerului Sănătății și statisticile Colegiului Psihologilor.

În România nu are cine să studieze așa ceva. În România nu este nici un organism care să se ocupe de problemele energiei termice. De un an se tot înființează în Ministerul Energiei o direcție care să preia această problemă. Pe lângă faptul că nimeni nu se pricepe la așa ceva pe acolo, nimeni nu vrea să se ocupe de această mare problema. Ultimile trei ierni au fost calde, deci a fost un noroc pentru cei care gestionează ministerul, dar nu se știe câte ierni vor mai fi așa. În decemrie 2021 am scris că dacă avem două săptămâni de temperaturi sub 15 grade în luna februarie, intram în black-out. Să vezi atunci boli! Am avut noroc până acum și se pare că nu vom avea nici de acum încolo frig.

În rest … Sănătate, vă doresc!

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Regimul german semafor ne pregateste, spunind ca in caz de conflict in Ucraina, Germania e gata sa se sacrifice economic, pt a pedepsi Rusia, adica sa nu mai primeasca gaze. Folosesc metoda impuscatului, intotdeauna erau vinovate „agentiile straine”. Faptu ca regimul a oprit centralele atomice, si vrea sa le opreasca si pe cele pe carbune, e vina lui Putin. Si desigur a poporului, care in nesimtirea lui se misca, maninca, consuma energie.

    Poporul roman e obisnuit sa mai puna un pulover pe el iarna, e obisnuit sa culeaga surcele din padure, noapte. Cui ii pasa? Canadienilor le pasa, vezi Ottawa.

    • „Faptu ca regimul a oprit centralele atomice….”
      ____
      Mda, sarmanii germani, sunt prigoniti si asupriti mai rau decat coreenii din nord, chinezii, persanii, bielorusii, rusii, cazacii, etc (le plangem de mila). Numai AfD ii poate scoate de sub cizma „regimului” liberal, nu-i asa?

      P.S. O parte din vechile centrale nucleare si pe carbune isi asteptau oricum termenul decomisionarii. Sarind peste retoricile ideologiilor si a campaniilor electorale, atat valorificarea unor surse regenerabile cat si incalzirea cu pompe de caldura au devenit competitive… si in acest context, preferintele investitorilor in domeniu isi urmeaza logica. Vezi si cresterea populatiei si a cererii/consumului de energie la nivel global, crizele energetice, frictiunile geopolitice din ultimii 15-20 ani, samd. Nu in ultimul rand, tin sa va repet ca atragerea investitiilor masive in tranzitie energetica, pe de-o parte contribuie la sporirea securitatii si a bogatiei energetice (in special aici in Europa, pe fondalul saraciei de zacaminte), iar pe cealalta parte, contribuie la cresterea PIBului si a prosperitatii.

      https://www.youtube.com/watch?v=UwkVL8A-8t4

      https://www.haustec.de/heizung/waermeerzeugung/waermepumpen-im-bestand-teil-3-co2-sparend-und-wirtschaftlich?page=2

      https://www.youtube.com/watch?v=gacGuWjqKco

      https://www.youtube.com/watch?v=SQWzyNVhpVU

  2. In acest articol, Dl. Pacuraru sunteti singurul ce arata niste realitati. In rest, nici premierul nici ministerul energiei nici al sanatatii, mediului nu spun absolut nimic. Din 6 februarie pana azi 9, bucurestenii nu au caldura, apa calda si nici sanse prea curand. Nici un minister nu se ocupa de problema asociatiilor de proprietari din sutele de blocuri, lipsa de conditii minimale, lipsa de programe contorizare gaze, colectare corecta
    si selectiva deseuri, se platesc la pausal, lipsa programe energii regenrabile pentru aceste blocuri, centrale de cartiere. Exista mii de abuzuri ale celor care conduc aceste asociatii, fie firme ori pers.fizice. Nimeni nu da solutii si nici nu se implica serios, guvern sa schimbe legea asociatiilor de blocuri, nici primariile sa sanctioneze derapajele. Mergem pe carpeli de conducte, care peste 10 ani o luam de la capat, subteranul orasului este nisipos, permeabil la apa, cu presiune maxima din cauza traficului hiperaglomerat. Se merge in inertie totala.

  3. Ce aveti cu cei care se incalzesc cu lemne, e cel mai eco mod de incalzire si e de cand lumea? Faptul ca soba si lemnul sunt ieftine si de cele mai multe ori gratis nu ii face saraci energetic ci doar ecologisti care nu participa la consumerismul promovat in societate.
    Cat despre cei 3 mil. care nu-si vor plati intretinerea, de ce ar face-o? In SACET curge apa calda si caldura ca mierea pe strada! Am un prieten care a fost la schii in week-end si a zis ca s-a simtit ca in paradis avea caldura si apa calda nu ca in Bucuresti unde de 4 zile nu vedea aceste binefaceri ale ,,cogenerarii de inalta eficienta”.
    Cat despre decesele care apar iarna, intodeauna au fost mai multe in randul varstinicilor si nu e legata de saracia energetica, e legat de modul in care organismul uman functioneaza in perioada octombrie-martie.

    • In sec. 21, omenirea isi doreste confort. In zonele urbane, incalzirea se poate face cu ajutorul pompelor de caldura, UE chiar promoveaza (cu ajutorul fondurilor europene, PNRR) stimularea investitiilor private in centrale moderne si eficiente pe cogenerare de cartier sau chiar si mai mari. Confortul si eficienta energetica creste pretutindeni, inclusiv in mediul rural din zonele montane, unde dezvoltarea infrastructurii pe gaz nu este neaparat fezabila dpdv economic. Secretul este sa ai bani, respectiv sa atragi investitii private (cat mai multe) si sa creezi prosperitate. Restul este maculatura.

      https://www.youtube.com/watch?v=kvRK0lC1UKk

      https://www.youtube.com/watch?v=Fu6XFj_qg_o

      https://www.youtube.com/watch?v=FpkJmJpfC-E

      https://www.youtube.com/watch?v=Z_eTHc1Qtj0

      • Viata nu ,,e” niste clipuri pe youtube.
        Realitatea este alta, cogenerarea este un nume nou pentru termoficarea care in Romania e falimentara peste tot
        Privatii care au intrat in afaverea asta au dat faliment sau isi traiesc ultimele zile gratie (Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo).
        Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.
        Am impresia ca sunteti prin invatamant si nu aveti treaba cu partea practica dupa comentariile dumneavoastra.

        • „Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo” … Este evident ca investitiile private in sector au fost nerentabile, din moment ce piata energiei a fost subventionata si reglementata (de altfel, o necesitate pe fondalul pensiilor si al salariilor mici) monopolisii de stat fiind subvetionati si sustinuti din greu… insa, tot cu banii contribuabililor.

          „Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.”
          ____
          Depinde de mai multi factori si de circumstante:
          1) Ponderea subventiilor. Spre ex 90% din pret poate fi finantat cu un credit pe termen lung cu dobanzi preferentiale la nivelul creditelor PNRR (ceva de genul ratelor lunare in jur de 50 euro). Sa tragi retele de gaz in sate cu 300 de gospodarii, poate costa cu mult peste €3000 /gospodarie, iar aceste cheltuieli tot consumatorii /sau contribuabilii trebuie sa le acopere… intr-un fel sau altul.

          2) Pretul gazului vs pretul energiei electrice. Asa cum evidentiaza si criza energetica din prezent, pretul gazului este inflationist (fiind o resursa limitata trebuie sa sapam tot mai adanc pentru a o extrage, respectiv s-o importam dat fiind ca in Europa suntem saraci in zacaminte). In contrast, pretul energiei electrice -obtinuta din regenerabile pe plan local- devine tot mai ieftina, asa cum arata si trendul. https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

          3) Un alt aspect important este evolutia salariilor medii pe durata urmatorilor 10-15 ani. Atragerea investitiilor private in tranzitie energetica (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta, etc) creaza noi locuri de munca pe plan local /bine platite… fapt ce contribuie la cresterea prosperitatii. In cazul cresterii salariului mediu cu 500-1000 euro /luna sa zicem, ratele lunare pentru pompa de caldura (i.e. €50 /luna) pot fi servite cu usurinta.

          4) Nu in ultimul rand, scalarea productiei pompelor de caldura, la randul ei, poate conduce la scaderea pretului, de la €5000 la 4.000, sau chiar la 3.500 (vezi economies of scale). La standardul din prezent, cu ajutorul pompei de caldura, transformam 1kw electric in 4 kw termic. Intr-un viitor nu foarte indepartat (depinde de dinamica investitiilor in domeniu, in cercetare, etc) raportul poate deveni chiar 1:6.

          P.S. Dincolo de impactul inflationist, criza energetica actuala se profileaza a fi mult mai nociva pentru economie decat pandemia si masurile restrictive aferente acestora. Perpetuarea crizelor energetice poate determina multe industrii europene sa recurga la relocari si la dezvoltarea de noi capacitati de productie in afara Uniunii. In estul-UE va ramane doar agricultura comuna (si aia cat timp mai poate fii subventionata de contribuabilii din Vest) si la sectorul Horeca. Faine perspective oferiti tineretului de azi si de maine – va servi bugetarimea si pensionarimea trimisa in concedii cu vouchere in buzunar.

          PPS. Strategiile si deciziile de astazi configureaza atat securitatea energetica cat si pozitia UE pe harta competitivitatii globale pentru urmatoarele decenii… respectiv viitorul economic al membrilor UE de maine.

            • Ca fapt divers, sunt un economist cu experienta in sectorul financiar (debt /equity finance) si traiesc in Germania din adolescenta. Raman deschis la schimburi de opinii (argumentate daca se poate) fara acuze, improscaturi si lozinci.

            • P.s: in Germania ultimilor 10 ani, salariul mediu lunar a crescut cu peste 1000€. In Romania urmatorilor 10 ani, o majorare treptata a salariului lunar cu 500€-1.000€ /luna este de dorit, ceea ce va permite finantarea pompei de caldura (valoarea ratelor in jur de 50-60€ /luna de ex putand fi astfel servita de la buzunarul din spate). Asa de simplu este… teoretic vorbind, problema incalzirii este ca si rezolvata.

              Marea provocare insa, consta in asigurarea si alimentarea pompelor de caldura cu o cantitate imensa de energie electrica, ceea ce inseamna investitii masive in unitati de productie si retele de transport. Tocmai la acest capitol intervine si UE pe scena – cu stimularea investitiilor private in sector. Spre ex., cu 15 mld € fonduri europene si PNRR, guvernul poate stimula investitii private de cel putin 30 mld € aditionale. Asta ar insemna un total in jur de 45-50 mld € pe durata urmatorilor 5-6 ani – respectiv investitii de aprox 10 mld € /an in dezvoltarea unei infrastructuri energetice, descentralizate, flexibile si inteligente, capabila sa asigure securitatea energetica, respectiv sa serveasca cerinta imensa de energie electrica (digitalizare, pompe de caldura, vehicule electrice, robotizare, etc) in conformitate cu nivelul tehnologic al secolului 21.

              P.S. Din pacate insa, Guvernele Romaniei (precum si al tarilor din fostul bloc de la Varsovia) traseaza strategii energetice -depasite- din secolul trecut. In opinea mea, vina este a „consilierilor” si a marilor jucatori „monopolisti de stat”, care fac un front ferm impotriva investitiilor private. https://video.agerpres.ro/video/detaliu/863853

  4. In articol se zice de iarna, dar nu se zice nimic de vara. Cati in romania unde caldura este actuala vara stau in aer conditionat si regleaza temperatura cum trebuie ca sa poata folosi capul si sa nu aiba dereglari chimice in organism care duc la comportament si judecata neadecvata. Sa zicem in UK vara e ok fara aer conditionat, de acea fac studii pentru iarna. Apropos, acolo prin Londra in foarte multe locuri inca nu au geamuri duble

  5. Viata nu ,,e” niste clipuri pe youtube.
    Realitatea este alta, cogenerarea este un nume nou pentru termoficarea care in Romania e falimentara peste tot
    Privatii care au intrat in afaverea asta au dat faliment sau isi traiesc ultimele zile gratie (Fagaras, Giurgiu, Buzau, Vest Energo).
    Cat despre pompe de caldura, sa dai 5000 euro pentru o casa e mult, in loc sa dai 800 pentru ca statul e incapabil sa dezvolte reteaua de gaz.
    Am impresia ca sunteti prin invatamant si nu aveti treaba cu partea practica dupa comentariile dumneavoastra.

  6. Trecand peste peiorativul „din provincie”, ce adanceste mai mult falia ce inconjoara capitala, de restul tarii, dle. Cosmin Gabriel Pacuraru stiti cumva care este consumul Ro in 2020 si 2021 si cat gaz si curent am importat (ceva imi spune ca sub 50 mil. m.c.~ 70-80 parte din consumul national)? Stiti cumva si cate hidrocentrale sunt in conservare (in afara celor functionle) ? Asa, ca statistica . Va multumesc .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro