vineri, februarie 23, 2024

Schimbarea climei nu este un cui așteptând un ciocan

Mike Hulme  este profesor de geografie umană, șeful Departamentului de Geografie al Universității  Cambridge și membru al Colegiului Pembroke, Cambridge. Anterior, a fost profesor de climatologie și cultură la King’s College London (2013-2017) și climatolog în cadrul Școlii de Științe ale Mediului de la Universitatea East Anglia (UEA). Profesorul Hulme a făcut parte din Grupul interguvernamental al Națiunilor Unite privind schimbarea climei (IPCC) între 1995 și 2001 și a contribuit la cel de-al doilea și al treilea raport de evaluare al IPCC, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007. IPCC  a apreciat activitatea profesorului Hulme printr-un certificat personalizat de recunoaștere a contribuției sale în cadrul acestei organizații.

Profesorul Mike Hulme a publicat un număr impresionant de articole și cărți. Dintre ultimele, citez: Why We Disagree About Climate Change, (Cambridge University Press, 2009), Weathered: Cultures of Climate (SAGE, 2017), Reducing the Future to Climate: a Story of Climate Determinism and Reductionism (Osiris, 2011), Can Science Fix Climate Change? A Case Against Climate Engineering (Polity, 2014). A editat și co-editat cărțile Climates of the British Isles: Present, Past and Future (Routledge, 1997); Climate policy options post-2012: European strategy, technology and adaptation after Kyoto (Routledge, 2005), Making Climate Change Work For Us: European Perspectives on Adaptation and Mitigation Strategies (Cambridge University Press, 2010). În 2013 a publicat Exploring Climate Change Through Science and in Society: An Anthology of Mike Hulme’s Essays, Interviews and Speeches (Routledge), care reunește multe dintre cele mai populare scrieri ale sale despre schimbarea climei de la sfârșitul anilor ’80 încoace. În ultimii ani, a editat/co-editat volumele Contemporary Climate Change Debates: A Student Primer (Routledge, 2020) și A Critical Assessment of the Intergovernmental Panel on Climate Change (Cambridge University Press, 2023). De asemenea, ca autor, a publicat Climate ChangeKey Ideas in Geography, (Routledge, 2021) și Climate Change Isn’t Everything (Polity, 2023).

Din ultima carte am ales pentru cititorii români capitolul final, pe care l-am tradus cu acordul autorului și cu licența de publicare din partea Editurii Polity. Menționez că opera științifică a profesorului Mike Hulme este cunoscută în România numai indirect. Începând din 2016, am incluse referințe despre lucrările sale în multe din articolele mele de pe Contributors.ro, precum și în cărțile Mașina de răsucit idei incomode – Eseuri (aproape) incorecte politic (Editura Integral, 2019), Schimbările climatice – Un ghid (uneori) incorect politic (Editura Integral, 2020) și Climate Change, Torn Between Myth and Fact (Cambridge Scholars Publishing, 2021). Am inclus, de asemenea, referințe despre lucrările profesorului Hulme în două cărți aflate în curs de publicare: O voce în pustiu? O climă în schimbare, de la frică la fapte (Editura Trei, 2024), respectiv A Changing Climate, From Fear To Facts (Cambridge Scholars Publishing, 2024).

Constantin Crânganu


În urmă cu puțin peste 60 de ani, în februarie 1962, filosoful american Abraham Kaplan a fost invitat să țină discursul festiv la sfârșitul unei conferințe de trei zile a Asociației Americane de Cercetare Educațională. Aceasta a avut loc în orașul său natal, Los Angeles, și, după cum s-a relatat mai târziu, „punctul culminant al reuniunii de trei zile… a fost comentariul lui Kaplan privind alegerea metodelor de cercetare”.[1]

Kaplan era preocupat de faptul că oamenii de știință ar trebui să fie atenți atunci când își selectează metodele de investigare a problemelor de cercetare. Faptul că anumite metode se întâmplă să fie la îndemână sau că omul de știință se întâmplă să fie familiarizat cu o anumită metodă, nu reprezintă o garanție că metoda aleasă va fi adecvată pentru problema prezentată. Mai târziu, el și-a formulat gândirea ca fiind Legea Kaplan a instrumentului: „Dați-i unui băiețel un ciocan și va descoperi că tot ceea ce întâlnește are nevoie să fie bătut”. Într-o elaborare ulterioară a acestei legi, Kaplan a comentat: „Avem tendința de a ne formula problemele în așa fel încât să pară că soluțiile la aceste probleme necesită exact ceea ce se întâmplă să avem deja la îndemână”.

Ideea pe care Kaplan a formulat-o în 1962 a captat imaginația multora dintre cei din audiența sa. Alții au preluat ideea sa și au început să o generalizeze. Unul dintre ei a scris despre „tendința de adaptare a locurilor de muncă la instrumente, în loc de adaptare a instrumentelor la locuri de muncă”, în timp ce psihologul Abraham Maslow a condensat avertismentul lui Kaplan astfel: ‘Presupun că este tentant, dacă singura unealtă pe care o ai este un ciocan, să tratezi totul ca și cum ar fi un cui’.[2]  Aforismul este acum un loc comun, aproape banal. Chiar și exprimarea acestuia în forma sa cea mai reductivă – „Gândește-te la ciocan și la cuie” – va reuși adesea să ducă la înțelegerea ideii.

Cred că climatismul are unele asemănări cu comportamentul la care se referă Legea Kaplan a instrumentului. Climatismul abordează lumea în așa fel încât orice problemă pare a fi rezultatul schimbării climei în curs de desfășurare, cauzată de acțiunile umane. Dacă este așa, atunci soluția la aceste probleme pare a fi stoparea schimbării climei. Acest lucru inversează efectiv legea lui Kaplan. „Dacă totul pare a fi un cui, atunci avem nevoie de un ciocan”. Dacă totul pare a fi rezultatul schimbării climei, atunci este clar că ceea ce trebuie să facem este să oprim schimbarea climei. „Ciocanul climei” se reduce apoi la trei ambiții interdependente: prezicerea climei viitoare cu o precizie din ce în ce mai mare; eliminarea combustibililor fosili; realizarea unei societăți cu emisii nete zero.

Dar acestea sunt instrumente foarte limitate pentru a face față provocărilor sociale, de dezvoltare și de mediu actuale ale lumii. Să luăm, de exemplu, cazul Deltei Mekong din sud-estul Asiei. Delta găzduiește 17 milioane de oameni și produce aproape 10% din orezul din lume. Dar se află, în medie, la doar un metru deasupra nivelului mării și se adâncește încet. Un climatolog ar aborda această provocare prin prisma schimbării climei și a nivelului mării cu care se confruntă regiunea. Cu siguranță, există schimbări în curs de desfășurare în ceea ce privește clima din regiune. Iar nivelul mării este în creștere, cu proiecții de creșteri viitoare în acest secol între 30 și 70 cm. Pentru climatologi, imperativul pentru asigurarea durabilității Deltei ar fi stoparea ritmului schimbării climatice globale prin reducerea drastică a emisiilor globale de dioxid de carbon și a altor emisii și îmbunătățirea adaptării la schimbarea climatică preconizată.

Dar acest lucru este greșit. Problemele cu care se confruntă Delta nu sunt un cui care așteaptă un ciocan. Problemele nu sunt cauzate în primul rând și în exclusivitate de schimbarea climei. Construcția de baraje privează Delta de sedimente. Exploatarea minieră în șenale elimină alte 54 de megatone de nisip din Deltă în fiecare an. În plus, intensificarea agriculturii și reglementarea inundațiilor (pentru orezării) au înlocuit căile navigabile naturale și mangrovele cu diguri și acvacultură. Aceste probleme sunt agravate de pomparea apelor subterane pentru uz urban și agricol și de blocarea în spirală a inundațiilor, ceea ce duce la construirea mai multor diguri care, prin rigidizarea canalelor fluviale, duce la mai multe inundații.[3]

Prin urmare, soluțiile la problema deltei sunt multiple și necesită instrumente multiple. Da, nivelul mării crește și clima se schimbă, dar puține dintre soluțiile necesare derivă din ciocanul de stopare a schimbării climei. Delta Mekong este un sistem socio-ecologic regional complex care necesită o varietate de intervenții atent concepute pentru a-i garanta durabilitatea. De exemplu, ar trebui să se oprească în continuare construcția de baraje cu impact puternic; sedimentele ar trebui direcționate prin barajele existente sau în jurul acestora; exploatarea nisipului din albia râurilor ar trebui eliminată treptat; agricultura din Deltă trebuie transformată; trebuie menținută conectivitatea terenurilor inundabile; și trebuie stimulată protecția coastelor bazată pe natură, cum ar fi prin dezvoltarea mangrovelor. Instrumentele din lada de scule trebuie să fie diverse și utilizate la nivel local și în context.

Dacă ne mutăm într-o parte foarte diferită a lumii, în zona Arctică, vom găsi același pericol de a vedea un cui pentru că avem un ciocan. Provocările vieții de astăzi în „nordul înghețat” sunt multe. Problemele care domină discuțiile dintre locuitorii arctici înșiși sunt legate de experiențele trăite în ceea ce privește sănătatea și asigurarea asistenței medicale; ratele ridicate ale sinuciderilor și abuzului de substanțe; nivelul scăzut de educație; viabilitatea economică; susținerea culturii și a limbii; securitatea alimentară; efectele industriilor extractive; și cerințele zilnice ale existenței în zone îndepărtate cu climă extremă. După cum explică un grup de locuitori și cercetători inuiți, dacă ne concentrăm asupra schimbării climei din zona Arctică – schimbare care, fără îndoială, are loc – nu ținem cont de multe lucruri urgente și îngrijorătoare:

O concentrare exagerată doar asupra climei generează anumite tipuri de agende de ameliorare, și anume reducerea gazelor cu efect de seră de către națiunile și corporațiile din emisfera nordică, în loc să abordeze probleme multiple și intersectate legate de sănătate, sărăcie, educație, viabilitate economică, vitalitate culturală și justiție.[4]

Pentru locuitorii din Arctica, ca și pentru cei din Delta Mekong, o climă în schimbare nu reprezintă decât o provocare printre multele cu care ei se confruntă. Folosirea ciocanului climatismului pentru a face față acestor provocări poate fi văzută ca o formă de colonialism de ultimă oră: „Concentrarea pe cercetarea încadrată în primul rând în jurul gheții marine și a schimbării climei poate ascunde de fapt… impacturile asupra comunității, răspunsurile, semnificațiile, politicile și chiar procesele hidrologice”.[5]  O încadrare mai sensibilă a multora dintre problemele locale și regionale cu care se confruntă comunitățile din întreaga lume ar descentraliza schimbarea climei din narațiunea actuală, plasând în schimb o climă schimbătoare într-un context istoric și politic mai profund și alături de nevoi de dezvoltare mai largi. În loc să ridice strigătul de luptă al climatismului, „Trebuie să oprim schimbarea climei înainte de orice altceva”, această încadrare ar permite o mai mare autodeterminare cu privire la ceea ce trebuie făcut de fapt, când, cum și de către cine.

Pentru oamenii din Delta Mekong și pentru cei care locuiesc în zona arctică, schimbarea climei este importantă, dar asta nu este totul. Și cred că acest lucru este valabil pentru toată lumea. Provocările unei clime în schimbare sunt reale. Dar ele pot fi înțelese – de fapt, trebuie să fie înțelese astfel dacă vrem să le răspundem în mod corespunzător – numai  în contextul altor probleme prezente și având în vedere numeroasele alte schimbări prospective în lume care sunt în curs de desfășurare.

Prezentul nu se rezumă la schimbarea climei, iar viitorul nu trebuie redus la climă. Oprirea schimbării climei nu este singurul lucru care contează. Schimbarea climei nu reprezintă totul.


Note:

[1] Milton Horowitz’s Report on the annual meeting of the American Educational Research Association held on 19-21 February 1962, in Journal of Medical Education vol. 37, pp. 634-637.

[2] Maslow, A. H., 1969, Psychology of Science: A Reconnaissance, Washington D.C., Henry Regnery.

[3] Kondolf, G. M., et al., 2020, Save the Mekong Delta from drowning, Science, vol. 376, pp. 583-585.

[4] Huntington, H. P., et al., 2019, Climate change in context: putting people first in the Arctic, Regional Environmental Change, vol. 19, pp. 1217-1223.

[5] idem

Distribuie acest articol

241 COMENTARII

  1. Schimbarea climei costă, iar într-un fel sau altul, plătesc și eu însumi pentru asta. Cei care câștigă sunt extrem de puțini, prin comparație.

    …Inclusiv migrația care nu place celor care iubesc arderea combustibililor fosili este determinată în bună măsură de schimbările climatice.

    • Aveți măcar un singur exemplu de migranți climatici? Cei care fug din Siria, Sierra Leone, Afghanistan, etcetcetc., fug oare de schimbarea climei, sau de războaie, totalitarism și sărăcie? Câți australieni din vestul țării (unde vara temperaturile spre 50 de grade sunt la ordinea zilei) ați auzit să se mute din cauza asta? Câți dubaiezi s-au refugiat în Scandinavia?

    • mda, s-a umplut Europa de inuiți, pinguini și urși polari sosiți aici cu icebergul. Toți caută cu lumânarea ghețarii din Alpi că nu le-a explicat nimeni că și ăia s-au topit. Bieții…

  2. Mi-a plăcut ideea de ‘colonialism climatic’. Într-adevăr, faptul că climatismul îi obligă pe alții să trăiască într-o paradigmă creată în laboratoarele ideologice occidentale nu pare să difere radical de aruncarea în luptele celui de-al doilea război mondial a trupelor indiene sau neozeelandeze de către britanici.

  3. Intrebarea cheie e daca prof Mike Hulme apartine, sau nu, celor 97%!?, ca nu stiu daca sa-l cred :) ca stiti d-voastra eu nu reusesc sa gindesc cu propriul cap, mie-mi trebuie cineva sa-mi spuna cum se face.
    Daca nu apartine e, in mod sigur, platit de concernele de carbune si petrol.

    Desigur unii considera ca schimbarile climatice sunt la originea tuturor relelor, mie-mi lipsesc insa niste studii care sa sublinieze avantajele schimbarilor climatice. De ex. in acest an am avut o recolta record la gradina, in plus toamna calduroasa a dus la pastrarea vegetatiei verzi pina acum la mijlocul lui octombrie, deci un aport sporit la „mincarea” codoiului. Inca nu am dat drumul la incalzire ceea ce-nseamna o mare economie energetica.

    • A fost un an cald cu vara si toamna secetoase. Mustul de anul asta din zona Prahova-Buzau si banuiesc ca si cele din Vrancea, Tarnave, Oltenia, Banat scl are concentratie mare de zaharuri. Cel rosu, delicios anul asta cel de la Pietroasele, mi-a spus vinarul ca are 212 g/l. Trebuie ca multe vinuri din 2023 vor fi foarte bune.

  4. Eu cred ca ar trebui adusi in vizita in Olanda si UK sa vada sistemele simple si eficiente de navigatie si control cu ecluze care s-au facut in urma cu secole.
    Am locuit un numar de ani langa o asemenea ecluza (lock in engleza).
    S-au construit si foarte multe cladiri langa si apartamentele acolo sunt scumpe.
    Si era/este plin de pasari (lebede, rate, gaste (ochelariste), cocostarci singuratici in marea majoritate a timpului).
    Cel mai distractive erau dupa parerea mea lebedele cand acvaplanau pe apa.
    Si se puteau vedea si lupte intre … lebadoi.
    Cele mai enervante erau/sunt gastele canadiene. Foarte frumoase, dar niste scandalagioace si care dadeau alarme „false positives” mult prea des. :))
    Nu stiu care era situatia reala cu gastele pe vremea Romei antice si nici nu stiu daca gastele erau canadiene.
    In perioada pandemiei pasarile s-au inmultit in mod semnificativ.

  5. Am înțeles. Paradigma schimbărilor climatice nu este singura cheie în care trebuie să interpretăm schimbările pe care le traversăm.
    Clima se schimbă oricum, cu sau fără amprenta antropică. Este de bun simț să conchidem că acesta este un truism.
    Dar la fel de înțelept este și să decelăm care este rolul pe care antropicul îl are în ecuația schimbării climatice. Pentru că dacă acest rol este semnificativ, adică impactul nu poate fi neglijat, după principiul cuminte „cine face și desface” trebuie să ne străduim să îl reducem. Să lăsăm, cu alte cuvinte, ciclurile naturale să se dezvolte pe cât posibil fără trigger antropic.
    Lăsăm ciocanul deoparte – deși Nietzsche sugera că poate fi util în procesul de cunoaștere – și gândim mai subtil, acționăm… ups! sustenabil!
    Sustenabil o fi corect? Sau și acțiunea sustenabilă este tot un instrument de fier cu coadă de lemn?

    • Domnule Felea, pe lângă exemplul deltei mekong mai vin cu cateva:
      1. Marea Aral – cvasi disparuta datorita utilizarii intensive a apelor amudariei si sirdariei, râurile principale care o alimentau, pt. Agricultura in desert!!! Chiar desert deoarece canalul krakum deviază enorm din amudaria pana in renumitul desert cu acelasi nume.
      Solutia ? Mai putine proiecte faraonice.
      2. Fluviul colorado – alimenteza cu apa inclusiv mare parte din california dar la intrarea in mexic e aproape 0.
      3. Rinul – utilizarea intensiva pt. uz casnic si agricol a apei in bazinul sau a dus la debite atât de scăzute in ultimii ani, in perioadele secetoase, încât periclitează eficienta transportului cu barje. Prin uz casnic se inteleg si a puzderie de piscine private a.i. In anumite orase si orasele s-a interzis folosirea apei de la retea pt. Umplerea lor.
      4. Sudul spaniei – infiintarea agresova de culturi diverse au făcut din spania unul din principalii exportator de legume&co in occident(uk inclusive). Dar reversul a fost depasirea capacitatii de refacere a panzelor freatice = cunoscutul război al apei in zona VOX-ului.

      Bineinteles ca se prefera trasul apuzei pe schimbările climatice si co2 in cazurile d emis sus dar realitatea e radical diferita. Dupa cum se poate vedea, in priviinta influentei antropice sunt multe de corectat si nu neapărat emisile co2. Dar politicul prefera căile idelogice si ambigue, e mai usor.

    • Întrebarea e alta: este raptul instituționalizat de către Uniunea Europeană sub numele de Green Deal o acțiune sustenabilă?

      Și dacă da, pentru cine? sustenabil pentru omenire (de unde știm? garantează doamna Ursula și atât)? pentru cetățenii europeni (cum așa? păi doamna Ursula garantează că săracul poluează mai puțin)? pentru elitele birocratice europene (vor primi tovarășii cu atât mai multe voturi cu cât va fi mai frig in Europa? știe doamna Ursula că gerul ține cu stânga, stânga democratică, desigur)?

      că doar nu…pentru natură…care de obicei se susține singură, iar factorul antropic îi e doar gâdilătură.

  6. Evident ca nu trebuie exagerat cu nimic, DAR totusi omul are un rol important in schimbarile climatice bruste din ultimii 20 ani. Nu trebuie cautate doar exemplele exagerate de ecologism, dar nici nu inseamna ca trebuie ignorate datele stintifice serioase. Temperaturi de vara in Octombrie-Noiembrie, lipsa de zapada in ultimele ierni, seceta prelungita, etc. Toate acestea, plus ridicarea aciditatii oceanelor (masurata foarte clar), topirea ghetarilor in toata lumea (iar masurata absolut clar), fenomene extreme meteorologice tot mai numeroase, nu sunt deloc niste inchipuiri. Deci nu trebuie adoptata politica strutului care isi baga capul in nisip pe principiul ca „o fi, o pati, noi tot nu putem face nimic”. Trebuie cautate tehnologii alternative si redus pe cat posibil efectul poluant sau consumul salbatic al resurselor. De exp petrolul si gazele se folosesc la multe alte lucruri (plastice, medicamente, ingrasaminte), iar resursele sunt limitate; nu ar trebui arse in nestire pe post de combustibil.

  7. @Felea.. Pentru că dacă acest rol este semnificativ, adică impactul nu poate fi neglijat, după principiul cuminte „cine face și desface” trebuie să ne străduim să îl reducem.

    Asta se numeste fitilism. Pai e, sau nu, semnificativ? Cine ne spune? Cei 97%? Mata ce crezi? Si daca ar fi semnificativ, ce ar trebui facut, ce pret ar trebui platit, ca va costa ceva, nu asa? Si cine plateste? Ce zice Nietzsche de asta?

    In curind va incepe un congres in Dubai, cica vor participa peste 90000 de specialisti, din toata lumea, toti vor ajunge acolo cu bicicletele, prin desert.
    Sunt sigur ca vom afla raspunsuri la toate intrebarile si se vor lua masuri aspre… rezultatele deja se preconizeaza, in decembrie va fi mai frig.

    • Nu, nu este „fitilism”. Nu în intenția mea. Cum îmi receptati dumnevoastră intențiile, asta vă privește, nu este treaba mea.
      Cât privește semnificația dată expresiei „un impact semnificativ”, presupune, din perspectiva mea, acel impact antropic care poate contribui la generarea unui efect la scară planetară.
      Presupun că nu doriți să fiu eu cel care se pronunță cu da sau cu nu. Pentru că nu sunt climatolog. Și eu, ca și dumneavoastră – așa cum ne-a învățat (și) Nietzsche – aștept opiniile avizate de la oamenii de știință.
      Până atunci, reafirm părerea că, dacă omenirea se vădește că are o contribuție, atunci trebuie să-și asume soluții prin care să își reducă impactul antropic. Asta este tot.
      Simplu. La mintea cocoșului.
      PS. Îmi pare rău că vă grăbiți să mă acuzați de rele intenții – fitilism – de parcă m-ați cunoaște ca pe buzunarul propriu. Uite așa se înveninează relațiile interumane, cu presupuneri hazardate.

      • ”Îmi pare rău că vă grăbiți să mă acuzați de rele intenții”

        Cum rămâne cu articolul care prezenta producția totală de cărbune a Germaniei ca fiind redusă la zero, folosind pe post de dovadă graficele producției de huilă? Ascunderea producție de lignit a Germaniei era dovadă de bune intenții? 😀

        Chiar și cu producția proprie de huilă redusă la zero, Germania tot importă anual 43 – 45 de milioane de tone de huilă. Importurile de huilă ale Germaniei erau ascunse tot cu bune intenții? 😀

        Cu statuia lui Brukenthal cum a fost, tot pe bază de bune intenții?

      • @dl. Felea „… reafirm părerea că, dacă omenirea se vădește că are o contribuție, atunci trebuie să-și asume soluții…”

        Întrebarea firească ar fi „și cum facem să se vădească?” Dar cine îndrăznește să pună o astfel de întrebare va fi repede anihilat de asaltul afirmațiilor gen „Vremea dezbaterilor a trecut, e timpul pentru acțiune” sau „Consensul celor 97% a stabilit demult asta”, cu toate că, de fapt, nu a stabilit nimeni nimic referitor la subiectul afirmației dvs, altfel îndreptățite cel puțin la nivel teoretic. Nici nu știu cum ar putea să o facă dpdv cu adevărat științific, și nu prin lozinci militante strigate pe la forumuri mai mult politice decât științifice, prin presa mainstream și de scandal (scuzați, vă rog, pleonasmul!) sau prin piețe publice.

        • Nimeni nu are nici un interes sa prezinte studii stiintifice (nemasluite) sau sa organizeze dezbateri publice la ore de varf. Este doar pura ideologie, pura politica in toata aceasta aruncare a vinii pe noi, oamenii, iar acest lucru limiteaza libertatea de gandire si exprimare pe aceasta tema. Degeaba incearca cei cativa specialisti sa aduca argumente si sa arate ca evolutia climatica este un proces natural, pentru ca sunt catalogati ca „extremisti”, „animale” sau cine mai stie. De aici si pana la eco-terorism nu mai este decat un pas. Exista numerosi indivizi speriati de „apocalipsa climatica” și din acest motiv ajung des la psiholog (personal stiu astfel de persoane). Sunt oameni care mananca doar vegan, se îmbracă doar de la magazine „vegane”, ii critica pe alții ca merg cu masina pe benzina, etc. Nu este deloc amuzant sa vezi oameni care ieri erau zdraveni la cap, iar astăzi au vietile total schimbate din cauza acestor ideologii climatice. Mie imi este chiar mila de ei. Însă oricum, aceste politici aproape au esuat, pentru ca exista prioritati globale mult mai importante decat clima. Doar UE mai face inca presiuni si incearca cu disperare sa-si vândă gogoasa eco, doar-doar reuseste sa mai adune adepți si voturi.

      • Domnu Felea, eu va simpatizez, de aceea imi permit sa va vorbesc pe sleau.
        1. Nu cred ca vom reusi, cel putin in viitoru apropiat, sa obtinem dovezi privind contributia umana, nici de la oamenii de stiinta, nici de la politicieni.
        2. Chiar daca am presupune ca omenirea ar avea o anumita contributie, masurile pe care ar trebui sa le luam nu ar trebui sa se transforme in actionismus si sa duca la efecte contrare.
        3. Singura masura care ar trebui luata ar fi sa-ncercam sa ne adaptam la noile conditii.
        4. Fosilele se vor rezolva de la sine, cind nu vor mai fi, nu mai vor fi arse, atita timp cit exista insa, vor fi folosite, daca nu de avansatii occidentali, atunci de cei mai nevoiasi care vor si ei, vai de mama lor, sa stea la caldurica.

        Cu alte cuvinte de altfel nu avem absolut nici un fel de problema pt care ar trebui sa ne uitam disperati la „oamenii de stiinta”. Nu trebuie sa-i sfintim pe acesti oameni, sunt si ei asa cum sunt, cu neveste, cu greutati, cu amante etc. Sigur ca drobul de sare…

      • Și eu, ca și dumneavoastră – așa cum ne-a învățat (și) Nietzsche – aștept opiniile avizate de la oamenii de știință.

        Eu nu mai astept nimic de la 97% dintre oamenii de stiinta, ii ascult doar pe cei 3% ostracizati. S-au inmultit atit de mult oamenii de stiinta pe planeta incit se pot cumpara la kilogram sau la tona. Si la pret de banane. Ca si medicii si farmacistii de altfel, cum s-a vazut in timpul colaborarii a 97% dintre ei – colaborationism care pe unii dintre noi i-a lasat perplecsi – cu psihopatii care incearca sa „salveze planeta” folosind arme biologice.

        Cunosc doua persoane din Romania – prima cu doua doctorate, a doua cu trei doctorate (si cred ca avem mii de astfel de performeri) care trag mitza de coada pe linga niste eprubete pe salarii de subzistenta, dar se numesc oameni de stiinta. Ii cunosc de mici, asa ca pot sa spun ca pe vremea lui Ceausescu ar fi vindut cartofi la aprozar sau ar fi stat in spatele vreunui ghiseu cu perdeluta si ar fi dat adeverinte.

        Până atunci, reafirm părerea că, dacă omenirea se vădește că are o contribuție, atunci trebuie să-și asume soluții prin care să își reducă impactul antropic.

        Si cine va decide daca omenirea are/n-are o contributie? Aia 97% mercenari de stiinta?
        Iar omenirea trebuie sa-si asume etc.? Omenirea – ca entitate – nu poate sa-si asume nimic. E nevoie o forta politica, puternic militarizata, care sa impuna omenirii una-alta.

        Un guvern mondial dictatorial v-ar satisface, dle Felea?

  8. DAR totusi omul are un rol important in schimbarile climatice bruste din ultimii 20 ani.

    Cine ti-a spus asta? De unde stii, ai dovezi? Ce vei face tu?

    PS Azi a plouat tare si a batut vintul. Am mers cu BICICLETA undeva, unde aveam o treaba. Bicicleta e fara motor, e cu pedale. Acum stau sa ma usuc, pur si simplu stau, fara feon. Dupa-amiaza m-am hotarit sa caut „tehnologii alternative”, ha, ha, ha…

    • NU inteleg care e „umorul” la tehnologiile alternative? …De ce nu trebuie folosite/cautate tehnologii alternative, resurse alternative de energie? ca polueaza si ele? normal, energie curata 100% nu exista. Ca folosesc si ele fosile cand nu bate vantul sau e soare? ok, dar folosesc mai putin. Cum adica cine a spus asta? citeste orice carte sau raport serios oficial, si vei vedea. Ce poti face? poti merge cu BICICLETA cand e o distanta rezonabila. In general merg cu transportul IN COMUN pe distante mai mari (metrou), si rar cu masina. Altceva personal nu am ce face, dar statele si companiile au mult mai multe de facut. E ridicol sa respingi ceva din start, si sa continui pe aceleasi tehnologii/energii ca acum 50 ani.

      • Stind sa dezvolt tehnologiile alternative, in aceasta dupa amiaza, mi-am dat seama ca morile de vint (eolienele) au fost dezvoltate de sute de ani, cele cu apa (hidrocentralele) si ele de mii se ani, caminele cu lemne sunt si ele extrem de vechi. Ceva mai nou a fost treaba cu aburii, si mai nou benzina si f nou energia atomica.
        Acum alea vechi au devenit noi, si se numesc altfel, li se spune ca ar fi moderne, regenerabile, chipurile. Masina electrica a fost inventata cu vreo suta si ceva de ani in urma,

        Acum ma odihnesc un pic si mai dezvolt miine citeva tehnologii noi.

        P.S Mai noi sunt trotinetele electrice, cind eram pusti imi faceam singur trotineta din niste lemne si cu doi rulmenti. Da fara motor!

          • George, de asta urma sa ma ocup miine. De altfel zilnic apar inventii care revolutioneaza producerea energiei. Si e bine ca e asa. Mie cel mai mult imi plac motoarele cu apa. Mai ales ca sunt inventate de romani.

          • @George
            e aprobat si folosit de multa vreme si in Ro in frigiderele cu codoi;
            in instalatiile tehnologice in mod normal se foloseste aburul, dar se poate folosi si codoi ca agent primar, cu avantaje si dezavantaje;
            n-are nici o legatura cu incalzirea globala, decat daca puteti admite ca fluidul atmosferic e un schimbator de caldura, nu o sera;
            in exemplul pe care l-am dat la articolul precedent, vaporii de transpiratie tin de frig tocmai pentru ca pentru ca preiau caldura corpului si o transfera catre exterior; intr-adevar, creste temperatura vaporilor, dar scade temperatura corpului/solului; daca atmosfera ar fi o sera ar avea volumul constant si temperatura ar fi direct proportionala cu presiunea (p=kT/V); in realitate se intampla taman pe dos, presiunea scade la ecuator si creste la poli, invers proportional cu temperatura;

      • „E ridicol sa respingi ceva din start, si sa continui pe aceleasi tehnologii/energii ca acum 50 ani.”
        Da, de ce să bați apa-n piuă cu ciocanul când s-a inventat tastatura? Da, oamenii moderni la cap se află in treabă cu talent, ei activează pentru binele planetei folosind metode și tehnologii noi și inteligente: lanțuri, superglue, supe, ouă stricate și panseuri răsuflate. Ce ne-am face fără ei? Fără prestația acestor eroi -pedalatul lor civic și mânjitul simbolic al muzeelor- probabil că Noul și Vechiul Amsterdam ar fi fost sub ape acum…Ce minunat că atâția tineri dovedesc o conștiință eco atât de ridicată încât preocuparea lor de seamă este cum să umple locuința părinților cu 147* de gadgeturi electrice dotate cu baterii salvînd astfel planeta de petrol și gaze!

        *anual, că deh, au și ei o slăbiciune pentru modă.

  9. Schimbarile climatice sunt parte a existentei de zi cu zi pe planeta . Ele nu apar dintr-o data avind un spate un singur factor declansator .O multime de factori umani si nonumani schimba zi de zi clima pe Terra .Exploziile solare , activitatile umane de tot felul de la extractia si consumul de resurse pina la taierea masiva a padurilor, vulcanii activi vizibil sau cei mai putin activi , cutremurele de mai mica sau mai mare putere , au un impact vizibil atunci cind ele devin suprapuse .Efectele sunt si ele vizibile dar observam multe dintre erorile trecutului incep sa fie reconsiderate asa cum se intimpla si cu barierele artificial creeate de catre om .Chestia cu ciocanul si cuiul , ca si figura de stil , este simpatica dar ramine doar o figura de stil si atit . Adaptabilitatea este cea care face diferenta .Suntem capabili ,ca si animale numite de om, om ,sa ne adaptam, sau nu ?

  10. @neamtu tiganu

    Intrebarea cheie e daca prof Mike Hulme apartine, sau nu, celor 97%!?, ca nu stiu daca sa-l cred :) ca stiti d-voastra eu nu reusesc sa gindesc cu propriul cap, mie-mi trebuie cineva sa-mi spuna cum se face.
    Daca nu apartine e, in mod sigur, platit de concernele de carbune si petrol.

    În articolul Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă, publicat în 2018, am inclus și părerile profesorului Mike Hulme despre „consensul celor 97% experți”:

    O critică devastatoare a articolului lui Cook et al., 2013, a fost publicată de profesorul Mike Hulme, fondator al Centrului Tyndall (Institutul Național Britanic pentru Cercetărea Schimbărilor Climatice), profesor de geografie umană la Cambridge University, fost profesor de Climă și Cultură la King’s College din Londra și profesor de Schimbări Climatice la Școala de Științele Mediului de la University of East Anglia:

    Articolul despre „consensul celor 97%” este prost conceput, prost organizat și prost executat. El maschează complexitatea problemei climatice și este un indiciu al nivelului dezamăgitor de disperat al dezbaterii publice și politice din această țară… [Articolul] prezintă o împărțire a lumii în categorii „corecte” și „greșite” similară celei adoptate de studiul lui Anderegg et al., 2010…: împărțirea oamenilor de știință care publică despre climă în „credincioși” și „necredincioși”. Mi se pare că acești oameni încă trăiesc (sau doresc să trăiască) în lumea de dinainte de 2009 a discursului privind schimbările climatice. Nu au observat oare faptul că înțelegerea publică a problemei climatice a avansat?

        • @Robert
          Contributia cu videoclipul este foarte binevenita!
          In primul rand cred ca trebuie remarcate:
          1. Cunostintele solide de mecanica si dexteritatea controlorilor de calitate
          2. Costul scazut al controlului;probabil si numarul redus de rebuturi totale?
          3. Pletele controlorului. Nu cred ca era ahtiat doar dupa Udo Jurgens :))
          Si oricum erau si spectacole la https://www.palast.berlin/en/
          Sper sa nu fie impiedicate spectacolele de suporterii Hamas-ului.

          Revenind la Trabant. Mai erau si wartburgjejii. :))
          Cu Trabantul se putea ajunge la viteza de 120km/h pe portiunea complet plata dintre Kogalniceau si Constanta.

          • Ambele masini sunt o opera de arta inginereasca.
            Am mers cu un Trabant in spatele unui tir (la suctiune) pe autobahn in GE cu 130 km/h. L-am turbat pe bietul sofer. Pana la urma a calcat franele.
            O sa revin cand ajung acasa.

          • Dom Durak, in inginerie este un principiu. Nu fa ceva coplicat daca poate fi facut mai simplu. E cea mai grea sarcina a unui inginer. Si asta diferentiaza inginerii buni de cei mai putin buni. In cazul Trabantului e calar ca simplitatea, usurinta de productie, pretul si nu in ultimul rand usurinta de a face service masinii au fost criterii cu pondere mare.
            Enumar cateva:
            Caroseria nu rugineste,
            Nu ai pompa de benzina,
            Nu ai pompa de ulei,
            Nu ai pompa de apa, radiator,
            Consum de benzian mic. Rezervorul era, daca nu ma insel de 20 de litri.
            Suspensia era pe arcuri lamelare care prezinta fenomenul de histerezis deci nu ai nevoie de amortizoare.
            Si altele pe care le am uitat.
            Sigur simplitatea asta aduce si dezavantaje.
            Masina cantarea cam 600 kg. Doar 4 copkii au intors una in parcare. Parcase gresit. Daca bate vantul mai tare ori trece un TIR in viteza, te intoarce cu roatele in sus.
            Cu Warburg-ul au vrut sa faca un pas in fata cu toate ca n-au primit un sut in fund.
            Racire cu apa
            Mai grea, facuta din tabla,
            3 cilindri nu 2
            Mai comfortabila cu arcuri elicoidale etc.
            Ce mi sa parut anapoda a fost distribuitoriul cu 3 „platine” si 3 bobine de inductie. O redundanta gasita in motoarele de avion.
            Gata Durak, am obosit si mai am si costita de purcel la tigaie. Asta mica e flamangioasa. Numai bine si shalom in timpurile aste

        • Partea cu 120 km/h e adevărată, am văzut Trabant-urile la ele acasă (în RDG) și chiar mergeau cu 120 km/h. Interesant e că în RDG aveau voie să poarte părul lung chiar și muncitorii, în România era de neimaginat așa ceva 😀

          Tot în RDG, o formație din Anglia, numită Racey, a avut un concert în 1980. În România iarăși ar fi fost de neimaginat așa ceva. Mi-am adus aminte de ei fiindcă asta e muzica ”de pe vremea mea”, cu asta am crescut eu:

          https://www.youtube.com/watch?v=JY3pkagVP64

          Încă nu se inventaseră videoclipurile și nu apăruse nici MTV-ul, piesa originală e din 1979.

          • Asta era muzica ce ajunsese in zona dumneavoastra atunci. La mama ei cred ca vremea ei trecuse. Eu am prins asa ceva pe prima caseta pe care am avut-o, in 1974. Suzi Quattro, Gary Glitter si altii, nu-i mai stiu. S-a intimplat insa ca urmatoarele doua casete sa fie cu Deep Purple, Made in Japan si Machine Head si treaba a fost oabla, fan pina azi :)))
            De fapt prima oara cind am auzit Smoke on the Water a fost intr-o seara in barul hotelului din Olimp in care stateam. Plin de nemti si de suedezi. M-a trimis tata sa-i iau tigari si atunci am auzit riff-ul acela, sa fi fost 1973/4. Mi-a placut din prima. Am luat tigari si am stat in usa pina s-a terminat bucata. Eu tocmai invatasem sa cint splendoarea asta, m-a ascultat tata sa vada daca o cint cum trebuie: https://www.youtube.com/watch?v=xDfcULGTtL4&ab_channel=Electrecord

            Ce ajungeau oamenii sa asculte depindea mult de distributia, pe sub mina, evident, la care aveau acces diskjockey-i, bisnitarii si pasionatii de muzica locali. Spre exemplu eu am ascultat 2 albume Abba pina in 1979 (iarasi, fan pina azi. Vedeti ce-au facut cu Abbatarurile in Londra, am plins ca niste copii cind am vazut asta https://www.youtube.com/watch?v=pAzEY1MfXrQ&ab_channel=AbbaVEVO) dar habar n-aveam de albumul de debut Dire Straits. L-am ascultat abia in 1983. Cum naiba-mi scapase o asemenea bijuterie? Simplu, nimeni din jur nu stia de ea: in mareea de dinainte, aceea de chitare distorsionate si de ritmuri dracesti, de progressive rock si de prostia aia de punk, vine un tip care cinta pe un Fender Stratocaster chel, adica fara efecte, si cinta vocal de n-ar fi trecut la Mamaia de cine stie ce juriu de specialisti in muzica usoara. Usuratica mai bine spus. Pentru cintatul ala (vocal) a luat Grammy, la noi nu s-ar fi calificat. O simpla chestie nu artistica ci de piata, albumul de debut Dire Straits „a spart”. Bon, mai sparsesera si tot soiu’ de „one hit wonders” insa aici succesul comercial este cu asupra de masura acoperit de valoarea artistica. Albumul acela este ascultat in draci si azi. Aici la ani dupa aceea cu o bucata mai putin cunoscuta, Rudiger, exemplu muzica in liniste. Enjoy! https://www.youtube.com/watch?v=wFf5Yi-5o_o&list=PLZj_2ChNhR-97Edc2Sc6nnSsqPI6SXhzq&index=7&ab_channel=MarkKnopfler

            • Domnule Fara Nickname daca nu ati ascultat macar citeva dintre albumele (f prolifici) din discografia suedezilor de la The Flower Kings nu stiti ce pierdeti; desi sint cam New age(multe dintre ideile lor sint naive sau chiar stupide) muzica merita; au piese antologice cum ar fi „Stardust We Are”,”The Big Puzzle”,”I Am The Sun” sau „What If God Is Alone” (cu dedicatie pt. mister H.).

            • @ Lamuritorul 09/11/2023 At 6:12
              I-am vazut in concert pe Flower Kings. Si pe Transatlantic, una dintre trupele mele favorite. Pe Spock’s Beard inca nu. Imi sint familiare cam toate muzicile facute de gasca din jurul lui Neal Morse/Mike Portnoy.

            • RESPECT!!! Sinteti si un mare norocos pt. ca i-ati prins in concert sper ca atunci cind erau mai..tineri din pacate s-au cam uzat….Mare pacat!!
              Si multumesc pt. ca mi-ati reamintit de Spock’s Beard poate prea americani in materie de prog./simfonic rock dar f talentati!!
              Chapeau!!!

          • Și eu ascultam Suzi Quatro ”la vremea ei”, în ’74-’75, mai ascultam și Abba și BZN, dar pe astea le știam de la maică-mea. Însă piesele de la Racey, Some Girls și Boy Oh Boy, îmi era jenă să le ascult când era și maică-mea acasă 😀

            Acum câțiva ani, povestea un englez că avea 9 ani când a auzit prima dată Some Girls și a întrebat-o pe maică-sa ”dar ce fac unele fete și altele nu?”, iar maică-sa i-a dat una după ceafă 😀

          • Dom Harald, ca tot suntem off topic; ati vazut croiala la pantalonii baietilor? Tare-mi place. La bac ori nu mai stiu unde, m-a dus mama la un croitor mai in varsta sa-mi faca costum (nu ca eram diform). Mama cumparase stofa de ai buna din Buhusi. Era stofa de stofa si nu sunt nostalgic.
            Acum nu se mai poarta stilul asta pentru ca necesita mai multa stofa, deci multe oi deci mai multa energie si, ca sa concretizez, nu e bun.
            Schimbarile climatice. Trecem pe pantaloni pe vine.

            • @Robert domnule fain dar dupa mine jazzul daca nu e si un pic soul sau funky si chiar inspre rock pierde multe.Ascultati de ex. The Crusader „Free As The Wind”,superb.

            • @Lamuritorul
              Revad The Blues Brothers cel putin o data pe an.
              Nu stiu daca ati ascultat Yngwie Malmsteen
              Plaja e mare, mai mare ca cea de la Mamaia de anul asta.
              Sunt atat de multe nume care merita ascultate….
              Am o intrebare care ma chinuie de ani.
              Cum vine ca, noua oamenilori ne trebuie muzica?
              Dece muzica ne face placere, dece declanseaza secretie de endofine?
              Nu-mi raspundeti ca ritmul e de vina datorat batailor inimei mamei in uter.
              Dom far de nume poate exemplifica doar daca vrea.

            • @ Robert 10/11/2023 At 1:20

              Sint ultima persoana din lume care trebuie intrebata de ce ne place muzica. Unora, ca am ascendenti cu urechi de tabla chiar daca s-au nascut cu pian in casa, copiii lor fiind la fel ne nemuzicali, muzica fiind pentru ei o kestie oarecare. Bizar, sint interesati de pictura dar simtul muzical le e complet strain.

              Treaba cu ce am auzit in uterul mamei nu poate fi valabila pentru muzica, ea poate fi valabila pentru vocea ei si eventual pentru celelalte voci pe care le vom fi auzit cind eram inca acolo. Ce am auzit in starea intrauterina trebuie sa fie o combinatie de vocea ei (*) (**), zgomote de digestie, de curgere – sintem cufundati in lichid amniotic si sunetele se transmit mult mai rapid prin lichide decit prin gaze – adica zgomotele de functionare a organismului ei, posibil vocile inconjuratoare. Vocea tatalui poatel? Majoritatea nemuzicale. Da, mama ne poate cinta, posibil bine, insa asta ar ramine de studiat. In materie de muzica si de talentul muzical nu am o opinie, accept insa imi e greu sa pricep cum unii nu aud (sau nu inteleg) ce aud eu iar aici nu vorbesc doar de muzica. Am vazut insa si urechi mai bune.

              * Am avut in casa un radio vechi mare, pe lampi. Orion, cu un sunet cald si frumos. (Pina si mult mai tirziu cind incepuse emisia Programului 3, Radio Romania Tineret sau asa in FM sunetul lui era foarte bun si cald). Era in biblioteca la vreun metru de podea, inca nu era plina cu carti asa ca radioul inca avea loc. Eram mic, nu ajungeam la el dar povestea mama ca intr-o dupa amiaza a intrat in camera mea si eu ma suisem pe un scaun si imi lipisem urechea de difuzor avind pe fata o expresie de mirare si satisfactie. Nu am retinut ce muzica era la radio atunci insa imi aduc aminte cu mare precizie ce am auzit pentru prima oara cam in aceeasi perioada de la balconul unui bloc din vecinatate, posibil la pickup sau la radio. Lucretia Ciobanu.
              (**) Intr-un documentar pe Discovery la vremea cind merita urmarit am vazut ceva despre Eurofighter Typhoon. Cind a fost vorba despre selectia pilotilor s-a pus problema ce voce sa aiba avionul daca pilotul are probleme. S-a studiat si zicea ca pilotii fiind barbati de 20-30 de ani au reactionat cel mai bine la vocea usor ingrijorata a unei femei de 40-50 care le spunea „pull up, pull up”. Deci nu la vocea nevestei furioase ca n-ai dus gunoiu’ si te-ai mai si uitat lung dupa gleznele uneia acum 5 ani ci la vocea mamei. Asta e cit se poate de plauzibil.

              La treaba cu inclinatia catre muzica si cu sentimentele pe care ea le genereaza unora nu sint capabil sa raspund.

            • Robert, excelent domnule, cit despre Malsteen e prea metal pt. mine,ii prefer totusi pe Al Di Meola cu albumele lui mai inspre jazz si tot ce inseamna flamenco, tango,latin, oriental(;The Grand Passion,Orange And Blue,Soaring Through A Dream),pe chitaristii de smooth jazz si de fusion gen George Benson (sublim in anii 70).
              Cit despre chitaristi pot sa scriu multe (revin) mai ales despre cei japonezi extrem de subapreciati.
              Apropo ca idee dintre saxofonistii preferati John Klemmer dar cel din anii 70…magnific!!!
              Respect!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

          • Nu cred ca avem de ce sa ne fie rusine cu muzica asta, noi astia de la sectia babalaci conform buletinului/pasaportului. :))
            Inca mai avem mult de tot de lucru sa ne facem ascultati in pofida bruiajului si mai ales intelesi.

          • Au fost si in Ro „de-astea” : formatia Boomtown Rats in Bucuresti. Prin 1976. Si care canta punk. A fost si o secventa de vreo 15 sec data la TV de Petre Magdin la „Clubul Tineretului”, tot atunci.

  11. Din umorul cazon: „Dacă nu ai reuşit din prima încercare, înseamnă că nu ai folosit ciocanul potrivit. Alege unul mai mare şi mai încearcă o dată”.

    • Dom. Opris, am una mai buna. Foloseste ciocanul facut pentru lucrul respectiv. Mai mare, nu e intotdeauna mai potrivit.
      Acum fara inuendo; am avut de schimbat niste nituri intr-un lantz cu role…ma rog, poveste lunga. Era in Turcia si instalam o masina unealta.
      Am cerut un ciocan de 250 de grame. Erau ciocane acolo cat China dar nici unul sub un kg. S-au uitat la mine ca la un extraterestru dar mi-au adus unul si „cum o pusa cum se dusa, parca fi pustia unsa”
      E vorba de moment cinetic si alte alea care nu-si au rostul a fi discutate aici.
      Numai bine va doresc.

  12. Nu știu de ce, dar cred că chestia asta cu Apocalipsa Climatică intră în șirul problemelor pentru a speria lumea, de tipul Covid, războaie atomice, roboți umanoizi, etc. Lumea trebuie înspăimântată pentru a fi ținută în ascultare.
    NB. Schimbări climatice au mai fost și nu a pierit Lumea.

    • „NB. Schimbări climatice au mai fost și nu a pierit Lumea.” Tocmai am terminat ieri de vizualizat documentarul „Life on Our Planet”. Un documentar foarte bun cu vocea lui Morgan Freeman. Veti afla acolo ca au existat niste extinctii in masa datorita schimbarilor climatice bruste (provocate de diversi factori naturali). Aceste extinctii in masa au distrus chiar si 90% din toate speciile de animale, insecte si plante care existau in momentul in care a avut loc cataclismul.
      Totusi, intr-o nota pozitiva, datorita ultimei extinctii in masa, mamiferele au luat locul dinozaurilor.
      Tot in documentar se spune ca pe Pamant a fost de obicei cald, nu frig, iar caldura a fost in general benefica dezvoltarii vietii iar frigul a fost daunator. Intre caldura si frig, si eu as alege caldura. Din punctul meu de vedere, este mai usor de gestionat caldura si mai benefica vietii.
      Desigur, ar trebui investit resurse in sisteme de irigatii, dar o clima mai calda, inseamna teoretic si o dezvoltare mai buna/rapida a plantelor, cu conditia sa aiba apa.

      • Mie-mi transpira radiatorul la masina. Trebuie sa aiba o gaurica mica acolo, mica ca un graunte de praf de pe muntele Pfaf. Ei dom Narci, de aici am angose; voi ajunge la serviciu fara sa gripez motorul? Am in portbagaj 4 bidoane de 2 litri cu apa, ajung?

  13. În capitolul 7 al cărții sale Climate Change Isn’t Everything, profesorul Hulme formulează câteva obiecții posibile asupra poziției sale și oferă contra-argumente. De exemplu, obiecția no. 5 este aceasta:

    Vorbești ca un negaționist al climei, ca un „frânar” (delayer) al climei sau ca o Pollyanna, o persoană excesiv de optimistă sau orbită de optimism.

    Ultima critică este evidentă. Răspunsul meu este următorul: „Nu vă preocupați de ceea ce sunt sau de cine par a fi, ci implicați-vă direct în problemele și argumentele pe care le-am prezentat”. Cu alte cuvinte, nu încercați să forțați poziția mea să intre într-o categorie prestabilită, fie că este vorba de negaționist, „frânar” (delayer), contrarian, călduț, sau orice altceva… Am precizat că utilizarea mea dată termenului de climatism este radical diferită de cea a lui Steve Gorham în cartea sa Climatism! din 2010. Argumentul prezentat aici este argumentul meu, al nimănui altcuiva. Ideea generală este că poziția privind schimbările climatice avansată de diferiți autori ar trebui evaluată și judecată în funcție de meritele lor. Nu ar trebui să se accepte sau să se respingă o poziție „doar pentru că” autorul ei este etichetat drept „alarmist climatic” sau „contrarian climatic” sau orice altceva.

  14. O menționare respectuoasă a unui autor român

    Ultimul paragraf al cărții Climate Change Isn’t Everything este acesta:

    În final, permiteți-mi să menționez cartea lui Lucian Boia, Weather in the Imagination (Reaktion Books, 2005). Am dat prima dată peste această cărticică acum mai bine de cincisprezece ani și am recitit-o de câteva ori de atunci. Deși oarecum idiosincratică, ea oferă o scurtă poveste fascinantă a ideii de schimbare climatică în culturile umane. Boia evidențiază anxietatea culturală de lungă durată, care se regăsește de-a lungul istoriei umane, conform căreia clima este fragilă și vulnerabilă și că, odată destabilizată, nu va mai oferi condiții favorabile pentru viața și înflorirea omului. Această anxietate ne însoțește și astăzi, dar ar trebui să o recunoaștem pentru ceea ce este și să nu o exagerăm, să nu o lăsăm să ne paralizeze sau să îi permitem să ne îngusteze viziunea asupra viitorului.

  15. N-am citit cartea din care este tradus capitolul de mai sus, dar pare scrisa în spiritul ideilor lui Bjorn Lomborg. Ultima lui carte, Best Things First, vine cu o abordare pragmatica a răspunsului umanitatii la provocările legate de schimbările climatice (indiferent de cine sau ce le generează). El spune ca practic putem cheltui mult mai putini bani decât cei alocați acum pentru un proiect de geoinginerie cu rezultate incerte, pentru a rezolva in schimb si in mod sigur probleme cu adevărat urgente și serioase ale lumii sărace. Pentru cei ca mine, care refuza sa citească carti care nu se pot pipai, cartea e cam scumpa, dar exista pe Amazon exemplare mult mai ieftine la mana a doua si bineînțeles in varianta digitala.
    Bineînțeles ca Bjorn L. este plătit de industriile de combustibili fosili din Danemarca, tara cu cel mai dezvoltat sistem eolian din lume și cu aproape zero producție de cărbuni și foarte mica de petrol!!

    • ”Spiritul lui Bjorn Lomborg” se poate admira și în ultima lui apariție publică din cadrul noii Aliance for Responsible Citizenship din Anglia:

      „Odată ce încetăm să ne mai speriem fără motiv, putem fi de fapt incredibil de deștepți”

      Lomborg spune că lumea nu este pe sfârșite, că viața s-a îmbunătățit dramatic pentru aproape toți oamenii de pretutindeni și că există soluții mai inteligente decât politicile climatice. Rolul energiei ieftine, abundente, scalabile, fiabile este extrem de important.

      https://www.youtube.com/watch?v=Klcsgp3wrh4

  16. O descoperire remarcabilă

    Pe 30 octombrie 2023, un grup de cercetători de la MIT au publicat în revista PNAS studiul Plausible photomolecular effect leading to water evaporation exceeding the thermal limit

    Dintr-o preezentare publicată de MIT am selectat câteva paragrafe care subliniază rolul noii descoperiri:

    Evaporarea are loc tot timpul în jurul nostru, de la transpirația care ne răcorește corpul până la roua care dispare în soarele dimineței. Dar este posibil ca înțelegerea științei cu privire la acest proces omniprezent să fi lipsit o piesă în tot acest timp.

    În ultimii ani, unii cercetători au fost nedumeriți când au constatat că apa din experimentele lor, care era ținută într-un material asemănător unui burete cunoscut sub numele de hidrogel, se evapora cu o rată mai mare decât cea care putea fi explicată prin cantitatea de căldură, sau energie termică, pe care o primea apa. Iar excesul a fost semnificativ – o dublare, sau chiar o triplare sau mai mult, a ratei maxime teoretice.

    După ce a efectuat o serie de noi experimente și simulări și a reexaminat unele dintre rezultatele obținute de diverse grupuri care au susținut că au depășit limita termică, o echipă de cercetători de la MIT a ajuns la o concluzie surprinzătoare: În anumite condiții, la interfața unde apa întâlnește aerul, lumina poate provoca direct evaporarea fără a fi nevoie de căldură și, de fapt, o face chiar mai eficient decât căldura. În aceste experimente, apa a fost ținută într-un material hidrogel, dar cercetătorii sugerează că fenomenul poate avea loc și în alte condiții.

    Fenomenul ar putea juca un rol în formarea și evoluția ceții și a norilor și, prin urmare, ar fi important să fie încorporat în modelele climatice pentru a le îmbunătăți acuratețea, spun cercetătorii. De asemenea, ar putea juca un rol important în multe procese industriale, cum ar fi desalinizarea apei cu ajutorul energiei solare, permițând poate alternative la etapa de a transforma mai întâi lumina solară în căldură.

    Noua descoperire vine ca o surpriză, deoarece apa în sine nu absoarbe lumina în mod semnificativ. Acesta este motivul pentru care se poate vedea clar prin mulți metri de apă curată până la suprafața de dedesubt.

    Autorii concluzionează:

    Interpretăm aceste observații prin introducerea ipotezei că fotonii din spectrul vizibil pot desprinde clusterele de apă de pe suprafețe datorită gradienților mari de câmp electric și forței de cuadripol pe clusterele moleculare. Numim procesul de evaporare indusă de lumină ca fiind efect fotomolecular. Evaporarea fotomoleculară ar putea avea loc la scară largă în natură, având un impact potențial asupra climei și creșterii plantelor, și poate fi exploatată pentru tehnologii energetice și de apă curată.

    • Bunică-mea știa lucrurile astea în urmă cu 50 de ani. Usca iarna cearșafurile la soare, chiar dacă erau -20 de grade afară. Știa că nu contează cât e de frig, trebuia să fie soare și cearșafurile se uscau.

      O ajutam să le întindă pe sârmă, se făceau imediat ca tabla fiindcă erau stoarse la mână, dar se uscau dacă era soare.

      • Dom Harald, se uscau si daca nu era soare, am ajutat si eu o mama (aia unica si proprie) sa intinda cersafuri pe ger.
        Aici e vorba de sublimare. Apa poate trece din faza solida in cea gazoasa trecand peste faza lichida. Ca si iodul si mai stiu eu ….
        Ce descrie domnul Cranganu e alta mancare de peste.

          • V-am ravasit vaz. Hai un banc cu mama-i numai una, aia care usuca cersafuri prin sublimare. 8 Martie.
            Copii, dati-mi un exemplu ca mama voastra e unica:
            Jijel: mama usuca cersafuri pe ger, e numai una.
            Bula: Mama mi-e foame. Du si vezi in frigider Bula, sunt doua parjoale. Mama e numai una!!!

      • in stare solida apa devine termoizolanta, cu densitate mai mica si volum mare de goluri; prin solidificare superficiala caldura latenta ar putea forma vapori in interior, incat sa coexiste simultan toate cele 3stari de aagregare, ale caror limite in cazul apei sunt destul de greu de definit, dovada anomalia apei intre 0-4C; la densitatea ghetii, vaporii ar putea difuza catre exterior; o alta anomalie a apei este efectul Mpemba: apa fierbinte îngheata mai rapid decat apa rece;

        • @Prototipescu – iar recităm din manuale fără să înțelegem ce recităm.

          Discuția era simplă: la -20 de grade se formează vapori de apă, dacă e soare. Deci lumina în sine (radiația electromagnetică) e cea care contribuie la evaporarea apei, indiferent dacă inițial e lichidă sau solidă.

          • Harald, dar de radiatie neagra ai auzit? Asa se usuca cersafuri noaptea, ce naiba. Si acum pe bune, cat de putina radiatie vine, apa tot se sublimeaza. Utie la Antarctica si Arctica, devin tot mai scojite daca n-ar ninge, Eh?

    • Fascinant articolul ca si comentariul dvs.
      Ce inteleg e ca caldura necesara schimbarii de faza (caldura latenta de vaporizare) poate veni si din ale spectre de frecventa, nu neaparat infrarosu. In cazul buretelui hidrogel, datorita „finetii” structurii, o lumina cu o lungime de unda mai mica decat IR poate face acelasi lucru, evaporare.
      Gresesc? Ori e un fenomen nou.

  17. Politicul nu are ce căuta în știință. Când se amestecă, rezultatele nu pot fi decât negative, uneori dezastruoase (a se vedea cazul sovietic – ilustrat de faimosul Lâsenko).
    Știința operează cu date și fapte, și are principiile ei. Nu e politică. Nu are relevanță dacă o opinie are 97% susținători, dacă nu există o altă planetă, similară cu Terra, cu care să putem face comparații. Dacă am călători în timp în Evul Mediu, am constata că toți, inclusiv savanții, erau convinși că Pământul e plat. 100% – unanimitate de opinii. Pe la 1700 Academia Franceză a decis, la fel în unanimitate, că meteoriții nu pot proveni din cer, deoarece în cer nu există pietre.
    Pentru cine are răbdare, iată aici cam cum era văzută problema în anii ’70. Articolul e tradus din Paris Match: http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/scanteia/1975/06/scanteia_1975_06_10202.pdf
    Treceți peste primele 4 pagini, care relatau plimbarea lui Ceaușescu prin America Centrală, la doar o lună de la catastrofalele inundații din 1975, provocate nu de schimbările climatice, ci de politica tembelă de sorginte sovietică, de a îndigui tot ce se putea îndigui, în special în lunca Dunării. Mergeți la pagina 5 și veți vedea că la vremea aceea se vorbea nu de încălzire, ci de răcire globală. Existau și atunci climatologi, și ce să vezi, în schimb nu exista „consens”.

  18. E un pas înainte acordul că există aceste schimbări acum evidente pentru toată lumea. Era mai înțelept dacă nu erau negate atât de multă vreme, pentru că se puteau pregăti măsuri mai din timp. Responsabilitatea e atât pe dreapta politică din spațiul anglosaxon, care le-a negat, cât și pe stânga, care le-a instrumentalizat ideologic.

    • ”se puteau pregăti măsuri mai din timp”

      Da. Se puteau desființa și centralele nucleare ale Franței, dacă se mișca Macron mai cu talent! 😀

    • @Virgil Iordache
      Era mai înțelept dacă nu erau negate atât de multă vreme

      Schimbările climatice nu au fost negate „atât de multă vreme” pentru că ele co-există cu planeta noastră de câteva miliarde de ani. Exprimarea dvs. este (voit) ambiguă: Nu distingeți între variabilitatea naturală a climei și componenta sa antropogenă. Dacă totalul schimbărilor climatice din, să spunem, ultimele două secole reprezintă 100%, puteți să spuneți fără nicio îndoială câte procente aparțin variabilității naturale și câte procente sunt datorate activităților antropice?

      Eu am reprezentat grafic contribuțiile climatice semnificative în perioada 1850 – 2018, folosind datele oficiale publicate de NASA.
      Din Figura 3. Influențele umane și naturale asupra climei, 1850 – 2018 a articolului Când modelele climatice sunt „tunate”, precum femeile… Câteva observații despre sfârșitul obiectivității științifice și trecerea de la climatologie la calamitologie, rezultă că de la începutul secolului al XX-lea contribuțiile umane nete actuale (CO2 și alte gaze cu efect de seră) sunt de ordinul a 2,4 W/m2 din totalul radiației emise de planetă (240 W/m2), adică 1%.

      Dacă acest ultim procentaj vi se pare prea mare, vă propun un exercițiu simplu de aritmetică:

      Comparați influența antropogenică asupra climei cu influența consumului unei jumătăți de castravete asupra alimentației umane zilnice.

      O jumătate de castravete = 22 calorii
      Dieta zilnică a omului = 2000 de calorii
      Influența consumului unei jumătăți de castravete asupra alimentației umane zilnice:

      (22/2000) x 100 = 1.1%

      • Domnul Crânganu, domnul Virgil Iordache, m-am uitat pe biografia mnealui ca parca mi se parea cunoscut, este unul din cei 97%, cred ca e chiar mai multe procente si mai baga si mnealui batu prin gard ca e in fisa postului.

        • Spre cresterea nivelului stiintific al platformei biohohologul asta mistic, bizar si* … luase o pauza de-aici mai acum 3 ani. Dar na, toate lucrurile bune au un sfirsit.
          ===============================================

          *Unele epitete sunt prea tari.

          C. Crânganu

      • Depinde de cum folosesti castravetele…poate duce la consum de energie.
        A ras cineva asta vara ca i-am dat vecinei un castravete din recolta proprie.
        Nu mai continui.

      • Au și componentă umană, domnule Crânganu, pe lângă cauzele solare de diferite scări temporale geologice și de sute de ani. Cea umană e o componentă mică, dar la scara de timp a unei generații umane e suficient ca să producă efecte și ce constatăm e evident. La fel de evident e că se iau și decizii proaste în numele schimbărilor de temperatură și regim al precipitațiilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie căutate soluții reale, cum ar fi pentru microclimatul ceva mai favorabil și viitoarele resurse de apă în sudul și estul României. O abordare orientată spre soluții pentru atenuarea efectelor e mai de folos decât să căutăm mereu evidențierea abuzurilor, dar firește că e mai dificllă, și în plus nu ne aduce aplauzele raidicalizaților de nicio parte.

        • Desigur, există o componentă umană a bugetului energetic planetar și am indicat, sper, destul de clar cât reprezintă acea componentă. De curiozitate, ați studiat puțin graficul pe care vi l-am indicat? Cum vi se pare contribuția umană la bugetul energetic planetar prin comparație cu aportul energetic al unei jumătăți de castravete la bugetul energetic diurn al unei persoane?

          • Domnnule Crânganu, faptele obiective științific nu se stabilesc în presa de popularizare și nu aici între oameni de știință se discută grafice, tabele, etc.. Există o literatură științifică suficientă în Web of Science în domeniile respective legate de procesele complexe din spatele schimbărilor climatice pentru a dovedi în limite rezonabile de certitudine că avem o influență destul de mare asupra dinamicii climatice în ultimii ani. Cartez aceste cunoștințe pentru studentii cărora le predau în mod echilibrat toate aspectele, cât pot de obiectiv, bazat pe autoritatea autorilor și prestigiul revistelor, cum cred că faceți și dvs… Ca doi oameni care nu lucrăm direct în domeniu ca cercetători ne putem baza pe o analiză completă a literaturii și să o transmite echilibrat.

            • Nu vă cunosc activitatea profesională, dar în cazul meu, diversele aspecte legate de schimbarea sunt direct legate de profesiunea și experiența mea :

              Clima este un fenomen geofizic. Clima face parte din mediul fizic al Pământului și este studiată în cadrul domeniului geofizicii. Geofizica este o disciplină științifică care explorează proprietățile și procesele fizice ale Pământului și ale mediului înconjurător, incluzând studiul atmosferei Pământului, al oceanelor, al uscatului și al interacțiunilor dintre acestea care modelează clima. Geofizica acoperă o gamă largă de fenomene, inclusiv modelele climatice, dinamica atmosferei, curenții oceanici și interacțiunile dintre diferitele sisteme ale Pământului, care influențează în mod colectiv clima.

              Știința climatică (climatologia) nu este o disciplină per se. Este un domeniu multi-disciplinar de studii în care se regăsesc geofizica, geologia, astrofizica, paleontologia, meteorologia, glaciologia, fizica atmosferei, oceanografia fizică, chimică și biologică ș.a.

            • Domnule Crânganu, nici eu nu v-am cunoscut activitatea științifică, dar am intrat în Web of Science, am căutat publicațiile dvs și am văzut zona dvs de compenteță. Puteți face și dvs la fel, e modalitatea standard să ne cunoaștem în lumea științifică. Sau pe ORCID mai pun unii, dar am văzut că nu folosiți. E destul de limpede că știm cam despre ce e vorba în domeniu, dar că depindem amândoi pentru obiectivitate de sinteze ale literaturii cât mai corecte posibil și că în niciun caz nu putem spune că avem autoritate științifică personală în chestiunea schimbărilor climatice. Dar ne putem baza pe a altora. Altminteri, sper să am onoarea să vă cunosc la vreun eveniment științific sau didactic în viitor. Numai bine,

        • Cocos, esti bine?
          1- la SCALA de timp nu la scara de timp! Nu exista scara de timp a unei ceva, generatii sau ce bidiganii iti umbla tie prin capsor. Asta-i una.
          2 – Ia prezinta mata ce e aia „abordarea orientata spre solutii pentru atenuarea efectelor” si vedem mai apoi. Hai, cu cuvintele tale. Daca esti cuminte promit sa nu dau foarte tare.
          2 bis „efectele” caror fenomene? Pe rind. Cu date, diagrame si formule. Apoi vii si propui solutiile la respectivele efecte. Identificate unul cite unul. Si vii apoi si iti propui solutiile. Stiintifice si daca poti ne luminezi asupra celor tehnologice. Te hotarasti: ori esti ce scrie pe site-ul Unibuc si esti capabil si demn sa scrii la nivelul universitar necesar ori ai o problema. Treaca mearga, treaba ta s-o rezolvi insa daca doar vorbesti atunci insasi Universitatea Bucuresti are o problema. Am serioase rezerve ca-ti poti sustine alegatiile.
          2 a treia: „atenuarea efectelor” a ce? Ti s-a scufundat Bangladeshu’? Ti s-a acidifiat oceanu’? O fi crescut nivelul general al oceanelor (daca exista nivelul general al oceanelor) si geofizicienii n-au aflat inca? Daca da, ia fa bine si pune aici datele care sustin asa ceva.
          2 a patra: Ti s-o fi redus biodiversitatea? Cind, unde, cum? Daca asta-ti e ipoteza vii si propui ca e din cauza aia sau ailalta. Si-ti sustii ipoteza cu date nu cu vorbe. Altfel ce vorbesti nu este vrednic de discutie, iar asta spune suficient de multe despre tine nu despre cei care te chestioneaza.

          PS 1 – Domnul profesor Cranganu m-a atentionat ca in ce te priveste am folosit citeva epitete aspre in ce-am scris anterior. Bunul domn a avut dreptate sa nu le publice si-i cer inca o data iertare. Pina la proba contrarie n-am de ce sa-ti cer tie iertare insa domnului profesor Cranganu da, chiar am, as fi fost onorat sa-i fiu student. Nu e cazul la tine, nu ai nici calibrul si nici adincimea necesare.
          PS 2 – nu cred ca vrei sa stii ce credea despre de-astia ca tine regretatul profesor (Acad. Dr. Docent) Theodor Neagu.

        • Cum se poate minca ciocolata fara a minti:

          „Au și componentă umană, domnule Crânganu, pe lângă cauzele solare de diferite scări temporale geologice și de sute de ani.”

          Cand eram copil am facut pipi in oceanul Atlantic care asadar are si o componenta umana. Incontestabil .

          „Cea umană e o componentă mică, dar la scara de timp a unei generații umane e suficient ca să producă efecte”

          Evident si la fel incontestabil: si la scala de timp de 20 de minute e suficient sa produca efecte. Si in doua secunde produce efecte. O basina -scuzati expresia- intr-un uragan produce efecte.

          ” ce constatăm e evident. ”

          Iarasi incontestabil: ce constatam e evident. Ca daca nu e evident nu constatam.

          „se iau și decizii proaste în numele schimbărilor de temperatură și regim al precipitațiilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie căutate soluții reale,”

          Exact: se bea si Esenta de Sarpe , se dau si acatiste si se fac si procesiuni in Noaptea de Sanziene , pentru tinerete vesnica , dar asta nu inseamna ca nu trebuie cautate solutii reale impotriva imbatranirii si a mortii -macar in Sudul Romaniei.

          Asa cum si gura pacatosului poate grai adevarul , si gura omului de stiinta poate minca ciocolata – pe persoana fizica si in public- fara sa spuna nimic , despre nimic. Chiar si specialistii in fizica cuantica au dreptul la opinie despre Britney Spears si la exprimarea in public a unor onomatopee si expresii faciale in timp ce molfaie ciocolata. Specialistul in fizica cuantica e liber inclusiv sa pretinda in discurs public ca bosonul Higgs este motivul pentru care trebuie sa votam partidul X si sa marim TVA la crapul de balta cu exact 12,35 % .
          Omul e liber sa-si dea cu parerea daca are vreuna , iar daca nu are e liber sa se prefaca . Ba chiar e liber sa sustina in public ceva total contrar parerii sale . Ca sa se bage in seama nu are nevoie de argumente , e suficient sa se declare ingrijorat si sa emita emfatic niste banalitati sau aberatii evidente (sic) „ce nimic nu au a spune”.
          Omul e platit sa presteze ca „influencer” , ca deformator de opinii , deci el propaga emotii si „impresii” .
          Cea mai grava eroare este sa il bagi in seama , sa relationezi cu el , cu „drama” .

          • Cine sunteti domnule, parca miros ceva. Oricum felicitari pentru peioratie. Mi-ati facut seara. Excelsior.
            M-ati intrerupt, imi taiam unghiile la picioare in speranta ca voi face o racitura buna cum face Rifca am si niste morcov. dar am dat de comentariul dvs.
            De departe aveti mai mult umor ca mine.

          • Am recitit, initial parea o gluma dar nu e. Reconsiderati postarea me anterioara. V-am luat in serios de data asta. Dati-mi un timp sa rumeg.
            Numai bine.

  19. @Virgil Iordache… Era mai înțelept dacă nu erau negate atât de multă vreme, pentru că se puteau pregăti măsuri mai din timp.
    Care a fost ala care le-a negat? Numeste-l ca-l maninc. Si cind trebuia sa fie rcunoscute, prin 70 cind era racire globala, sau prin 80-90? Si care erau masurile alea din timp? Hai spune, ca nu spun la nimeni!
    Nea Virgile, se pare ca inca nu ai inteles nimic din propozitie, dar e bine ca ai si mata o pozitie ferma, un adevarat barbat…

  20. Este extrem de dificil sa aduci la masa dezbaterilor intreaga suflare omeneasca ce in ceasul al doisprezecelea intelege majoritar existenta acestor schimbari climatice ce ne bulverseaza existenta .Singura solutie ce ne duce pe toti spre a intelege „iarna vrajbei noastre ” este aceea ce nu ne lasa alternative .Indiferent cit dorim a ne contra pe subiect in final constatam ca nu avem alternative .Acelasi lucru se intimpla si in mai toate politicile de tara .Natiunile se gasesc in fata lipsei de alternativa .Natiunile Europei nu au decit o unica solutie de acceptat fie ea la nivel teritorial si administrativ , politic social sau climateric si medical . Nu avem de ales . Alegerea a fost facuta deja .anii ce vin ne vor arata asta cu prisosinta .Suntem intr-un secol ce nu ne ofera alternative .Indiferent cit de mult va evolua stiinta fara punerea de acord a intregului nu vom putea face fata vremurilor .

  21. Este in firea omului sa produca mai intai probleme ca ulterior sa caute mijloace sa le rezolve.
    Intre timp avem atate probleme incat este din ce mai mult nevoie de metode drastice, nu de ciocan si nici barol, este razboiul.
    Sunt generatii actuale de tineri care nu cunosc decat probleme, s-au nascut deja „problema” cel tarziu incepand cu primii ani de viata problemele sa rostogolesc incepand cu locul de gradinita si pana la o „scoala buna” pe care parintii au cauta in disperare nemaivorbind de milioane de copiii care se nasc intre daramaturi sau cu mirosul de hoit si moarte in nas.
    Personal m-am saturat ca de mere acre sa aud pe peste tot ca „toata lumea” nu doerste decat se faca vietele mai bune, „Make a better life” in contextul climatic pentru urmatoarele generatii, cele actuale oricum nu mai pot schimba NIMIC.
    Cei care demostreaza, se lipesc de asfalt, manjesc cladiri si opere de arta insa consuma energie cat eu am consumat in 30 de ani sunt indreptatiti s-o faca, dreptul la demonstratie este garantat, cel putin in lumea occidentala.
    Nu vor rezolva absolut nimic insa produc foarte mult deranj la toate nivelurile, politicul fiind chior daca nu complet orb, ba mai si sustine actiunile.
    Sa mearga stimabili la Peking sua Moskova si sa lipeasca de sosea, sunt convins ca nu vom mai avea probleme cu dansii.
    Chiar daca omul are un impact asupra climei, multe intrebari fara raspuns, nu exista nici un mijloc la scara globala care poate avea influenta.
    Este naiv, inconstient, iresponsabil si stupid sa crezi daca in Europa prim metode coercitive impuse politic se rezolva problema incalzii globale asa cum este la fel de stupid sa crezi ca exemplul pe care il oferi va fi urmat si de altii.
    Nu suntem in masura sa scapam de gunoaie si plasticul din mari si oceane, din ape curgatoare , de pe pamant , care pot fi colectate, mecanic cu efort financiar substantial insa pe care nimeni nu doreste sa-l faca pt ca rezultatul, curatenia mediului nu produce nici un profit palpabili si masurabili pe vre.un cont.
    Atunci de ce sa ma strofoc sa investesc in nu stu ce baliverne si technologii care eventual dar nu se stie daca produc efectele dorite, barosul financiar cu care insa guvernul loveste in populatii este extrem de greu cu toate subventiile si alte artificii pe care tot noi le platim.
    Nu ma intereseaza incalzirea globala si nici nu sunt dispus sa fac ceva impotriva ei atata timp cat gunoiul si mizeria „lumii civilizate” sufoca planeta, sutele de mii tone de gunoi importate de Romania dar nu numai din tarile dezvoltate aratand ipocrizia „oamenilor de bine” care doresc o planata curata si ne obliga sa acceptam masuri dintre cele mai controversate.

    • Dom Bruno, ca sa adaug la peioratia dvs, in engleza din pacate, citez din Master Deepak Chopra. Mare filozof contemporan:
      „Transcendence serves ephemeral chaos”
      „The world quiets dimensionless abstract beauty”
      „Good health alleviates the light of facts”
      „The universe explains boundless external reality”
      „God inspires self-righteous molecules”
      „Culture corresponds to immortal self-knowledge”
      Und so weiter…..

    • Wow!

      „There is lot of climate exaggeration! Climate is not the end of the planet, so planet’s going to be fine!”

      Are loc o schimbare a taberelor de influență?!

      There is no climate crisis, thank you Mr. Gates!

  22. Noiembrie 2022: Germania adoptă legea eliminarea treptate a cărbunelui până în 2030

    Aprilie 2023: Germania începe închiderea ultimelor trei centrale nucleare

    Octombrie 2023: Germania redeschide centralele pe cărbune care au fost închise la gură

    Noiembrie 2023: Germania anunță că ar trebui să punem capăt visului de a elimina treptat energia pe bază de cărbune în 2030. Ministrul german de finanțe respinge renunțarea la cărbuni în 2030 dacă țara nu va avea energie la prețuri accesibile.

    Bine ați venit din nou la circ!

  23. Ce mai studiază oamenii de știință britanici?

    O campanie împotriva cărnii similare celei împotriva țigărilor

    Oamenii de știință de la Universitatea Durham din Marea Britanie au venit cu o abordare nouă pentru a reduce consumul de carne care, alături de produsele lactate, reprezintă aproximativ o șeptime din emisiile globale [gaze cu efect de seră].

    Agricultura industrială nu numai că joacă un rol semnificativ în criza climatică, dar este responsabilă și de pierderea pădurilor și de declinul biodiversității.

    Oamenii de știință au luat un grup de 1.000 de adulți care consumă carne și i-au împărțit în patru grupe. Participanților li s-au arătat apoi imagini cu mese calde etichetate cu un avertisment privind clima, sănătatea sau pandemia, sau fără etichetă.

    Toate etichetele au avut un impact și i-au determinat pe cei care mâncau carne să aleagă opțiunea vegetală în 7-10% din cazuri.

    Participanții au considerat că etichetele de avertizare privind clima erau „cele mai credibile”. Aceste etichete arătau peisaje carbonizate de foc și aveau următorul text: „Atenție: Consumul de carne contribuie la schimbările climatice”.

    Detalii,

    https://www.independent.co.uk/climate-change/news/meat-cigarette-vegan-diet-warnings-b2438993.html

    • Da, am citit si mi-a starnit acelasi sentiment pe care-l am cand deschid un pachet de tigari dimineata. Urmeaza etichete pe prezervative; nu le folositi ca scad dramatic rata natalitatii. Si alte alea.
      Nu folositi rachete nucleare

    • Fratele bunicului a murit in WW1. Nu in lupta ci de tifos
      Am fumat Marasesti dar si mult timp Carpati fara filtru.
      As lupta ca la Marasesti impotriva celor care incearca sa imi impuna un mod de viata si ma jefuiesc cu taxele pe tigari.
      Si asa, daca as muri mai tanar ei ar continua sa se bucure de pensia care nu ar mai fi platita si de banii necheltuiti pentru sanatatea mea.
      Nici nu mai pun vreun smiley ca de obicei.

      • Apropo de taxe pe fumarit. Eram in Berlin in gara (Hauptbahnhof) secolul trecut. Stiam ca se vand tigari pe sub mana acolo. Ma duc la unu cu un rucsac in spate si cu un pachet de tigari in mana si-l intreb, „wie viel”? Si-mi raspunde „drei mark”. Raspund; haoleu mancati-as opii, da-mi 3 pachete.
        Aici cumpar tigari de la indienii din rezervatii. Au voie sa le vanda fara taxe la stat. Cica e parte din traditie; pipa pacii etc.
        Iaca evaziune fiscala Durak.
        PS. Cel mai bun Carpati era ala de Timisoara.

  24. Urmaresc cu viu interes articolele informative ale d-lui Cranganu. Din pacate insa, in ciuda tuturor argumentelor expuse chiar de dansul, vad ca trage inevitabil aceeasi concluzie, care spune ca de fapt nu trebuie sa facem nimic impotriva schimbarii climatice, ci solutia e mereu in alta parte. Lipseste elementul practic din tot acest cumul de argumente, ca in proverbiala padure care nu se vede din cauza copacilor.
    Da, d-le Cranganu, ratam ca si colectivitate sansa de a nu ne sufoca pe noi insine. Putem sa incepem prin a nu mai arata cu degetul ci prin a pune umarul la incetinirea schimbarii climatice.

    • Draga Claudiu,
      e un mare avantaj sa stii sa citesti, dar si mai mare ar fi daca ai intelege.
      Citeva rinduri mai sus donmul profesor explica cum e cu contributia oamenilor, vorbeste f plastic despre castravete.
      Daca ai citit si asta ai putea face apel la logica, daca detii asa ceva, ce masuri trebuiesc luate pt a corecta un castravete?

      • Draga Neamtule,

        Una e sa citesti alta e sa te prefaci ca nu intelegi. Iti explic mai pe indelete poate reusim sa evoluam putin.
        Fiecare castravete iti adauga putin la burtica. „donmul” profesor cum ii spui a calculat 1.1% din consumul zilnic de calorii. Sa o luam de buna.
        Daca mananci un castravete in plus pe zi si consumi cu 1% mai multe calorii in fiecare zi nu patesti nimic. Daca in schimb nu faci deloc miscare si te imbuibi cu castraveti pe langa ce mancai pana acum cresti exponential.
        Solutia evidenta: treci la dieta.
        Solutia comoda promovata aici: stai chill ca poate trece.
        Eu zic ca nu e bine sa stam chill. Ca pana acum nu a trecut.
        E incomod sa stai sa te gandesti la lucruri care conteaza, dar foarte usor sa persiflezi. Mai bagi un apel la logica, mai discuti despre un castravete, trece timpul, se mai incalzeste planeta, ne trezim in fiecare zi la fel de surprinsi dar la fel de siguri ca nu patim nimic. Si asa iti ascunzi mediocritatea si faci misto de „don’t look up” ca de, tu crezi in castravete.

        • Draga Claudiu,
          imi pare rau pt tine, dar logica nu e partea ta tare. Cind vorbim de 1,1%, vorbim de 1,1%, daca te indopi cu castraveti toata ziua, atunci nu mai e 1,1%, ci 10, 15, 50.
          Astazi e deci, 1,1%, deci astazi ar trebui sa iei masuri, dupa mintea ta, pai ia-le!
          Nu vad nici un scenariu prin care cele 1,1% ar creste „exponential”? Nu cred ca omul, in aroganta lui, ar fi capabil sa manince atita castravete. Nu ca n-ar vrea, dar pur si simpu e prea mic, nu-ncap in el atitia castraveti. De ce exponential, de ce nu linear, nici tu nu stii, dar suna bine. Cum era cu drobul de sare?

          Adevarul ca nu-mi plac castravetii, doar murati, dar nu prea multi!

          • Din experiențele urmașelor Evei, preocupate de siluetă, cam 2-3 kg de castraveți ”încap” în corpul uman, înainte ca organismul să ia măsuri urgente de evacuare 😀

            Castravetele e cam ca pepenele, numai că nu are zahăr. Nu se poate ”îndopa” nimeni cu pepene sau cu castravete. E ca și cum ar pretinde cineva că se îndoapă cu apă 😀

          • Văd ca ne apropiem, dar nu suntem încă acolo. Nu e o problema, mai băgăm o fisa, sa înțelegem și partea cu exponentialul.
            Să presupunem ca te duci la bancă și vrei să cumperi o casa. Banca îți dă un desfășurător și descoperi ca ajungi sa plătești casa de 3 ori. Neamtul din povestea noastră e deștept însă și se duce vizavi la un IFN care îi cere 1% dobândă doar. El știe de la un profesor ca 1% nu îngrașă, ce contează ca e 1% pe zi.

            Scenariul 1: copilul de clasa a 7-a al neamțului nostru le are cu matematica și îi explica ca creditul crește exponențial și să se întoarcă la banca.
            Neamțului îi pică o fisa și înțelege pe loc conceptul de “accelerare a schimbării climatice”. Wow!

            Scenariul 2: cu credința în castravete, validată de dom Profesor, neamtul navigheaza prin apele încâlcite ale hârtiilor. Nu se uita in sus din principiu, dar nu se uita nici afara unde acum sunt 15 grade. Scuipa in sân semnând cu încredere unde scrie 1%.
            Tu de care neamț vrei să fii?

            • Ma bag si eu in mini-discutia asta.
              Lasam la o parte efectele purgative ale castravetilor.
              Asa ca cred ca este cazul sa revenim la un banc cu Itic si Strul.
              Itic imprumutase bani de la Strul si nu avea cum sa ii plateasca inapoi.
              Si vine acasa si se duce Rashelica sa il intrebe cum poate sa se duca sa se culce linistit fara sa isi faca griji.
              Itic ii spune: I-am spus lui Strul ca nu am cum sa platesc.
              De acum incolo el nu o sa mai poata sa doarma.

              @Claudiu: Cine credeti ca este banca? Itic sau Strul?
              :))

            • Nemtii tai sunt cam timpiti pt simplu fapt ca nu e cazul sa ia credit, nu are nevoie de el.

              Cind se vorbeste de 1% influenta umana, aceasta e in fiecare an aceeasi, spre deosebire de banca unde cei 1% trebuiesc rostogoliti un numar de ani, raportati la suma imprumutata.
              Mai degraba ar fi, dar stiu ca tu nu o ai cu logica, cind tu cistigi anual 100% si platesti, tot anual, 1%, iti ramine in fiecare an 99% in buzunar. Nu rostogolesti nimic exponentialule. Daca platesti anual 19% impozit pe venit nu-nseamna ca acei 19% ii rostogolesti un numar de ani si ajungi la mii de procente.

              Sau un exemplu mai simplu pt tine, incepi sa semeni cu nemtii, daca depasesti greutatea optima cu 1% incepi si faci dieta renuntind la castraveti. Si mai rau, esti obez, 20% peste greutatea ideala, in speranta ca vei slabi renunti la castraveti.

        • ”Fiecare castravete iti adauga putin la burtica”

          Completely wrong! Carbohidrații ”adaugă la burtică”, deci berea, pâinea sau pizza. În niciun caz castraveții.

    • E interesanta infatuarea bipezilor numiti om. Isi inchipuie/cred ca daca participa la evenimente geologice globale le pot influenta, in rau sau in bine. Si culmea unele cu scale de timp care depasesc bine durata de viata a lui. De unde atata ingamfare ? Prea multe filme SF? O scoala din ce in ce mai slaba? Ce naiba a facut omul la o scala serioasa de timp si spatiu macar remarcabil? A oprit vreun cutremur sau eruptie vulcanica? A dezumflat vreun uragan? Poate macar a stopat vreo inundatie sau avalansa? Dar iata ca se lupta voiniceste cu schimbari climatice, evident in stilul clasic al propagandistilor, sapam cu totii intr-un hei-rup entuziasm si rezultatele se vor vedea peste 50-100 ani. Facem grafice frumoase, le mai ajustam sa iasa si decidem masuri globale (unele chiar inepte), pe care oricum unii nu pot si altii nu vor nici macar sa le ia in considerare. Dar ideea ca avem o misiune care transcede peste generatii ne umfla bojocii cu mandrie de superman.
      Mie toate astea imi amintesc de un banc tampit, cu un purice care intrase in zona intima a unei doamne elefant. Si cand aceasta este accidental impuscata si cade moarta, iese si se umple de mandrie ca a terminat-o cu prestatia lui sexuala.
      Hai sa presupunem ca modesta contributie antropologica are un rol. Pai asta se facu in ceva vreme, macar o suta de ani, nu? Hai sa cuantificam aceasta contributie in energie suplimentara la suprafata planetei. Ca sa opresti efectul ei ar trebui macar sa excluzi aceasta cantitate de energie de la suprafata. Evident ca este simplist, fenomenul climatic este mult mai complex (basca ca nu e nici pe departe inteles). Dar important este sa punem umarul… Revenind la banc, asta se traduce prin a opri puricele de la relatia sexuala cu elefantica pentru a o salva. Si scala bancului e minora in raport cu scala climaterica.

  25. Tinarul Edward Kanterian lector in filozofie la Universitatea din Kent, Anglia. specializat pe filozofia limbajului, pe Kant, Frege si Wittgenstein si interesat de analiza liberalismului si totalitarismelor naziste si comuniste, o comite din nou. Ne prezinta traducerea unui articol.
    Pe la inceput se spune Punctul important este că există două forțări climatice mari create de om: gazele cu efect de seră și aerosolii. Cele două forțări climatice globale dominante sunt mai ales gazele cu efect de seră (GES) și aerosolii, ambii de origine umană.
    Mai apoi se precizeaza:
    Punctul important este că există două forțări climatice mari create de om: gazele cu efect de seră și aerosolii.
    Aceste afirmatii sunt f categorice, un pic redundante, din pacate insa nu se pierde vremea sa se DOVEDEASCA asa ceva.
    Si mai zapacit sunt cind aflu ca „poluarea aerului cu particule, care provoacă câteva milioane de decese pe an. „… „efectul de răcire al aerosolilor stratosferici injectați de Hunga Tonga a produs un efect net de răcire”
    Deci AEROSOLII produsi evident de oameni, oare de cine altcineva, nu, ca vulcanu Hunga Tonga tot om e, racesc pamintul, deci ar fi utili, desi omoara oamenii…
    Mie mi se pare un autogol, dar…
    P.S Am lasat acest comentariu la micutu filozof, dar nu ma astept sa apara, de aceea il pun aici, e totusi la tema.

    • Nu cred că e vorba de aurora boreală. Am povestit în urmă cu câțiva ani, la un articol mai vechi al Dl.Crânganu, despre o experiență similară din noaptea de 5-6 noiembrie 1995. Însă pe vremea aceea nu erau telefoane mobile în România, ca să pot face poze.

      Cortina aceea roșie am văzut-o și eu, undeva spre nord, în timp ce eram pe malul Ozanei, mergând cu mașina de la Humulești spre Poiana Largului. Am citit ulterior că în Polonia a căzut și un bolid de vreun metru în diametru, în acea noapte. Pământul trece printr-un roi de meteoriți în noaptea aceea, par să fie resturile cometei Encke. Așa pare să fi apărut sărbătoarea de Halloween, bombardamentul de meteoriți era mult mai intens în urmă cu câteva mii de ani și scotea la mal cadavrele din anii precedenți. Din aurora boreală nu cad meteoriți și nici nu apare în aceeași zi în fiecare an.

    • experienta dumitale a fost una locala, pe cand duminica a fost martora intreaga tara, exista nenumarate poze pe facebook

      de asemenea, la inceputul lui 2023 a fost o perioada cu explozii solare frecvente, marturiile venind din ambele emisfere: https://observatornews.ro/extern/fenomen-spectaculos-aurora-boreala-vizibila-in-mod-neobisnuit-in-marea-britanie-polonia-si-noua-zeelanda-513371.html

      am si eu niste poze cu un apus de soare incredibil de rosu, dar nu putea fi aurora, ca nu prezenta variatiile specifice, nici vreo anomalie care sa indice un eventual fenomen de dezintegrare meteorica; cel mai probabil era o refractie accentuata de un camp electric;
      un alt fenomen cu cerul rosu (intens si variabil) e supranumit „zanele rosii” si a fost fotografiat de pe SSI si cercetat de NASA, explicatia oficiala fiind ca reprezinta descarcari electrice inverse, dinspre nori catre ionosfera, practic imposibil de vazut de la sol, fiind de partea opusa a norilor

      • @Prototipescu – experiența fiecărui individ este una locală. Însă pe baza aprecierii subiective a distanței, cortina aceea roșie era deasupra Poloniei în 1995. Nu era deasupra Cetății Neamțului, se vedea clar că e mult dincolo de toți munții din zonă. Iar în 2023, toată lumea de pe facebook, în toată țara , a văzut presupusa ”auroră boreală” undeva spre nord. A văzut-o cineva de la Suceava undeva spre sud? 😀

        Activitatea solară de la începutul lui 2023 nu are nimic de-a face cu o eventuală auroră boreală observabilă în noiembrie 2023. Vântul solar ajunge cam în 3-4 zile pe Pământ. Iar Soarele e aproape de Tropicul Capricornului în prezent, nu are cum provoca aurore boreale deasupra Poloniei sau deasupra Scandinaviei. Evident, în manualele de materialism științific nu scrie nimic despre Tropicul Capricornului, dar el așa se cheamă, fiindcă Soarele se află în constelația Capricornului, la solstițiul de iarnă din emisfera nordică.

        Toată țara care a pus poze pe facebook a văzut presupusa auroră boreală undeva spre nord, deasupra Poloniei sau a Scandinaviei. Și era obligatoriu senin și noapte, atât în 1995, cât și în 2023, ca să poată fi văzute acele cortine roșii pe cer. Așa că poveștile cu ”partea opusă a norilor” sunt din alt film. Unul cu apusuri de soare, nu unul cu nopți senine de noiembrie.

          • Pozele din 28.02.2023 diferă semnificativ de cele de azi-noapte. Cortinele din pozele de azi-noapte sunt toate roșu-închis, foarte similare cu ce-am văzut în noiembrie 1995. Pozele din 28.02.2023 arată oarecum ”clasic” pentru aurora boreală, cu componente clare de verde și galben.

      • Tehnic vorbind tot o aurora a fost doar ca nu doar boreala sau australa, cele doua vazindu-si de treburi ca de obicei la ele acasa.
        Cu siguranta va aduceti aminte de Seriile spectrale Lyman, Balmer, Paschen. (mai sint doua dar imi scapa pe moment, scuze). Acolo sta explicatia aurorelor, cauza fiind evident activitatea marita a Soarelui. Vineri parca. Recte atmosfera a fost bombardata cu mai multi electroni.

        N-am timp acum sa caut, scriu din amintiri si s-ar prea putea sa nu fie 100% corect ce scriu. Culorile aurorelor tin de 4 factori:
        – compozitia atmosferei, recte concentratia de molecule (N, O, H, He) intr-o anume zona a atmosferei
        – altitudine
        – densitatea atmosferei intr-o anume zona
        – intensitatea radiatiei.
        Culori:
        – verde, culoarea comuna. Particule incarcate, electroni lovesc atomi de oxigen la altitudini mici, 100 km
        – rosu. Tot oxigen dar la altitudini mari, 300km si peste. Cred ca asta s-a vazut aseara.
        – roz si rosu inchis: azot la 100km uneori rozul bordind aurora verde
        – albastru si violet, mai rar vazute: azot si heliu.

        • mai facusem niste poze cu apusuri de soare, care la scara normala aveau in departare cerul galben; dar marite scoteau in evidenta zone de un verde intens, neobservate la prima vedere;
          insa pozele mele cu apusul rosu erau diferite nu doar prin culoare, ci si prin distributie: apusul galben era galben doar la orizont, pe cand apusul neobisnuit de rosu era aproape la fel de rosu pana aproape deasupra capului;

          • Nu, e vorba despre fenomene diferite. Aurorele sint emisii de radiatii ca urmare a bombardarii unor atomi cu particule incarcate electric. De aici referinta mea la Seriile spectrale.
            Cind vorbim despre apusuri de soare e vorba in principal despre 1- imprastierea (scattering) si absorbtia luminii de diferite frecvente, 2 – grosimea „de atmosfera” pe care o strabat razele solare. La apus stratul de atmosfera pe care-l strabate lumina e mult mai gros (linia luminii fiind mai apropiata de o tangenta la sol), la prinz razele de lumina sint mai apropiate de verticala. Iar culoarea rosie se imprastie diferit fata de culoarea albastra, albastrul e absorbit mai mult decit rosul. Asta e motivul pentru care apusurile sint rosiatice.
            Sigur ca pot aparea si culori date de nori si de stratele de particule in suspensie aflate intre observator si soare si care pot influenta uneori culorile apusului, se relateaza ca vreo 2 ani dupa explozia Vulcanului Tambora (1815) apusurile de soare la Paris si la Londra au fost spectaculoase.

            • Corectie. Nu despre Tambora trebuia sa pomenesc, cel care a generat in Europa Anul fara vara, ci despre eruptia Vulcanului Krakatoa/Krakatau (1883).
              Am citit despre apusurile cu pricina cind eram copil, aveam in biblioteca o carte a geologului, vulcanologului si speologului Haroun Tazieff – Intilniri cu diavolul. O carte usoara, de popularizare, cu multe poze, unele absolut spectaculoase. L-am asaltat pe tata cu intrebari :)))
              De multi ani vreau sa petrec o vacanta in Islanda in timpul unei eruptii. (Si sa merg pe ghetar cu coltarii citeva zile. Cu ghid ca vreau sa ma intorc viu acasa). E una sa vezi o eruptie (sau un ghetar) pe net si alta sa fii acolo. In zilele astea sint citeva sute/mii de cutremure pe zi la sud vest de complexul energetic si balnear (!) Blue Lagoon. Pare ca se pregateste de-o noua eruptie.

          • m-am referit din start la o dispersie caracteristica apusurilor, care e statica, spre deosebire de dinamica aurorelor; deplasarea spre rosu este cauzata de o dispersie de tip Raman-Stokes in care polaritatea luminii induce efecte de excitatie rotationala a moleculelor, cu un consum de energie si implicit o deplasare spre rosu cu atat mai mare cu cat traseul e mai lung; dispersia Raman poate sa apara la orice frecventa a luminii incidente, in medii optic clare, dar cu fluctuatii ale densitatii; dar la fel de bine ar putea sa fie cauzata si de alte fenomene care consuma partial energia fotonilor, cum ar fi fluctuatii de camp electric sau „fotovaporizarea” (in masura in care lumina ar putea „dispersa” fractiunile umede care natural tind sa condenseze);
            sper sa ma corectati daca e cazul

            • adica, uitasem:
              spre deosibire de dispersia Rayleigh, care imi permite sa vad rosul doar la orizont, deoarece proportionalitatea intensitatii dispersiei cu frecventa imi aduce in proximitate cu precadere frecventele albastre, dispersia Raman-Stokes imi poate oferi culoarea rosie nu doar la orizont, ci pana in proximitate

            • mai observ deplasari spre rosu si in miezul zilei;
              cerul e mai fotogenic in perioada rece, cu culoare de cerneala; vara in miezul zilei e dificil sa faci o poza decenta in principiu din pricina dispersei vaporilor cu deplasare spre alb, care dispare seara la intensitati scazute; cum ochiul e adaptabil, trebuie sa scazi nivelul de expunere la cel corespunzator vizibilitatii dintr-o camera; asta face ca poza sa iasa cu cerul spre un mov uneori destul de jenant, incat trebuie sa reduc si saturatia si contrastul sa dispara nuanta de rosu; o alta deplasare spre rosu (sau ma rog, iluzie optica) nu prea pot sa mi-o explic deoarece intervine pe distante foarte scurte, in cazul culorii portocalii; ma astept ca in lumina mai intensa orice culoare sa fie perceputa mai deschisa; are Dacia niste Sandero si Duster de o culoare caramel metalizata, pe care daca le privesc de la balcon in miezul zilei le percep mai inchise la culoare, spre rosu, iar daca le privesc dimineata, pe ploaie sau in umbra unui nor, le percep mai luminoase, spre galben;

            • @ Prototipescu 07/11/2023 At 8:56
              Am facut ceva fotografie, munte, pestera, pe hirtie si diapozitiv, insa nu sint bun la asta, fotografiez prost. Dar partenerul de coarda era bun, isi facuse si un mini laborator in baie si am preferat sa-l ajut in fotografia de subteran, uneori mergeam intr-o pestera doar pentru pozat si doar noi doi, fotografia e un act artistic si el avea de gindit si de regizat ce va pune pe film. Eu mai stropeam un perete cu apa sa-l fac sa luceasca, mai dadeam blitz-uri colo si colo punind uneori filtre colorate in fata blitzului – se tine blenda deschisa incontinuu si luminezi cu blitz sau cu lampa/lanterna sau cu toate, practic pictezi cu lumina – in functie de regia gindita de fotograf. O fotografie din asta poate lua linistita citeva minute iar pregatirea ei mult mai mult. Deseori mergeam cu multa aparatura, cu trepiede iar astea trebuie carate pina la locul faptei si daca parcursul e accidentat e de munca. Iar daca faci asta intr-o pestera foarte rece, Ghetarul Scarisoara sa zicem, – in zone interzise publicului si atunci si si acum, oricum n-are cum ajunge acolo decit cu permisiune expresa si cu materiale tehnice specifice – e mai dihai, ajungi repejor sa-ti clantane dintii. Uneori traseul luminii frontalei mele (carbid) apare in poza daca a trebuit sa ma misc in cadru sau sa strabat galeria/sala ca sa dau blitz in alta parte.

              Deseori insa ce-a facut natura pe sub pamint nu are nevoie de regia fotografului, e frumos si gata. Citeva fotografii facute cu telefonul – nu de mine :) – le vedeti aici insa formatiunile si speleotemele sint mult mai multe si mai variate, unele colorate mirabil, e absolut spectaculos si o puteti parcurge in adidasi, doar sa aveti o geaca, e destul de rece in subteranul bihorean. Se intra doar cu ghid. Va recomand cu caldura o vizita, e asfalt pina la ea. https://www.bihorinimagini.ro/de-vizitat/obiective-naturale/pestera-cu-cristale-din-mina-farcu/
              Realitatea e cu mult mai spectaculoasa decit ce se vede in filmul asta incepind cu min 6:16. Priviti si minunati-va!
              https://www.youtube.com/watch?v=d077z0nJOiI&ab_channel=MarianAdventures

            • @ Prototipescu 07/11/2023 At 13:11

              Ei, inchipuiti-va cum e sa descoperiti asa ceva si sa fiti primul om care o vede. Eu/noi am descoperit una, nu pot sa spun care si unde si oricum nu va fi vreodata in circuitul turistic, insa am avut o problema: podeaua era complet alba si o buna parte din galerie si din podeaua si peretii salii cu helictite/excentrite erau albe. Totul pur, neatins. Iar noi veniseram prin niste galerii si hornuri foarte murdare si eram murdari de noroi pe miini, pe salopete si pe cizme.
              Asa ca stop! E pacat sa murdarim pe-aici. Dezbracarea. Si nu era chiar de plaja pe-acolo. Vedem ceva acum si venim data viitoare cu haine de schimb in „banane” (rucsacul de subteran al speologului are oarecum o forma de banana pentru a fi usor de transportat in strimtori si pe puturi fara a se agata de colturi de stinca sau de echipament) si inainte sa intram in galeria si mica sala cu minunatia aia ne schimbam toate hainele si aducem si apa sa ne spalam pe miini. Am intrat in sosete albe. Nici de fumat n-am fumat inauntru ca era mare pacat.

  26. Talibanii climatici sparg un tablou cu ciocane (o legătură cu articolul de față?!)

    Talibanii climatici din cadrul organizației „Just Stop Oil” au atacat astăzi cu ciocanele un tablou, Rokeby Venus de Diego Velazquez, la National Gallery din Londra.

    Pictura este o capodoperă a unuia dintre cei mai celebri artiști din istoria artei spaniole.

    Poate fi declarată Just Stop Oil o organizație eco-teroristă?

    Detalii,

    https://twitter.com/i/status/1721538026973638791
    https://www.cnn.com/2023/11/06/style/just-stop-oil-rokeby-venus-intl-scli-gbr/index.html

    • Chiar acum am citit stirea asta. Excelent spus” talibani climatici”. Nu se mai poate astfel și va asigur ca lumea se va schimba dupa 2024. „Talibanii climatici” sunt aceeasi care sustin cauza palestiniana, care vor sa distruga cu totul industriile, care imbratiseaza numai politici comuniste. Urmează o era in care regimurile autoritare vor guverna pretutindeni. Nimeni nu face nimic împotriva acestor indivizi plătiți probabil de către unele partide progresiste pentru a distruge valorile occidentale. Nimeni nu face nimic si nu ia nici o masura împotriva acestor ONG-uri fanatizate asemeni teroristilor care se arunca in aer. Intre un astfel de „taliban climatic” și Hamas nu este nici o diferenta. In timp ce unii fac genocid cultural si politic, ceilalti fac un genocid uman, însă nimeni nu indrazneste sa incadreze astfel de fapte la categoria genocid. Oare ce tribunal penal international ar putea condamna astfel de anomalii ideologice si umane?

      • Take it easy Mike, astea-s furtuni intr-un pahar cu apa. Un pic de rabdare.
        Doua portaviaoane si un submarin nuclear in coasta Iranului reprezentat de Siria si Hezbollah?
        Ticnitul de Trump a lansat 200 de Tomahawk in Siria daca nu ma insel acum 3 ani. Ce crezi, va fi urmatoarea? Mosul de Bidon nu pare sa dea inapoi. Stai sa vezi cand intra F35 in action, nu ca n-ar si intrat deja dar doar asa ca o gadileala la subsioara.

        • De acum citeva zile, cind numirea doamnei Admiral Lisa Franchetti (Bachelor of Science in Journalism – Northwestern University + a master’s degree in organizational management from the University of Phoenix) in postul de Chief of Naval Operations (the highest-ranking officer of the U.S. Navy) a fost aprobata de Senate, se poate spune ca marina militara americana e fara egal in lume.

          Daca ne uitam si la barbatul viguros, hotarit si lucid din Salonul Oval – comandantul suprem – e clar ca victoria e la un click distanta.

          A fost absolut necesar sa se foloseasca F35 la bombardamente fiindca un alt tip de avion ar fi fost vazut de aia cu parapante si cine stie ce lupte aeriene inutile si cu pierderi grele ar fi avut loc. Iar un F35 il costa o groaza de bani pe contribuabilul american.

          Analistii militari sint de parere ca, dupa bogata experienta acumulata in timpul glorioasei retrageri din Afghanistan, retragerea din O.M. va fi mult mai rapida fiindca FRONTEX, impreuna cu colaboratorii ei, traficantii de imigranti ilegali, stau cu barcile pregatite, gata sa intervina si sa salveze tot ce mai misca deasupra apei – daca e nevoie.

    • Civilizația occidentală și-a tăiat rădăcinile degenerând într-o formă fără fond, la fel de golită de conținut ca și catedralele europene de enoriasi. În acest moment, nu mai există decât umbrele palide ale unor idei vechi, lucruri prăfuite care nu mai interesează pe nimeni.

      Civilizația occidentală modernă nu mai are nicio șansă de supraviețuire. Este cultura sfârșitului.

      Și cică Solzhenitsyn (Templeton Prize Acceptance Address) sau Dugin («Europa are istorie, cultură, rădăcini și tradiții. Occidentul a distrus toate acestea atât în Europa, cât și în SUA. Globaliștii au deturnat America. Aceasta nu mai aparține poporului său.») sînt cei care bat câmpii și se uită invidioși la caii de la bicicletele occidentalilor…

      Îmi pare rău că nu am la îndemână «Caiete» ca să-l citez pe Cioran explicând în felul lui sec, în doar 2-3 fraze, intrarea barbarilor în Roma și sfârșitul rapid și lipsit de glorie al fostului mare imperiu. Dar am imaginea în fața ochilor. Și e sinistră.

    • Cum e turcul, și pistolul.

      Am încercat de mai multe ori să postez un comentariu conținând un link spre un articol recent din presa UK, dar niște filtre extrem de dibace mi-au blocat toate tentativele. Încerc să vă trimit la adresa respectivă (merită deranjul!) prin intermediul unui alt articol, poate așa va funcționa:
      https://voxday.net/2023/11/05/a-glimpse-of-the-game/

        • Esti sigur ca stii despre ce/cine vorbesti? Ai citit articolul din dailymail.co.uk?
          Pentru cei care trec pe aici: cititi, va rog, articolul din dailymail. E sinistru!

          P.S.
          „era o vorba…teoria conspiratiei e o scapare pentru cei neinstruiti.”

          Asta ai auzit-o, probabil, la vreo instruire … :)

          • Mai dom cu cod numeric personal si cum spunea un fost sef al meu in Romania; Deci hai sa concretizam.
            1. Taica-miu a facut parnaie politica la Balta Alba. N-a vorbit prea mult dar mi-a spus ca foamea era cel mai greu de suportat. Nu ma puteti suspecta de servicii ori instruiri.
            2. Despre teoriiile conspiratiei, gasesc cea mai des utilizata aia cu Bonaparte.
            2.1 Cum adica un caporal si mai ales corsican ajunge sa fie Imparat in Franta.
            2.2 Sigur ca avea talente de artilerist dar au fost astea deajuns sa-l propulseze la nivelul de Imparat?
            2.3 Cine l-a impins in fata, cu ce interese absconse?
            2.4 Convingerea me e ca masonii ori templierii au pus umarul.
            2.5 Cum de a fost atat de destept si inclinat spre stiinta? A adus o armata de oameni de stiinta in Egipt.
            2.6 Cum a putut oamora atati prizonieri pe malul Mediteranei? Cine l-a convins?
            Cum s-a insurat cu o printesa?
            Cum dracu a ajuns pana la portile Kremlinului?
            Cum a pierdut batalia de la Waterloo?
            ETC
            Deja am pierdut mult timp scriind comentariul. Dar in esenta, viata lui Bonaparte e un mare mister, multe intrebari fara raspuns. Cred ca e ceva putred aici si de nexplicat. Sigur istoria ascunde o CABALA

      • @donald – problema e reală, dar a-l transforma pe BJ în victimă discreditează orice persoană care încearcă să pară de bună credință.

        Un singur exemplu edificator: de asta avem astăzi un Lord Lebedev în Camera Lorzilor. Pentru că BJ i-a prezentat reginei nominalizarea, în ciuda avizului negativ dat de serviciile secrete britanice. Lordul Lebedev e fiul unui colonel KGB care activa chiar la Londra în anii ’90, iar BJ, soră-sa și unul dintre frații lui mergeau frecvent la vila din Italia a actualului Lord, fără agenți britanici de securitate.

        Deci problema e reală, există câteva zeci de parlamentari șantajabili (probabil chiar mai mulți) însă BJ nu e în niciun caz o victimă, BJ e unul dintre ei.

    • Idiotii, macar au crapat doar sticla de protectie. Nu inteleg cum n-a venit cineva sa-i cufuleasca bine, asa cu o clavicula rupta ori un femur fracturat. Asta merita.

  27. Un studiu întreprins de cercetători din Germania, SUA, Austria, Marea Britanie și Danemarca, arată un fapt dezarmant. Anume că, procentual vorbind, tot mai mulți oameni tind să creadă că natura se va autoregla și va depăși problemele provocate de încălzirea globală.

    https://science.hotnews.ro/stiri-stiintele_vietii-26663590-science-report-cei-mai-multi-oameni-sunt-convinsi-natura-rezolva-sine-problemele-incalzirii-globale-plasticul-din-rauri-vine-pericol-letal-scolile-fost-inchise-new-delhi-din-cauza-smogului.htm

    • Îmi pare rău ca trebuie iarăși să vă contrazic domnule Felea.
      E genul de știre clasică de manipulare prezentând o parte de adevăr și răstălmăcind restul pentru a avea in ce da cu ciocanul.
      Poluarea și încălzirea climei nu sunt una și aceeași problemă.
      E normal să încercăm să eliminăm plasticul din apă de exemplu dar asta nu înseamnă că ați redus temperatura climei.
      E normal să refolosim anumite produse reciclabile, să dezvoltăm tehnologii care să reducă poluarea dar astea nu au multe in comun cu schimbările climatice!
      Fără supărare dar dacă ați fi citit puțin mai atent articolele domnului Crânganu ați fi înțeles că frazele de mai sus sunt cele de genu “Ana are mere.” ale copiilor din clasa pregătitoare!

      • Scuzati-ma va rog dar am o nedumerire: dvs in Germania platiti taxele -mai mult sau mai putin mascate – pe carbon si pretul energiei din convingere , sau obligat ?
        Daca o faceti obligat , ca toata lumea dealtfel -cu ce va incalzeste ( :D ) ca dvs aveti din punct de vedere stiintific dreptate iar autoritatile care va impun preturile si politicile nu au ?

        • @chiar, visul meu e ca as putea convinge pe unul, sau pe altul si… poate ajungem la o masa critica… si atunci vin voturile…
          Sunt mindru ca am reusit sa-mi conving nevasta care, in principiu, stie ca nu am niciodata dreptate, dar de data asta chiar e de acord cu mine.

          Poate si din cauza amenintarilor ca vom vinde masina ei care distruge planeta, eu merg oricum cu bicicleta…

          P.S Chiar si nepoata indoctrinata pina peste cap la scoala, cind i-am explicat ca ar trebui sa renunte la multe lucruri mi-a zis, pai ce Opa, ne intoarcem in epoca de piatra.

          • ” o masa critica… si atunci vin voturile…”
            Nu si oferta. Aceea tot de sus vine. La sursa nu exista alternativa. Utopia nu exista , distopia -da. Fascismul nazismul comunismul anarhia au fost testate , functioneaza doar tactic. Pestele tot de la coada se curata.
            „ne intoarcem in epoca de piatra.” Unii da, altii deloc.

  28. Către un nou consens?!

    97% dintre oamenii de știință din domeniul climei sunt de acord că nu doresc să rămână fără fonduri de cercetare. 😂

    • Artistul are voie sa minta pentru faima si bani, politicianul are dreptul sa minta pentru faima si bani , avocatul la fel , de femei ce sa mai zic , omul de stiinta de ce nu ar avea si el dreptul ? El nu e tot om ?!
      Exact aceeasi poveste ca in cazul Israel-Palestina: europenii au invadat americile si au exterminat localnicii iar dupa ce si-au vazut sacii in car acuma cica gata , altii nu au voie sa faca la fel. De ce ?
      Daca facem stiinta pentru bani , ce mai conteaza culoarea pisicii sau ca o numim elefant ? Banul sa iasa , restul sint amanunte. Extraordinar , 97% din oamenii de stiinta mint cu nerusinare , pentru bani. Nuuuu … !!! Asa ceva nu se poate , e inacceptabil ! Daca 97 % dintre avocati si politicieni si chiar dintre instalatori , popi , zugravi , jurnalisti si bancheri ar face la fel, unde am ajunge ?! Te pomenesti ca am ajunge exact unde suntem si unde de fapt am fost intotdeauna ?! Adica la treaba cu fesu si cu interesu ?

      • Ai răspuns la o glumă bună cu una proastă, lălăită, lungă și plicticoasă pe care ai împins-o brutal în registrul politicii la zi, atât cât să-ți iasă de-o influență, doar că ți-a ieșit o flatulență.

        A.
        Exact aceeasi poveste ca in cazul Israel-Palestina: europenii au invadat americile si au exterminat localnicii iar dupa ce si-au vazut sacii in car acuma cica gata , altii nu au voie sa faca la fel. De ce ?

        Cam așa raționa și Göring. Comparați A cu B.

        B.
        Gustave Gilbert, „Nuremberg Diary” (o găsiți și pe amazon):
        Hermann Göring: After the United States gobbled up California and half of Mexico, and we were stripped down to nothing, territorial expansion suddenly becomes a crime. It’s been going on for centuries, and it will still go on.

        At lunch during the Nuremberg War Crimes Tribunal (11 December 1945); Nuremberg Diary p. 66, 1947 edition.

        C.
        „Te pomenesti ca am ajunge exact unde suntem si unde de fapt am fost intotdeauna ?!”
        Așa o fi fost și este în lumea voastră.

        Notă finală:
        Degeaba te scremi. Calitățile tale de influencer și de polemist există doar în imaginația ta.

        • E vorba despre Salam Picant. Dvs va referiti la Salam Pidunga.
          Noi discutam datele tari datele tari , nu cine a mai constatat candva ca 1+1=2

  29. Aoleuuuuu. Da, ce sa spun, un comentariu specific unei taxatoare de bilete de autobuz de pe vreme lui ceasca.
    Si fara nickname. Strambe si iar strambe. Ce-i asta?
    „Artistul are voie sa minta pentru faima si bani, politicianul are dreptul sa minta pentru faima si bani , avocatul la fel , de femei ce sa mai zic , omul de stiinta de ce nu ar avea si el dreptul ? El nu e tot om ?!”

    Mai, mai vorbim cand te minte doctorul ori dentistul si te trezesti cu „hip replacement” la soldul gresit ori cu extractie la un dinte sanatos si o circumcizie ca bonus.

    Execrabil comentariu.
    Stiu ca e intentionat. Nu va chinuiti sa va uzati tastele cu un raspuns. Am un zambet intors cu susul in jos. Greatza.

    • Doctorul ala escroc este pentru de-alde saraci cinstiti si usor de mintit :) Omul cu bani isi permite un doctor adevarat iar banii n-au miros . Sigur ca exista si prosti cu bani -mosteniti sau castigati la Loto- dar astia fiind prosti se pricep doar sa-i piarda. Deci daca eliminam cinstea din ecuatie rezulta ca numai prostii si saracii au parte de Dr. Ciomu. Asadar invatati. Sa / si mintiti / furati. Daca vreti sa prosperati. . Alternativa este sa predicati in bordel si din necunoastere sa solicitati o vasectomie in loc de circumcizie. Cere si ti se va da .

  30. În articolul Significant West Antarctic Cooling in the Past Two Decades Driven by Tropical Pacific Forcing, publicat recent în Bulletin of the American Meteorological Society, autorii documentează că temperaturile medii anuale la suprafață ale Antarcticii de Vest au scăzut cu mai mult de -1,8°C (-0,93°C pe deceniu) în perioada 1999-2018. În timpul primăverilor australe, rata de răcire a calotei de gheață din Antarctica de Vest (WAIS) a atins -1,84°C pe deceniu.

    Nu numai că WAIS a suferit o răcire semnificativă în ultimele două decenii, dar și cea mai mare parte a continentului Antarctica s-a răcit cu peste 1°C. A se vedea, de exemplu, tendința de răcire de ~1°C pe deceniu pentru Antarctica de Est (2000-2018) prezentată în Fig. ES1.

    Autorii mai atrag atenția și asupra unei situații îngrijorătoare:

    Din 28 de modele CMIP6, agreate de IPCC, niciunul nu a surprins o tendință de răcire – mai ales de această amplitudine – pentru această regiune. Acest eșec de modelare „implică incertitudini substanțiale în proiecțiile viitoare de temperatură ale modelelor CMIP6”.

    N.B. Să punem răcirea Antarcticii tot pe seama încălzirii globale și a combustibililor fosili?!

  31. „We have presented an experiment that is very easy to perform and can easily be repeated, even by physics students in high school. The result was very surprising and reveals the relationship between radiative and thermal energy transfer. The result may also have a significant impact on the climate models, used by the IPCC, since the experiment shows that the heating an IR absorbing object (like the Earth’s surface, warmed by the Sun) might warm the air significantly less than predicted by the climate models.”

    https://www.scirp.org/pdf/acs_2020102910492129.pdf
    (graficele trebuie marit din pdf-menu, sa se distinga clar cerculetele goale de cele pline)

  32. cu permisiunea dlui. Profesor as dori sa popularizez, mai ales pentru cei care au copii la scoala, cele mai usor asimilabile si in acelasi timp suficient de detaliate cursuri de fizica pe care le-as recomanda unui elev de liceu peste medie, cu semnatura dlui. prof.Alexandru Spiridon, public disponibile pe site-ul UT Moldova;

    presupun ca nu e ilegal sa fie descarcate in formatul pdf si tocmai din acest motiv le recomand:

    http://fizica.utm.md/documents_pdf/1.Curs_de_Fizica_I.pdf
    http://fizica.utm.md/documents_pdf/2.Curs_de_Fizica_II.pdf
    http://fizica.utm.md/documents_pdf/3.Curs_de_Fizica_III.pdf
    http://fizica.utm.md/documents_pdf/4.Curs_de_Fizica_IV.pdf
    http://fizica.utm.md/documents_pdf/5.Curs_de_fizica_V.pdf

    • Sunt la nivel de Politehnică respectivele cursuri. Elevii de liceu nu au, în primul rând, cunoștințele de matematică necesare pentru a aborda acele cursuri.

      În cazul de față, ”elev de liceu peste medie” ar însemna olimpic la matematică și / sau la fizică 😀

      • nici eu nu prea ma descurcam cu analiza diferentiala prin liceu (in facultate a trebuit insa sa invat sa pot determina formulele la tabla la examene, ca in general nu reuseam sa le retin, mai ales ca semanau mult intre ele), iar acum cred ca stau chiar mai rau cu logaritmii, seriile, derivatele si alte delicateturi din astea decat un elev de liceu :)
        in majoritate, formulele se regasesc deja in manuale de liceu si nu vad exces de lagrangieni, hamiltonieni, matrici, analize Fourier in spatii Hilbert, etc;
        eu chiar am odrasla la liceu si ma inspaimanta aceeasi veche tehnica de predare cu culegeri de probleme la kg, fara explicarea si diferentierea fenomenelor in contextul lor mai larg, fara abuz de ipoteze simplificatoare care sa induca reflexe gresite in interpretarea fenomenelor;

        • Există o eroare majoră de concepție în învățământul comunist, iar acele cursuri de la Chișinău reflectă cum nu se poate mai bine respectiva eroare. Învățământul tehnic superior românesc era în aceeași oală înainte de 1989 și presupun că nu s-au schimbat prea multe în prezent.

          Ca exemplu luat chiar din acele cursuri: în esență, profesorii comuniști nu înțeleg că teorema lui Gauss încearcă să descrie o realitate. Ei prezintă lucrurile ca și cum realitatea se supune teoremei lui Gauss 😀

  33. intrebare adresata dlui profesor @Cranganu (nu tin sa va irosesc timpul, poate imi veti raspunde candva intr-un nou articol)
    urmarind si ce mai publica un destul de popular fizician roman, avand in vedere ca a rezumat transferul de caldura doar la fenomenele de vibratie si rotatie ale moleculelor, m-am gandit sa-l mai intreb cate ceva pe google asupra subiectului si, intr-adevar, ies in evidenta surse, nu neaparat dubioase, care echivaleaza transferul IR exclusiv cu vibratia acelor molecule a caror structura favorizeaza aceste vibratii (adica exclusiv cu vibratiile gazelor cu „efect de sera”) si transferul microundelor cu rotatia moleculelor; apoi, ca sa fie totul ok, in corelatie cu gradientul de temperatura, benzile de emisie, scaderea frecventelor si in general cu toata termodinamica, se invoca distributia spectrala bazata pe formula Planck, care are un exponent de forma kxT, unde k=constanta Boltzmann;
    numai ca uita sa precizeze ca in formula Planck termenul respectiv provine tocmai de la probabilitatea Boltzmann a energiei cinetice: Ec=3/2kT; sau cu alte cuvinte, cauza variatiei frecventei cu temperatura este tocmai variatia energiei cinetice, nicidecum vibratia moleculei;
    daca as lua in considerare ca fenomenul de transfer s-ar reduce exclusiv la conversia fotonului in vibratie moleculara si viceversa, chiar nu vad ce legatura are asta cu variatia temperaturii, variatia frecventei si gradientul termic; si ar fi ca si cum, in lipsa atmosferei, o molecula aflata la, sa zicem, 1km distanta, daca ar absorbi o radiatie si ar incepe sa vibreze, m-ar face sa vibrez si eu cumva, fara sa-mi transmita nici o energie;
    alte materiale, inclusiv cele tehnice, inca mai folosesc notiunea rudimentara de „ciocnire” si cam atat;

    sursele dubioase echivaleaza „ciocnirile” cu un fenomen elastic, incercand sa sugereze ca tocmai caracterul elastic, neimplicand variatii, nu justifica aprofundarea, ci ignorarea fenomenului;

    in ce priveste „ciocnirile”, singurul studiu serios si aprofundat pe care l-am gasit, confirma transferul sub forma unui mecanism de asociere temporara cu forte van der Waals a cate doua molecule N2 si O2 sub forma unor cuplaje N4 si O4 (eventual N2O2) ;

    intre timp n-am mai gasit nimic nou, nici nu mai am la indemana linkul la studiul respectiv, singurul loc in care il stiu salvat e intr-un comentariu de la sfarsitul unuia dintre articolele dvs. si as putea eventual sa il caut, luand la rand vreo 100-200 din arhiva, desi nu sunt sigur ca linkul respectiv ar mai fi functional;

    cum comentati ?
    multumesc

    • Statea sa se intmple o astfel de tragedie. Cineva si-a pierdut cumpatul cu nebunia asta verde. Curios e ca nu vad alte stiri despre oribilul incident. Personal omul nu avea toate tiglele pe acoperis. Putea sa impuste in pamant, in picior, doar ca la 77 de ani alegi o tinta mai mare.
      Oricum foarte trist pentru vietile alea pierdute. Vina e a celor care le pervertesc.

      • „The devil made me do it” .
        Dreptul la autoaparare pune vina -si consecintele- in sarcina agresorului care incalca legea. Unicitatea Constitutiei SUA si a unor legi derivate din ea face lucrurile mai greu de inteles si de evaluat de catre straini. Cuiva format in alte sisteme ii este extrem de greu de acceptat firescul drept de a-i lua viata celui care atenteaza la integritata , proprietatea , drepturile tale. Numai in SUA exista „civil arrest” , in restul lumii ai dreptul doar sa te adresezi autoritatilor pentru protectie sau remediu .

        „Personal omul nu avea toate tiglele pe acoperis. Putea sa impuste in pamant, in picior, doar ca la 77 de ani alegi o tinta mai mare.”

        Nu stiti asta. Segmentul video publicat este editat . Situatia este similara cu ceea ce de mult timp dl Profesor Cranganu incearca sa ne avertizeze ca se intimpla: publicul larg este intoxicat cu date partiale , editate si chiar trucate. Ni se arata numai acele parti capabile sa ne induca o anumita concluzie si anume aceea agreata sau dorita de autoritati. Asa cum dvs ati tras concluzia ca omul era nebun si ca nu a fost nevoie sa faca uz de arma (fara sa stiti daca nu cumva se afla in legitima aparare deoarece din clipul video au fost sterse secundele premergatoare focurilor de arma),
        la fel o multime imensa de gugustiuci sint convinsi (deoarece li se ascun informatiile care ar dovedi contrariul) ca basina caprei si motoreta vecinului pun Planeta intr-un pericol existential.

        „Vina e a celor care le pervertesc.”
        Acesta este motivul pentru care populatia se afla sub asediu infomational. Deoarece numai in SUA populatia (mai) are cultura libertatii si mijloacele de a o apara impotriva unei guvernari abuzive.

        Asa ca ma intereseaza mai putin cine sau ce te-a determinat sa ma agresezi: esti adult , mai intai te mpusc pentru ca mi-ai navalit in gradina sau casa mea (sau ai blocat o autostrada) si abia apoi cumpar o luneta si caut sa aflu unde locuieste cel care ti-a bagat in cap ideea .

        Ideea asa cu riposta disproportionata si cu monopolul autoritatilor de a evalua proportionalitatea este specifica doar societatilor formate din sclavi si stapani de sclavi.

        Ca sa revenim la concret: am in masina un copil pe moarte , il duc la spital iar tu imi blochezi autostrada in loc sa protestezi la guvern sau la compania aia de minerit . Iar cand incerc sa-ti explic si-ti cer sa eliberezi drumul , refuzi sau chiar te repezi sa dai in mine.
        In locul batranului aluia as fi folosit o mitraliera Gattling. Si apoi as fi cumparat o luneta.

            • Sorin e chiar greu de definit. Ca si alte lucruri.
              De exemplu descendenta pe parte materna. In Israel e foarte importanta.
              Discutie intre doua doamne:

              „Barbatul meu ma înșeala atat de mult incat nici nu mai știu dacă toți copiii sunt ai lui…”

              Crima e crima; de razboi, in timp de pace, de cartier, de slump, de nebunie etc. Tot crima este.

  34. Un email de la un profesor din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași

    … vă scriu ca cititor al articolelor dumneavoastră de pe platforma Contributors, articole pe care le prezint studenților, în încercarea mea de a-i convinge că viața este frumoasă, că vor avea un viitor și că nu urmează un armaghedon climatic.

    De-a lungul anilor pe care i-am parcurs în cercetare, am trecut de la o perioadă în care am fost convins de faptul că schimbările climatice au cauze preponderent antropice, la prezent, când consider că fenomenele sunt mult mai complexe și că nu putem rezolva problemele secetei de pe valea Prutului cu măsurile puse la dispoziție de Pactul Ecologic European.

    Îmi aduc aminte cum domnul profesor Radu încerca să-mi explice, cu bunul simț ingineresc care îl caracteriza, că „dansul” soarelui, imprevizibil și plin de „toane”, cu planeta noastră, printr-un univers caracterizat de zone cu praf cosmic mai dens sau mai rar, influențează mai mult clima decât ceea ce poate face omul, iar eu, naiv, la început de drum, îmbibat în cultura din articolele științifice pe care le puteam accesa, încercam să-i explic contrariul. Acum, anii au trecut, accesul la informație a devenit mult mai larg, au apărut multe semne de întrebare, la unele am găsit și răspunsuri, am devenit alt om, mai pregătit, mai cumpătat, mai umil.

    În 2008, atunci când am început doctoratul, în lumea academică a Iașiului, îndrăznesc să spun că în cea din întreaga țară, cu greu se găseau voci care să explice altfel cauzele schimbărilor climatice decât narativul global, conferințele la care aveam noi acces erau pline de „specialiști” care erau dispuși să scrie orice numai să fie publicați. Din păcate, de multe ori, în discuțiile cu alți profesori care predau cursul acesta la alte facultăți din universitate, întâlnesc și în prezent aceeași poziție, poziție care oferă soluții limitate și care promovează ca principală valoare decarbonizarea totală, fapt imposibil de atins.

    =============================================

    Mulțumesc tânărului profesor ieșean pentru eforturile sale de a promova integritatea și onestitatea științifică în cursurile predate la Iași. Iar invitația sa finală de a elabora un curs comun pentru studenții Politehnicii ieșene mi se pare foarte interesantă și o voi considera cu seriozitate.

    • Tinerii sunt tentati sa simplifice lucrurile, celebra floricica cu petale, ma iubeste, nu ma iubeste, nu exista poate, nu exista decit seritudini.
      Poate si scoala si chiar si parintii sunt vinovati, totul e vindut ca verificat, aprobat, stampilat.

      • Tinerii de azi cresc la bloc, sunt practic ținuți în cușcă și protejați de contactul cu realitatea. Pentru ei, realitatea e cea de pe ecranul calculatorului și sunt incapabili să înțeleagă că aceea e doar o poză.

        A fost mai sus discuția despre cortinele acelea roșii de pe cer, îmi aduc aminte și azi ce instructiv a fost contactul cu realitatea, în noaptea aceea din 1995. Eram cu soția, coborâsem amândoi din mașină să ne uităm la ele, până când ne-am dat seama că dinspre partea aceea de cer se auzea un fel ”mârâit”. Nu era zumzet, nu era bâzâit, mârâit descrie cel mai bine sunetul acela care venea din cer. Plus imaginea cortinelor în sine, care ocupau și ele aproape un sfert de cer.

        M-am crezut întotdeauna ”tough guy”, însă atunci mi se cam zbârlise părul pe ceafă, iar când soția a zis ”hai să mergem de-aici!” n-am mai așteptat altă invitație 😀 În 10 secunde eram în mașină și abia după ce drumul a intrat în pădure și nu s-a mai văzut nimic în urmă, am început să încercăm să înțelegem ce văzusem de fapt.

        Încălziriștii de azi habar n-au de imensitatea planetei, de imensitatea Soarelui sau de imensitatea cantităților de energie implicate, lor li se pare că știu deja totul și au înțeles totul. Școala și părinții au o mare vină, pentru că îi lasă pe tineri cu impresia că tot ce e de știut se știe deja. Nu le explică nimeni că noi operăm cu aproximări destul de vagi ale realității și că lucrurile pe care ajungem noi să le știm sunt o parte infimă din ce se întâmplă în realitate.

    • Am patit-o si eu dar ca la radio Erevan, invers. Un fost profesor de la facultate mi-a trimis email ca sa stie ce mai fac. Si i-am spus ca dupa ce am avut de ales intre Vadim si Iliescu m-am stabilit bine mercic in Canada.
      Cu dumnealui am avut o relatie frumoasa, creativa. Om destept. L-am avut coordonator la proiectul de diploma si la o sesiune stiintifica. Nu-i mare branza comparat cu ce faceti dvs, dar pentru un pion ca mine a insemnat ceva.

  35. Prețul energiei este proporțional cu densitatea de energie pe unitate de volum

    Oamenii trebuie să accepte faptul că reducerea emisiilor de carbon va însemna prețuri mai mari la energie.

    Energiile regenerabile au o densitate energetică mai mică decât gazele naturale și cărbunele.

    Acest fapt nu este discutabil.

    A fi orb energetic este o tragedie.

  36. A fost vorba despre o aurora boreală petrecută la o altitudine mult mai mare, de aceea și culoarea roșie. Nu e nimic paranormal aici, am văzut-o și eu în noaptea de 5 spre 6 noiembrie și nu s-a auzit niciun mârâit nimic. Acel mârâit era de la un câine de prin zonă care nu se vedea.

    Fake comentator – A nu se considera.

    • E vorba iarăși de o jigodie care vorbește in numele meu. E singurul mod in care probabil se simte băgat in seamă. Nici nu știu cum se cheamă o astfel de patologie.

    • Sunete descrise de dl Harald am auzit si eu o data prin anii 80, nu stiu sa fi fost aurore boreale la latitudinea noastra atunci, insa nu seamana deloc cu un miriit de ciine. Era un soi de huruit si m-as fi asteptat sa vina de jos, de la sol sau din pamint dar nu, veneau de undeva de sus, difuz, nu dintr-o directie ci mai degraba dintr-o zona. Cineva din grup a zis ca „a pornit Dumnezeu vreun transformator pe sus” :))). Doar ca nu biziia ca unul. N-am stiut niciodata ce a fost.
      Insa cea mai dihai experienta de genul asta a fost alta. Cam tot pe-atunci, eram vreo 10-12, tocmai iesisem din pestera si facusem focul, era intuneric si urma sa mincam si sa dormim in jurul focului. Eram intr-o poiana mare cu diametrul de vreo 200 de metri. La un moment dat din padurile de jur imprejur a inceput sa fosneasca ceva. Insa nu era fosnet de frunzis, crengile fagetului din jur nu miscau si venea de peste tot. Am zis initial ca erau mistreti insa atunci ar fi venit dintr-o directie sau macar dintr-o zona nu de la 360 de grade. Ne cam statea mincarea-n git. Am strigat, am urlat, nimic, zgomotul ala a continuat constant. Dupa vreo ora de dat cu parerea citiva ne-am luat armele la noi (arma speologului e o bucla de coarda/cordelina pe care pui niste pitoane sau ce fierarie ai la tine) si-am plecat in padure. Ne cam cresteau frunze la morcovii de undeva. In padure aceeasi situatie, sunetul ala venea de peste tot si de nicaieri. Strigate, injuraturi, lanterne. Am dat ocol, ne-am intors la foc la fel de lamuriti ca la plecare. Sunetele alea au continuat toata noaptea. Unii au facut noapte alba. Eu mi-am bagat picioarele si m-am culcat. M-am trezit in zori, era liniste si toata lumea prezenta. Multa vreme ne-am gindit ce a fost, am primit tot felul de explicatii mergind de la halucinatii colective (exclus) pina la „ieseau rimele pe sub frunzis” dar nu stim ce-a fost. Poate-or explica-o altii cindva.

      • Interesant! Legendele vorbesc despre astfel de fosnete ale pădurii. Și mie mi s-a părut uneori că pădurea face un fel de sunet când mergeam pe acolo.

        • Asta e deja supărător. S-au chitit pe mine!
          Bănuiesc că e același, lipsit de umor! Nici la copiat cu fițuica nu se pricepe! O mizerie!

      • Când e vorba de un grup mai mare, tocmai strigătele și urletele fac imposibilă orice determinare a sursei. În astfel de situații, oamenii au nevoia primitivă să simtă că există, exact cum urlă la lună câinii sau lupii.

        Am mai fost în diverse situații ciudate, dar împreună cu doar 1-2 persoane, care știau că în astfel de situații e mai util să fie liniște. Se poate face zgomot pentru a speria un urs, de exemplu. Dar când vine ceva dinspre cer, e mai greu de crezut că strigătele și urletele ar putea speria acel ceva 😀

        ”Mârâitul” despre care scriam eu venea în valuri chiar dinspre acele cortine și era exact în ritmul în care se ondulau ele pe cer. La articolul unde am mai povestit asta, în urmă cu câțiva ani, Dl.Crânganu a avut un comentariu din care a reieșit că știa despre ce e vorba, chiar dacă nu fusese prezent.

          • Asta mi aduce aminte de un fizician englez, i-am uitat numele din pacate.
            A fost contractat sa dezvolte un dispozitiv sonic care sa induca frica, teama in audienta, intr-o piesa de teatru. A facut un tub de orga care rezona la frecventa cutremurelor. 20 de Hz or so. Urechea umana nu le aude dar sunt alti senzori care le percep. Mai ales in animale. Povestea merge asa; dupa ce a fost pornita dracia, caii de la trasurile de prin starzile dimprejur au nechezat si au luat-o la galop. Cei prezenti in sala de teatru au luat-o la fuga. Pieasa de teatru a fost compromisa.

            A mai facut si alte glumite.
            A pus o roata volanta intr-o valiza. Cu motor electric si a pornit-o intr-o gara. A rugat un helper sa-i care valiza si la un moment dat a dat un colt. Efectul giroscopic si-a facut efectul. Helperul a spus dupa ce a aruncat valiza, a spus „e dracu inauntru”.

            Inca una.
            A inventat un aliaj care se topeste la temperaturi joase, 60-70 de grade. Din cate mi-aduc aminte e cu bismut.
            A invitat lume buna la un ceai (tea) si a facut linguritele de amestecat zaharul din aliajul respectiv.
            Sa vezi ca ti se topeste lingurita in ceasca de ceai trebuie sa fi fost ceva foarte neasteptat.
            Umor de cea mai buna calitate.

  37. „Copacii lichizi” din Belgrad

    Oamenii de știință din Serbia au dezvoltat bioreactoare urbane, denumite „copaci lichizi”, pentru a contribui la combaterea problemei poluării aerului din capitala Belgrad.

    Copacii lichizi, numiți LIQUID3, sunt rezervoare alimentate cu energie solară care conțin 600 de litri de apă și microalge. Aceștia funcționează prin legarea dioxidului de carbon și producerea de oxigen pur prin fotosinteză.

    Rezervoarele, instalate acum pe unele străzi din Belgrad, emit o strălucire verde datorită microalgelor.

    Potrivit site-ului web al dezvoltatorilor, LIQUID3 înlocuiește un copac adult sau 200 de metri pătrați de gazon, iar tehnologia funcționează și în timpul iernii.

    „LIQUID3 reprezintă un concept alternativ sustenabil de ecologizare a mediilor urbane care prezintă un spațiu limitat și o poluare puternică”, au declarat dezvoltatorii.

    Ceea ce nu se discută este că adevărații copaci, pe lângă sechestrarea CO2, mai oferă și umbră și confort mental. Cazanele de plastic cu apă verde mocirloasă sunt o violență oculară (eye sore).

    Detalii,

    https://www.intellinews.com/bnegreen-belgrade-fights-air-pollution-with-liquid-trees-276370/

    • Mi se pare o idee excelenta , sa mai reducem efectele poluarii in anumite locuri, atita vreme cat facem (si reciclam) plasticul si solarele in China si India iar mineritul prin Africa. Veceul e preferabil in fundul curtii.
      Pentru salvarea Planetei este esential ca fumul sa fie la ei, sa ne faca tastaturi si bidoane cu $1 tona iar noi ne asumam raspunderea sa le vindem antiastmatice cu $1 pilula. In aeasta intreprindere rezilienta , sustenabila si regenerabila , munca cu gura este esentiala. Cuvintele sint mai putin poluante decat bombele si mai au si avantajul ca nu distrug infrastructura.
      20 de orase din Romania s-au angajat (ma rog , nu orasele si nici locuitorii ci reprezetantii alesi liber si democratic) ca pina in 2035 sa atinga obiectivul „carne si lapte-zero!) .
      Nu e gluma , e un program real si mii de oameni se vor imbogati incercand sa-l traduca in realitate.
      Desigur ca nu se poate , ganditi-va la mamele care alapteaza (desi ar exista solutia colorarii laptelui sau macar a sanilor cu verde de stevie) , insa miile acelea de oameni destepti nu sint platiti sa reuseasca: sint platiti sa incerce.
      Copiii lor deasemenea vor munci (tot pe bani buni si cu exact aceleasi rezultate) sa salveze copiii dvs de Inghetarea Globala Si de Eclipse. De meteoriti. Ceva. Orice. Ban sa iasa.

      • Buna așa.
        Cică stăteau la masă Europa, căreia intr-adevăr îi cam atârna burta peste brăcinar, cu Africa, căreia de mult i se lipise stomacul de șira spinării.
        Europa tocmai terminase un osso bucco,vorba domnului Hantzy, și râgâia satisfăcută după ultima gură de weissbier.
        Africa întinse cu încredere mâna spre osul rămas in farfurie sperând a roade ce mai rămăsese pe el. Gândul ii fusese însă intrerupt de o durere acută. Europa îi nimerise falangele degetelor cu furculița.
        După care începuse a-i explica ca nici in ruptul capului să nu facă aceeași greșeală ca ea. Carnea produce o grămadă de boli de la cancere la impotență, de la obezitate la infertilitate și alte asemenea. Tocmai de aceea e bine ca Africa să se hrănească sănătos adică vegan. La fel și Verisoara ei Asia dacă se poate. Doar spre bine lor bineînțeles.
        La ce folos energie continuă si ieftină dacă mori la 98 de ani de cancer la plămâni?
        Nu mai bine vă ajutăm noi cu niște panouri solare? Oricum aveți o grămadă de soare pe acolo și nu aveți ce face cu el!
        Astfel trăiești sănătos si sustenabil până la înaintata vârstă de 42 de ani!
        Africa înghite în sec, își șterge lacrima din colțul ochiului, și își cere încă odată scuze că a pus la îndoială înțelepciunea Europei!

  38. Ce mai publică The New York Times?

    Wind Power, Key to Democrats’ Climate-Change Goals, Faces a Crisis

    Instead of gathering momentum, the industry is confronting obstacles that could hinder its ability to realize the renewable resource’s promised benefits.

    Nations That Vowed to Halt Warming Are Expanding Fossil Fuels, Report Finds

    The world remains on track to produce far more oil, gas and coal than would be consistent with relatively safe levels of heating, a new report found.

    Environmental Groups Cut Programs as Funding Shifts to Climate Change

    The Natural Resources Defense Council is eliminating its longstanding program promoting nuclear safety and cleanup as donors focus on the climate crisis.

    • Pasajele citate sunt scoase din context, din pacate o practică tot mai des întâlnită printre specialiști. Scopul este acela de a se crea, printre cititori, impresia ca publicații precum NYT chiar afirmă eșecul tranziției climatice în timp ce, în realitate, este vorba despre niște dificultăți întâmpinate, nicidecum eșecuri.

      • Pasajele citate sunt scoase din context

        Nu există niciun pasaj scos din context. Ceea ce apare sub fiecare titlu sunt sub-titlurile originale plasate acolo de autori.

        Din păcate, sunteți unul din numeroșii trolli lipsiți de o minimă inteligență necesară pentru a deschide un link și de a buchisi cuvintele de pe ecran. Jalnic… Aveam impresia că trolii de pe marginea articolelor mele știu măcar să citească, dar m-am înșelat. Primiți cartonașul roșu pentru crasă incompetență și rea voință.

      • @ Zack
        Din pacate dl Cranganu mi-a luat-o inainte.
        Aveam sa va spun unele si altelea. Asa in mod traditional moldovenesc.

        Sa-ti coaca un deget pe saptamana, la cate-o mana,
        Si-n zilele de sarbatoare si unul de la picioare

  39. Producția de combustibili fosili este pe cale să crească în ciuda promisiunilor privind clima

    Potrivit ONU, guvernele lumii plănuiesc să producă în 2030 cu 110% mai mult cărbune, petrol și gaze decât este permis în cadrul Acordului de la Paris.

    În ciuda promisiunilor de a obține emisii nete de gaze cu efect de seră zero din partea a 151 de guverne din întreaga lume, producătorii de combustibili fosili plănuiesc extinderi care ar putea pune în pericol viitorul climei, potrivit unui nou raport al Națiunilor Unite.

    Pe baza planurilor actuale, conform cercetătorilor, lumea este pe cale să producă în 2030 o cantitate de combustibili fosili de peste două ori mai mare decât cea permisă de pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius.

    Detalii,

    SEI, Climate Analytics, E3G, IISD, and UNEP. (2023). The Production Gap: Phasing down or phasing up? Top fossil fuel producers plan even more extraction despite climate promises.

    Stockholm Environment Institute, Climate Analytics, E3G, International Institute for Sustainable Development and United Nations Environment Programme.

    https://doi.org/10.51414/sei2023.050

  40. @Robert (1/11/2023 At 1:10 Uitati peste ce am dat azi. Ca o gaura in drum dupa ce niste tigani au furat capacul: https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-26673559-cateva-mituri-despre-incalzirea-globala-explicate-cristian-presura-despre-clima-care-incalzea-evul-mediu-despre-epoca-gheata-prognozata-experti-acum-50-ani.htm )

    o tot tine langa cu modurile vibrationale si rotationale ale moleculelor
    formula coeficientului global de transfer termic, tinand seama de gradele de libertate :
    k=(9g-5)/4xCv/(3,14xd^2)xsqrt(MkT/(3,14xNa))
    g=Cp/Cv=coeficient de transfer specific=f(nr.grade de libertate)=1+2/f, Na=nr.Avogardo= 6,022 x10^23 molec./mol, k=constanta Boltzman=1,381/10^23 J/K
    0) verificare la aer, cu f=3translatii+3rotatii=6, g=1+2/6=1,333 , Cv=Cp/g =1007J/kg/1,333=755 J/kg, d=0.372nm, M=28,97/1000kg/mol, T=300K; rezultat k=0,0242 w/mK.
    a) idem codoi, cu f=3translatii+3rotatii=6, g=1+2/6=1,333 , Cv=Cp/g =851J/kg/1,333=638 J/kg, d=0.464nm, M=44,01/1000kg/mol, T=300K; rezultat k=0,0162 w/mK.
    b) idem codoi, cu f=3translatii+3rotatii + 1vibratie/rotatie=7, g=1+2/7=1,286 , Cv=Cp/g =851J/kg/1,286=662 J/kg, d=0.464nm, M=44,01/1000kg/mol, T=300K; rezultat k=0,0158 w/mK.
    c) idem codoi, cu f=3translatii+3rotatii + 2vibratie/rotatie=8, g=1+2/8=1,250 , Cv=Cp/g =851J/kg/1,250=681 J/kg, d=0.464nm, M=44,01/1000kg/mol, T=300K; rezultat k=0,0155 w/mK.

    variatie intre cazurile a si c = (0,0155-0,0162)/0,0155 x 100 =-4,5%

    verificare valori tehnica la 25C=298K :
    – Specific Heat Ratio – Cp/Cv: g=1.29
    – Thermal Conductivity : k=0.01663 W/m°C, corespunde cu cazul a): f=3translatii+3rotatii=6=similar cu cazul moleculelor diatomice (difera doar gamma =1,29 in loc de 1,333)
    conform:
    Carbon Dioxide – Thermophysical Properties : https://www.engineeringtoolbox.com/CO2-carbon-dioxide-properties-d_2017.html

    • Daca nu-i poti convinge, macar zapaceste-i drace. Asta inteleg din comentariul dvs.
      Dealtfel i-as recomanda autorului respectiv sa citeasca din marele filozof Deepak Chopra.

      Numai bine.

  41. Dacă vorbăreața din clipul de la adresa de mai jos ar fi fost oricine altcineva decît AOC, aș fi fost sigur că produsul video e opera unor glumeți din zona AI. Fiind însă vorba de AOC, orice e posibil…

    https://media.gab.com/system/media_attachments/files/152/960/105/playable/5f37398458e3d8ce.mp4

    Si, pentru comparație, un alt tip de inteligență. Naturală. O cheamă Laura Aboli:

    https://www.tiktok.com/@sovereignhumanbeing/video/7301078579633278213

  42. Iaca na, inca una….

    ABOUT THE AUTHOR
    Nicole Mortillaro
    Senior reporter, science
    Based in Toronto, Nicole covers all things science for CBC News. As an amateur astronomer, Nicole can be found looking up at the night sky appreciating the marvels of our universe. She is the editor of the Journal of the Royal Astronomical Society of Canada and the author of several books. In 2021, she won the Kavli Science Journalism Award from the American Association for the Advancement of Science for a Quirks and Quarks audio special on the history and future of Black people in science. You can send her story ideas at [email protected].

    https://www.cbc.ca/news/science/record-temperature-fatigue-1.7025783

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro