miercuri, iunie 12, 2024

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere

În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie Covid-19. Redresarea a avut loc în anul 2022 dar mortalitatea a purtat încă amprenta prezenței deceselor provocate de  virusul SARS-CoV-2. Numărul deceselor prin virus  a fost în anul 2022 de 8653  [2].

Între timp Eurostat a publicat date  asupra speranței de viață la naștere în anul 2023 în țările UE-27  și în alte câteva țări iar Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare  a datelor asupra distribuției deceselor din anul 2023 pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces după publicarea rezultatelor provizorii [3]. Avem acum  informații noi pentru anul 2023 și care  ne permit să examinăm modul în care  recuperările din anul 2022 au continuat în anul 2023 și cum au modelat evoluția speranței de viață la naștere și la alte vârste într-un context în care infecții și decese prin SARS-CoV-2 au continuat și continuă să fie înregistrate [4].

De interes particular  este examinarea  măsurii în care recuperarea anul 2023 se înscrie pe linia așteptatei continuări a ascensiuni de lungă durată a speranței de viață după stagnarea instalată în anul 2014 la bărbați și progresul minor la femei.  Nu trebuie să omitem, ne aflăm  în Europa aproape de atingerea în câteva țări dezvoltate a unui nivel al indicatorului apropiat de 87 ani la femei. Faptul că în aceste țări progresul speranței de viață în ultimii 10 ani a fost în jur de doar 1 an ar putea însemna apropierea de limita duratei medii a vieții rezultată din întreaga dezvoltare economică, socială, culturală și din remarcabilele progrese ale tehnologiilor și științelor medicale de până astăzi, în cel de la treilea deceniu al secolului XXI. Stagnarea creșterii ori progrese  anuale minime în unele țări în ultimii 10 ani după multe decenii de progres spectaculos  pot fi expresia acestei apropieri. Nivelul și dezvoltările indicatorului în țara noastră sunt însă departe de astfel de realități.

Evoluții ale numărului de decese pe sexe și cauze de deces

Două evoluții sunt prezentate sintetic în continuare: cea a dinamicii relative a numărului de decese pe sexe în anii 2019-2023 și cea a creșterii/scăderii relative a numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023. 

Privirea generală asupra marilor schimbări survenite în numărul deceselor  după anul 2019 se oprește mai întâi la creșterile mari și apropiate din anii 2020 și 2021, la  regresul masiv din anul 2022 și la  continuarea acestuia la scară mia mică în anul 2023. Dacă privim schimbările  numai raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei,  reținem numărul apreciabil  mai mare  de decese  în anii 2020 și 2021 dar și în anul 2022. Schimbarea apare în anul 2023 cu un număr mai mic de decese decât în anul 2019. Poate mai important este faptul ca numărul deceselor din anul 2023 este ușor inferior celui din anul 2013, anul după care  speranța de viață la naștere s-a înscris pe o curbă ușor descendentă la bărbați și modest ascendentă la femei. Rămâne de văzut dacă mișcarea descendentă va continua și în anul 2024 pentru a se  confirma reluarea progresului speranței de viață după anul 2013.

              Schimbările menționate la nivelul ansamblului deceselor au particularități la bărbați și la femei, evidențiate în figurile 1A și 1B. Creșterea anuală a numărului deceselor a fost mai importantă la bărbați în anul 2020, indicând o fragilitate mai mare la agresiunea virusului. Raportul este invers în anul 2021 și ca o compensare în raport cu majorările din anul 2020. Se știe că în context sanitar normal mortalitatea bărbaților este mai mare decât cea  a femeilor. Regresul numărului de decese în anul 2022, prin Covid-19 în cea mai mare parte,  a fost considerabil, de aproape 20 la sută, și la femei și la bărbați. El a continuat în anul 2023 cu valori mai mici însă.

Dacă privim dinamica din anii 2020-2023 doar în raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, în figura 1B, creșterile din anul 2021 apar surprinzător de mari, de aproape 30 la sută, dezvăluind forța cea mai ridicată a Pandemiei. Dacă în anul 2022 numărul deceselor a fost mai mic decât în anul 2021, comparativ cu anul 2019 el a fost mai ridicat, evidențiind prezența încă importantă a deceselor prin virus.   Abia dezvoltările din anul 2023  așază decesele la un nivel mai mic decât cel dinaintea Pandemiei. 

Din analiza  evoluției numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023 față de anul precedent și față de anul 2019 (figura 2) două constatări pot fi evidențiate. Prima, regresul din anul 2022 a continuat ferm in anul 2023 la aproape toate grupele de cauze de deces, cu valorile relative cele mai ridicate la decesele prin boli ale aparatului respirator, în primul rând,  și apoi prin boli ale aparatului circulator. Infecția cu virusul SARS-Cov-2 este boală a aparatului respirator. Să ne amintim, pe de altă parte, că  masiva creștere a deceselor prin boli ale aparatului circulator în anii 2020 și 2021 a avut loc în bună măsură la persoane infectate cu virusul amintit. Cu alte cuvinte, regresul  de aproape 30 la sută al mortalității prin bolile aparatului respirator în anul 2023 a favorizat și declinul mortalității prin bolile aparatului circulator. Creștere a numărului de decese în anul 2023 constatăm doar  prin boli infecțioase și parazitare, moderată, și minoră la decesele prin tunuri. Privind cealaltă dinamică în timp, a numărului de decese în anul 2023 față de anul 2019,   observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții,  creștere  consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei, și prin boli ale aparatului respirator. Ecoul mortalității prin virus s-ar putea să fie prezent  în anul 2023 față de anul 2019. Datele finale detaliate  vor  putea clarifica ipoteza. Privind comparativ figurile 1A și 2 se poate observa originea regresului mortalității din anul 2023 din prima figură:  scăderea mortalității prin aproape toate grupele de cauze de deces din figura a 2-a și îndeosebi prin boli ale aparatului respirator și boli endocrine, de nutriție și metabolism (unde se află și diabetul).

O evoluție descendentă și în anul 2022 și în anul 2023 au avut decesele prin  leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe.  Potrivit Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației  Mondiale a Sănătății, în  această grupă de cauze de deces se includ și decesele prin accidente de transport, căderi, înec, expunere la fum, foc și flăcări, intoxicație prin expunere la substanțe nocive, leziuni autoprovocate, agresiune.

Recuperarea neașteptat de  viguroasă a speranței de viață la naștere

Considerabila reducere a numărului de decese în anul 2023, de 11 la sută, a dus în mod automat la ascensiunea speranței de viață la naștere față de anul anterior, de la 79,2 la 80,5 ani la femei și de la 71,3 la 72,9 ani la bărbați.  Creșteri într-un singur an de 1,3 și, respectiv, de 1,6 ani  sunt neobișnuite ca dimensiune și nu pot avea loc în context de evoluții normale, neafectate de fracturi ale mortalității pe vârste. Suntem însă după Pandemie și efectele compensatorii domină în schimbările pozitive. Cele două valori ale creșterii speranței de viață în anul 2023  sunt cele mai ridicate în UE-27. La nivelul întregii populații din Uniune creșterile au fost de 0,9 ani la femei și 1 an la bărbați [5]. Găsim însă valori similare celor din România în țările  din Europa de Est, acolo unde virusul a avut cele mai  grave efecte asupra mortalității populațiilor.

Oricum, atingerea nivelului de 80 ani la femei se cuvine a fi salutată. Cu speranța că este și  început de drum nou.    

Ce înseamnă creșterile de excepție din anul 2023 privite în tabloul evoluției speranței de viață în raport cu nivelul din anul 2019 dinaintea Pandemiei și cu nivelul din anul 2013 dinaintea instalării stagnării creșterii speranței de viață la bărbați și creșterii minore la femei? În figura 3 găsim răspunsurile. Nivelul  din anul 2023 este net superior celui din anul 2019. El este însă superior și celui  din anul 2013. Dacă valorile din anul 2023 nu ar avea caracter de compensare am putea constata o situație de reluare a tendinței de creștere durabilă a nivelului indicatorului dinaintea  anului 2014. O vom putea judeca în anul 2025 după analiza datelor și caracteristicilor din anul 2024.

Dacă  valorile speranței de viață de 72,7 și  80,3  ani reprezintă numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un născut-băiat și un născut-fată  din două  generații ipotetice care ar avea pe tot parcursul vieții (de la 0 la 100 ani) mortalitatea pe vârste din anul 2023, este util de precizat că aceste valori se compun din fracțiuni de an trăite la fiecare vârstă, mortalitatea fiind omniprezentă. De aici și posibilitatea descompunerii valorii speranței de viață la naștere în număr mediu de ani trăiți pe intervale de vârstă. Este ceea ce putem examina în figura 4 pentru 5 intervale de vârstă. Se poate observa că numărul mediu de ani trăiți de un născut în intervalele 0-19, 20-39 și chiar 40-49 ani este apropiat de numărul maxim, lungimea intervalului, 20, 20  și 10 ani, mortalitatea fiind foarte scăzută. La vârstele următoare, considerabil mai ridicate și cu mortalitate în creștere, numărul mediu de trăiți se reduce față de întinderea intervalului de vârstă, la supraviețuitorii atingând 65-100 ani ajungând la doar 11,1 și 16,8 ani.

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023 nu schimbă poziția  României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului (figura 5). Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație  este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și Albaniei și Turciei la bărbați. Este  rezultatul stagnării  indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări. Iar stagnarea speranței de viață la valori mici înseamnă stagnarea mortalității pe vârste la valori mari.

Nivelul scăzut al speranței de viață la naștere provine ca mecanism demografic din mortalitate pe vârste foarte ridicată. O putem vedea în figura 6A, pusă alături de cea medie din 11 țări europene dezvoltate, la bărbați (M) și la femei 9F). Se poate observa mai ales decalajul de la vârstele tinere, în spațiul A. Ratele de la vârstele 5-40 ani sunt reluate în figura 6B, cu altă scară a valorilor,  pentru mai multă claritate. Ratele de mortalitate sunt duble în țara noastră după vârsta de 30 ani. Dacă acesta este mecanismul demografic, cel socio-economic, fundamental,  are o altă origine, prezentată în Addendum. Este o veritabilă premieră în înțelegerea nivelului scăzut al speranței de viață la naștere în țara noastră.   

                                                                       *

Pentru a putea constata instalarea unei tendințe autentice de reducere durabilă a mortalității după anul 2013 rămâne de văzut dacă regresul mortalității din anul 2023 va continua  și în anul 2024 și în cei care vor urma.  Rezervele sunt uriașe. În primele trei luni din anul 2024, două dintre ele fiind luni de iarnă, cu mortalitate mai ridicată, numărul deceselor este aproape identic cu cel din primele trei luni ale anului 2023. Se constată un recul important și semnificativ al deceselor prin boli ale aparatului respirator (inclusiv prin Covid),  și îndeosebi prin boli ale aparatului circulator. Am văzut în articole anterioare dedicate Pandemiei că infecțiile au fost favorizat recrudescența mortalității prin boli ale aparatului circulator. A crescut în cele trei luni din anul 2024 numărul de deces prin tumori, leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe  și prin boli din grupa  alte cauze [6].

Întrebarea pe care ne-o putem pune la final de articol este ce s-a schimbat în bine până acum și ce se va schimba în bine în celelalte  luni ale anului 2024 în întreaga determinare economică, socială, culturală și medicală a stării de sănătate și mortalității populației. Criza financiară prin care trece țara fără semne de schimbare în bine, dimpotrivă, nivelul inflației, prefigurarea unui deficit bugetar extrem de ridicat, violența pe șosele, străzi, locuri publice, locuințe determinată și de explozia consumul de droguri  nu sunt de bun augur.

În Addendum  pot fi examinate aprecieri realiste și inedite asupra creșterii spectaculoase a PIB/locuitor în țara noastră și manierei în care este distribuită societății valoarea adăugată produsă.

R e f e r i n ț e

[1]  Ghețău, Vasile. Speranța de viață în România,  Contributors, 18/09/2023

 (https://www.contributors.ro/speranta-de-viata-a-romanilor-2/).

[2] Institutul Național de Sănătate Publică, Analiza bolilor transmisibile aflate în supraveghere-

Raport pentru anul 2022 (https://insp.gov.ro/download/analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2022/ ).

[3]  Institutul Național de Statistică, Comunicat de Presă, nr. 33/12 februarie 2024, Mișcarea naturală

a populației în luna decembrie 2023 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r23.pdf).

[4] Institutul Național de Sănătate Publică, Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere

(https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/).

[5] Eurostat. Life expectancy by sexe

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00205/default/table?lang=en&category=t_demo.t_demo_mor).

[6] Institutul Național de Statistică. Comunicat de presă, nr. 113,  10 mai 2024, Mișcarea naturală a populației în luna martie 2024 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop03r24.pdf).

[7] MortPak – The United Nations Software Package for Mortality Measurement

(https://www.un.org/development/desa/pd/content/mortpak-UN-software-package-mortality-measurement).

[8] HMD. Human Mortality Database. Max Planck Institute for Demographic Research (Germany), University of California, Berkeley (USA), and French Institute for Demographic Studies (France)  (www.mortality.org).

Addendum

Răspuns la o întrebare. „Alocarea resurselor nu este  ghidată de principii economice și etice sănătoase”

Într-un articol anterior ridicam unele semne de întrebare asupra originii evoluțiilor divergente ale Produsului Intern Brut pe locuitor și speranței de viață la naștere după anul 2013. Mă întrebam dacă în multitudinea de componente ale PIB nu au apărut unele cu acțiune adversă creșterii calității vieții și ascensiunii speranței de viață. Avem acum răspunsul. Vine de la un bancher,  nu de la Banca Națională ci de la Banca Comercială Română, domnul Radu Crăciun. Este  membru in Consiliul Director și Președinte  al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR). Iată aprecierile care răspund pe deplin la întrebarea menționată preluate din articolul publicat pe blog la 21 aprilie 2024 („Romania are o evolutie economica fasta. Asa, si?https://www.raducraciun.ro/):

„Calitatea vietii populatiei unei tari nu este data de marimea PIB-ului, ci de modul in care valoarea adaugata produsa in acea tara este alocata la nivelul societatii”.

„Din pacate, una din principalele modalitati prin care alocarea valorii adaugate produsa in economie, a PIB-ului, a fost distorsionata a fost politica fiscala din ultimele decenii: atat dintr-o perspectiva cantitativa, cat si calitativa”.

„In consecinta, Romania are de foarte multa vreme cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB din UE. Or pentru dezvoltarea unei societati, mai ales atunci cand este aflata intr-o cursa de recuperare, existenta unor resurse publice care sa poate fi alocate infrastructurii educationale, de sanatate, de transport, de servicii sociale este esentiala pentru calitatea vietii si satisfactia populatiei. Iar din acest punct de vedere, mai toti indicii care isi propun sa evalueze calitatea vietii, competitivitatea globala sau indicele capitalului uman vor continua sa puna Romania pe un loc cu mult mai jos decat ar sugera-o marimea PIB-ului”.

„In concluzie, fetisizarea PIB-ului si a altor cativa parametri economici duce la concluzii eronate si la o etichetare pripita si nedreapta a populatiei atata vreme cat alocarea resurselor in interiorul tarii nu va fi ghidata de principii economice si etice sanatoase. O astfel de functionare deficitara a societatii nu va face decat sa mareasca frustrarile existente. Populatia nu este interesata de cifre macroeconomice abstracte, ci doar de masura in care ele se reflecta in calitatea vietii pe care o are. Altminteri, cresterea economica la noi niveluri va fi intampinata, pe buna dreptate, de o buna a parte a populatiei ramasa in tara sau plecata, cu replica: “Asa, si?”.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Ce minune! Speranta de viata creste dupa pandemie (probabil datorita vaccinarii cu vaccinul minune Pfizer si numeroaselor spitale noi si moderne construite in ultmii ani), nivelul de trai a crescut la 80% din media UE, insa observam ca toate acestea se intampla in preajma alegerilor. De ce nu cresc speranta de viata si nivelul de trai intre alegeri, acesta este un mister. Poate si pentru ca foarte multi romani au inceput sa joace golf, in locuri cu verdeata, linistite, de unde a fugit tot stresul vietii cotidiene.

  2. Conform Eurostat, în 2023 speranța de viață a fost în UE de 81,5 ani( ca medie), iar în România de 76,6 ani, pe antepenultima poziție (înaintea Letoniei și Bulgariei). Adică situația este foarte proastă, aproape dramatică. Vinovat principal este sistemul de sănătate, dar și alte instituții ale statului.
    Mai menționez că în Indicele Dezvoltării Umane calculat de ONU, România este trasă în jos tocmai de acest indicator de sănătate plus doi indicatori de educație, și nu de prosperitatea economică. Altfel spus, calitatea vieții în România este determinată nu numai de prosperitatea economică (care este relativ ridicată) ci de situația deplorabilă a sănătății și mai ales a educației.

  3. Ar fi interesant de aplicat testul chi patrat, cu datele de populatie totala si populatie vaccinata covid cel putin odata fata de mortalitate la populatia vaccinata si nevaccinata, care ar arata eficacitatea vaccinarii, dincolo de parerile exprimate din necunoastere sau interesate. Matematica nu minte!

    • Ce legatura are vaccinul netestat corepsunzator anti Covid-19 cu sanatatea romanilor? Pandemia s-a terminat, insa multi au ramas setati pe obsesia vaccinarii si le place in „arest la domiciliu”. Puteti sa comparati mortalitatea cu orice alt vaccin, dar nu cu cel anti -Covid. Desigur ca un om vaccinat cu antitetanos va fi mai sanatos si va evita infectiile mult mai mult decat unul nevaccinat. Dimpotriva, apar din ce in ce mai multe probleme de sanatate la cativa ani dupa vaccinul ani-Covid, comparativ cu orice alt vaccin. Matematica nu minte, insa propaganda, da!

    • @Viorel Ordeanu
      Mda, matematica nu minte, dar trebuie sa mai astepte. Orice concluzii valide despre efectele (bune si rele ale) unui vaccin nu pot fi trase decat peste mai multi ani. Sigur, in masura in care va exista interes, in societate, pentru respectivele concluzii.
      Cei ce au trecut prin pandemie fara sa se infecteze si fara sa se vaccineze, se pot considera norocosi, cel putin pentru ca nu trebuie sa se intrebe daca nu cumva afectiunile care-i incearca, de-acum incolo, li se trag de la vaccin.

  4. Cati medici au avut acces la informațiile producătorilor de seruri comercializate drept vaccinuri privind continutul acestora?
    Cati medici generalisti nu si-au dat acordul pentru inocularea pacientilor incompatibili cu vaccinarea?
    Cati medici au fost prezenți în Casele de Bătrâni, Orfelinate și Centrele de Detentie pentru a-si asuma responsabilitatea impunerii inocularii cu
    vaccinuri.
    Cati cetateni inoculati au semnalat telefonic efectele secundare importante și cati medici au transmis rapoartele de morbiditate post vaccinare pentru a fi inregistrate și analizate de catre profesionistii instituțiilor de Sănătate Publica?
    Notita vaccinului Comirnaty la care au avut acces medicii si farmacistii publicata la începutul campaniei de vaccinare, este diferita de cea la care pot avea acces acum persoanele vaccinate.
    Recunosc faptul ca nu am încredere în tabelele publicate de Institutul de statistica, cum nu am încredere în domnul Arafat si domnul Nicolăescu care nu au explicat niciodata câte organe au fost prelevate pe teren cu dotările ambulantelor achiziționate în acest sens.
    Deasemeni nu am încredere în oficialii romani răspunzători de starea de sănătate a natiunii atata timp cât în 2019 în Belgia, la apelul public de donare de sange se specifica interdicția romanilor de a participa la campanie.
    https://www.vidal.fr/medicaments/gam
    mes/comirnaty-100658.html

  5. Appendixul despre fetisizarea PIB-ului merita aplauze. Mai ales când este folosit de monstruoasa coaliție de azi pentru a-si trâmbița falsele succese.

  6. statisticile sunt ca bikini, iti arata aproape totul, dar iti ascund esentialul.
    E atata minciuna si propaganda in articol incat nici nu ma mai obosesc sa combat

  7. Ca de obicei multe lucruri interesante și multe puncte unde pot apărea obiecții/critici in articolul domnului Ghetau. Dar o să mă abțin. De la critici zic. Ceva însă mi-a atras atenția – sintagma „boli ale mizeriei”, de aici:

    „observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții, creștere consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei,[…]”

    Întâi aș vrea să speculez -a contrario- asupra ‘bolilor opulenței’ care, nu știu dacă să mă bucur sau nu, au înregistrat pare-se un regres in ultimul an. Din păcate statisticienii noștri nu au abordat această chestiune ca să ne putem baza pe date solide.

    Ce/care sunt bolile, afecțiunile, decesele provocate de opulență?

    In primul rând toate afecțiunile și decesele înregistrate ca urmare a intervenției deficitare a unui operator public de servicii medicale. Asta pentru că serviciile medicale organizate de stat și asigurările aferente sunt un lux modern pe care nu toată lumea și-l permite deși teoretic este disponibil pentru aproape toată populația (fiind asigurați chiar și cei care nu plătesc), iar cei care și-l permit nu au întotdeauna posibilitatea de a alege -un doctor, un tratament, o a doua opinie, iar uneori nici măcar nu au posibilitatea de a refuza acest serviciu (așa cum s-a văzut in pandemie, când oameni sănătoși au fost ținuți cu forța in spitale/lagăre de carantinare). Prin urmare toate infecțiile nosocomiale, toate erorile medicale, toate cazurile de malpraxis (precum diagnostice greșite și amputări de membre sănătoase), toate analizele greșite, inutile, invazive, toate branulele înfipte a la Țepeș in pacienți, toate tuburile îndesate in gâtul oamenilor fără a fi dezinfectate in prealabil, toate manevrele de măcelărie/ospiciu efectuate fără acordul pacienților, toate protocoalele nocive produse de birocrați, toate medicamentele experimentale utilizate in bazaunor protocoale birocratice, fără fundament științific, fără acordul informat al pacienților, toate acestea și multe altele ajung de multe ori cauze de deces. Sunt decesele opulenței. Sunt victimele indolenței, incompetenței, cinismului unor nababi in halate albe, Aici ar fi foarte util ca Statistica să releve atât locul in care a apărut boala/afecțiunea fatală cât și locul in care s-a petrecut decesul. Câți oameni mor astăzi in spitale, uneori uitați legați de un pat, și câți mor acasă, in patul lor?

    Apoi. Decese ale opulenței sunt și cele provocate de administrarea de medicamente experimentale/substanțe declarate de agenți ai statului ca fiind leacuri miraculoase (unele cunoscute deja cu efecte adverse grave) ori de abuzul de medicamente, stimulat sau nu de diverși șarlatani cu gulere albe ce mituiesc doctori și farmaciști pentru a-și stimula vânzările, După cum intuiește orice om cu studii, și abundența de astăzi din/de farmacii este tot un semn al opulenței și apetitului de-a dreptul patologic pentru droguri și soluții anti-germeni. Aici ar fi interesant de a aflat câți oameni cu afecțiuni hepatice ajung in spitale datorită alcoolului și câți datorită excesului de medicamente/automedicației.

    Să nu uităm că însăși opulența afișată este un efect al lăcomiei. Absența moderației, echilibrului, cumpătării in stilul de viață al nababilor moderni wannabe (mulți sunt in fapt niște bieți sărăntoci care au dat un tun și nu știu ce să facă cu banii) este vizibilă pe toate ecranele și este, evident, o cauză importantă a bolilor cardio-vasculare și, probabil, a majorității deceselor premature din România. Aici Statistica ne-ar putea delecta cu cifre legate de greutatea aleșilor noștri (unde burta e semn de prestanță politică, iar buhăiala de experiență in negocieri), de numărul de chiftele/șaorme basculate zilnic de modelele noastre intelectuale, de cantitatea de alcool, țigări, droguri îndesate in organism de tinerii influenceri. Atâția indivizi din fruncea televizată/webizată a țării se află intr-o competiție cotidiană, continuă in care „cel mai lacom, nesățios, neînfrânat și desfrânat nătărău” câștigă un loc intr-o clinică de lux de la Viena. Tot la acest capitol -al stilului de viață suicidar/criminal- i-aș așeza și pe acei șoferi dependenți de opulență chimică (alcool ori droguri) care marșează pe șoselele patriei in bolizii lor provocînd anual câteva mii de decese ale opulenței.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro