- STAREA CONCRETĂ ”DIN TEREN” LA ZI
Cu ceva timp în urmă, am analizat rezultatele SEN (Sistemul Energetic Național) pe intregul an 2022 pe baza datelor orare publicate de Transelectrica – consum, import,export, producții pe fiecare tehnologie si combustibil precum si prețurile orare pe PZU (Prețul pe Ziua Următoare), așa cum s-au închis ele in urma licitațiilor din piață si am demonstrat tehnico-economic necesitatea de a lua în considerare în mod prioritar pentru România investiții in capacități mari de stocare energiei (electrică mai intii, nu H2 verde) dacă vrem eol/sol mai multe.
Asta a fost pentru anul trecut, 2022, iar unii dintre prieteni, colaboratori sau cunoscători din branșa energiei au comentat oarecum justificat analizele prezentate, cum că anii 2021/2022 au fost ani atipici, cu prețuri foarte mari la energie si combustibili și că stocarea energiei nu ar fi atât de importantă, economică și atât de dorit.
Drept care, fiind deja trecuți in semestrul II al lui 2023, putem face o analiză, pe cifre, comparând semestrul I /2023 cu semestrul I /2022 sau chiar anul 2022, să vedem cum stăm, unde stăm și mai ales să încercăm să intuim la ce să ne așteptăm în viitor, pe termen mediu sau mai lung.
1.1 Consumul si producția de energie electrică (Fig.1)
Ce ne arată acest grafic: România a devenit in acest an ”exportator net” de energie, nu că ar fi fost puse in funcțiune cine știe ce mari capacități de producție din cele planificate de Ministerul Energiei ci, pur și simplu din 3 motive principale:
- Valul (sau ”tsunami-ul” cum zicea cineva din branșa energiei) prosumatorilor, care si-au instalat PV-uri pe case si prin gradini
- Eficientizarea consumurilor cetațenilor de rind si industrii (unele inchise), speriați de preturile la electricitate
- Descentralizarea – instalarea de capacităti mici si medii la consumatorii industriali sau unele municipalități (in principal cogenerare), si este de așteptat ca acest val sa crească, avînd in vedere programele existente de finanțare (cogenerari municipalități și producții distribuite în industrii)
CONCLUZIA #1: nu consumul a scăzut semnificativ, ci producția centralizată a scăzut datorită producției descentralizate. Macroeconomic este măsura și consecința firească de eficiență energetică
Deja, concluzia de mai sus, ar trebui să pună pe ginduri pe orice planificator sau strateg din energie ! Ce se va întîmpla dacă mergem în continuare în această direcție, ce trebuie făcut ca aceasta problemă să nu genereze vreo criză. Revin la ceea ce spunea un confrate, pe bună dreptate: ”România este condamnată la 3D – Descentralizare, Decarbonare si Digitalizare” (citat: Valeriu Binig-Enel), iar acest trend va apărea cu voia sau fără voia cuiva, problema fiind de a-l facilita-gestiona fără a crea crize.
CONCLUZIA #2: să notăm ”la vîrf”, diferența de putere este cca. 850 MW iar ”la bază” este cca. 350 MW
Inerent, cineva și-ar pune întrebarea (observînd că cei 350 MW ”de la bază” sunt cam 50% dintr-un grup nuclear – ceea ce e bine in perspectiva retragerii U-1 din exploatare in 2026 pentru reabilitare) – dar, ce s-ar putea întîmpla, dacă procesul 3D continuă și cei 350 MW azi, se vor transforma in 700 MW ? Nu cumva asta va ”canibaliza” ceva din viitorul programul nuclear (4 unități) sau orice alt program?!
1.2 Să ințelegem ”dedesubturile” Exporturilor/Importurilor de energie
Destul de frecvent auzim sau citim prin media știri ”spectaculoase”, precum că România este pe drumul devenirii unui ”hub energetic”, printre altele, că suntem ”exportator net” de energie, etc., etc., personal, neînțelegînd de ce a fi exportator de energie este neapărat un lucru bun !? Mai degrabă arată o proastă (sau greșită) planificare.
Sa vedem ce s-a întîmplat in Sem.I 2023, perioadă cu prețuri (mai) mici la combustibili și electricitate, perioadă glorioasă de export de energie și cît de benefică a fost această perioadă pentru noi.
Fig.2 Producțiile orare pe centrale si tehnologii (sem.I 2023)
Iar mai jos, avem aceleași producții, dar, sub forma de Curbe clasate, mai ușor de urmărit:
Fig.3 Curbe clasate productie (Input data order), Sem.I 2023
Din punct de vedere financiar, trecerea acestor producții prin piața PZU, duce la următoarele rezultate: de mai jos, care permit niște observații foarte relevante și generează niște întrebări sau concluzii la care are trebui să răspundă cineva (dacă va răspunde) :
Tabel 3”
Datele din tabelul de mai sus sunt transpuse in graficele sintetice, mai ușor de urmărit mai jos:
Concluzia #3: Ponderea energiei ”verzi” in Sem.I 2023 a fost de 72,04% (considerînd nuclearul curat) iar exportul (tot energie ”verde”) a fost de 13,5%
Aparent, România ar putea ajunge foarte ușor la ținta 100% verde in 2030, prin simpla aplicare a Descentralizării, PNAER – 500 MW cogen biomasa, PNRR-500 MW hidro neterminate, PNRR- eoliene si solare 4300 MW si, valorificarea a măcar 500 MW din potențialul hidro economic existent !
Acesta este intr-adevăr un rezultat spectaculos, mult superior altor state membre și totuși nu ne putem reprima întrebarea – de ce nebunia asta de a închide ”mîine” centralele pe lignit (doar că s-a angajat un Guvern in necunoștință de cauză sau ca ”așa ne-am angajat” ? Poate ”pierderea” acelor fonduri din PNRR ar evita niște pagube viitoare mult mai mari ?! Poate o analiză C/B ar fi utilă in ceasul al 12-lea. Vezi CONCLUZIA #5 de mai jos si paragraful următor).
Această întrebare pare legitimă și din punctul de vedere al ”eficienței costurilor de decarbonare”, observînd în Fig 5-1 de mai jos, si Fig. 5, că centralele pe gaz sunt cele mai costisitoare pentru sistem și, în fapt, centrala Ciclu Combinat de la OMV-Brazi este din acest punct de vedere este candidatul nr. 1 pentru închidere (e cea mai scumpă si la fel a fost si în 2021/2022) si nu capacitățile pe lignit, care nu au o volatilitate a prețului combustibilului ca și gazul. Logica inceperii decarbonării cu costurile cele mai mari, pare logică și în studiul
https://www.cogeneurope.eu/images/20180515_EU_Displacement_Mix.pdf unde, România ar trebui să înceapă din extrema dreaptă cu CCGT și să continue cu cărbunii, dar, noi am sărit direct la cărbuni, luîndu-ne dupa ”talibanii” anticărbuni din CE, uitînd ca 3000 MW CCGT din PNRR poluează mai mult decît 1000 MW lignit.
(de ce oare s-o fi ”infrățit” OMV-Petrom cu CEOltenia întru cicluri combinate si PV-uri, o ”infrățire” aparent nenaturală, contra firii, intre un producator de electricitate pe gaz si unul pe cărbune, ajungînd să controleze în viitor 100% din productia de electricitate pe gaz din România ?! Oare, Consiliul Concurenței ce-o zice ? o fi bine pentru ”competiție” ? De ce CEO nu s-ar fi agregat cu Romgaz-Fântânele, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica ?).
Diagrama de mai jos, explică fara nici o îndoială că și în România ca și în alte țări, gazul este ”price settting”, deci și la noi este energia cea mai scumpă !
Diagrama de mai jos, explică sensul că centralele de cogenerare pe gaz (înclazirile din orașe), au un randament total de aprox. 80%, iar centralele pe ciclu combinat au un randament total de aprox. 50% (se observă că după 30 martie, centralele de cogenerare din marile orașe sunt oprite, rămînînd cel cu ineficiența de 50% )
- Discrepanțele prețurilor/cantităților Import/Export energie vs impactul investițiilor PNRR
Fig. 4 și Fig.5 sunt sintetizate mai jos
CONCLUZIA # 4: Rezultatele de mai sus, permit niște observații legitime și generează niște întrebări la fel de legitime la care ar trebui să avem niște răspunsuri (dacă se va putea) :
- De ce să exportăm energie ”verde” multă și ieftină și să importăm energie ”gri”, puțină și scumpă ?
- Dacă tot suntem exportator net, cum ne lăudăm, ce trebuie făcut să pastrez energia ieftină curată și în schimb, să evit importul de energie gri scumpă ?
- Nu cumva stocarea de energie electrică tip CHEAP la nivel TSO este soluția la îndemîna României ?
In consecință, ca și in analiza de acum cîteva luni, am presupus situația că am fi avut CHEAP Tarnita-Lapuștești disponibilă deja, iar, diferența de cost de sistem ar fi fost de minim aprox. 375 mill.RON, adică aprox. 73 mill. EUR / semestrul I, numai din ”jocul” import/export, fără a lua in calcul serviciile de sistem, posibilitatea de a crește semnificativ, in siguranță capacitatile noi RES sau ”economiile” de noi capacități și, nu în ultimă instanță, crrsterea siguranței SEN.
Este important de observat in Tabelul 3”, emisiile de CO2 la gaz si electricitate au fost considerate egale (adică in defavoarea României – scenariu pesimist) intrucât, factorul de emisie al sistemelor vecine României, au factorul de emisie in mod sigur mult mai mare decât al României, iar importul conduce la creșterea factorului de emisie indirect. Luarea acestuia in considerare, ar favoriza România și ar putea sa fie un punct foarte solid de negociere cu CE a diferitelor proiecte, structura pieței UE, etc.
Aici https://www.yesenergy.com/ este un raport care analizează factorii care influențeazîă economicitatea stocarii: ”An In-Depth Examination of What Drives Energy Storage Spreads Across ISOs in the US” , din care citez mai jos:
”…Summary of US Energy Storage Trends & Drivers:
DRIVER #1: RENEWABLE PENETRATION
DRIVER #2: NATURAL GAS PRICES
DRIVERS #3-4: NET LOAD SHAPES AND INTRA-DAY RAMPS
It turns out that natural gas price levels are the main driver. So, it looks as though the secular trend of renewables growth will NOT dramatically improve energy storage economics (at least not through energy arbitrage, maybe through ancillary services or capacity markets). But, cyclical natural gas prices can dramatically increase, or decrease, energy storage margins….”
La acestea de mai sus, trebuie adăugate preturile PZU
Un alt raport indică același lucru – gazul natural, prin volatilitatea pretului sau stabilește prețul energiei electrice in sistemele electrice.
https://doi.org/10.5547/2160-5890.10.1.eblu un raport ” Eyes on the Price: Which Power Generation Technologies Set the Market Price?” indică exact același lucru – Gazul natural este principalul factor de stabilire a pretului energiei electrice in sistemele electrice
Concluziile ambelor rapoarte de mai sus, se confirmă și in cazul României – vezi Fig.5 de mai sus – că gazul este cel care stabilește prețul (marginal) al energiei electrice in România (alături de import), deci, chiar dacă gazul are un factor de emisie mai mic decit lignitul, este mai economic sa continui ”decarbonizarea” eliminind gazul mai întii și apoi lignitul ! (asta arată cifrele !). Această concluzie este confirmată si de Directivele si Regulamentele UE si CE, care indică folosirea gazului (combustibil valoros) în cel mai eficient mod posibil, adică exclusiv in cogenerare si nu in centrale in condensație.
CONCLUZIA #5: Stocarea energiei electrice- in cazul României- prin CHEAP, este necesară si pentru protecția contra volatilității prețului gazului natural (în caz că din diverse motive, se decide greșit, să funcționăm si să extindem parcul de centrale CCGT cum ne-am angajat să facem prin PNRR !?). Pe lingă asta, vom rămîne ”legați” de gaz pe termen lung, cu o decarbonizare incertă : cei 3000 MW noi CCGT preconizați, poluează la fel de mult ca și cei 1000 MW lignit pe care îi vom închide pentru ”decarbonizare”. NA-H2 ready e exclus
Pentru diverși ”experți” cunoscători ai energiei, care se opun tehnologiei CHEAP în România, pe motiv că este un ”proiect faraonic tipic comunist” și deci neeconomic, care nu este fezabil, le recomand doar sa facă analogia cu CHE Porțile de Fier – alt proiect ”mai faraonic”, care acum este ”mindria României” pe IPO, burse si că intram in ”piețele emergente”, uitînd că am distrus o insulă bijuterie, Ada-Kaleh, au murit peste 100 de oameni la constructia ei, dar, mai ales, acum la 50 de ani vechime valoreaza miliarde…cum analizează acești ”experți” fezabilitatea acestui activ – CHEAP pe următorii 50-80 de ani (?), că tot acolo va fi și atunci, n-o ia nimeni de acolo, dar, valoarea ei va crește continuu și va proteja și mediul exponențial. Aceeași intrebare se potrivește si unor ”ecologiști” talibani.
Eu unul, citez un expert de marcă in sisteme de stocare CHEAP si planificare ce declara: ”in condițiile de azi, a face un studiu de fezabilitate despre stocarea unei mari cantitțti de energie electrică prin centrale pompare-acumulare este o acțiune inutilă. Nu poți poți calcula așa ceva pentru urmatorii 50-80 de ani, pentru că, oricum iese fezabilă, iar ca să spui ca nu-ți trebuie, iar nu se poate, decît doar dacă negi evidențele din ziua de azi sau ca noaptea vine dupa ziuă”.
Pentru frumusețea vizualizării și întelegerea cît mai bună a celor explicate, prezint ”fotografiile” unei săptămîni din 2022 care are și importuri si exporturi mari, si mai ales prețurile corespunzătoare PZU tranzacționate, in care porțiunile albe deasupra curbei de consum sunt importuri iar cele colorate sunt exporturi. (NA a se observa și importanța gazului in contextul celor de mai sus)
Graficele, care sunt potrivite pe zilele corespondente, ne arată ce frumos si ieftin se vinde energia cind este în exces si cum la fel de frumos si scump se cumpără atunci cind iți trebuie si n-o ai !
O splendidă demonstrație a iubitorilor naivi ai pieței libere de electricitate, o scînteie de reflecție a consumatorilor asupra posibilității da a nu o avea și ”un teren de joacă pentru prietenii care știu de ce”.
2 STAREA CONCRETĂ CE NE AȘTEAPTĂ ”ÎN TEREN” ÎN VIITOR
Cred că această analiză sumară este utilă si prin prisma faptului ca avem un nou deținător al portofoliului Ministerului Energiei, probabil cu un ”suflu nou”, din ce se vede – de continuare a tuturor proiectelor ”incepute pe hîrtie” în trecut dar și prin faptul că aparent, in piață este creată tot mai mult o imagine roz, de ”vești bune pentru România” si ce ”hub energetic vom deveni” în curind o grămadă de programe, masuri, proiecte, etc. ce se vor realiza în România, inclusiv o lege a Hidrogenului, suntem primii in UE cu așa ceva fiind după părerile unora, ceva foarte straniu !
Ce este esențial si la fel de straniu este faptul că tot ceea ce ni se va întîmpla, se va întîmpla în lipsa oricărei strategii energetice de țară ! Ceea ce este o ”realizare extraordinară !. A nu se confunda diversele programe (PNRR, hidrogen, PNAER, PNIESC etc.) cu vreo strategie energetică! Este elocvent în acest sens că nici măcar regulamentul 1999/2018 al CE –guvernanță si decizii de politică în energie si schimbări climatice – nu este aplicat, România primind notificare de la CE pentru conformare, dar, mergem înainte.
Șirul ”veștilor bune” este deschis de noul ministru al energiei, Sebastian Burduja, care ”a facilitat” recent întîlnirea reprezentanților firmelor care vor construi interconectorul HVDC – 5000 MW, pe traseul BRUA, care va asigura evacuarea energiei curate din noile proiecte din Dobrogea si Marea Neagră, acest proiect fiind considerat ”strategic”- nu e clar de ce si mai ales pentru cine ?! (realitatea este că acest proiect ”i se întîmplă României” și nu l-a făcut România ”sa se întîmple”. Ceea ce ar fi trebuit ”sa se întîmple” datorită României era un proiect din 2018, pregătit ca proiect de țară pentru presedinția prin rotație, a României la CE și care prevedea tot HDVC dar de 4000 MW, pozat pe fundul Dunării si care traversa UE pină la granița Germania-Olanda si la care aveau acces toate statele membre riverane si nu limitat doar la Ungaria/Austria. (acest proiect a fost publicat, trimis la Min.Energiei si la Comisia Europeană, de unde s-a primit si răspuns ca fiind de interes). Deci, nici măcar acest ”nou” proiect pe BRUA, nu e ceva nou ci doar un ”copy-paste” al altcuiva.
Trecind peste acest început, in piață este un șir foarte lung de ”lucruri bune care stau să ni se întîmple” și sunt sigur că un șir lung de investitori, firme cu interese sectoriale sau chiar omologi din UE, îl vor presa pe noul ministru cu probleme ”bune pentru România” cum ar fi: noi zăcăminte de gaze ce vor fi exploatate cîndva, interconectorul amintit-5000 MW, alt interconector-1000 MW din Azerbaidjan-RO-HU-A, eoliene de 15000 MW in Marea Neagra, promovate de PM Ciolacu prin Germania, nu știu ce proiecte promovate de Presedintele Johannis prin Emirate in ”orasul verde Masdar” (cind Romania, ca țară , nu ca oraș, poate deveni ușor verde cum s-a arătat mai sus) invitînd gazdele să investească în România (in ce ?) , miile de MW de regenerabile-4400 MW care vor ”inunda” România ca să facem Hidrogen verde pentru noi (pentru centralele CCGT -3500 MW) si pentru export, alte mii de MW solare+CCGT , cu si fără CEO-OMV asociati, incă 2 grupuri nucleare 3&4 -1400 MW, nivel politic cu Canada, un nou ciclu nuclear – SMR-uri cu partenerul strategic SUA, Centrale cu Ciclu combinat pe gaze (3000 MW), investitorii irakieni din Cayman Islands de la Mintia cu alti 1600 MW si cîte și mai cîte multe multe alte ”lucruri bune”….dar, toate acestea, abătîndu-l de la obiectivul principal al oricărui ministru al energiei din oricare stat – formularea obiectivelor politice in sector, care sa poata fi descrise in 2 fraze cel mult.
Peste toate acestea persistă o singură intrebare simplă de aritmetică simplă: unde vor ”intra” toate lucrurile bune de mai sus in fig.1 prezentată la 1. Starea concretă ”din teren” la zi ?
Realitatea este că existența unei strategii energetice, intocmită cf. Reg-1999/2018, ar încurca foarte mult ”lista bunătăților” care ne așteaptă, le-ar decanta/filtra/ierarhiza, și ne-ar forța să facem numai ceea ce este necesar si economic (conform principiului EE-1st), va începe de la ”starea actuală” din Fig 1, proiectată pe 20 de ani, de la virful modest de 8200 MW în 2023, care s-ar putea să scadă și mai mult (!), la probabil 11000 MW in 2043 (dacă nu cumva ne re-industrializăm cumva). Numai cele 2 proiecte de interconectare de 5000 MW + 1000 MW = 6000 MW reprezintă cca 73% din consumul României ! Asta da, n-ar trebui să mai facem nimic cu ceea ce mai avem si putem dormi liniștiți următorii 50 de ani ! Dar, așa e oare ? Cât din cele 2 conectoare este al nostru sau beneficiem de ele ?!…nu ar trebui să fie parte din vreo strategie? NU E!
Dacă noul Ministru al Energiei, Dl.Burduja, ar începe să acționeze ca un adevărat ministru, atunci, ar începe cu începutul, conform Ghidurilor C.E (pentru Decision-making in energy policy and climate change din Reg.1999/2018), respectiv și-ar lua responsabilitatea care revine statului, (care în trecut revenea monopolurilor integrate vertical), de a aplica principiul EE-1st intr-un plan integrat de resurse si tehnologii cu ținte clare pe termen lung
(despre aceasta s-a mai discutat și pe aici prin Contributors: https://www.contributors.ro/de-ce-crescasa-de-multpreturile-la-energie-electrica-in-romania-continuare-rolul-statului-in-piata-de-energie/, 2 ani în urmă).
Dar, pentru și mai buna ințelegere a ceea ce înseamnă această recomandare – plan integrat de resurse (ca să nu zic obligație, fiind Regulament European !), cititorul se poate lămuri de aici: https://www.internationalrivers.org/wp-content/uploads/sites/86/2020/06/int-resource-planning-report.pdf, doar ca un exemplu simplificat. Intre subiectele abordate in acest document, poate e de interes de aflat despre WASP (Wien Automatic System Planning), un software si concept proiectat de americanii de la TVA-Tennessee Valley Authority, prin 1972, distribuit din Viena-capitala prietenilor noștri austrieci- de către IAEA și folosit și în prezent de mai mult de 80 de state ale lumii…iar Comisia Europeană a preluat in mod evident conceptul….si tot ca interes secundar, conceptul si modelul WASP a fost folosit și în România in anii 1990-1996, pe cînd Comisia EU nu prea exista, dar, după intrarea României in UE, ”piața liberă” a rezolvat problemele sistemului energetic din România de ne-a adus în stadiul actual, iar de vreo 20 de ani incoace, toate lucrurile au mers in energie la voia întîmplării și a miniștrilor vremelnici.
După proiectarea planului (național – deși poate sună urît in urechile unora) integrat de resurse, foarte multe dintre ”bunătăți”, pur și simplu ”nu vor intra in sacoșă” (adică in SEN), vor trebui prioritizate/planificate în timp/sau pur și simplu renunțat la unele din ele și de-abia atunci, vom înțelege care din cele de mai sus, sunt proiectele României care le vom face noi ”să se întimple”, pentru că ne trebuie si care sunt cele ”care ni se întîmpla”, datorită altora, cărora le trebuie lor, dar le luăm noi de bune ”strategic”.
Dl. Ministru credem că, înainte să se întîlneasca cu diferite firme, ar trebui sa-și insușească mai întîi ”meseria” de ministru, dacă se poate, formulând viziunea si politica României in domeniu, care să se reflecte, cu maximă urgență și prioritate in întocmirea unei strategii energetice a României. (plan integrat de resurse dupa principiul EE-1st). Acest document apolitic, trecut prin Parlament, cu proceduri de actualizare periodică, având ca obiectiv prioritar asigurarea securității energetice a României cu costurile cele mai mici (exact ce zice Reg. 1999/2018), ar trebui să fie ”Biblia” energiei in România pe termen mediu si lung.
A fi ministru intr-un domeniu oarecare, este o poziție politică, ocupată indeobște de politicieni, indeobște cu un nivel scăzut de experiență și expertiză, dar dacă întîmplător, ești și ”de meserie” in domeniu, atunci, este și mai bine și mai ușor să ințelegi ce poate și trebuie să fie făcut.
Dl. Burduja nu este nici una nici alta: nu este om politic, si nici ”nu este de meserie”, dar are un atu foarte important care le poate depăși cu prisosință pe celelalte două: este foarte educat, și are toate ingredientele necesare si potențialul să înțeleagă macroeconomic problematica și impactul energiei asupra economiei și viitorului României și să aducă multă plusvaloare in domeniu, confirmând așteptările, ”lăsînd ceva în urmă”.
Deci, avînd in față de escaladat Himalaya energeticii în România, și nu un deal oarecare, are nevoie să-și aleagă traseul cel mai ușor si mai lipsit de riscuri, (strategia) în vreme bună și, mai ales, să-și aleaga șerpașii potriviți pentru drumul ales (think tanks) si să nu se bage dînsul in alegerea rucsacelor si aparatelor de oxigen pentru escaladare (resurse si tehnologii) . Restul vine de la sine.
Nefacînd astea, riști ori să te rătăcești, ori să te sufoci pe munte…rezultatul insă va fi același sau, va rămîne regretul, sau performața (?) de a nu fi escaladat decît numai un deal oarecare.
…așa și cu România
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Unde merge Romania? Unde vor agentii rusi din conduceri (de stat si politice).
„De ce să exportăm energie ”verde” multă și ieftină și să importăm energie ”gri”, puțină și scumpă ?”
Pt ca asta se doreste de la Bruxelles !! Politica energetica nu mai este una nationala asa cum se crede, este dictata de la centru.
Pe semne este nevoie de o trezire politica majora la modul AUR la putere astfel incat sa devenim mai vocali si independenti de aberatiile si „visurile erotice energetice ” vesteuropene dar nu numai.
In Polonia o hotarare judecatoreasca de la Warsovia a interzis continuarea extractiei de carbune la Turow in urma unei reclamatii venite din partea germana si ceha ( Greenpeace) .
Mateusz Morawiecki premierul polonez declarand, nici o hotarare judecatoresca nu va putea dictata ceva Poloniei daca este vorba de siguranta energetica a tarii, o sageata puternica catre Bruxelles !!
De la Bruxelles nu se dictează nimic. Se promovează doar alternativele prietenoase cu mediul și deci cu nepoții dumitale și ai mei și se descurajează cele nesustenabile, care fac rău mediului, deci acelorași nepoți ai dumitale și alor mei. Dacă guvernul Poloniei nu are sau nu vrea sa caute alternative, are toată libertatea sa își aleagă strategia energetică.
Dar exista o condiție: sa nu provoace pagube vecinilor. Căci asta se întâmpla la Turow de fapt, iar CJUE este singura instanța unde se judeca conflictele între țările membre. Bruxelles-ul nu are nicio implicație aici. Închipuiți-vă ca Vecinul își face o instalație de biogaz, dar nu o etanșează bine și ceva zeamă biologica se scurge in fântâna dumitale. Acceptați sa beți apa așa cum este sau ii cereți sa își repare instalația?
Chiar cu riscul de a părea naiv(cum zice autorul…), întreb și eu: de ce importăm cu prețuri mari și exportăm cu prețuri mici? Mi se va răspunde că importăm în vârf de sarcină, etc. Ca să fiu răutăcios voi spune numai că toată lumea este dezarmată în fața Mafiilor internaționale, nu numai din Energie (pun aici inclusiv petrolul și gazele), dar și în fața Mafiilor bancare, alimentare, farmaceutice, etc.
Importi la pret mare ca importi la virf si nu esti capabil sa acoperi curba de sarcina. Exzporti la pret mic, fiindca produci energie cind nimeni n-are nevoie de ea si nu se poate stoca. Preturile la stocare sunt prohibitive, oricit s-ar arata de entuziast autorul. Pentru ca aceste noi tehnologii sunt recente si nu au la baza calcule de functionare pe zeci si zeci de ani pina la inlocuire. Asa ca hirtia suporta orice.
Nu de mafii internationale e vorba, ci de PROSTIA si INCOMPETENTA romaneasca. Eu fac parte din cei ce a mincat painea centralei. Si stiu cit de greu se cistiga. Orice absolvent decent de energetica stie ca viata unei centrale termoelectrice e pe la 25-30 de ani. Apoi e nevoie de o inlocuire a doua componente de baza, cele ce lucreaza la temperaturi mari: cazanul si turbina. Cam la fel este si pentru centrale nucleare. Tot orice absolvent decent de energetica iti poate spune ca un sistem national are nevoie de citeva tipuri de centrale pentru a acoperi curba de sarcina si a asigura servicii de sistem. La fel iti poate spune argumentat ca fofezele (eolienele) nu sunt ceva pe care sa te bazezi, fiindca depind de vint. Ceea ce duce la mari complicatii intr-un sistem.
Daca in 1990 era relativ OK, pe masura ce au trecut anii grupurile au devenit tot mai batrine. Pina cind costul reparatiilor si numarul de incidente a devenit urias, asa ca aceste centrale au trebuit trase pe dreapta. Nu stiu nici un ministru care sa fi fost la baza energetician. Si multi din cei ce scriu pe aci sunt orice altceva, dar nu energeticieni. Autorul e o exceptie, dar si el se da lovit de uitare a ce a invatat si ne povesteste de centrale de acumulare si alte povesti, uitind sa spuna ca de fapt Romania are nevoie de un program serios de investitii in grupuri noi securitare (carbune, petrol, gaze). In opinia mea nu mai mari de 200Mw. Romania rezista datorita grupurilor vechi, celor 1400 Mw de la Cernavoda, dar in 2027 grupul 1 va avea 30 de ani si trebuie tras pe dreapta citiva ani, si pentru ca necesarul de energie a scazut dramatic, rar avind virfuri scurte de 8500-9000 Mw. Romania are rezerve de carbune pentru macar urmatoarea suta de ani. Exista tehnologii bune in materie de gaze, cenusa si alti poluanti, altii au minele rentabile.
dom Stelică, te citez:
”…Preturile la stocare sunt prohibitive, oricit s-ar arata de entuziast autorul. Pentru ca aceste noi tehnologii sunt recente si nu au la baza calcule de functionare pe zeci si zeci de ani pina la inlocuire. Asa ca hirtia suporta orice….”
cred ca matale n-ai inteles ca era vorba de stocare hidro-pompare-acumulare
Nu inteleg chestia cu pretul la stocare prohibitiv…pai aia ieftina o stochez (in loc s-o dau peste mari si tari), si o iau mai tiziu din stoc si-o dau cind curentu e mai scump. Nu vad prohibitia.
Tehnologia asta nu e deloc noua si nu e deloc recenta !…exista de zeci de ani, este cea mai extinsa forma de stocare a energiei pe plan mondial (peste 90% !!!), este cea mai ieftina, cea mai ecologica (doar betonul pentru baraje e poluant…daca e nevoie de baraj), mai deranjeaza ceva popindai la constructie, si,,,cam atit, ramine acolo 100 de ani…mai da apa prin-prejur, mai face lumea jogging, turism, deobicei, in astfel de zone, natura inverzeste, samd
nea Stelica, totusi, oricum, ramii simpatic si, se simte ca ”ai mincat o piine” de prin termocentrale
Da, ma refeream la tehnologiile astea cu fotocelule si baterii sau fofeze si baterii.
Cit despre chestia cu hidro si pompare in sus, fizica ce am invatat-o eu zicea ca am nevoie de mai multa energie electrica sa pompez apa in sus inapoi in lac decit energia ce as produce-o. Poate fizica s-o fi schimbat intre timp si prostul de mine a ramas in urma. Ori Romania nu mai are sistem energetic national sa iei de colo si sa duci dincolo cind ai nevoie. Ci o gramada se SC cu control de stat extrem de capusate. Si fara meseriasi. Sa cumpere hidro- electrica de la cei cu fofeze ca sa pompeze si sa vinda apoi la virful de zi si de seara??? N-am idee, dar poate „calculelele” zic ca e bine. Fizic nu e bine. Romania cam are amenajat potentialul hidro. In plus, debitele nu permit grupuri uriase. PF1 are 12 grupuri a 175 Mw (6 noi, 6 sirbii), care acum, cu PF2 nu mai dau tot atita. Iar PF2 are numai partea romaneasca 12 sau 14 grupuri bulb ce abia fac vreo 300 Mw. Iar anii de seceta cam lasa urme.
Nu ne intelegem pe grupurile de stocare-pompare. Restul e corect?
ba eu zic ca ne intelegem: astazi sunt des intilnite CHEAP mai noi care au randamente totale 75-80% (consum 100 MW ca sa stochez si produc 75-80 cind vreau sa produc)…eu zic ca e f.b.
Articolul mi se pare de data asta, asa ca un sprit de vara, un talmes-balmes in care s-au inghesuit prea multe informatii si prea putine chestii utile.
Cat despre CHEAP T-L bine ca s-a desfinat si compania de proiect pentru ca politrucii au mancat banii degeaba cateva decenii, O vorba spune: motrul de la groapa nu se mai intoarce, daca TL nu s-a facut cand a fost timpul ei, nu se va mai face niciodata.
Hai sa uitam faronicul proiect si sa incercam sa compensam supraproductia cu stocarea la prosumator si direct in sistemul de distributie cu baterii. Mai ieftin, cu pierderi mai mici, mai flexibil si mult mai rapid ca implementare (nu mai planifica politrucii nimic!).
Consumul va scadea in continuare si la fel productia centralizata, deja eficienta energetica isi face treaba prin inlocuirea echipamentelor cu unele din generatii mai noi mai eficiente.
O fi mai ieftin carbunele, dar timpul de pronire si flexibilitatea nu il recomanda pentru functionarea inspre varful cubei de sarcina spre deosebire de CCTG. 2 porniri de grup pe carbune din stare fierbinte / zi insemna cu dupa 6 luni bag grupul in RC iar in 2 ani ii fac RK!
Inchiderea centralelor de carbune este totusi alegerea normala din punct de vedere al exploatarii sistemului mai ales ca grupurile astea au fost retehnologizate prin programele A1-A3 prin anii 90, deci acum 30 de ani, si sunt la finalul duratei de viata.
La fel cu CET-urile pe care le considerati cele mai si cele mai, 80% randament pentru 5 luni de functionare/an. Restul pe CAF-uri cu randament in cogenerare 0%, halal randament anual in cogenerare!
Consumul casnic de energie este doar 25% din total; trebuie introdusa productia de energie si stocarea la marii consumatori. Pretul de vanzare cu amanuntul al unei baterii „glassmat” este de 100 euro/KWh, in timp ce eolienele au cost de 1000 euro/KWp iar fotovoltaicele circa 600 euro/KWp, deci chiar in conditiile curente se pot instala baterii care optimizeaza transportul/distributia, deci stabilitatea sistemului energetic, si in plus cu un avantaj economic clar.
Ex in Sem I 2023 s-a exportat energie de 300 milioane euro si importat de circa 35 milioane euro. Cu 35 milioane euro se pot instala baterii de 350 MWh, adica circa 80% din energia importata, cumparata cu cele 35 milioane (0,5 GWh x 140 Euro/MWh); in plus energia stocata se poate vinde mai avantajos pe piata PZU (in loc de 80 euro/MWh, nu la 140, ci chiar la 100 euro/MWh ar amortiza investitia rapid)
De acord.
Singurul comentariu e ca marii consumatori acum sunt putini si au consumul stabil pe durata zilei si din IT, fara variatii mari de sarcina in timp ce consumatorii mici si medii industriali/agricultura fac cel mai mare dezechilibru pentru ca nu lucreaza constant, de cele mai multe ori doar intr-un schimb si acolo apare dezechilibrul principal, putini dar multi, care consuma intre 7 si 21!
@PiFu – v-a păcălit la calcule și de data asta 😀
Dacă eolienele funcționează 25% din timp, iar durata propriu-zisă în care vor funcționa ele e imprevizibilă, cât vă ajută niște baterii de 350 MWh? Câte ore de nefuncționare a eolienelor acoperă niște baterii de 350 MWh?
Simpla idee că o sumă de numai 35 de milioane de euro ar rezolva problema stocării ar fi trebuit să vă dea de gândit, cum adică ”De acord”?! 35 de milioane de euro se pot aloca astăzi sau mâine dimineață, e o sumă ridicolă chiar și pentru România.
Mi se pare ca prea hiperbolizati comentariul lui Sustenabilus. Nu cred ca voia sa spuna ca niste baterii de 35 milioane euro „ar rezolva problema stocarii” in general, ci doar ca ar fi redus importurile din semestrul 1 2023 cu 80%.
Daca am fi avut mai putine ploi si am fi importat de 350 milioane euro, probabil Sustenabilus ne-ar fi spus ca avem nevoie de baterii de doar 350 milioane euro ca sa reducem importurile cu 80%.
Problema mea cu comentariul lui e ca vorbeste de baterii „glassmat” ca si cum se folosesc deja la scara industriala, pe cand eu am gasit online doar acumulatori de masini.
@ PIFu: totusi, imi ramii un tip simpatic, cu tot cu convingerile matale !
M-as fi bucurat sa din tot ”talmes-balmes-ul ” asta de lucruri mici si inutile (care insa creeaza marile probleme), sa sesizezi problemele macro de poitici si guvernanta
A bientot
Probabil ca noile capacitati nucleare vor aduce dezafectarea centralele poluante si/sau ineficiente, nu cred ca se va pune problema opririi programului nuclear romanesc.
Cred si eu ca „democratizarea” (sau descentralizarea) productiei de energie nu poate fi oprita. Cred ca este viitorul si cred ca va lovi in multe corporatii mari si in multe state producatoare de hidrocarburi.
Daca, de exemplu, o gospodarie are capacitati proprii de productie a energiei electrice si proprietarii se deplaseaza cu o masina electrica, e ca si cum ar avea in curtea casei sonda de petrol, rafinaria si benzinaria, pentru o masina cu motor cu combustie interna.
Stocarea supraproductiei de energie se poate face si la nivel local, de comunitate, prin transformare in energie potentiala – castele de apa ce se umplu atunci cand e surplus de energie. De ce n-am avea, pe un hectar sau doua, la campie, o centrala de panouri PV si castele de apa in care apa din subteran sa fie pompata cu energia produsa de panouri, iar acea apa sa fie disponibila, prin cadere gravitationala, pentru a iriga zeci sau sute de hectare, de jur-imprejur?
ideea asta chiar merita implementata si dezvoltata, adica un sistem combinat producere/stocare energie si irigare: 1 ha teren cu fotovoltaice permite cel putin 1 MWp, si folosind energia produsa pentru a pompa apa in bazine (de 30-50 tone? inaltime 10 m) pe timpul zilei, si ulterior prin caderea masei de apa se asigura atat producere de energie (conductele de iesire trec prin turbine) cat si irigare (ex dimineata intre 4-6); iar productia in Romania de bazine, conducte, turbine ar fi un bonus
In perioada Octombrie- Martie, cand sistemul produce sub 50% energie electrica si nu e nevoie de irigare, toata productia de energie din fotovoltaice intra direct in sistem
Sunt convins ca incurajarea producerii descentralizate de energie va genera idei si mecanisme viabile, aducatoare de profit, pe care societatea capitalista le va perfectiona si le va eficientiza. Pornirea e mai greoaie, in special din cauza celor ce aleg sa vada problemele, nu oportunitatile generate de ajustarea paradigmei.
@ Decebal: continuati, sunteti pe drumul cel bun ! (n-am vrut sa mai abordez si problema de mai jos…si-asa vad ca stocarea e o problema greu de inteles)
Iar asta e si mai greu de inteles de catre oricine
Vedeti asta:
Virtual power plants typically consist of a collection of distributed energy resources tied to the grid and connected by advanced technology to function as a single, intelligent unit. They can use a variety of resources in different combinations, from rooftop solar to wind, biomass, hydropower, and battery energy storage. VPPs use sophisticated aggregation software to efficiently process large amounts of data from decentralized power units, and make calculated decisions to benefit the overall system. A VPP emulates the function of a traditional power plant, supplying capacity when needed
nea Catalin, spui: Valul (sau ”tsunami-ul” cum zicea cineva din branșa energiei) prosumatorilor, care si-au instalat PV-uri pe case si prin gradini
Cint te uiti insa la frumoasele diagrame colorate iti trebuie o lupa sa vezi acele coloane rosii. S-ar putea ca productia individuala din PV sa nu intre in datele statistice, fapt ce ar deforma masiv logica articolului, sau poate ca omul nou a trecut la alte forme de energie. Prin excursiile mele prin tara am observat ca lumea aduna masiv lemne si, la sate mai ales, se vede fum si-n miezul zilei, semn ca se gateste cu lemne.
Nu cumva reducerea populatiei are si ea un rol in micsorarea consumului? Nu cumva omul prefera sa stea in frig, respectiv sa naduseasca, decit sa plateasca o avere la incazire, clima?
O alta chestie ciudata a reducerii consumului e faptul ca se spune ca a crescut masiv cota de masini electrice si trotinete, care nu asa, au nevoie de energie electrica. De unde vine asta?
Nu cumva deindustrializarea tarii e cauza cea mai mare? Exista statistici pe aceasta felie? Nu cumva inlocuirea strungului cu datul la pila a redus consumul de energie, dar si a productivitatii/eficientei?
nea neamtule, chiar eram ingrijorat ca nu mi-ai mai acordat atentie in ultima vreme.
tot ce zici matale ca ar fi concurat la reducerea consumului se regaseste, aproximativ, in cele 3 puncte de sub ”tsunami”, ee nu stateam eu sa fac ”demand side analysis and prognosis”…sunt instrumente specifice pt. astea (dar, eficientizare/reducere consum, nu neaparat stat in frig sau cladura, sau inchidere de industrii, sau, chiar stat mai in frig cu o plapuma in plus…dar astea sunt pentru caldura mai mult si nu tocmai electrcitate)
Oricum, nu asta era mesajul intregului articol.
Mesajul mult mai grav, exhaustiv dupa parerea mea, este altul si, p,asta as fi vrut sa-l dezbat,…guvernanta, politici, etc., si nu chițibusăriile marunte
De ex. nimeni (pina acum) cititnd (si sper eu) intelegind acele grafice frumos colorate cum zici mata (multumesc pt. compliment) n-a avut ideea sa ne intrebe pe noi toti astialalti nestiutori, de ce naiba nu se face un sistem de tarifare, in care energia noaptea consumata sa fie ieftina si dimineata scumpa….te asigur ca multi isi vor porni masinile de spalat rufe noaptea iar ziua vor opri totul,,,sau aia de zici mata cu masinile elecrtrcie…pune-le naibii sa se incarce noaptea…da-i pret ”de gol de noapte” si nu trimite energia in Ungaria…)…asta se numeste ”demand side management”…iar asta se va vedea in curba de sarcina, aia frumos colorata, ca d,aia o colorai s-o vada lumea…vor mai scadea exporturile si importurile, samd
Ca tot sunt p.aci prin Contributors multi cu free market care face competitia si preturile…care preturi ?
„energia noaptea consumata sa fie ieftina si dimineata scumpa…”
Ideea nu e noua, chiar si pe vremea pingelarului compresoarele care alimentau sufleria supersonica din institutul nostru, lucrau numai noaptea. Si nevestele, mamele noastre se sculau noaptea sa faca cozonaci, ziua gazele nu aveau presiune.
Sigur ca poti sa faci un sistem de alimentare a masinilor electrice, masinilor de spalat, nu neaparat noaptea, sau ziua, ci atunci cind e surplus de energie, eventual chiar cu stimulare baneasca. Chiar si o parte din productia industraila se poate face in schimbul trei.
nea neamtule, pai din cite stiu, (poate chiar verifici matale sa nu spun prostii din nou) chiar in germania exista sistem de tarifare in sensul celor discutate….l-or fi preluat de la pingelar ?!
Comparatorul de preturi ANRE are optiunea de tip pret „diferentiat pe zone orare”, si anul trecut cand am cautat oferte tin minte ca am chiar gasit unele.
Acum nu imi mai gaseste nici o oferta, poate pentru ca nu erau suficienti doritori sau poate pentru ca distribuitorilor li se pare un risc in plus in situatia de acum.
Ai nostri se fac ca nu vad razboiul energetic in plina desfasurare deasupra capetelor noastre. Anul trecut guvernatorul regiunii Veneto (Zaia) a castigat o batalie cu guvernul central de la Roma si , printr-o lege „regionala”,pe 25/10/2022 a trecut in proprietatea regiunii cu pret 0 toate hidrocentralele si toate lacurile de acumulare. Si nu vorbim de centrale mici (productia totala e estimata la 4500 GWH pe an)
Tot el si discuta cu colegul lui Federiga guvernatorul regiunii Friuli-Venezia Giulia despre reactivarea ca si centrala CHEAP a hidrocentralei Vajant unde in 1963 a fost un dezastru ( peste 2000 de morti ) Va dati seama ca incarcatura emotinala e foarte mare si timpii vor fi lungi, dar ideea e ca pertru a stoca energia e nevoi de lacuri de acumulare.
Se pleaca de la o premiza gresita, aceea ca energia produsa de regenerabile este ieftina. Eliminati subventiile si vedeti costurile reale. In plus, se neglijeaza capacitatea TG de a functiona cu variatii mari si rapide de sarcina, elasticitatea lor. Ca sa nu mai spun ca o analiza bazata pe PZU, unde preturile sunt conjuncturale, nu prezinta credibilitate.
dati-mi si contractele bilaterale si vedem si mai clar situatia…atit am avut, atit am facut…cu PZU…aveti dvs. altceva la indemina ?
Eu, cand nu am date solide la indemana, nu-mi permit sa trag concluzii fara valoare.
cred ca nu stiti ce vorbiti: ”…Ca sa nu mai spun ca o analiza bazata pe PZU, unde preturile sunt conjuncturale, nu prezinta credibilitate…”
Bre, PZU inseamna PIATA ( e drept, pe ziua urmatoare).
Daca tălică zici ca ”piata” (asta care e, nu zic ca si e perfecta) nu prezinta credibilitate atunci ce ”date solide la indemina” zici ca vor fi bune ca sa tragem concluzii de valoare
Zi matale, ce trebe, fa matale o anliza pe date la indemina, dar de valoare si mai discutam p,orma, la concluzii cu valoare
PZU a fost conceputa doar ca o piata care sa acopere niste compensari, o piata de cel mult 10%. Ca multi au renuntat la bilaterale si au intrat pe PZU, asta inseamna distorsionare. Deci analiza bazata pe PZU are valoare zero.
@dl.stefan: vedeti ca intrati pe un teritoriu care nu va este familiar (ca sa nu zic de-a dreptul opac !)
TG ar fi cum ziceti, dar:
1. la sarcini partiale o TG are variatii de la o eficienta de sa zicem 35% la 25% la juma de capacitate
2. ca sa faci asta rapid, trebuie sa fie open-cycle (adica esapeaza gazele in atmosfera), iar daca e ciclu combinat, ciclul pe abur limiteaza drastic flexilititatea !…aia de care vorbiti
3. nu mai zic ca ciclul pe abut (TA nu merge mai jos de 60% sarcini partiale…in cazuri fericite)
Deci, sa faci reglaj cu TG in open cycle, costul elecrtrcitatii este sky-rocketing….nu mai pun emisiile CO2
…mai cititi
Si totusi, lumea buna face reglaj cu TG. Mai cititi.
lumea buna face cu TG cind n-are altceva la indemina
In cazul CHEAP randamentul de restitutie e max. 70%. Deci cam 1/3 din energia pompata se pierde. Deci?
nici macar SF-ul ( vechi !!) de la Tarnita nu prevedea max 70%
astazi 75-85% la alea moderne sunt ceva obisnuit
dar, oricum si 70% cu apa chioara, e f.f.f. bine fata de o TG cu max 30% eficienta (+ emisii CO2 + cost gaz)
Dl Profesor emerit Florin Teodor TĂNĂSESCU membru de onoare al Academiei Romane enumera intr-un articol avantajele Sistemelor de Stocare a Energiei (SSE) care pot oferi în mod
sigur şi economic:
● pornirea echipamentelor după defect asigurând fără a apela la reţea pentru energia necesară
(cazuri de black out, black start);
● stocarea energiei în perioada de gol de sarcină şi preţuri mici şi restituirea la consumator în
perioadele de vârf şi cost mai ridicat;
● asigură datorită electronicii de putere asociată, controlul şi variaţia rapidă a puterii active şi
reactive, menţinând parametrii optimi ai reţelei;
● reducerea nevoii de a prevedea unităţi convenţionale, SSE asigurând funcţia de “spinning
reserve”;
● stabilitatea sistemului, prin amortizarea variaţiei puterii şi frecvenţei;
● asigurarea rapidă prin energia stocată, la cereri suplimentare solicitate de consumer;
● integrarea surselor intermitente în reţea soare, vânt, hidro -dependente de vreme-, stocarea
energiei când timpul o permite şi restituirea ei atunci când este necesar a fi livrată;
● stocarea excesului de energie în cazul unor condiţii meteo favorabile, în condiţiile în care nu
există cereri şi eficientizarea unor parcuri eoliene, fotovoltaice.(SISTEMELE DE STOCARE A ENERGIEI, O SOLUŢIE PENTRU OPTIMIZAREA FUNCŢIONĂRII
Buletinul AGIR ● Supliment 1 / 2015/ 85)
Regina stocajului ramane centrala hidro cu acumulare prin pompaj ,avand in vedere factorul timp de restituire a energiei
@Aeneas: Dl. Profesor Tanasescu, studiaza, stie, scrie, preda si isi face datoria cu onoare si eleganta…de unii se prinde ceva, de altii nu
Aici e problema
spre informare, in zilele noastre:
https://www.mediafax.ro/economic/solutia-scotiana-pentru-reducerea-facturilor-la-energie-o-uriasa-baterie-de-apa-in-interiorul-unui-munte-22040377
solutia nu e ”scotiana”…e doar normala
Vad ca autorul trage tare pe „politici si guvernanta”. Ii reamintesc ca, in vremea in care lucra la Renel, a pus umarul serios la strategia prin care aceasta companie puternica a fost sparta in cateva companii mai mici. Pe partea de productie, au fost puse in conditii de concurenta pe asa-zisa piata de energie grupuri energetice cu costuri diferite nu din cauza eficientei ci din cauza combustibilului utilizat (carbuni, gaze, nuclear, apa). Avem, deci, un istoric nefast al „strategiei” energetice promovate inclusiv de autor, strategie care s-a finalizat cu actuala piata gestionata de Opcom. Astept un raspuns ingineresc, lipsit de mistocareala ieftina si descalificanta.
Dl.Stefan, nu stiti exact despre ce e vorba ! dar asta inca nu ar fi o problema, dar, raspinditi niste informatii neadevarate incercind o discreditarea care nu va onoreaza. Deci, daca asteptati un raspuns ingineresc, ”lipsit de mistocareala ieftina si descalificanta”, ma obligati sa o fac, fara nici o placere insa, dar doar pentru corectitudine fata de spatiul public si in nici un caz pentru a ma justifica cumva fata de cineva, …nici macar fata de dvs. !…si nici nu sunteti macar primul care afirma asa ceva si, am mai explicat toate astea, fara a ma disculpa cumva.
Deci, cele de mai jos, pe care le voi rezuma, si le pot sustine documentat ! (multe dintre ele, la care am si contribuit), pe cind dvs. faceti doar afirmatii, ceea ce este o mare diferenta.
Deci, sa va dau un raspuns ”ingineresc”:
– este oarecum de notorietate ca am participat, as zice foarte activ, la programul de modernizare si restructurare al Renel (sectorul energie) cooperind strins cu multilateralele (Banca Mondiala, BERD, JEXIM, BEI, Phare-EU pe vremea aceea). Cred ca ar fi de interes pentru cititori, sa publicam ce continea acel program, pe care l-am sustinut cu tarie si convingere (el poate fi publicat acum, este desecretizat, au trecut 30 de ani si poate fi accesat si de pe site-ul BM !…afirm ca multe lucruri de acolo pot fi ”copy-paste” valabile si azi !)…aici, marea problema este ca multi, inclusiv dvs. nu aveati cum sa stiti sau intelege ce contineau acele documente si strategii, iar astazi, faceti ”dezvaluiri” dupa ureche
– punctual, ref. la ”pus umarul la spargerea acelei companii”, sunteti intr-o mare eroare si dovedeste ca nu ati inteles/stiut evenimentele. Intreg programul de modernizare si restructurare (repet, care poate fi publicat…si chiar ma ofer sa-l public, daca este cazul !) avea o componenta ”hard” de aprox. 500 mill.USD catre Renel modernizari termocentrale si aprox 20 mil USD catre Guv.RO(Min Economiei, Finante) pt ”restructurare”, piete, reglementari, etc.
– obiectivul acelui program-finantat de consortiul de banci multinationale, avea ca obiectiv central – TRANSFORMAREA RENEL INTR-O COMPANIE (pe atunci era Regie…de stat…, daca dvs puteti face diferenta, ceea ce ma indoiesc) PUTERNICA, CE VA OPERA PE BAZE COMERCIALE…perspectiva fiind ca in 10-20 de ani, daca statul va vrea, sa poata fi listata pe burse (cum e Hidroelectrcia azi)
– la acea vreme, acest concept, pe baza caruia s-a si finantat programul RENEL de catre banci, urma conceptul american (la urma urmei SUA era principalul contributor al BM) de a se crea o companie integrata vertical, puternica nu numai in RO, dar si in zona !…ceea ce va scapa dvs. sunt niste lucruri mai subtile, care denota incompetenta dvs. in problema (no -offence !):
1. nici o banca din lume nu finanteaza o entitate (de la care are niste garantii financiare !) ca s-o desfiinteze !…asta se face numai pe baze/decizii politice iar in unele cazuri, se executa garantiile de stat ale Min.Finantelor (poate intelegeti ca la acea vreme, ca si acum, n-aveam nici o treaba cu factorul politic…chiar era interzis !) .
2. la acel moment, aveam o functie importanta in organizatie si, de ce ”mi-as fi dat eu cu stingu-n dreptu” si sa vreau ”s-o sparg”, dupa ce ani intregi am lucrat la structurarea acelui program ”sa ma fac mai puternic” ?…sa renunt la functie, salariu mare, prestigiu pentru ceva ce aveam in mina pentru o cioara de pe gard ?.. (nu vi se pare ceva cam ilogic ?)
3. singurul lucru care trebuia scos din Renel (ceva ceva ati auzit dvs. dar nu ati inteles nimic) este faptul ca Banca Mondiala, prin statut, nu putea finanta programe nucleare in nici o tara din lume (incl.Romania) drept care a propus separarea CNE Cerbavoda, intr-o unitate separata, de stat, finantata de stat !…evident, cu acordul Min Economiei (de la acea vreme), mi-am pus si eu semnatura pe acele documente, restul Renel raminind Renel
– ref, rezultatele ”restructurarii” finantate si propuse de BM (pe care banuiesc ca la asta va referiti !?..analiza facuta de Hunton & Williams, daca nu ma inseala memoria): propunerea era, pe linga RENEL integrat asa cum era (mai era doar o propunere !) sa se creeze, in cel mai rau caz, 2 companii zonale integrate vertical (!) care sa acopere vestul si estul RO pentru managementul optim al SEN si acesta (SEN-ul) in timp, sa se deschida investitiilor capitalului privat și competitiei intre ele (printre diferite modele erau si integrarea Portile de Fier cu Turceni-Rovinari !?…de unde credeti dvs. ca a mai fost ”ideea” asta prin anii 2000 si ceva ???) . O problema importanta a fost: ce sa facem cu centralele din SACET-uri. Propunerea a fost sa fie predate Municipalitatilor (personal m-am opus !) iar o alta propunere (pe care am sustinut-o) era sa fie independente dar coordonate de Renel (din cauza componentei electrice) si operate pe baze comerciale…decizia luata si rezultatul il vedem astazi si, cred ca il vedeti si dvs..
– ce este de mare interes: Guvernul RO la acea vreme, nu a discutat deloc (mai precis, NU A VRUT) si nu a emis nici o pozitie ref. structura RENEL (pietei de enrgie din RO)…la acea vreme, (1995-1996) deja se cocheta deja cu ideea UE, iar conceptia UE nu era de companii nationale puternice integrate vertical si, ceea ce vedem azi: competitie in piata electrcitatii…iar UE nu vroia companii nationale integrate (am avut discutii nenumarate cu partenerii CEZ la acea vreme- eram intr-un fel de asociatie, si, la fel si cu EDF- cind am avut consultanti francezi in RENEL, care, evident, sustineau si ei cam acelasi lucru)
– dupa programul de reabilitare termocentrale, la acea vreme, am intentionat, impreuna co colegii de la sectia hidro, sa construim un program similar pe hidro, tot de aprox 400-500 mil USD, pentru Portile de Fier, Riul Mare Retezat, Bicaz, Vidraru si alte citeva CHE mai mici…dar, cam in acelasi timp, aparuse dinspre min.economiei, ideea reabilitarii Portile de Fier (in ”schema” de mare notorietate cunoscuta deja, cu rezultatele cunoscute).
– din momentul inceperii ”dezintegrarii” Renel (dupa 1996), lucrurile mergind intr-o directie pe care personal nu am acceptat-o (fiind contrara convingerilor si mai ales, ”anacronica” activitatii mele anterioare) am parasit organizatia si am intrat in sectorul privat, la o scara mult mai mica evident, total independent, asa cum am ramas si astazi.
Si, cel mai important dl. Stefan, va rog sa observati ca, dupa aceea nu m-am angajat la vreuna din ”companiile sparte” din Renel, pentru beneficiul personal, iar de la dvs. m-as fi asteptat sa aveti o intelegere superioara a acelor vremuri
Sper ca explicatiile sunt suficient de ingineresti-politico-economice si, daca doriti clarificari, va stau la dispozitie oricind !
Daca doriti si niste documente care sa sustina cele de mai sus, cum am spus, vi le pot trimite
Nu ati ales bine calea discreditarii unor pozitii sau afirmatii de-ale mele, dar, fiti sigur ca totusi, toate astea mi-au facut placere si m-au ajutat sa-mi reamintesc unele lucruri, despre ce am facut bine si ce am facut rau in activitatea mea si cu ce ochi vad acele evenimente…si, fiti sigur ca am facut si prostii, dar, nu le-ati ales pe alea potrivite
Scuze tuturor pentru lungimea raspunsului, dar, a trebuit ”sa ma spovedesc”, insa, cu placere, mi-au confirmat ca totusi am reusit sa nu fac prostii mai multe decit lucrurile bune
Prin natura profesiei/functiei, cunosc in detaliu problema restructurarii Renel.
Restructurare care a fost clocita pe baza criteriului „fara companii integrate pe verticala”, desi avem exemple de acest fel in UE.
Restructurare la care m-am opus, fara succes, fiind blocat de Jean Constantinescu, personaj de trista amintire (seful Comisiei de Strategie si Reforma, la acea vreme) si de Purdila, un ingineras parasutat in postul de director in Renel.
In rest, asa cum am zis.
PS
Vad ca Burduja a resuscitat proiectul Tarnita-Lapustesti si asteapta oferte pana in 8 august.
Urmeaza studii de oportunitate, prefezabilitate, fezabilitate etc.
Daca nu mai ies bani din eficienta energetica, aici e o paine buna de mancat,
Cativa ani buni de acum incolo, n-asha? :-)
Eu nu inteleg de ce Enel (tartorul al mare de la Renel) care este producator de energie pe baza de combustibili fosili inca mai are controlul in Italia a tuturor centralelor CHEAP si le foloseste mai putin de 1% di capacitate. Antritrustul de la Bruxell e un pic cam adormit. Din cand in cand o companie prea mare trebuie „sparta” ca sa renasca competitia… (altfel Enel care se simte amenintata de „regenerabile” are puterea de a le sufoca din fasa)
PS….mi-ar fi placut sa am atita putere incit sa pot decide eu ”cu umarul” la soarta Renel/sectorului energie electrcia in RO !?…ma supraestimati, ceea ce imi place, chiar si asa
Toate bune și frumoase. Eu chiar apreciez eforturile dumneavoastră de a elucida și pune pe roate piața energiei (ambiții mărunte…cum altfel? :) ). La fel și ideile, multe bune (eu vă susțin ideea-marotă a utilizării stocării prin acumulare hidro cu pompaj, cred că e de viitor chiar dacă pare scumpă pentru popor), altele nu prea, dar expuse frumos, cu grafice și liniuțe.
Dar.
Îmi pare rău că iar intervin ca să vă invit să studiați un pic și un alt domeniu decât cel in care v-ați specializat, anume economia. Vorbiți in continuu despre „volatilitate” și folosiți presupusa volatilitate a (prețului) gazelor (sic) ca argument pentru eliminarea acestora din ‘mixul energetic’ (nu discut dacă această obsesie a dumneavoastră are și vreo logică economică, nu am răbdare), dar este foarte clar că nu știți la ce se referă termenul ‘volatilitate’ in economie. Și e păcat de efortul dumneavoastră. Poate că nu ar fi rău ca înaintea publicării unor astfel de articole -ce se pot dovedi utile in dinamica ideilor și dezbaterilor politice- să vă consultați și cu un economist.
Incă ceva. Ceea ce interpretați ca fiind volatilitate a prețului unei materii prime , adică fluctuația de preț și hipersensibilitatea prezumată față de diverse evenimente globale, poate afecta foarte bine orice sursă de energie. Nu știu de unde v-a venit ideea că gazul ar fi mai sensibil la factori externi decât apa, soarele sau vântul (acestea producînd energie efectiv in virtutea unor decizii politice mai degrabă decât economice). nu mai zic de uraniu sau litiu. In fapt prețul depinde mult de caracterul concurențial al pieții, iar dacă pe o piață sunt mulți jucători autonomi este foarte posibil ca acesta să scadă (dacă piața este liberă și diversificată precum in State) sau să se mențină/crească lent datorită apariției unor oligopoluri sau chiar carteluri (precum in restul lumii). Incă nu este sigur că putem obține un cost de producție al gazelor mai mic decât cel al energiei solare de pildă (ați făcut dumneavoastră o comparație…exhaustivă?), mai ales că totul depinde foarte mult și de dimensiunea zăcămintelor și de durata de viață a echipamentelor.
Nu-i nevoie să-mi publicați comentariul.
Un articol binevenit, care luminează aspecte legate de particularitățile producției de energie electrică pe tipuri de producție, precum și valorificarea lor economică (import-export). Oare cei răspunzători de strategia energetică a României cunosc aceste aspecte?
Sincer, nu prea inteleg ce vreti sa-mi comunicati !?
Fiind in domeniul energiei, fac si eu conform – ”when in Rome, do as Romans do”…adica, ma iau dupa ce e practicat si folosit (si inteles !) in energie si nu in economie
In cazul de fata, am folosit alt dicton – ”when in US do as Americans do”, pentru ca ati mentionat despre US, adica, m-am uitat pe la ei si dupa EIA (Energy Information Agency), gasii asta unde ei vorbesc de volatilitatea (pretului gazului) vaicarindu-se ca e / a fost foarte ”volatil”
https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=53579#
tot americanii (cred ca si romanii, ca tot de volatilitate e vorba), ne explica ce a aia volatilitate
What Is Price Volatility?
The term “price volatility” is used to describe price fluctuations of a commodity
Major factors affecting volatility in gas markets include:
Weather Changes:
Production/Imports: .
Storage Levels:
Delivery Constraints:
Market Information:
In ce priveste statementul dvs: ”…Nu știu de unde v-a venit ideea că gazul ar fi mai sensibil la factori externi decât apa, soarele sau vântul (acestea producînd energie efectiv in virtutea unor decizii politice mai degrabă decât economice). nu mai zic de uraniu sau litiu. In fapt prețul depinde mult de caracterul concurențial al pieții, iar dacă pe o piață sunt mulți jucători autonomi este foarte posibil ca acesta să scadă (dacă piața este liberă și diversificată precum in State)”
aveti mai sus factorii care infleunteaza pretul….ca sa fiu sincer, nici eu nu stiu de unde mi-a venit ideea ca gazul e mai sensibili !…am trait o viata cu sensibilitatea asta in energie, incit am si uitat de unde o stiu….mai sus , noroc ca mi-au amintit-o americanii, pe care i-ati exemplificat…iar concurenta, diversificarea etc., foarte comune in teoria economica ”de piata”, nu i-a ferit nici pe americani de cresterea preturilor…incl. alea din Texas
Asa ca discutie intre noi doi…sunt si economist (am ceva studii in acest sens, dar nu le-am mai pus in CV, ca ”nu da bine intotdeuna”) si, in acest context, cred ca sunt un economist mai prost decit un inginer mediocru.
Deci, ramin cu dilema: ori economia a scapat de un inginer mediocru, ori ingineria a scapat de un economist prost.
Sa fim sanatosi cu totii !
PS
”…Incă nu este sigur că putem obține un cost de producție al gazelor mai mic decât cel al energiei solare de pildă (ați făcut dumneavoastră o comparație…exhaustivă?)…”
vedeti ca intrati pe un teritoriu care cred ca ori nu va este deloc familiar, ori e atit de subtil ca eu nu inteleg nimic din ce vreti sa spuneti..nici economic si nici inginereste
elaborati va rog sa pot face o comparatie exhaustiva