Idei Principale
– Scădere naturală accentuată în 2025: România a înregistrat un spor natural negativ de 94.000 de persoane, față de 88.000 în 2024, apropiindu-se de pragul critic de 100.000.
– Natalitatea în recul puternic, mortalitatea în ușoară scădere, dar încă ridicată.
– Regiunile sudice și estice, în special Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Sud-Est, au cele mai grave dezechilibre demografice.
– Situații extreme la nivel județean: Teleorman, Vâlcea și Brăila au natalitate foarte scăzută; Teleorman, Brăila și Hunedoara au mortalitate foarte ridicată.
– Numărul căsătoriilor a scăzut sub 100.000 pentru prima dată;
– Pentru prima dată în istoria demografică a țării in timp de pace nu se cunoaște numărul anual al divorțurilor. Din cauza manierei în care își desfășoară activitatea Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
– Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ (957 → 807 cazuri).
Speranța de viață a crescut la 77,1 ani (de la 76,4 ani în 2024), o creștere importantă de 0,7 ani.
– România rămâne la coada clasamentului UE-27 privind speranța de viață, cu aproximativ 5 ani sub media europeană.
– Perspectivele demografice indică depopulare accelerată, cu estimarea unei populații de 16 milioane locuitori în 2050.
– Studiile internaționale arată că revenirea fertilității la nivelul de înlocuire (2 copii/femeie) este puțin probabilă la nivel global.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat recent datele provizorii asupra mișcării naturale a populației în anul 2025 [1]. Datele finale nu pot fi semnificativ diferite de cele provizorii și un tablou coerent al anului 2025 poate fi acum realizat.
Situația demografică a țării în anul 2025 comparativ cu anul anterior poate fi definită prin recul sensibil al numărului de născuți, recul moderat al numărului de decedați, recul moderat al numărului de căsătorii și declin semnificativ al numărului de decese în primul an de viață. Din aceste evoluții a rezultat o scădere naturală a populației de 94 mii locuitori. A fost de 88 mii în anul 2024. Apropierea de cifra de 100 mii locuitori devine preocupantă, constituind un nivel periculos chiar amenințător pentru viitorul populației rezidente ajunsă la 19 milioane locuitori. Nu știm încă cât a fost în anul 2025 migrația externă netă pentru a vedea unde a ajuns populația rezidentă la sfârșitul anului și cum s-a schimbat față de începutul anului. Amintesc, în context, că migrația netă a fost pozitivă în anii 2022-2024, în primii doi ani a depășit chiar scăderea naturală și populația rezidentă a cunoscut o creștere modestă pentru întâia oară după anul 1989.
Schimbările survenite în anul 2025 sunt prezentate și explicate ca factori și mecanisme.
Creșterea naturală a populației
Datele, generoase, publicate de INS asupra numărului născuților și decedaților pe județe în anul 2025 ne permit să avem o imagine asupra mișcării naturale a populației pe regiuni de dezvoltare (figura 1). Imaginea este extrem de negativă, în toate regiunile și natalitatea și mortalitatea au avut evoluții negative, recul la natalitate și creștere la mortalitate, corolarul fiind spor natural negativ general. Situația cea mai gravă s-a înregistrat în cele 3 regiuni din Sudul țării, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Sud-Est. Există o diferențiere netă a sporului natural negativ între regiunile mai dezvoltate, București-Ilfov, Nord-Vest și Centru și regiunile mai puțin dezvoltate din Estul și Sudul țării cu rate negative ale sporului natural aproape duble.
Dacă vom coborî la nivel de județ, dimensiunea dezastrului demografic de la nivelul regiunilor are proporții cu totul neobișnuite în cazul unor județe. Reținând nivelul din anul 2025 natalității și al mortalității la nivel național – 7,6 și 12,6 la mie, iată ce întâlnim la nivelul județelor: natalitate -Teleorman 5,6, Vâlcea – 5,8, Brăila -5,9; la mortalitate – Teleorman – 17,8 la mie, Brăila -16,1, Hunedoara -15,4. Cu astfel de valori întrebarea asupra viitorului acestor populații are un singur răspuns, depopulare masivă și accelerată fără o redresare excepționala a natalității și mortalității, redresare fără temei realist.
Numărul căsătoriilor a coborât, pentru prima oară, sub 100 de mii (de la 101 mii la 96 mii), continuând trendul descendent. O mare noutate în anul 2025 este faptul că pentru prima dată în istoria demografică a țării in timp de pace nu se cunoaște numărul anual al divorțurilor. Este victima manierei în care își desfășoară activitatea instituția chemată să digitalizeze România – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). În Comunicatul INS pe luna decembrie 2025 (și întregul an) se precizează: „Sfera de cuprindere este parțială din cauza disponibilității parțiale a datelor din Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC)”. Acest SIIEASC este parte a ADR. Digitalizarea țării nu este dorită de destule instituții și peroane. Ea înseamnă transparență în toate, în tot ce se vinde și se cumpără, în tot ce se dă și se ia.
Mortalitatea și speranța de viață
Datele provizorii asupra numărului de decese pe grupe de vârstă în anul 2025 se referă la întreaga populație, bărbați și femei, și nu permit determinarea nivelului speranței de viață la naștere pe sexe. În consecință, s-a elaborat doar tabela de mortalitate, instrumentul demografic de determinare a valorii speranței de viață, pentru întreaga populație.
În datele publicate de INS sunt 2 informații care pot prevedea o evoluție pozitivă a speranței de viață în anul 2025 față de anul 2024 și ele se ală în distribuția pe vârste a deceselor în cei doi ani. Între 20 și 40 ani numărul deceselor este ușor mai mic în anul 2025, ceea ce ar trebui să aibă un ecou automat în ascensiunea speranței de viață. Din altă perspectivă, o evoluție surprinzător de pozitivă a avut loc în anul 2025 în mortalitatea infantilă, o reducere apreciabilă a numărului de decese în primul an de viață, de la 957 la 807.
Ratele de mortalitate pe vârste în cei doi ani, din care rezultă nivelul speranței de viață, sunt modest inferioare, dar inferioare, în anul 2025 (figura 2). Schimbarea pozitivă duce la o valoare a speranței de viață la naștere în anul 2025 77,1 ani față de 76,4 în anul 2024. Creșterea de 0,7 ani este una consistentă pentru un singur an. La modul general, o reducere a numărului de decese la vârste tinere îndeosebi, în zona A, are un efect benefic asupra speranței de viață la naștere mult mai important decât o reducere chiar apreciabilă a numărului de decese la vârste avansate. Cu datele finale vom putea ști unde a avut loc creșterea speranței de viață, la bărbați, la femei ori la ambele genuri (Nota). Se cuvine a preciza semnificațiile celor două valori: un născut din anul 2024 ar trăi în medie 76.4 ani dacă pe tot parcursul vieții generației 2024 mortalitatea pe vârste ar fi cea din anul 2024. În aceeași ipoteză un născut din anul 2025 ar trăi în medie 77,1 ani.
Poziția României în UE-27 după nivelul speranței de viață al întregii populații este cea din figura 3 [2]. Departe, departe, cu 5 ani de nivelul mediu în UE. Nu sunt dificil de intuit pierderile economice prin părăsirea pieței muncii la vârste tinere și adulte datorită mortalității excesive, fără a mai vorbi de suferințe în familii.
Despre revenirea fertilității feminine la 2 copii la o femeie, condiție a stabilității numărului populației în timp
În încheiere, câteva aprecieri grave asupra perspectivelor depopulării în lume. Voi relua un pasaj dintr-un valoros și întins studiu publicat recent în prestigiosul The Journal of Economic Perspectives [3] (sunt prezentate la sfârșitul articolului și impresionantelecărți de vizită ale celor doi autori). În contextul evoluției populației și fenomenelor demografice din ultimii 36 de ani în România cauzând depopulare accentuată și al perspectivelor dramatice care se întrevăd (o populație rezidentă de 16 milioane locuitori în anul 2050 după Perspectivele elaborate de Divizia de Populație ONU) [4] conținutul pasajului are o semnificație majoră.
„Ratele natalității au scăzut. Nu doar în ultimii ani sau decenii, nu doar în câteva țări, ci la nivel mondial și de când există date fiabile. Nu există niciun motiv în dovezi pentru a ne aștepta la o anumită inversare automată – nici din dovezile din literatura de specialitate privind tendințele pe termen lung ale fertilității și impactul politicilor, și nici din dovezile prezentate în acest articol. Pe scurt, istoria nu oferă exemple de societăți care să recunoască ratele natalității foarte scăzute ca o prioritate socială și apoi să răspundă cu schimbări eficiente care să restabilească și să susțină fertilitatea la nivelul de înlocuire. Dacă schimbările care ar readuce ratele natalității globale la nivelul de înlocuire după ce scad sub acesta sunt puțin probabile, atunci o perioadă lungă de depopulare globală ar fi un viitor probabil. Timpurile noastre, în care există un număr mare de oameni pe planetă, ar fi o anomalie istorică care se va încheia.” (trad. IA).
Nota
La calculul ratelor anuale de mortalitate pe vârste se folosește populația medie pe vârste sau cea de la 1 iulie a anului. Pentru anul 2025 aceste populații nu sunt încă disponibile și s-a folosit populația de la 1 ianuarie 2025. Diferențele potențiale la nivelul ratelor de mortalitate nu pot fi semnificative. Populația medie și cea de la 1 iulie 2025 pot diferi ușor doar de cea de la 1 ianuarie în funcție de dimensiunea migrației externe nete în anul 2025, date nepublicate încă. Amintesc că în anii 2022-2024 migrația netă a fost pozitivă.
R e f e r i n t e
[1] Institutul Național de Statistică. Comunicat de Presă. Nr. 33/10.02.2026.
Mișcarea naturală a populației în luna decembrie 2025
(https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r25.pdf).
[2] Eurostat. Life expectancy by age and sex
(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_mlexpec__custom_11055020/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=8b3120c7-4116-4fa0-8cf0-4d1a45112c74&c=1713969318965)
[3] Michael Geruso and Dean Spears,
The Likelihood of Persistently Low Global Fertility
The Journal of Economic Perspectives, A journal of the American Economic Association
Winter 2026, Vol. 40, No. 1.
(https://www.aeaweb.org/full_issue.php?doi=10.1257/jep.40.1).
[4] Department of Economic and Social Affairs, Population Division, World Population Prospects 2024
(https://population.un.org/wpp).
Michael Geruso and Dean Spears are both Associate Professors of Economics at the University of Texas at Austin. Geruso is also a Faculty Research Associate, National Bureau ofsity of Texas at Austin. Geruso is also a Faculty Research Associate, National Bureau of Economic Research, Cambridge, Massachusetts. Spears is also a Research Fellow, Institute ofEconomic Research, Cambridge, Massachusetts. Spears is also a Research Fellow, Institute of Labor Economics (IZA), Bonn, Germany, and Founding Executive Director of r. i. c. e., UttarLabor Economics (IZA), Bonn, Germany, and Founding Executive Director of r. i. c. e., Uttar Pradesh, India. Their email addresses are [email protected] and [email protected], India.
16 milioane în 2050…
Cu tot respectul, dacă s-ar publică datele reale, nu cred că ar arăta că suntem nai mult de 15 milioane în țară acum! Ministrul de externe are acces la datele oficiale în ce privește numărul românilor din U.E., SUA, Canada, etc., și nu înțeleg de ce nu ke face publice. E elocvent cazul datelor oferite de autoritățile române care declarau ante brexit că în U.K. ar fi în jur de 400.000 de români, iar autoritățile din U.K. au declarat post brexit că au aplicat pt. rezidență în U.K. aprox. 1090.000 de români! La fel e situația și-n celelate state cu economii mai performante din U.E., Spania, Germania, Italia, Franța.
Altă chestiune, mulți din cei plecați au încă id de România, deci figurează și aici ca rezidenți, caz concret în condominiu în care locuiesc figurează și 10(zece) persoane care nu se vor mai întoarce vreodată în România!
Legat dă dezastrul demografic pot da un exemplu de pe strada pe care am copilărit, eram în jur de 60 de copii, astăzi este doar unul, băi, unul! Voi realizați ce dezastru demografic este? Și apropo, din cei aprox. 60 de copii, actualmente maturi cu copii și unii și cu nepoți, doua treimi sunt plecați, cu tot cu copii și nepoții care-s născuți pe acolo, deci zero șanse de reintoarcere.
În concluzie, datele oferite de INS, nu pot fi credibile mai ales cu o conducere numita politic, iar asta contează foarte mult la alegeri unde numărul de aleși în parlament este în funcție de numărul rezidenților în țară.
Lumea s-a conectrat pe gunoi, pe ce nu conteaza in viata. TV, retele sociale, status, placeri. Isi traiesc viata lor.
In sfarsit cineva care a inteles realitatea :)
Pentru un profan ca mine un lucru e clar, dar și pentru orice profesioniști același lucru e clar: nu ne putem înmulții în continuu. E o chestie de rațiune elementară. După părerea mea, nu există „dezastru demografic” la umanitate, iar o scădere naturală a populației la nivel global ar fi favorabilă pentru generațiile care vin. Dacă vrem să rămânem la 8-9 miliarde și să mai și avem toți apă caldă și mașină eu zic că ne vom autodistruge. La confortul în care trăim, adică la consumul cu care trăim (căci despre asta e vorba în calitatea vieții), nu cred că Pământul poate ține opt miliarde de oameni, cu apă dulce, energie și tot ce mai trebuie pentru o viață de calitate.
Corect Pamantul in Romania va continua sa produca o hemoragie de cetateni cat timp bolsevicii conduc prin ei si copii lor aceasta tara. Ei au fost pregatiti din 1924 sa elibereze acest teritoriu pentru imperiul rusesc.
Nu vreau să fiu rău dar Africa e în prezent pe la 1,4-1,5 miliarde (nu știe nimeni exact populația exactă) și se prognozează pentru 2050 să ajungă la 2,5 miliarde. Ghici unde o să debușeze ei? Exact la ăia care își imaginează că mai puțini copii înseamnă mai mult confort. ȘI nu-i va putea opri nimeni.
Dle Gelu, eu nu m-am gândit la România, ci la situația globală. Cred că problema unei demografii locale este inutil să se mai pună. Nu mai vorbim de reprezentanți ai statelor care puneau problema a demografiei din curtea lor. Nu mai există așa ceva. Nici nu știu dacă a existat vreodată. Da, a existat în „rezervațiile de zimbri” cele mai sinistre, adică în dictaturile cele mai crunte. Suntem în satul global, iar idioți ca Trump și Orban sunt doar rămășițe ale unui trecut tribal și alte criterii de rasă. După părerea mea, a încerca să oprești migrația e egal cu a încerca să oprești ploaia. Amândouă sunt procese perfect naturale, iar cine încearcă să oprească natura se va trezi că îl va opri natura pe el.
In 1974 planeta a ajuns la 4 miliarde de oameni , era rau asta ?Se rechilibreaza doar cat mai repede cu atat mai bine mai ales daca nu e printr-o pandemie de laborator , un dezastru global sau razboi mondial .
A avea copii este un lux, nu o necesitate(cum a fost în istorie). Dar și statul nu prea este interesat să crească natalitatea sprijinind familiile și copii. Oamenii nici atât, de multe ori copiii sunt o povară economică greu de susținut. Apropo, poate cineva să calculeze cât costă întreținerea unui copil vreme de vreo 20-25 de ani? Iar dacă ai trei copii, atunci unul dintre părinți este scos din circuitul social. Și pentru ce să facă asta?
Știu, este cinic ce zic, dar trebuie să spunem clar ce vrem să facem. Deocamdată constatăm că Statul nu este interesat de această problemă. Oamenii nici atâta.
Copilul nu e lux, fiindca inainte aveau copii si nu aveau asa conditii de crescut copii cum au acum. Nu aveau nici un sfert din veniturile de astazi. Si daca spui ca ii faceau ca necesitate ca sa lucreze la ferma, e o prostie, ii faceau fiindca nu stiau sa se protejeze, credeau ca asa si trebuie, ii cresteau fiindca au aparut. Din punct de vedere economic erau neprofitabili, oricum plecau de acasa sau ii lua la armata.
Unul dintre parinti este scos din circuitul social? E o afirmatie falsa. Copii te baga in circuitul social, dar poate nu in circuitul care il vrei (carciuma). Te baga in circuite sociale: cresa, gradinita, spitale, scoala, universiate, tot felul de prieteni in parc, etc. circuite in care nu ai fi nimerit in viata ta ca burlac.
Din punct de vedere al statului cu cat mai multi oameni cu atat mai bine. Doar ca pe stat nu prea il intereseaza de unde vin acei oameni noi.
Trăiți din amintiri. O familie cu venituri medii din România nu poate susține economic 3 copii. Adică pe linia casă/ chirie, mâncare, creșă, școală, facultate, haine, întreținere, mașină, etc este nevoie de minim 2000 euro/lună net. O familie medie din România chiar dacă muncesc amândoi părinții nu ia 2000 euro net împreună, deci e imposibil să crească 3 copii.
Totusi, populatia globala inca este in crestere. Africa si Asia nu doar compenseaza scaderile din restul lumii, dar chair aduc si un surplus. In 2022 erau pe Terra 8.02 miliarde de oameni, in 2023 8.09 miliarde (+0.87%), in 2024 8.16 miliarde (+0,86%), iar in 2025 8.23 miliarde (+0.85%). Se estimeaza ca populatia lumii va continua sa creasca in deceniile care urmeaza, pana putin peste 10 miliarde, iar abia apoi va inceape sa scada.
Este foarte tentanta paralela intre populatia umana pe Terra – sau mai exact, ceea ce n-ar putea astepta – si experimentul pe soareci al lui John Calhoun. Cautati pe Internet „John Calhoun Universe 25”.
„pe strada pe care am copilărit, eram în jur de 60 de copii, astăzi este doar unul, băi, unul! Voi realizați ce dezastru demografic este?”
Aici unde locuiesc, in ge, vis a vis de casa mea e un teren de joaca pt copii. Extrem de bine utilat, cu toate sistemele de protejare ale copilului. Mai tot timpul nu e nimeni, decit persoane cu ciini, care nici nu ar avea voie sa se cace in zona, nici persoanele nici ciinii, chiar exista un afis care-i avertizeaza.
Acum cindva timp a aparut o femeie, nu stiu daca era nemtoaica, cu un carucior cu un copil. Pensionarii cartierului au un mod de comunicare extrem de eficient, astfel ca in scurt timp s-au mobilizat. O vecina mai entuziasta striga, zmulgindu-si parul, un copil, un copil! Doar Herr Müller injura de tot focul avertizind pericolul acestor monstri.
Mama copilului intrase in panica, era pur si simplu asediata, e copil, sau fata, citi ani are, ce maninca, plinge, face caca, merge deja… citeste… Eram un pic mai departe, pe bicicleta si nu am vazut toate amanuntele, cummva am aflat ca maminca s-a salvat. A doua zi s-a inchis locul de joaca si au venit buldozere sa lucreze. Nu am inteles ce vor sa faca, locul e inchis deja de citeva luni, cu garduri din alea inalte. Cred ca vor sa-l digitalizeze!
Toate guvernarile de dupa 1990 nu au avut de a face cu un trai decent al natiunii si consolidarea unei clase mijlocii. Avem prea mari disparitati intre judete, intre orase si comune in plan economic, social si infrastructura. Apoi in ciuda unei evolutii economice pozitive, coruptia, minciuna si nepasarea au guvernat in toate primariile. Acum avem efectele. Scaderea populatiei va fi mai rapida decat sunt prognozele. Iar ultimul recensamant a fost facut in bataie de joc. Cum ne asternem asa dormim!!!
Principalele motive pentru care nu se publica toate datele (asa cum sunt ele, din diverse surse) – dupa opinia mea:
– pozitia Romaniei in UE – populatie mai mare – europarlamentari, putere relativa (insemnatate etc) – aceste e motivul „oficial” mentionat de consulul Romaniei cand incerca in fel si chip sa ma convinga sa renunt la ideea de pasaport CRDS
– impactul intern administrativ, politic – numar de parlamentari, reorganizare administrativa necesara, diverse autoritati, costul real al sanatatii pe cap de locuitor et cetera (acesta cred ca e cea mai importanta motivatie a institutiilor statului)
– desigur, ca intotdeauna, comoditate, lipsa unor date accesibile „usor”
– lipsa de coordonare a diverselor institutii, legi, procese (listele electorale, starea civila, pasapoarte CRDS, date de la UE privind romanii rezidenti in diverse tari)
Acum, the „bright side” – pe termen scurt desigur – mai putini oameni in Romania – salariile au crescut, infractionalitatea a scazut, traficul – desi dificil – putea fi mult mai rau et cetera. Tarile bogate au trecut (si trec) prin acest fenomen, cu putine exceptii. Apoi s-au trezit si au inceput sa relaxeze imigratia, pentru ca politicile de incurajare a natalitatii nu functioneaza decat daca sunt agresive, restrictive.
Eu unul cred ca trebuie sa imbratisam imigratia controlata – sa le dam un drum spre cetatenie, sa isi aduca familiile, cultura, religia. Altfel se intampla oricum (pushul firmelor sau al razboaielor).
Scuze pentru romgleza, e tot mai greu de scris corect in romana…
Apreciez analizele domnului Ghetau, desi statistice, seci – se ancoreaza in datele oficiale putine care exista.
Cred că datele se referă la populația României indiferent unde trăiește. Ori asta nu poate să scadă așa de brusc decât în caz de război, calamități etc. Mai trebuie să ținem cont și de cetățenii din Basarabia și Ucraina care și-au redobândit cetățenia și care contribuie la un spor de populație „artificial” dar masiv. Așa că eu personal nu am un motiv să mă îndoiesc de datele oficiale, doar că trebuie să le dăm interpretarea potrivită, pentru că un cetățean român care trăiește de 20 de ani în Spania, să zicem figurează în bazele de date, poate plătește și impozite pe ce proprietăți mai are în țară, poate participă și la vot… însă pe stradă nu îl vedem. Dar el există și figurează în acte în mod corect. Statisticienii trebuie să interpreteze datele în funcție de aceste realități, aici cred că e „arta” acestei profesii.
Cum organizezi apararea tarii? armata are nevoie de oameni (barbati sanatosi) , daca ai populatia mica e posibil sa nu poti sa aperi tara. Aparare inseamna si industrie care necesita oameni sanatosi de munca. Demografia inseamna si capacitate de aparare.
Domnule Ghețău, avem mai jos cifrele finale revizuite pentru anii 2012 – 2022:
anul 2012 – 201.104 nașteri
anul 2013 – 214.932 nașteri
anul 2014 – 202.501 nașteri
anul 2015 – 206.190 nașteri
anul 2016 – 209.641 nașteri
anul 2017 – 214.614 nașteri
anul 2018 – 214.928 nașteri
anul 2019 – 215.467 nașteri
anul 2020 – 211.273 nașteri
anul 2021 – 203.418 nașteri
anul 2022 – 188.322 nașteri
Pe anii 2023 și 2024 avem cifre definitive, dar nerevizuite:
anul 2023 – 164.004 nașteri
anul 2024 – 157.270 nașteri
Pe anul 2025, cifre provizorii:
anul 2025 – 145.669 nașteri
Putem, estimativ, aprecia că, după revizuire, vom avea pentru 2023 cam 170.000 nașteri, pentru anul 2024 cam 162.000 nașteri, iar pentru anul 2025 cam 154.000 nașteri.
Deci, după ce în anii 2012-2021 am avut constant peste 200.000 nașteri anual, cu o perioadă de constanță, chiar creștere, după ieșirea din criză, iată că brusc, din anul 2022, a început o scădere accelerată în fiecare an – practic, o prăbușire: 188.000, apoi 172.000, 164.000, 155.000.
Asta sigur nu e variație statistică, ci – ținând cont că o sarcină durează de regulă 9 luni – ceva anume, foarte concret, s-a întâmplat pe parcursul anului 2021, cu efect de durată, care a afectat fertilitatea populației și natalitatea înregistrată începând cu 2022.
Știu că, din rațiuni politice – și nu numai, ci și de liniște publică – nu vă permiteți să aduceți în discuție acel lucru care s-a întâmplat pe parcursul anului 2021 și care a dus la prăbușirea natalității în anii următori în așa fel încât în doar 4 ani a scăzut cu 50.000, adică cu un sfert.
Însă consider că, nu peste mult timp, va fi un imperativ moral să dați glas evidenței. Trebuie să aveți curaj, poate contextul politic general se vs schimba – la noi și-n lume. Din fericire, ultimele 7 luni sugerează că prăbușirea accelerată s-a oprit și intrăm într-o stagnare, până la o vreme…
Uitati-va la o piramida de evolutie demografica (un grafic) in Romania si
luati in considerare si emigratia care in principal inseamna oameni tineri.
Veti avea explicatia scaderii accelerate a nasterilor.
Pe masura ce vor trece anii scaderea numarului de nasteri in Romania se va accelera.
Ce spuneți dvs e la fel de valabil (ba chiar mult mai valabil) și pentru anii 2012-2021, și totuși atunci nu a avut loc o scădere atât de abruptă a natalității, dimpotrivă, aceasta a fost în linii mari constantă.
Ceea ce înseamnă că pentru o prăbușire precum cea incepută din 2022, care ar reprezenta în mod normal o anomalie statistică, ar trebui căutată o cauză suplimentară. Eu o găsesc plasată în anul 2021 (natalitatea din 2022 e ecoul sarcinilor din 2021), dar nu vreau să o numesc, sper sa vă dați seama singur ce am în vedere.
Asa dispar in timp si spatiu, unele natiuni. Din prostia si lacomia fara limite ale conducatorilor si lipsa de perspective economice si sociale. Ca facem autostrazi, poduri, sosele si modernizari cai ferate, dar oamenii au nevoie si multe alte lucruri.
Suntem , probabil, specia cu cel mai negativ impact asupra biosferei iar societățile cele mai dezvoltate contribuie cel mai mult la asta. Scăderea populației umane e de dorit, desigur pe căi naturale. Celor care se tem de invazia populațiilor din țările înapoiate le propun să militeze pentru mai multă echitate în relațiile economice și politice dintre țări. Țările din lumea a treia nu sunt ținute în sărăcie doar datorită condițiilor lor interne ci mai ales datorită exploatării economice de către multinaționale.
Nu s-a intimplat nimic in cursul anului 2021 ci este ecoul scaderii natalitatii din 1990. Caderea abrupta de atunci se regaseste peste o generatie, copiii mai putini de atunci avind acum la rindul lor si mai putini copii.
Domnule, dacă recitiți comentariul meu, veți vedea că am dat niște cifre pentru o perioadă consistentă – cam 14 ani. Între 2012 și 2021, natalitatea a fost constantă, la peste 200.000 nașteri (evident, mai puține decât în anii 90, care erau la rândul lor mai puține decât în anii 80). Din 2022 avem o prăbușire accelerată. Dacă motivul scăderii natalității de după 2022 ar fi fost doar scăderea natalității din anii 1990, aceasta s-ar fi petrecut lent și treptat. Am avut, însă, o scăderea abruptă, ceea ce sugerează o cauză mult mai puternică și concretă, ce se regăsește temporal în anul 2021, dar fiind că nașterile din 2022 sunt ecoul sarcinilor incepute în 2021. Nu vreau să vă sugerez care bănuiesc eu că e elementul perturbator din 2021…