De câțiva ani, la început de an, v-am obișnuit cu bilanțul anului trecut. Titlurile au fost tari: Cifrele dezastrului din industria energetică în 2024, Colapsul energetic al României, Apocalipsa energetică, Bilanț energetic 2021, Geopolitica unui iminent black-out, Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani, A patra întrebare: Când intrăm în blackout?. Am pus cifrele oficiale în fața decidenților (și uneori mi-a dăunat!). Urmarea? Lucrurile merg din ce în ce mai rău.
Așa că și în acest an arăt dezastrul pe care nimeni nu l-a luat în seamă în anii de când scriu pe această onorată platformă.
Anul 2025 marchează agravarea vulnerabilităților sistemului electroenergetic național (SEN), conform datelor Transelectrica și ANRE, cu o analiză comparativă față de 2024 și ultimii 15 ani (2011-2025). Producția internă a scăzut la minim istoric de 50,41 TWh (-2,2 TWh față de 2024), iar importurile au explodat la 5,26 TWh (10,5% din consum total de 54,08 TWh), cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, determinat de secetă prelungită și cerere crescută cu 1,2% (creștere casnică +3,5% din caniculă).
Structura consumului în 2025
Fig. 1 – Structura consumului de consum de energie electrică pentru anul 2025 (sursa: site-ul Transelectrica – prelucrare Cosmin Păcuraru)
Nuclearelectrica a livrat 11,12 TWh (stabilă, 20% din producție), iar termocentralele pe cărbune au coborât la 7,22 TWh (13% din productie). Termocentralele pe gaz au livrat 10,24 TWh. Hidro a suferit cel mai mult: 12,4 TWh (an secetos). Eolianul a avut 5,99 TWh și solarul 2,75 TWh. Vârful consum a fost 8.984 MWh în iulie, cu import record lunar 2,953 MWh (limită 3.500 MWh).
Evolutii negative în ultimii ani
Fig. 2 – Evoluția producție securitară vs. regenerabile 2010 – 2025.
Producția securitară (nuclear + cărbune + gaz) a atins 28,5 TWh (minimul ultimilor 16 ani, – 26% vs. 2011), regenerabilele 21,6 TWh (35%, dar intermitente: aproximativ 30% din productia anuala).
Cu alte cuvinte, România are mari probleme, fiindu-i în scădere și producția de energie securitară și energia regenerabilă, adică toată producția, fiind nevoită să importe din ce în ce mai mult.
Deficit structural persistent
Cum era și normal, producția pe cărbune a scăzut cu aproape două treimi din 2010. Problema este că capacitățile scoase din uz nu au fost înlocuite cu altele pe gaz. Producția pe gaz a crescut, termocentrala Petrom – Brazi salvând câțiva TWh, dar nu suficient.
Hidrocentralele au produs mai puțin, 2024 și 2025 fiind ani secetoși. Nuclearelectrica și-a văzut de treabă în parametri, furnizând aceeași 11 TWh în fiecare an.
Eolianul a scăzut simțitor în ultimii doi ani, de la 7,55 TWh în 2023 la 5,99 TWh în 2025.
Fotovoltaicul a crescut simțitor, dar să nu uităm că este întreruptibil și nu există capacități de stocare suficiente. În datele Transelectrica nu intră și contribuția prosumatorilor.
Fig. 2 – Evoluția producției pe categorii de combustibili 2010 – 2025.
Implicații economice și perspective
Nu toate cifrele anului 2025 sunt agregate și făcute publice. Estimările costurilor de import se pare că vor fi aproape 2 miliarde de euro (la preț mediu 360 euro/MWh). Pentru certificatele de CO₂ s-au cheltuit aproape 1 miliard de euro (EUA 88 euro/t). Încă nu avem datele importurilor de gaze naturale, dar și aici probabil vor fi sume mari.
Prognoza pentru 2026 ar arăta cam așa: vom avea un consum mai mare cu 2,5% (52 TWh), producția posibil va stagna (avem PNRR întârziat), dacă termocentrala de la Mintia-Deva nu va porni. La vară vom avea risc de blackout dacă importurile vor depăși 3.600 MW. Rețelele nu vor fi modernizate decât 45%, de aici rezultând că prosumatorii ar putea fi deconectați la vârfuri.
Concluzia 1: Criza structurală cere prioritate în asigurarea securității energetice, fiind necesare capacități pe gaz de aproape 2.000 MW și pe hidro de peste 500 MW. În paralel, trebuie ca regenerabilele să devină scalabile, odată cu creșterea capacităților de stocare la peste 1.000 MW (pe mai multe ore), evitând dependența de importuri care ar putea crește cu 15%.
Semne ale unei potențiale amenințări
Există „întâmplări” care nu ar fi trebuit să se întâmple. Unele au cauze interne, altele externe. Unele arată vulnerabilități (adică cauze interne), altele riscuri (adică cauze externe).
Prima „întâmplare” este cea din 7 august 2020, în București, când au cedat câteva instalații de transport și distribuție. A doua a fost în 8 ianuarie 2021, când șapte județe din Transilvania au rămas câteva zeci de minute în black-out. Cauza a fost externă, undeva în Croația.
21 iunie 2024, în Balcani, patru țări au fost de asemenea câteva zeci de minute în black-out. România a scăpat!
A urmat 2 decembrie 2025, când nu a mai fost apă suficientă pentru alimentarea termocentralei de la Brazi, care a trebuit să se închidă câteva zile. Cauza a fost niște decizii proaste luate de cei de la Apele Române. Problema este că în această perioadă au fost luate mai multe decizii care ne duc cu gândul la ceva concertat: cinci lacuri de acumulare mari au fost golite, afectând producția de energie electrică a două hidrocentrale.
A urmat, pe 20 decembrie 2025, atacul cibernetic ransomware de la Apele Române, unde iar au fost afectate câteva hidrocentrale. Imediat a urmat un alt atac cibernetic ransomware la Complexul Energetic Oltenia.
Trebuie să amintesc blackout-ul major din Spania (și Peninsula Iberică), ce a avut loc pe 28 aprilie 2025. Motivele încă sunt incerte, dar cauza se știe: fotovoltaicele au luat-o razna și s-au declanșat în câteva minute toate sistemele de securitate de rețea. Între specialiști se spune că este vorba de ceva aparatură chinezească, dar nu se poate emite încă un verdict, probabil din cauza companiilor de asigurări.
De asemenea, atacul cibernetic asupra sistemelor Collins Aerospace (check-in) a afectat Heathrow Airport din Londra pe 19-20 septembrie 2025.
Anul trecut, Polonia a fost ținta majoră a atacurilor rusești: în mai și august la hidrocentrala Gdańsk/Tczew și 13 august pe rețeaua de apă a unui mare oraș (nu a fost numit de autorități, dar se bănuiește că ar fi fost Varșovia), la care se adaugă mai mult de 450 de atacuri hacktivist având ținte infrastructură energetică și alte ținte guvernamentale.
Există și sabotaje fizice. În noiembrie, pe calea ferată Varșovia-Przemyśl (la graniță cu Ucraina) și unul dejucat, având opt arestați în București, care urmăreau un atentat la compania de curierat Nova Post (București, 15 oct).
Amintesc și de cablurile subacvatice din Marea Baltică și atentatul de acum câteva zile de la Berlin, când niște extremiști au lăsat câteva cartiere fără energie electrică.
Amenințările sunt clare asupra infrastructurii energetice. Ați auzit pe cineva din România care să ridice problema fragilității infrastructurilor critice din industria energetică? Măcar de s-ar trezi careva dintre decidenți!
Concluzia 2: Sunt mulți incompetenți și trădători prin unele birouri din diversele companii (de stat) și instituții decidente.
Viitorul nu este luminos
Nu ne vindem țara ca să fim siguri ca o prăduim cu mâinile noastre,
Problema principală este ca se fură mult
Foarte mult
Cu ajutorul și încurajarea autorităților de supraveghere și reglementare – de acolo pretu final
Plus sistemul judiciar care premiază hotia
De acolo, vin vânzări cumpărări în cascadă, cu creșteri artificiale de preț, ca tb și patronii unor firme să înfunde și ei wc, să pună ceva tuning pe soție și amantă, o masina mai puternica, etc
La noi, toate poftele conducatorilor tb cat mai repede îndestulate, pe sistem tradițional
Știm, care n-am uitat, cum s-au făcut furnizori de energie un SRL de apartament
Cum s-au modernizat, pe sistem tradițional romanesc, partea de generare curent de la Porțile de Fier, la un preț adevărat, de firme fără competența, dar cu puternic sprijin politic
Unii au uitat episodu transformatorul a lui relu fenechiu
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/dosarul-transformatorul-relu-fenechiu-condamnat-la-cinci-ani-de-inchisoare-92054
Apoi creșterile de prețuri din anii ce au urmat
https://m.digi24.ro/stiri/economie/energie/sanctiuni-dupa-scandalul-cresterii-pretului-energiei-671251
https://observatornews.ro/eveniment/patru-firme-de-energie-ale-tinmar-banuite-ca-au-crescut-artificial-pretul-pentru-decontari-uriase-de-la-stat-636602.html
Sa fi mare nu-i mirare
Sa fi om îi lucru mare
Blackout-ul din Spania a fost cauzat de o problema de dispecerizare, deci de o eroare umana. Exista deja doua rapoarte tehnice detaliate ale acelui incident. Nu a fost nici o problema de aparatura chinezeasca, nici fotovoltaicele nu au iesit din tiparul uzual de generare. Ce specialisti sustin cele descrise de dumneavoastra? Lasati un link va rog catre acei specialisti si concluziile formulate de acestia.
Articolul este in nota pesimista.
Lucrurile nu stau chiar asa.
Avem o scadere de un milion de oameni intre 2010 si 2024, care inseamna cam 4,5% cu o scadere corespunzatoare a consumului casnic.
Avem o crestere a eficientei energetice. Nu stiu cine mai are becuri cu wolfram in case, lumea folosind becuri economice. Dar asta e nimica toata in raport cu cresterea eficientei instalatiilor economice. Mergeti la Alro Slatina si veti avea o imagine clara a modernizarii.
In paralel dezindustrializarea Romaniei a facut ca necesarul de electricitate sa scada. (Nu pun in discutie daca e bine sau nu ca industria da azi doar 19% din PIB, dar e o realitate, care conduce la un nivel mai mic de consum.)
Cam 1% din electricitatea Romaniei provine acum de la prosumatori si lucrul asta nu este marcat in Transelectrica. (De altfel si autorul arata asta.)
In ceea ce priveste regenerabilele cateva noutati pozitive care se manifesta deja:
-creste capacitatea unei turbine eoliene. De la 2,5-3 MW talie medie in anii 2013 la 6-6,5 MW in prezent, ceea ce e de natura a creste eficienta si potential de a scadea pretul;
-hibridizarea. Se instaleaza pe teritoriul parcurilor eoliene si campuri solare, pentru a incerca ca ziua sa se ajunga la capacitatea de maxima absorbtie in sistem aprobata prin ATR de Transelectrica;
-bateriile mari dimensiuni care alimenteaza SEN la orele de varf.
Daca mai adaug si faptul ca Ludus intr-un an -doi va intra in paine, ca Mintia va fi reconectata, nu vad motive de ingrijorare.
”nu vad motive de ingrijorare.”
Când România n-o să mai găsească cele 50 de miliarde de euro pe care le împrumută în fiecare an, atunci or să fie motive de îngrijorare.
”creste capacitatea unei turbine eoliene. De la 2,5-3 MW talie medie in anii 2013 la 6-6,5 MW in prezent, ceea ce e de natura a creste eficienta si potential de a scadea pretul;”
În mod sigur o să bată vântul 50% din timp, dacă se instalează turbine de putere mai mare 😀 Într-o bună zi, România o să aibă nevoie să împrumute 50 de miliarde de dolari de la FMI, iar FMI o să impună eliminarea subvențiilor pentru energii verzi. Până atunci, băieții deștepți pot să instaleze eoliene fără număr.
O instalatie termoenergetica are o durata de viata de 25-30 de ani. Apoi, o mai poti tine, dar numarul de avarii creste si deci costurile cresc vertiginos. Adica trebuie inlocuite. Ceea ce trebuia facut de mult, dar cum in energie (conducere) sunt orice, numai energeticieni nu.
Autorul uita sau nu are date, pentru un calcul simplu. Eu am datele pentru a ilustra ceva numai pentru Nuclear. A produs 11,2 TW. Daca mergea tot anul, ar fi produs 12.264 TW. Adica un indice de utilizare de peste 90%. Ceea ce e extrem de mult. S-a cam tras de aceste grupuri. Vom vedea mai tirziu ce va fi. In schimb, energia din fofeze e foarte mica in raport cu capacitatea instalata. Si mai mult, atingind asemenea proportii genereaza probleme in sistem. Dar nu-i bai. Ca competentii din energie (intentionata greseala) au decis ca Iernut mai poate astepta.
Si de se apuca cineva de maine de treaba adevarata, mai devreme de 7-8 ani nu vor fi rezultate. (studii de prefezabilitate si fezabilitate, licitatie, apoi ciclu de fabricatie, ca nu-s bomboane sau ciocolata sa stea pe raft, apoi montare si vezi ca n-ai cu cine, apoi exploatare si iar vezi ca n-ai cu cine. Ca nu mai ai scoli de profil…)
Nea Stelica, ar trebui sa fim mindri de asta: ”O instalatie termoenergetica are o durata de viata de 25-30 de ani”
La CET Buc-Sud, unde mi-am inceput stagiatura in 1974, aveam deja centrala cu 4 cazane x 420 t/h si 2×50 MWe + 2 x 100 MWe turbine in cogenerare, finalizate prin 1969-1970….+ 10 CAF x 100 Gcal/h
Ar trebui sa fim mindri ca astazi avem (inca !) 1 cazan (care s-a spart pe undeva) si turbina aferenta (cred ca aia de 100 MW și priza de 120 Gcal/h)….DUPA MAI MULT DE 55 DE ANI !!!
Eu in locu lu nea Ilie B. (exact ca pe vremea lu Ceausescu), care, ar fi trebuit sa-i treaca pe la urechi ca 4000 blocuri din capitala țării unde e PM și a fost primar seful sau Nicu Dănuț, stau in frig la -11 C , l-aș fi intrebat pe nea Nea Ivan – zice-se c-ar fi ministru al energiei din super-coaliția unită- altceva despre Elcen:
”bre, s-a spart cazanu, de ce n-ati pornit pe ălălalt d-alături…? n-avurăți altu ?” …atunci, dacă ar fi raspuns nea Ivan ca nu mai au altu, ar fi trebuit sa urmeze, logic, alta intrebare:
”Bă, da atunci, de ce ce n-ați pornit un CAF ? ” – trebuia existent obligatoriu ca rezerva , procedura de exploatare din vremuri imemoriale…adică incă de pe vremea comunismului lui Ceausescu
iar daca ar fi venit rapunsul similar ca nici d-ăsta nu mai au altu de rezerva,
ar fi trebui să urmeze (tot ca pe vremea lui Ceasca):
– bă, ia ia-ți catrafusele si de miine nu mai vii prin ministerul energiei
că tot vorbim de ni se strepezesc dintii de ”securitate in alimentare”, ”siguranța”, ”digitalizare”, securitate cibernetica…la ce ? daca n-ai la ce !?… si alte alea
prin 1993 am vizitat PPL (Pennsilvanya Power & Light-US) și am vazut un cazan mare de 800-1100 t/h (nu mai tin minte) care functiona de 11 mii si ceva de ore, CONTINUU, vechi de 28 de ani (la acea vreme)…si americanii nu-l opreau, motivind ca:…. n-au de ce !?
Guvernanții noștri ar trebui trimiși să învețe în Bulgaria, o țară sub jumătate din Romania, care produce din fotovoltaic dublu față de România și are capacități de stocare triple, instalate în principal din PNRR. România importă masiv energie din Bulgaria la orele de vârf, in principal din cauza lipsei de investiții în capacității de stocare. CHP Tarnița e in fază de intenție din anii 1970, iar banii din PNRR s-au risipit sau nu s-au pierdut complet.
este o problema faptul ca nu se includ in cifrele de productie energie electrica, cea produsa de prosumatori, care in mod ironic este contorizata si facturata de cativa ani, deci se cunoaaste…
…se poate proceda si altfel, prin estimare, stiind ca prosumatorii insumeaza o capacitate de circa 3 GWp care au introdus energie electrica in joasa tensiune, este clar ca in 2025 prosumatorii au introdus circa 4 TWh in sistem…mai mult decat producatorii de energie din fotovoltaice, care au introdus sub 3 TWh si comparabil cu importurile…
„A urmat 2 decembrie 2025…. Problema este că în această perioadă au fost luate mai multe decizii care ne duc cu gândul la ceva concertat: cinci lacuri de acumulare mari au fost golite, afectând producția de energie electrică a două hidrocentrale.”
Si inca: „Concluzia 2: Sunt mulți incompetenți și trădători prin unele birouri din diversele companii (de stat) și instituții decidente.”
Deci: decizii concertate de sabotare a productiei hidrocentralelor, tradatori in diversele companii de stat si institutii decidente (evident, tot de stat) !!! Si ce facem, trecem mai departe? Au fost identificati tradatorii? Au simtit dulceata glontului patriei, a dat tramvaiul peste ei? Ori suntem seriosi, ori nu?
De speriat !
Cred că România are o problemă de competență si una de integritate.
Si asta e valabil in toate sectoarele nu numai in cel energetic.
Incet, incet România devine o țară bananieră la mâna tuturor excrocilor cu tupeu si ceva bani.
Altceva … că văd ce s-a comentat până acum. Băi, mai terminați cu energia solară că nu va ajuta România să iasă din rahat. Nu e o soluție.
O soluție ” ca-să-simțim-că-facem ceva-pentru-planetă”. România nu-i Costa Rica. Frecție la picior de lemn. Mai aveți ceva furnale și ceva industrie grea. Aia nu se ține cu panouri solare. Puneți mâna pe hârtie si creion si calculați cate panouri si mai ales baterii de ordinul MW/MWh va trebuie sa mentineti industria alimentata din astea. Apoi, cât de „smart” trebuie să fie reteaua să lucreze cu variabilități intense. Britanicii, cu toti banii pe care i-au băgat in control de zece ani incoace, tot se chinuie. Si au bagat bani cat n-a vazut toata energia românească in ultima sută de ani.
O sa incepeți să construiți Centre de Date dacă nu vreti sa ramaneti in peștera. Alea nu se țin cu panouri solare. Măcar puneți vânt in sistem dacă tot vreti sa salvati planeta pentru nepoți.
Impărtășesc disperarea autorului. Parcă suntem bătuți în cap noi românii. Sau proști ca noaptea sau trădători. Alegeți
Vedeti ce „specialisti” avem la reglementator (ANRE) si prin minister, unde se fac strategiile de dezvoltare. Au stimulat, fara limita, regenerabilele (fara acumulare) si s-au grabit sa opreasca termo pe carbuni, ca sa „salvam planeta”. Cu gradati de felul asta, vopsiti in experti, ne paste falimentul.
> La vară vom avea risc de blackout dacă importurile vor depăși 3.600 MW.
Oricand am avea risk de blackout daca importurile ar depasi 3.600 MW, nu conteaza daca e vara sau iarna. Dar un bilant al anului 2025 ar fi trebuit sa faca o comparatie intre varfurile de import din vara lui 2025 fata de vara lui 2024 si sa traga niste concluzii pe aceasta baza, nu sa arunce o suspiciune (in opinia mea, complet nefondata) ca la vara importurile vor depasi 3.600 MW.
Perfect de acord. Un exemplu de lene si prostie ANRE. In blocurile vechi si noi trebuie sa avem senzori de gaze. Acestia ar trebui sa fie omologati si testati de ANRE, care apoi pentru cei mai eficienti senzori sa dea acceptul de comercializare. Fie ca sunt de import sau fabricati la noi. Nu face acest lucru si avem zeci de explozii in fiecare iarna, in toata tara. La fel, avem repartitoare de energie termica fara omologare oficiala. Si posturile ANRE in fapt fara specialisti reali dar cu lefuri de nababi.
In blocurile vechi si noi trebuie sa avem senzori de gaze.
Acestia ar trebui sa fie omologati si testati de ANRE,
care apoi pentru cei mai eficienti senzori sa dea acceptul de comercializare.
…
just for remember:
nu doar cum s-au „omologat” anterior „casele-de-marcat”
ba chiar putem observa „cum” de s-a ajuns ca niste centrale simple
menite sa scoata din marasmul contabilo-birocratic „incalzirea-din-Mizil”…
au fost „vandute” cu un pret care le-a depasit greutatea in aur
adicatilea… nu doar in aur… ba chiar in numarul oulelor de la cornu
alea pe care to’ar’su nas'(multe)case indemna la numarare