miercuri, mai 13, 2026

Tinerii, mobilitatea și diluarea loialității naționale

Tinerii, potrivit mai multor sondaje realizate în câteva state, consideră privilegiul mobilității mai important decât dreptul de vot. Cu alte cuvinte, pentru ei, mobilitatea – înțeleasă mai ales ca posibilitatea de a migra – este o virtute superioară apartenenței (naționale).[1]

Și mai este ceva, dacă populismul sporește alarmant, tinerii nu doresc să-l suporte[2] sau să se complacă prin afișarea unei atitudini de fals patriotism.[3] Urmărirea atitudinilor tinerilor spune următorul adevăr: naționalismul și migrația nu sunt antitetice.[4] Naționalismul, scria Parag Khanna în recenta și extraordinara sa carte Move, face o treabă excelentă din a-i alunga pe tineri din țara de care ar trebui să fie cei mai mândri.[5]

Puțini cunosc faptul că tinerii au votat împotriva Brexit-ului.[6] La fel de puțin se știe că au fost cei care au pus cel mai puțin ștampila pe Donald Trump.[7] Alte câteva date statistice arată că tinerii cu greu pot fi catalogați drept naționaliști: 70% dintre cei născuți în SUA între finalul celui de-al Doilea Război Mondial și prima jumătate a anilor 1960 consideră propria naționalitate importantă, în timp ce pentru generația X (1965-1980) acest aspect este important pentru 60%, iar pentru mileniali (1980-1996) numai pentru 45%.[8] Așadar, cu cât se avansează la generațiile și mai tinere procentele se evaporă. Acest lucru este valabil în majoritatea statelor lumii, deoarece politica populistă reprezintă o amenințare mai mare la adresa stabilității naționale[9] decât migrația.

Tinerii au opinii comune pangeografice și abordează similar anumite aspecte mai mult decât le abordează în comun cu persoanele în vârstă din propriile țări și asta în ciuda faptului că tindem să ne gândim la națiuni ca având mentalitate comună.[10] De pildă, când vine vorba despre conectivitate,[11] mobilitate[12] și sustenabilitate,[13] ei consideră că sunt niște drepturi și valori globale, deci mai mari decât aspectele circumscrise mediului național, opinie ce nu este împărtășită de persoanele mai în vârstă din propriile țări. Astfel, spune Parag Khanna în cartea amintită mai sus, adevărata diviziunea pare să nu mai fie omniprezenta dualitate Occident/Orient sau mai noua ruptură Nord/Sud, ci tineri/vârstnici.[14]

De ce? Răspunsul este simplu și, în același timp, complicat. Noua realitate a conexiunilor globale – iar asta poate fi luată drept concluzie – a făcut ca lucrurile de importanță capitală să se proiecteze diferit în ochii tinerilor:

• rivalitatea geopolitica este irelevantă;[15]

• capitalismul financiar nu (prea) e pe placul lor;[16]

• democrația electorală – neesențială;[17]

• proprietatea asupra unei locuințe apare ca o povară;[18]

• căsătoria – poate mai târziu, dacă va fi vreodată;[19]

• educația universitară este prea scumpă și, posibil, nu de mare ajutor.[20]

Cum decriptăm această concluzie? Astfel: mulți tineri din Rusia au fugit de frica mobilizării pentru luptă în Ucraina;[21] unii tineri ucraineni nu vor nici ei să-și apere țara și caută subterfugii să fugă afară;[22] informații recente spun că tinerii europeni nu sunt dispuși să lupte nici ei[23] pentru apărarea unor cauze juste din punct de vedere geopolitic; capitalismul creează mari discrepanțe de bunăstare și printre cei mai afectați sunt tinerii; uitați-vă în perioadele electorale și veți înțelege că cei care se prezintă cel mai puțin la vot sunt tot tinerii;[24] tot ei sunt cei care nu vor să plătească 30 de ani pentru o casă, doar pentru că va fi a lor cândva, ci vor mai degrabă timp liber, bani mai puțini și mai puține obligații financiare; creditul pentru o proprietate este văzut ca înrobitor, sufocant și factor imobilizant; se căsătoresc în număr tot mai mic, iar rata natalității scăzută și cea a divorțurilor crescută dovedesc lipsa de interes pentru familie;[25] nu în ultimul rând, lipsa banilor, a predictibilității, coroborate cu incertitudinea, efemeritatea joburilor, disponibilizările frecvente și tehnologizarea fac unele specializări universitare să fie difuze în raport cu incertitudinile și stabilitatea locurilor de muncă în viitor.


Note

[1] Mazzucato, V., & Haagsman, K. (2022). Transnational youth mobility: new categories for migrant youth research. Journal of ethnic and migration studies48(11), 2473–2492. https://doi.org/10.1080/1369183X.2022.2031926

[2] Murat, D. (2021). Rising Political Populism and Outmigration of Youth as International Students. SSRN. http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3851858

[3] Arun, G. (2024, November 22). Analiză: Problemele tinerilor, ignorate de prezidențiabili. DW. https://www.dw.com/ro/problemele-tinerilor-ignorate-de-preziden%C8%9Biabili/a-70855008

[4] Riedel, R. (2018). Nativism versus nationalism and populism – bridging the gap. Central European Papers6(2), 18–28.

[5] Khanna, P. (2022). Move: how mass migration will reshape the world – and what it means for you. Weidenfeld & Nicolson.

[6] Potts, C. (2019, 29 noiembrie). Brexitul și tinerii britanici: Ce-i de făcut? DW. https://www.dw.com/ro/brexitul-%C8%99i-tinerii-britanici-ce-i-de-f%C4%83cut/a-51460865

[7] CIRCLE. (2016). Election night 2016: 24 million youth voted, most rejected Trump. https://circle.tufts.edu/latest-research/election-night-2016-24-million-youth-voted-most-rejected-trump

[8] Khanna, P. (2022). Op. cit.

[9] Pappas, T. S. (2019). How Does Populism Endanger Democracy? In Populism and Liberal Democracy: A Comparative and Theoretical Analysis. Oxford, Oxford Academic, 23 May. https://doi.org/10.1093/oso/9780198837886.003.0007.

[10] Hamilton, D. L., & Gifford, R. K. (1976). Illusory correlation in interpersonal perception: A cognitive basis of stereotypic judgments. Journal of Experimental Social Psychology12(4), 392–407. https://doi.org/10.1016/S0022-1031(76)80006-6

[11] Khanna, P. (2021). Connectography: mapping the global network revolution. London: Weidenfeld & Nicolson.

[12] Ivasciuc, I.-S., Sequeira, A. S., Brown, L., Ispas, A., & Peyré, O. (2025). Digital Natives on the Move: Cross-Cultural Insights into Generation Z’s Travel Preferences. Sustainability, 17(14), 6601. https://doi.org/10.3390/su17146601

[13] Capgemini Research Institute & UNICEF. (2025). Youth perspectives on climate: Preparing for a sustainable future. Capgemini. https://www.capgemini.com/wp-content/uploads/2025/05/CRI_UNICEF-Report_V8.pdf

[14] Khanna, P. (2022). Op. cit.

[15] British Council. (2024). How young people are quietly rewriting global cooperation. https://www.britishcouncil.org/voices-magazine/how-young-people-are-quietly-rewriting-global-cooperation

[16] ProTV. (2024, 18 noiembrie). De ce tinerii aleg timpul liber și flexibilitatea în locul siguranței financiare. La ce vârstă pleacă din casa părinților. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/de-ce-tinerii-aleg-timpul-liber-si-flexibilitatea-in-locul-sigurantei-financiare-la-ce-varsta-pleaca-din-casa-parintilor.html

[17] EU-CoE Youth Partnership. (2014). Revisiting youth participation: Current challenges, priorities and recommendations (Reflection Group consolidated papers). Council of Europe & European Union Youth Partnership. https://pjp-eu.coe.int/documents/42128013/47261980/Consolidated+papers_reflection+group.pdf/5d365dac-4ba0-4fd9-85bf-0785e09e3631

[18] Scalise, K. (2025, June 11). Generation locked-out: Why young people around the world can’t buy homes anymore. Worldcrunch. https://worldcrunch.com/business-finance/young-people-homeowners

[19] ProTV. (2024). Tinerii români se căsătoresc mai târziu: impactul carierei și al independenței financiare asupra vieții personale. https://stirileprotv.ro/stiri/social/tinerii-romani-se-casatoresc-mai-tarziu-impactul-carierei-si-al-independentei-financiare-asupra-vietii-personale.html

[20] OECD. (2024). Education at a Glance 2024. OECD Publishing. https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2024/09/education-at-a-glance-2024_5ea68448/c00cad36-en.pdf

[21] van Brugen, I. (2023, October 9). Conflicts follow Russians fleeing mobilization wherever they go. Newsweek. https://www.newsweek.com/conflicts-russians-fleeing-mobilization-ukraine-war-1833210

[22] Marocico, O., & Brown, K. (2023, November 17). Swimming rivers and faking illness to escape Ukraine’s draft. BBC News. https://www.bbc.com/news/world-europe-67435667

[23] SpotMedia. (2024). Gen Z se revoltă în Germania și spune nu armatei: „Nu este războiul nostru”. https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/gen-z-se-revolta-in-germania-si-spune-nu-armatei-nu-este-razboiul-nostru

[24] Arun, G. (2024, November 22). Op. cit.

[25] Barna Group. (2025). Marriage & divorce trends 2025. https://www.barna.com/trends/marriage-divorce-trends-2025/

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. „Tinerii, potrivit mai multor sondaje realizate în câteva state…”

    Subiectul este interesant și, din mai multe puncte de vedere, poate fi mai atractiv pentru sociologi decât pentru geografi.

    Riscul unei astfel de cercetări este că, în lipsa mijloacelor logistice și financiare ample, apare tendința desprinderii unor concluzii generalizatoare din studierea unei baze de date restrânse, prea puțin relevante, culese din doar câteva state.

  2. toate bune si frumoase doar ca tineretea e o stare temporara si trece inainte sa te dezmeticesti. Si cu trecerea ei se schimba si pozitiile. Sa nu mai spunem ca demografia ne arata ca sunt putini tineri.
    Nu putini tineri sunt extremisti, fie ecologi, fie nationalisti (in Ge cei mai multi tineri au votat AFD), fie neinteresati de politica.

  3. „Ubi bene, ibi patria”. Am aflat-o acu’ 2.000 de ani. Si e tot mai valabila pentru cei ce n-au trait frustrarile razboaielor, nici ale dictaturii, ca sa considere democratia ( adevarata), libertatea, solidaritatea, etc. drept valori supreme. ” Drepturi si nu obligatii; beneficii, nu si raspunderi” pare a fi lozinca zilei.

  4. Întotdeauna au existat fracturi între generații dar, da, acum fracturile sunt decisive. În epoca globalizării noțiuni ca popor, națiune, stat, etc nu mai contează mai ales pentru tânăra generație. „Patria ubi bene” pare să fie filozofia lor de viață.
    Această stare de lucruri a fost preluată de așa zisa ideologie progresistă și anti-sistem care a început cu dorința de a stabili o Lume Nouă, alta decât cea din cărțile de istorie.
    În legătură cu lipsa de apetit a tinerei generații pentru educație și cultură, asta mi se pare foarte periculos. Lipsa de spirit critic, educația precară(în România 45% din populația școlară este semianalfabetă), lipsa pregătirii profesionale, etc fac ca aceste generații să fie totuși controlate nu de instituții naționale ci de rețele sociale, internet, mass-media, infuenceri ticăloși, etc. Societatea se va decanta în vreo câteva grupe mari:
    – o minoritate bogată
    – o clasă mijlocie din ce în ce mai subțire
    – o majoritate( probabil 70-80%) pauperă și anarhică, mobilă, umblând aiurea de colo colo.
    În acest caz noțiunile de libertate socială, libertate individuală, națiune, popor, stat, etc dispar.
    Ce vom pune în loc? Probabil autoritarisme…

  5. De ce nu vă uitați la evoluția valorilor Indicelui Ginni, la capitalul marilor corporații și ponderea lui în PIB-uri (sau comparat cu PIB-urile țărilor în care-și declară sediul firma-mamă), la șomajul în rândul celor sub 35 de ani, la evoluția salariului real etc.?.
    Tinerii nu mai fac copii nu pentru că s-a produs o mutație hedonist-individualistă în mințile lor, ci pentru că este o reacție la presiunea din jur, la manifestările lui libido dominandi și a pulsiunilor de moarte (în mintea unuia ca Trump, un motiv economic este suficient pentru declanșarea unui război, în mintea unu Nethanyahu, rațiunile religioase sunt suficiente pentru a trimite avioanele să bombardeze, Putin consideră că un război este o operațiune etc.). Tinerii încearcă să supraviețuiască. Când un sistem distruge dezirabilitatea de a avea copii, condițiile în care care dorința de a avea copii există, statistica înseamnă doar cifre.
    Capitalismul industrial funcționează bine cu trei continente din care să ia resurse naturale ieftine (gratuite, dacă se poate) și unul în care să arunce deșeuri, pe când cel financiar-speculativ este splendid până când bulele fac poc! Ce e mai departe, deocamdată nu se vede, viitorul va fi locuit de tineri, nu de noi, cei de peste 60. Noi, la modul general, ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul, ba chiar ne-am înfruptat și din al lor.

    • @Ursu Fabian _ „Tinerii încearcă să supraviețuiască. ”

      Desigur, procesul aflat în discuție este unul natural și previzibil.
      Dar, pentru că migrația/mobilitatea este un subiect interesant pentru public, adesea readus în actualitate, puțină filozofie pe marginea lui atrage cititorii.
      …Mai ales într-o țară în care aproximativ un sfert din cetățenii săi s-au mobilizat către alte zări, trăiesc și muncesc în alte state.

      Efortul autorului este unul lăudabil, ținând cont de faptul că o lucrare amplă, care să trateze exhaustiv subiectul, ar excede spațiul acestei platforme.
      Doar că, dacă urmăriți sursele de date și lucrările de referință indicate în Note, puteți observa că ele sunt prea puțin relevante pentru concluzia textului și mai ales pentru România.
      Iar, să ne amintim, globalizarea, „noua realitate a conexiunilor globale”, după cum o numește autorul, a început de fapt odată cu primele schimburi de bunuri între oamenii primitivi, cu zeci de mii de ani în urmă, fiind un proces la fel de natural.

  6. Am emigrat de mulți ani, îmi dau seama că nu mai am ce căuta în România deși mă doare asta.

    Din păcate dacă sursele sunt ProTV și SpotMedia cădeți în derizoriu.

    Dar sunt de acord cu anumite puncte, chiar fac parte dintre cei care nu s-au înrobit la un credit de 30 de ani pentru o cutie de chibrituri construită probabil cu încălcarea legii (să citez aici din ProTV?). Asta mai ales că vedem cum dintr-o afacere care pare rezonabilă, a fi proprietar înseamnă a-ți vedea taxele și impozitele crescând amețitor când statul decide că „nu se mai poate așa”. Asta ca să se poată plăti tot felul de sinecuri sau oameni care nu produc o plus valoare pentru țară. Deci da, proprietatea poate fi o povară când sus-pușii o dau în bară.

    Cred că cei angajați la stat (în orice post) ar trebui să fie primii care să fie trimiși la luptă în cazul în care e nevoie. În pandemie nu mi s-a părut normal că erau centre de vaccinare speciale, separate, pentru cei favorizați de sistem. În general, nu mi se par normale tot felul de avantaje pe care le au angajații la stat, și aici nu e vorba doar de cei care se pensionează foarte devreme, cu pensii foarte mari.

    Referitor la educația unversitară, din păcate a devenit și asta o afacere (remember Spiru Haret?) și s-a diluat în asemenea măsură încât de multe ori e inutilă, dacă nu vrei să te angajezi la stat.

    • Încep să înțeleg de ce diaspora românească din Europa de Vest a votat în proporție de 60-80% Sfânta Treime Georgescu+Șoșoacă+Simion. Fiindcă urăsc România pe care o fac vinovată de umilințele lor trăite în Vest și în paralel NU au înțeles nici modul de viață al Europei de Vest( unde inegalitățile sunt mai mari ca în România). Atunci dau vina pe propriul popor, pe propriul stat, etc trebuie să dea vina pe cineva pentru a-și motiva propriile decizii și propriile umilințe. Nu este răutate, este lipsă de înțelegere a lumii. Totuși, de ce trebuie să fim pedepsiți noi cei din țară pentru umilințele lor? Ei au plecat în Vest de bunăvoie și nesiliți de nimeni.
      Trăim cea mai urâtă perioadă din Istoria poporului român în care românii se urăsc între ei până la nivelul autodistrugerii.

  7. Cine e națiunea? Reprezentanții Curții Constituționale sunt și ei națiunea română? Sincer, nu prea par! Oamenii au început să se prindă de constructele care le sunt băgate pe gât și de realitatea care se află în teren. La noi, în 1907 au tras cu tunul în oamenii aduși la sălbăticie prin înfometare ani la rând. După șapte ani îi chemau să-și apere țara pe ăia pe care nu-i nimeriseră cu șapte ani urmă. Copiii celor care au construit Închisoarea Râmnicul Sărat, copiii acelora vor muri în ea. Pe asta n-o găsești în cartea de istorie oficială, mda. Comunismul n-a venit în Paradis. A venit în Iad. A venit ca să construiască unul nou, mai trainic și mai frumos. Astăzi, porcii lui Orwell sunt din nou peste tot pe unde îți arunci ochi.

  8. În ciuda proverbului – sângele apă nu se face, tot mai mulți își spun: ubi bene, ubi patria! Patrioții n-au decât să nu mai fure din țara lor, cum fac politicienii noștri, și vom mai vedea. Aș vrea să văd că elita politică de azi ar pune mâna pe arme și m-ar apăra pe mine, umilul contribuabil… Să mă gândesc la patriotismul lui Grindeanu care vede, înainte de toate, binele supraviețuirea partidului cu riscul de a nenoroci țara, să mă gândesc la ”marii patrioți” ai UDMR, să mă apere Șoșoacă care, (cacofonie intenționată!) când tace dispare de pe ecran? Politicienii sunt realmente incapabili de cinste și bună credință, așa că, cine poate, pleacă repede de pe-aici, locul nimerit cu totul la întâmplare prin naștere…

    • Partidul lui Grindeanu apară magistratii, latifundiarii și bugetarii speciali.
      Pe scurt, partidul noilor îmbogățiți.
      Nu i pasă de țară și amărășteni. Aruncă firimituri, cu un dispreț suveran. Că sa i prosteasca

  9. Credeți că în trecut, tinerii voiau să lupte pentru țara lor?
    Patriotismul trompetsrd, de paradă, a apărut destul de tirziu în istoria omenirii.
    Sec. XVIII -XIX.
    Dar dacă s a dat legea serviciului militar obligatoriu……..
    Mai nou, armatele moderne caută soldați profesioniști. Că n Evul Mediu. În plus, dronele încep să stăpânească câmpul de lupta.
    Ce să mai faci cu tinerii? Carne de tun, ca Putler?

  10. Ar fi interesant să aflăm care e diferența în sondaje între tineri și tinere.
    Tot statistic, aflăm că trăim într-o lume în care pentru un tânăr e mai uşor să îşi găsească o parteneră dacă nu e angajat decât dacă e angajat cu salariul minim pe economie (dacă trimite banii într-o altă ţară e altceva). Şi opţiunile pentru salarii mai mari sunt foarte limitate (inclusiv geografic) într-o lume în care bani noi tot apar prin credite date pe „datorii” făcute din tastaturi doar pentru cei bancabili. Cheltuielile guvernamentale din ce în ce mai balonate sunt bancabile, la fel cum sunt bancabile cheltuielile altor entităţi cu picioare de lut ce inhibă libertăţi şi de care tinerii nici nu vor să audă (darămite să le aducă profit din poziţia de angajat / sclav…).
    Aşa că tinerii gândesc că-s neîndreptățiți de ţara lor ce-i vrea sclavi şi nutresc speranţe de mai bine altundeva sau devin indiferenţi, apatici sau – cel e mai rău – devin inactivi.
    Dacă mai demult cei vulnerabili erau unele femei, copiii şi bătrânii, azi prin politicile de redistribuire şi inventare – pe sprânceană – a banilor noi (prin creditări şi împărţiri selective) de către guverne cu complicitatea băncilor, au devenit vulnerabili (şi chiar inactivi) ceilalţi. Cei ce în mod voluntar duceau greul…
    P.S.
    Să nu uităm că România e ţara în care dacă doreşti să lucrezi 2 ore pe săptămână (plătit la minim) trebuie să plăteşti taxe ca după 8 ore lucrate pe zi….

  11. Fiecare generatie are mentalitati si atitudini in functie de ceea ce ofera lumea, societatea in general si tara unde traieste. Cei de azi si de maine nu isi mai fac planuri de viitor. Traiesc bine cei care sunt ajutati de familie. Ceilalti doar supravietuiesc de la o luna la alta. De aici conceptul de casatorie si copii s- a diluat foarte mult. Viata de azi, prea agitata si zgomotoasa aduce o imbatranire si uzura mai rapida si ca atare tinerii de azi vor sa traiasca pt ei si nu pentru politicieni.

  12. Tinerii astia par foarte copti pentru o noua revolutie international socialista, mai cu verde de data asta. Doar ca generatiile actuale vor sa sara direct din puf in revolutie, spre deosebire de cele de acum un secol care au sarit la revolutie direct de pe ogoare, fabrici si uzine.
    Iar scoala si educatia se pare nu mai favorizează deloc dezvoltarea aparatului critic propriu, tik-tok forever:-).
    Sau poate isi pun speranta in AI?

    • revolutie socialista (internationala sau nu)? vreti sa spuneti involutie exploziva;
      oricum ar fi, nu merita sa-i transformam in carne de tun; varsta va vindeca toate excesele lipsei de experienta

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Viorel Mionel
Viorel Mionel
Viorel Mionel este geograf și conferențiar universitar la Facultatea de Business și Turism, Academia de Studii Economice din București, unde predă geografie economică, resurse strategice, geopolitică și turism. Absolvent al Facultății de Geografie, Universitatea din București, specializarea geografie umană și economică, precum și al Masterului de Geopolitică și Relații Internaționale din cadrul Facultatății de Relații Economice Internaționale, ASE București, și-a construit cariera îmbinând activitatea didactică cu cercetarea riguroasă și implicarea publică. Este autorul mai multor volume de referință, precum Geoeconomie, Resurse geostrategice, Geopolitica schimbărilor climatice și România ghetourilor urbane, lucrări care explorează intersecția dintre geopolitică, geoeconomie, spațiu și putere. A publicat peste 50 de articole în reviste naționale și internaționale de prestigiu, abordând teme variate, de la resurse naturale și geopolitica balanței de putere până la turism cultural, „dark tourism”, segregare și ghetoizare urbană. Prin activitatea sa, el aduce o perspectivă interdisciplinară proprie asupra transformărilor socio-economice contemporane și este prezent frecvent în spațiul public, participând la conferințe și emisiuni media, unde explică fenomene complexe într-un limbaj accesibil.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro