marți, septembrie 28, 2021

Toată lumea vorbește despre vreme, dar nimeni nu face nimic în legătură cu ea. În schimb, mulți se pricep să dea vina pe schimbarea climei

Prima jumătate a titlului este o butadă atribuită fie lui Mark Twain, fie vecinului, colaboratorului și bunului său prieten Charles Dudley Warner. Partea a doua a titlului nu mai conține o ironie, ci doar o tristă constatare personală: Dacă se întâmplă ceva rău din punct de vedere meteorologic undeva în lume, de vină este numai schimbarea climei. Și nu orice schimbare, ci doar cea care este atribuită activităților umane.

Aceasta este deviza curentă a mijloacelor de comunicare în masă: pentru orice inundație, incendiu, val de căldură, furtună/uragan/taifun trebuie arătat cu degetul în direcția climei care se încălzește din cauza oamenilor. După care, mass media avertizează imediat că trebuie adoptate în regim de urgență politici radicale și musai „verzi” (alte culori nu sunt corecte politic).

Schimbarea climei și inundațiile catastrofale

Recentele inundații din Belgia și Germania au fost puse imediat de unii, inclusiv de d-na Angela Merkel, în cârca schimbării climei. Ca politician, poziția domniei sale este tipică – Acarul Păun, recte încălzirea globală produsă de emisiile crescute de gaze cu efect de seră, este vinovatul care trebuie dat în judecata poporului.

Ceea ce m-a surprins în cazul doamnei Merkel este că uită, intenționat sau nu, istoria climatică a propriei sale țări. Nu cred că în școlile din RDG, pe care le-a frecventat ca elevă, nu s-au prezentat multiplele evenimente catastrofale generate de inundații repetate de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, când revoluția industrială nu începuse încă să producă masive emisii de CO2.

În Fig. 1 este ilustrată succesiunea inundațiilor produse de râul Neckar în orașul Heidelberg, a cărui venerabilă universitate datează din sec. al XIV-lea. Pe un picior al podului peste Neckar sunt marcate 14 inundații, care au avut loc între 1780 și 1993. De departe, cea mai puternică dintre ele a avut loc în iarna anului 1784 (pe când se pregătea răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan). Peste doar cinci ani, pe 28 octombrie 1789, Heidelberg-ul era din nou sub ape. Practic, în mai puțin de un deceniu (1780-1789) râul Neckar „și-a făcut de cap”, inundând orașul Heidelberg de trei ori.

Iarna 1783/1784 a reprezentat un eveniment meteo extrem: inundații masive și devastatoare au avut loc în multe părți ale Europei, nu doar în Heidelberg. Începând din decembrie 1783 și continuând până în aprilie 1784, Marea Britanie, Franța, Țările de Jos, Germania și Ungaria istorică au suferit masive și distrugătoare inundații. Literatura de specialitate este abundentă și diversă, prezentând cazuri specifice din Praga, Dresda, Belgia ș.a.[1] Reamintesc că vorbim de o perioadă în care nu existau automobile și avioane ori termocentrale pe cărbuni, păcură sau gaze. Cauzele acelor dezastre meteo au fost naturale.

Fig. 1. Piciorul unui pod din Heidelberg, Germania, indicând diferite niveluri ale inundațiilor provocate de râul Neckar de-a lungul timpului. Inundația din 27 februarie 1784 este cea mai puternică din întreaga istorie a podului. Linia albastră marchează nivelul râului pe 28 octombrie 1789. Ambele evenimente, la cinci ani distanță unul de altul, au avut cauze naturale. Sursa

Dacă vrem să ne ținem de știință și nu de propagandă încălziristă, trebuie citit cu atenție și înțeles un nou studiu, publicat pe 9 martie 2021. Analizând comportamentul  a peste 10.000 râuri din întreaga lume, autorii au emis o concluzie extrem de importantă: Majoritatea râurilor de pe planetă inundă în prezent mai puțin decât în trecut. Inundațiile care se repeatau o dată la fiecare 20, 50 și 100 de ani în 1970 au devenit, în medie, inundații cu periodicități mai lungi, ∼41, 152 și 358 de ani, în condițiile actuale.[2]

Scăderea inundațiilor este explicată de autorii studiului printr-o combinație de schimbări în regimul climatic și schimbări ale acoperirii terenurilor, cum ar fi urbanizarea, agricultura și influențele antropice asupra regimurilor râurilor (măsurile de control al inundațiilor).

Dar ce se întâmplă când mai apare câte o inundație catastrofală, precum cea a râului Ahr din Germania (14 iulie a.c.), care a declanșat anatema doamnei Merkel aruncată asupra încălzirii globale? Reporterii televiziunilor și ziarelor năvălesc la fața locului, breaking news-urile se înghesuie unele după altele, politicienii și jurnaliștii încălziriști deschid robinetul (pun intended!) lamentațiilor apocaliptice ș.a.m.d. Ceea ce telespectatorii și cititorii contemporani nu cunosc pentru că nu li se spune adevărul integral, este faptul că inundațiile provocate de râul Ahr pe 14 iulie 2021 au fost mai puțin catastrofale decât cele care au  avut loc în 1804 și 1910, când încălzirea globală nu se născuse încă.

Cauza principală a creșterii numărului de victime produse de inundații în Germania sau în alte locuri de pe glob afectate recent (d. ex., Houston, Texas, lovit de uraganul Harvey în 2017) este creșterea așezărilor urbane (locuințe, străzi asfaltate, magazine etc.) din zonele inundabile ale râurilor, ceea ce limitează sever capacitatea de infiltrare a apei în sol în timpul unor ploi torențiale.

În loc de mai multe panouri solare și turbine eoliene pentru a combate schimbările climatice, comunitățile riverane au nevoie de un management mai bun al râurilor (d. ex., limitarea drastică a autorizațiilor de construcție în zone hidrologice vulnerabile).   Și, în primul rând, este nevoie de un sistem de avertizare care să funcționeze bine, astfel încât populația amenințată de revărsarea unui râu să poată fi evacuată înainte de a se produce un dezastru.

Pe 16 iulie 2021 am postat următorul comentariu:

Inundațiile din Germania și Belgia prin prisma „studiilor de atribuire a cauzelor”

Cu tot respectul și cu toată compasiunea pentru victimele recentelor inundații, știința ne spune lucruri încurajatoare :

Am studiat expunerea la inundații din 37 de țări europene și am folosit o noua bază de date privind inundațiile dăunătoare începând cu 1870. Rezultatele noastre indică faptul că, după corecția pentru modificările expunerii la inundații, s-a înregistrat o creștere a suprafeței inundate anual și a numărului de persoane afectate din 1870, în contrast cu o scădere substanțială a numărului de decese cauzate de inundații [s.m.] . Pentru decenii mai recente am constatat, de asemenea, o scădere considerabilă a pierderilor financiare anuale. (Paprotny et al., 2018)

Inundațiile sunt o problemă mai ales pentru că avem tendința de a permite ca majoritatea zonelor inundabile să fie construite, punând mai mulți oameni și proprietăți în pericol.

O abordare eficientă a problemei inundațiilor trebuie să pună accentul pe faptul că nu se construiește în zonele inundabile. Adică, este nevoie de o reglementare mai bună atunci când se eliberează permisele de construcții, fie în Germania, fie în Houston.

Și să nu uităm că modelele climatice produse de IPCC prevăd mai puține, nu mai multe, inundații în valea Rinului din cauza schimbării climei (van Pelt et al. 2012).

Pe 18 iulie 2021 am scris următorul comentariu:

Germania știa că vin inundațiile, dar sistemele de avertizare nu au funcționat

Oamenii de știință din domeniul meteorologiei spun că un „eșec monumental al sistemului de avertizare” este direct responsabil pentru moartea și devastările provocate de ploile care au căzut în două zile în această săptămână.

La începutul anilor 2000, a fost dezvoltat Sistemul european de alertă împotriva inundațiilor (EFAS) cu scopul de a sprijini măsurile pregătitoare înainte de producerea unor inundații majore, în special în bazinele hidrografice transnaționale mari și în întreaga Europă în general.

După inundațiile cataclismice din 2012 din centrul și estul Europei, care au făcut cel puțin 110 victime în nouă țări, s-a așteptat că, data viitoare, potențialele victime vor fi avertizate din timp de sistemul EFAS.

În 2014, hărțile și alarmele EFAS au permis guvernelor din Serbia, Croația și Bosnia să se pregătească adecvat pentru a face față inundațiilor colosale din Balcani. Dar, anul aceasta, EFAS nu a mai fost ascultat, devenind o Casandră a inundațiilor.

Alarma a fost dată pe 12 iulie – cu două zile înaintea primelor inundații – guvernelor din Germania și Belgia, care au fost avertizate în legătură cu riscurile din bazinele Rin și Meuse.

În ciuda avertismentelor de cel puțin 24 de ore care au prezis, aproape cu exactitate, care districte vor fi cele mai afectate atunci când vor veni ploile, inundațiile au luat pe nepregătite multe dintre victimele lor.

Germania a greșit grav în pregătirile sale și acum plătește greșeala.

Dar, desigur, d-na Merkel nu a recunoscut această greșeală. Vizitând satul Schuld, devastat de inundația râului Ahr, domnia sa a găsit „explicația” necesară, tipic politicianistă: Trebui să fim mai rapizi în lupta contra schimbării climei.

Schimbarea climei și incendiile de pădure/vegetație

După cum ne-am obișnuit deja, în fiecare vară apar știri alarmiste despre incendiile din California sau Grecia. Deși este vorba despre două zone limitate ca suprafață din întreaga emisferă nordică, mass media nu mai prididește să prezinte fotografii cu flăcări uriașe și pompieri eroi care încearcă să le stingă cât mai repede. Cât privește cauza acelor incendii, de multe ori este blamată aceeași schimbare a climei, adică încălzirea globală antropogenă.

Am scris repetat despre această manipulare a opiniei publice folosind elementul extrem de emoțional al flăcărilor. Și un bun punct de plecare pentru a înțelege judecățile mele și critica acestei manipulări sunt articolele din 2018, Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile și Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?

Ce aș mai putea adăuga între timp? O repetare: Cauza principală a incendiilor din California o reprezintă prostul management forestier: lipsa îndepărtării regulate a materialelor combustibile (d. ex., uscături) și autorizarea construcțiilor de locuințe în zone vulnerabile din punct de vedere al incendiilor de pădure.

Deși mass media alarmistă pare că nu mai obosește blamând schimbarea climei, în 2021 în SUA a ars a șasea cea mai mică suprafață din ultimii 11 ani. Suprafața arsă în 2020 a reprezentat doar 11% din suprafața care a ars la începutul anilor 1900 (Fig. 2).

Fig. 2. Contrar clișeelor climatice, suprafața anuală arsă din SUA a scăzut începând din  1900.

Și în Europa se manifestă o scădere accentuată a suprafețelor afectate de incendii de pădure și de vegetație (Fig. 3)

Fig. 3. Variația suprafețelor afectate de incendii sălbatice din 5 state sud-est europene în perioada 1980 – 2016. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a suprafețelor incendiate. (Sursa datelor)

Cât de dezastroasă este schimbarea climei?

Pe lângă victimele inundațiilor și incendiilor de pădure/vegetație, schimbarea climei este acuzată și pentru decese provocate de secete, furtuni, valuri de căldură etc. Într-un articol publicat anul trecut am documentat, pe baza informațiilor existente în International Disaster Database, că în perioada 1920- 1940, dezastrele asociate schimbării climei omorau anual circa jumătate de milion de oameni (Fig. 4)

Fig. 4. Decesele asociate cu dezastre climatice în perioada 1900 – 15 iulie 2020 (din Crânganu, 2021)

Este important de subliniat că, în perioada acoperită de Fig. 4, concentrațiile emisiilor de CO2 au crescut de la ~ 0,030% la ~ 0,041% . De asemenea, populația lumii a crescut cu aproape 500%, de la ~1,6 miliarde în 1900 la ~7,8 miliarde în 2020.

Dacă ar fi să dăm crezare narațiunii actuale despre apocalipsa climatică generată de creșterea emisiilor de CO2, respectiv a temperaturii medii globale, ar însemna că dezastrele naturale ar fi trebuit să fie mult mai mortale. Ori, datele existente indică o realitate complet diferită.

Dezastrele meteorologice, hidrologice și ale temperaturilor extreme sunt responsabile în ultimii ani pentru:

– 8.683 decese în 2017;

– 5.804 decese în 2018;

– 11.467 decese în 2019;

– 14.371 decese în 2020;

– 6.000 decese (estimare pentru 2021).

Fig. 5 prezintă o comparație semnificativă în ceea ce privește decesele provocate de toate dezastrele naturale în perioada 2000-2019 și anul 2020. De la o medie anuală de 61.709 decese înregistrate în ultimii 20 ani, s-a ajuns la o cifră de patru ori mai mică (15.080) anul trecut.

Fig. 5. Numărul de decese în funcție de  tipul de dezastru natural. Anul 2020 comparat cu media anuală a perioadei 2000-2019. De remarcat că, pe lângă dezastrele asociate cu schimbarea climei, numerele de mai sus conțin și victime ale cutremurelor, alunecărilor de teren și activității vulcanice. (Sursa)

Dacă oricare dintre aceste numere vi se par „catastrofale”, conducând posibil la „extincția speciei umane” sau Apocalipsa climatică, vă invit să le comparați cu alte „morbidități”:

În fiecare an, se înregistrează:

  • 270.000 decese pietonale;
  • 1,35 milioane decese produse de accidentele de circulație;
  • 2,3 milioane decese din accidente de muncă;
  • 4,2 milioane decese din cauza aerului ambiental poluat.

Este evident pentru orice om de bună credință că mai puțin de 15.ooo decese/an provocate de dezastrele asociate cu schimbarea climei sunt cu multe ordine de magnitudine mai mici decât numărul victimelor anuale produse de poluarea aerului, accidentele de muncă sau pietonale. Și atunci, cum se justifică cererile aberante de cheltuire a mii de miliarde de dolari pentru a combate efectele schimbării climei?!

Schimbarea climei și valurile de căldură

O altă lozincă alarmistă afirmă și anul acesta că schimbarea climei produce victime ale valurilor de căldură. Ceea ce nu se spune, pentru că nu este corect politic, este că schimbarea climei înseamnă și valuri de frig, care produc mai multe victime decât valurile de căldură (vezi Figurile 3, 4 și 5 ale articolului Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?) De exemplu, în Europa, per ansamblu, circa 200.000 oameni mor din cauza căldurii excesive în fiecare an. Totuși, circa 1,5 milioane oameni mor anual din cauza frigului. Adică, de peste 7 ori mai mulți decât din cauza căldurii.

Încălzirea globală are, printre alte beneficii, și pe cel al reducerii valurilor de frig.

Un nou studiu, publicat în The Lancet pe 1 iulie 2021, arată că, în ultimele două decenii, creșterea temperaturii în SUA și Canada a fost cauza a circa 7.200 decese/an. Dar același studiu mai arată că încălzirea a prevenit circa 21.000 morți produse de valurile de frig. La nivel global, studiul ne informează că schimbarea climei produce anual aproape 120.000 victime adiționale din cauza valurilor de căldură, dar salvează aproape 300.000 decese produse de valurile de frig.[3]

Concluzii

Schimbarea climei este reală (de cel puțin câteva miliarde de ani).  De asemenea, este o realitate cu nu toate dezastrele de pe planetă pot fi atribuite acesteia. Sunt multe aspecte problematice implicate în schimbarea climei care ar putea fi rezolvate cu înțelepciune (d. ex., adoptarea unor metode de adaptare climatică susținută și a unor politici de ameliorare rațională a situației actuale)

Dar nu ne putem baza pe breaking news și alte gogorițe apocaliptice atunci când trebuie să adoptăm politici ale căror costuri socio-economice sunt uriașe, pentru că ne paște blestemul dictonului strămoșesc Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus – S-au scremut munții și s-a născut un șoricel ridicol.

Trebuie considerate toate datele existente, nu doar cele care servesc o narațiune temporară, ușor de manipulat în scopuri propagandistice.

NOTE___________


[1] Brázdil, R., et al., 2010, European floods during the winter 1783/1784: scenarios of an extreme event during the ‘Little Ice Age’, Theoretical and Applied Climatology, vol. 100, pp. 163–189.

Elleder, L., 2010, Reconstruction of the 1784 flood hydrograph for the Vltava River in Prague, Czech Republic, Global and Planetary Change, vol. 70, no. 1–4, pp. 117-124.

Poliwoda, G., 2007, Learning from Disasters: Saxony Fights the Floods of the River Elbe 1784-1845, Historical Social Research / Historische Sozialforschung, vol. 32, no. 3 (121), pp. 169-199.

Demarée, G. R., 2006, The catastrophic floods of February 1784 in and around Belgium—a Little Ice Age event of frost, snow, river ice…and floods, Hydrological

Sciences Journal, vol. 51, no.5, pp. 878-898.

[2] Slater, L., et al., 2021, Global changes in 20-year, 50-year, and 100-year river floods, Geophysical Research Letters, vol. 48, e2020GL091824, https://doi.org/10.1029/2020GL091824

[3] Zhao, Q., et al., 2021, Global, regional, and national burden of mortality associated with non-optimal ambient temperatures from 2000 to 2019: a three-stage modelling study, The Lancet, vol. 5, no. 7, e415-e425.

Distribuie acest articol

175 COMENTARII

    • Respectivul a pornit alte incendii langa Dixie. Din link-ul tau: “The area in which Maynard chose to set his fires is near the ongoing Dixie fire”

      Din ce zice articolul nu m-ar mira deloc sa aflu ca voia sa fie prins si sa devina celebru ca persoana care a provocat cel mai mare incendiu din istoria statului.

      Dar cel mai probabil Dixie a pornit de la un copac cazut peste o linie de curent:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Dixie_Fire#Timeline

  1. Imi place articolul dlui. Cranganu. Documentat si logic. Si fara ampla documentare a domniei sale si pe mine m-a frapat repeziciunea cu care se da vina, in multe domenii, pe schimbarile climatice datorate activitatii umane si de aici urmeaza a se lua masuri exagerate privind utilizarea gazelor la incalzirea si bucatariile locuintelor, a combustibilor clasici la propulsia auto si altele. Face parte din lumea aiurita in care traim cu tot felul de corectitudini politice si alta natura. Probabil ca lumea va evolua in aceasta directie dar sa fie lasata sa evolueze natural nu sa se utilizeze forcepsul care va aduce avantaje si castiguri numai pentru unii. Ca n-am voie sa-mi exprim simpatia fata de Antonescu si altele de acest fel si mai zicem ca ne-am castigat libertatea.

    • Raportul WG1 (Working Group 1) Climate Change 2021 – The Physical Science Basis are 3949 pagini. Nu e chiar o lectură ușoară, dar voi încerca să-l parcurg integral.

      Întregul AR6 (Assessment Report 6) va avea mai multe părți care vor fi publicate în septembrie 2021, februarie 2022 și martie 2022.

      • Timpul (si clima) au rabdare stimate profesor. Va citesc si va distribui articolele prietenilor, cunostintelor, pentru a promova un pic scepticismul fara a nega impactul activitatii umane asupra mediului, ceea ce ar fi absurd. E foarte ciudat cum propovaduitorii, apostolii apocalipsei climatice se aseamana izbitor cu cei care promoveaza, cam an de an sfarsitul lumii din perspectiva religioasa. Oare nu vede nimeni ridicolul? Suntem chiar atat de ametiti de social media? In fine. Va multumesc si va doresc o saptamana productiva.

      • Imi cer scuze pentru raspunsul mai lung. Dar am zis totusi sa revin sa va cer o lamurire privind la una dintre concluziile dvs. In special pentru ca urmarind articolele dvs, experienta academica si profesionala impresionanta, cred ca parerile dvs conteaza in spatiul public ca si potential formator de opinie. Ma si vad peste cateva luni, intr-o discutie pe acest topic, in care va citeaza cineva.

        Eu recunosc ca m-am uitat foarte putin pe raport – IPCC Climate Change 2021. Lectura dvs si background-ul de care dispuneti va asigura un nivel superior de profunzime al interpretarii.

        Mi-a atras atentia, in schimb, acest grafic (o sa las link la imaginea de pe alt site, pagina 8 din IPCC Summary for Policy Makers) -https://media.wired.com/photos/610da7c672b6c4ce4375d1e5/master/w_1600,c_limit/Science_inline_8_Screen-Shot-2021-08-06-at-4.09.39-PM.jpg .

        Pe baza datelor de acolo, ref la concluzia dvs „Schimbarea climei este reală (de cel puțin câteva miliarde de ani). „, nu credeti ca lasati o impresie putin gresita, ca e ceva normal in evolutia climei in general?

        Cum explicam acest varf curent (ultimii 100 ani) cand ultimii 2000, chiar 100000 de ani au fost stabili. Evolutia climei la nivel macro nu ar trebui sa produca schimbari bruste de genul acesta, fara factori pertubartori majori – eruptii vulcanice majore / asteroizi / etc.

        Stiu ca ati confirmat chiar mai jos ca sunteti un sceptic cand vine vorba de incalzirea globala, si sunt perfect de acord ca „Trebuie considerate toate datele existente, nu doar cele care servesc o narațiune temporară”, precum si ca „întotdeauna cunoașterea începe cu scepticismul și se termină cu încrederea în sine însuși”.

        Totusi, pe acest topic, politizat de toti in ultima vreme si manipulat oricum de catre mass-media, trendul general este oricum in zona scepticilor (cred eu). Deci un sceptic nu contesta un potential adevar asumat gresit de catre marea majoritate, caz in care nu cred ca mergem spre cunoasterea pe care ne-o dorim cu totii.

        Cu respect, o zi usoara.

        • Fără să vreți, mi-ați luat-o înainte cu figura respectivă😀, pentru că plănuisem să scriu un scurt comentariu despre ea.

          Figura SPM.1: History of global temperature change and causes of recent warming este prima listată în raportul scurt (41 pagini) numit Science for Policy Makers (SPM). Pentru referințe, se indică un cross-listing cu sub-capitolul 2.3.1 Cu toate străduințele mele, nu am regăsit figura respectivă în sub-capitolul indicat – o fi pe undeva prin cele 3949 pagini, care, deocamdată, nu pot fi citate pentru că sunt supuse unor editări finale.

          Dacă sunteți familiar cu precedentele rapoarte IPCC, probabil v-a șocat, cum mi s-a întâmplat și mie, că IPCC a scos de la naftalină mult dizgrațiata „crosă de hochei” (hockey stick) produsă în 1999 de grupul condus de profesorul Michael Mann (Penn State University), cel devenit celebru prin scandalurile Climategate 1 și Climategate 2.

          Noul raport IPCC produce versiunea 2021 a „crosei de hochei” în partea stângă a figurii SPM1. Ceea ce s-a reproșat variantei Mann din 1999 se poate reproșa, mutatis mutandis, și variantei din 2021. Și anume, folosirea selectivă a datelor proxy de temperatură pentru perioada ante-termometru, adică până în anul 1880.

          Procedeul de folosire selectivă (cherry picking) a acelor date care-ți satisfac aprioric ipoteza îndreptățește explicația ironică dată de Rosanne d’Arrigo panelului National Academy of Sciences cu mulți ani în urmă: Dacă vrei să faci o tartă cu cireșe, trebuie mai întâi să culegi cireșele.

          Steven McIntyre, împreună cu Ross McKitrick, a demontat gogoașa crosei de hochei originale. Ieri, pe blogul său, a oferit noi analize și exemple despre manipularea prin cherry picking a datelor folosite pentru a produce noua „crosă” a anului 2021. Redau mai jos câteva din descoperirile sale și invit pe toți cei interesați să studieze argumentele lui McIntyre. Anticipez că IPCC va avea dificultăți în a convinge specialiștii și opinia publică despre veridicitatea și reprezentativitatea Figurii SPM1a.

          Ideea/definiția unui „proxy” de temperatură este că acesta are un fel de relație liniară sau aproape liniară cu temperatura, iar erorile sunt zgomot alb sau zgomot roșu de ordin scăzut. Cu alte cuvinte, dacă te uiți la un panel de „proxies” de temperatură reale, te-ai aștepta să vezi serii care arată destul de asemănătoare și coerente.

          Dar nu este ceea ce se vede în cazul datelor utilizate de IPCC. Nu ați putea ști acest lucru din raportul IPCC sau chiar din articolele citate, deoarece autorii acestor reconstituiri de temperatură pentru unul sau două milenii evită cu scrupulozitate să reprezinte grafic datele de bază. Este greu pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu subiectul să aprecieze pe deplin inconsecvența extremă a datelor „proxy” subiacente, având în vedere precizia falsă a diagramei IPCC.

  2. Nu cred ca incalzirea globala poate fi contestata, temperatura MEDIE pe glob a crescut semnificativ, ultimii ani ai deceniului fiind in MEDIE printre cei mai caldurosi din istoria masuratorilor.
    Nu putem sa comparam inundatiile din trecut, cand nu exista niciun fel de sistematizare serioasa a bazinelor hidrografice cu prezentul. Daca nu s-ar interveni prin deversari controlate din acumulari inainte de o prognoza de ploi torentiale, prin folosirea acumularilor drept tampon, prin devierea apelor prin canale spre alte zone sau chiar prin spargerea digurilor in zone agricole, sunt convins ca am avea recorduri si in zilele noastre.
    Daca ne uitam la starea marilor ghetari de pe glob, putem vedea usor ca gheata veche de sute si mii de ani a disparut in termen de decenii. Permafrostul vechi de mii de ani se dezgheata in ritm alarmant, ies la iveala frecvent animale extinclte de mii de ani. Nivelul oceanului planetar creste, cum n-a mai facut de mii de ani, de la ultima glaciatiune.
    Drept sa spun, pe mine nu ma intereseaza sa despic firul in patru, sa gasesc unde si cat din incalzirea globala e cauzata de om, cat de ciclul solar, de activitatea vulcanica, ori alte surse. Pe mine ma intereseaza daca suntem condamnati sa asistam fatalist de pe margine, ori putem sa opunem schimbarilor climatice (provocate de om sau nu) o contraactiune. Si daca putem face ceva, cat ne costa. Daca e mai putin decat paguba provocata de incalzire(care se anunta colosala), eu zic sa incercam.

    • Am o veste bună pentru dvs: nu suntem „condamnați să asistăm fatalist de pe margine”, ci stă în puterea noastră să facem ceva ! Doar că acel „ceva” e mai degrabă subsumat principiului lui Le Chatelier, decât principiului lui Superman.
      Principiul lui Le Chatelier spune că un sistem termodinamic aflat în stare de echilibru, supus unei constrângeri asupra stării de echilibru, va evolua în sensul revenirii la starea de echilibru. Adică – doar ca unul dintre nenumăratele exemple posibile – dacă gazul dintr-o incintă de volum fix este încălzit, perturbând echilibrul descris de ecuația de stare, gazul din incintă își va ajusta (crește) presiunea, pentru a elimina dezechilibrul produs de creșterea temperaturii și a reveni la echilibru. Observați că gazul nu va lupta din răsputeri pentru a își scădea temperatura, ci se va „adapta” în alt mod.
      În lumea ecosistemelor naturale, din care facem și noi parte, re-echilibrarea conform principiului lui LC se numește „adaptare la mediu”. Dacă natura ne atacă cu creșterea nivelului oceanic, ne vom trage câțiva metri mai în spate. Sau vom ridica diguri, ca olandezii la 1600. Nu trebuie să o facem peste noapte, că nici nivelul mării nu crește peste noapte. Dacă va crește incidența și magnitudinea valurilor de căldură în unele zone, populația din zonele respective se va adapta genetic în timp, dar va lua și măsuri de optimizare a mediului antropic pentru a acomoda temperaturi mai ridicate. Și exemplele pot continua.
      Nu văd nici un motiv pentru care omul, ca specie, să nu poată să se adapteze unor schimbări – climatice, în discuția de față – care produc efecte vizibile pe perioade de ordinul deceniilor. Omenirea în ansamblu e ceva mai înțeleaptă decât cele două femei care bocesc lângă sobă în „Prostia omenească”.

    • Dom’le nu știu ce să zic dar treaba cu contestarea e lucru’ dreaqu’. Eu n-aș vrea să o contest dar ea nu prea cooperează. :)

      La mine, în vestul mijlociu al SUA clima pare să fie într-un proces constant de răcire de vreo 10-12 ani. Iernile sunt tot mai lungi, mai geroase și mai bogate în zăpadă – au ajuns la paralelea 45 să țină 4-6 luni pe an. Am iarna frecvent temperaturi de -30C și zăpadă de 1-2 m de-a lungul driveway-ului. În 2009 când m-am mutat în casa în care stau acum, un mic snowblower electric era suficient. Azi am unul un motor pe benzină de 350 de cmc cu două trepte și mă căinez că am fost zgârcit n-am luat unul mai mare :) De vreo 5 ani încoace cursul superior al lui Mississippi îngheață beton câteva luni pe an, cum n-a mai înghețat din vremea lui Mark Twain. Verile sunt scurte și ploiose. Acum sunt afară 21C și plouă :) Mare lucru dacă sunt măcar 2 săptămâni de piscină pe an. Anul ăsta a fost touși mai bine – am avut cred că veeo 3 săptămâni puse cap la cap. În 2011 când am construit piscina, îmi anintesc că erau copiii mai mari la școală și eu eram în ea în primele zile din Octombrie cu soția mea pe atunci însărcinată… Anul trecut pe la mijloc de Octombrie a căzut prima zăpadaă…

      Nu știu cim e cu permafrostul ăla, dar vă pot asigura că nordul Canadei e înghețat beton. Ajung aproape anual acolo. Cât despre gheața aia milenară care se topește în ultimele decenii bag seama că trebuie să fie o greșeală de tipar. N-au cum să fie veche de milenii. Vikingii făceau agricultură și creșterea animalelor în Gronelanda în vremea micii încălziri globale din secolele IX-XIV (pe aia ce activitare umnă a provocat-o? :)) Sunt sigur că nu cultivau cartofi chiar pe ghețari…

      În rest nimeni nu vă oprește „să faceți ceva”. Eu zic să încercați să renunțați la tot ceea ce necesită arderea combustibililor fosili și deci emisii de CO2 pentru vreo două săptămâni. Adică să renunțați la apă potabilă, alimente procesate, electricitate, comunicații, transport, îmbrăcăminte, încălțăminte și electronice. Dacă chiar supraveițuiți alea două săptămâni, vă rog mai treceți pe aici și să ne povestiți cum ați reușit :)

      • @Josef Svejk,
        Si totusi, nu cred ca puteti fi atat de absorbit de propriul ombilic incat sa chiar considerati ca temperatura din urbea dumneavoastra este un contraargument pertinent la afirmatia ca temperatura globala a crescut in ultimii ani…

        • Dom’le la mine nu cește. Și asta e pe o arie geografică largă. Citesc, văd și aud în media puzderie de minciuni gogonate despre topirea Arcticii, despre siniciderea focilor și pieirea urșilor polari din cauza încălzirii globale. Le văd și le știu că sunt minciuni gogonate. Dacă mint în prinvința unei părți cum aș putea să cred că spun adevărul în privinșa întregului?

          Ca să aflați fapte interesante de spre temperaturile globale căutați un pic informații despre scandalul „Climategate” :)

      • Domnule, eu vorbesc de temperatura medie pe GLOB, doar un analfabet functional ar da exemplu o situatie locala drept argument contra. Si acea temperatura poate fi calculata prin satelit destul de precis. Exista si masuratori istorice in mii de puncte pe glob. Datele sunt acolo, oricine care poate agrega datele poate verifica (si a fost verificat si rasverificat). Arata-mi tu un articol stiintific care sa spuna ca temperatura medie globala a scazut in prezent.
        Ghetarii de care vorbesc eu sunt aceia din Himalaya, Alpi, Anzi, etc. Sunt suficiente masuratori (chiar poze luate de-a lungul anilor) care arata cat de mult s-a retras gheata. Nu exista gheata veche de mii de ani? O, doamne…
        Si cu Groenlanda aberezi din nou. Daca aia 1-2 la suta din suprafata insulei pe coasta sunt liberi de gheata datorita curentilor marini si creste niste iarba, nu inseamna nimic, asa au fost mereu.
        Normal ca n-ai sa faci nimic, pentru asta ar trebui sa ai simt civic, putin altruism, spirit de sacrificiu. Calitati pe care nu oricine le are.

        • I-auzi una: „Si acea temperatura poate fi calculata prin satelit”. Serios?
          I-auzi doua: „Exista si masuratori istorice in mii de puncte pe glob”. Ai lipsit sau n-ai inteles ultimul articol al d-lui profesor.
          I-auzi 99: au trait amfibieni, dinozauri, reptile cu rudimente de aripi (posibil chiar cu aripi complete). Groenlanda a fost un paradis subtropical acum 210 mil ani.
          Ti s-a explicat frumos si tie si altora ca tine ca vikingii cultivau orz acolo. Ai lipsit (si) la cursul asta.

          Ma mir cum de tu si altii ca tine nu stiti nimic, nu cititi nici macar articolele publicate cu darnicie de dl profesor dar replicile ignorante si obraznice inca va sint publicate.

          • Deriva continentelor.
            Si acum creste iarba pe coaste, e un microclimat dat de curentii oceanici calzi, aceiasi care mentin clima in UK mult peste temperatura normala la latitudinea aia. Orzul e tot o iarba. Normal ca crestea, si acum ai putea cultiva asta, daca ai fi mort de foame.

            • Dar dar curenii ăia sunt și acum și orzul nu prea vrea să crească azi în Gronelanda :) Nici măcar cartofii nu cresc acolo, iar pe vremea vikingilor cartofii încă nici nu ajunseseră în Europa… Iar ei făceau totuși agricultură, creșteau animale și după ce au lăsat în urmă păreau desul de prosperi…

          • Si inca ceva. Acum 500 mil ani, temperatura medie era cu 10 grade peste media actuala. S-ar putea cultiva la polul nord. Dar la noi ar fi 50+ celsius vara, desert ca in Emirate.
            La gradul ala de incalzire calotele polare nu existau. Nivelul oceanului era cu 70 m mai mare ca acum. Cate orase ar fi sub apa? Cati oameni morti de foame, cate razboaie iscate pe resurse?
            Daca esti dispus sa accepti orice costuri, foarte bine. Eu nu sunt.

            • Dom’le,

              Cu exact aceeași certitudine a la Ghiță Funar în ochi propovăduiau iexperții pe vremea copilăriei mele acoperirea Parisului și a Vienei cu zeci de metri de gheață până prin anul 2000. Ceva mai aproape de zilele noastre, pe la sfârșitul anilor ’90 kalimera se schimbase și urma să năvălim în Scandinavia ca să scăpmpăm de temperaturile ce urmau să pârjolească cea mai mare parte de Europei. până prin 2007. Tot de 50C – 60C vorbeau și ăia. :) Sahara urma să ajungă până-n minții Tatra nu mai târziiu de 2010. Prin 2008 apăruse un documentar de mare succes (acum șters cu furie de pe toate platformele :)) la CBS despre scufundarea Manhattan-ului și a Londrei până anul 2015. iar lista e nesfârșită…

              Cineva chiar a avut nervi să strângă o frumoasă colecție de cretinisme a tot soiul de „savanți” și „iexperți” din ășia de mucava. Pentru cei ce vor să se amuze:

              https://cei.org/blog/wrong-again-50-years-of-failed-eco-pocalyptic-predictions/

              Încercați să veniți și dumneavoastră cu ceva mai inedit, care sa ne amuze. E de acum plictisitor să repetați la nsfârșitaceleai aberații.

              Nimeni nu vă cere să vă luați niciun risc. Pregățiv-ă metodic pentru apocalipsa climatică.

              P.S.: Era pe vremuri un serial foarte haios „Doomsday Preppers” despre tot soiul de zgubilitici din ăștia care se pregăteau fiecare pentru păsărica lui: incendii la scară continentală. război atomic. inundații a la Noe,, ciumă, erupții vulcanice colosale, prăbușirea tuturor statelor, invazia bizonilor și cine mai știe ce altfel bâzdâgănii.

              Ajungeau să-și transforme viețile de zi cu zi în infern în așteptarea infernului. Faza cea mai haiosă a fost cu ăla care se pregătea de un incendiu monumental produs de ceva erupție monstruoasă și peste care a dat inundația prăpdindu-i șandramaua și șenilata de călătorit prin lavă…:)

        • Domnu’ dumneavoastră așa dacă tot vă lăudați că sunteți alfabetizat funcțional :) spuneți-ne și nouă cum se măsoară temperatura aia globală (scrisă cu majuscule)? Care e distribuția stațiilor și pe unde sunt ele. Care e relevanța lor statistică?

          Tot ceea ce văd e că băieților ăstora cu încălzirea globală nu prea le ies predicțiile. În 2008 urlau cu ochii ieșiț din cap ca melcu’ că dacă nu se face ceva IMEDIAT atunci până la mijlocul deceniului viitor adică 2015 Manhattan-ul sau Londra vor fi sub un metru sau doi de apă . Am fost de atunci de mai multe ori și la Londra și la NYC după 2015 și vă asigur că nu erau deloc sub apă. Cheiurile din Manhattan sunt exact la nivelul la care erau și în pozele de acum peste 100 de ani.

          Când eram copil propovăduiau că până în 2000 Parisul va fi sub un strat gros de gheață. Pe atunci codoiul genera o nouă eră glaciară :) Am fost și la Paris de mai multe ori după 2000 și n-am văzut picior de ghețar :)…

          Dacă e plăcerea dumneavoastră să fiți trompat, foarte bine. Gusturile nu se discută. Însă nu e frumos să pretindeți ca toată lumea să pună botu’ la toate chestiile la care o mușcați dumneavoastră… unii dintre noi avem totuși între urechi un organ numit „creier”.

          • Ale naibii cresteri de temperatura, cum se inghesuie ele numai in punclete de masurare vechi de decenii, secole chiar.
            Poate in 2008 stiinta nu era atat de avansata, unii se mai inseala.
            Au fost luate probe (carote) de gheata din Groenlanda. Grosime 2-3 km. Vechimea (se pare) sub 1 milion de ani. Dedesupt ramasite de plante, cum spui. Da, au crescut plante pe mare parte din Groenlanda acum mai putin de 1 milion de ani.
            Si acum traducerea: Gheata aia nu era acolo, probabil si la poli era putina, nivelul marii era ZECI de metri mai sus ca acum. E linistitor pentru tine? Jumatate din populatia USA traieste in zona de coasta, Cate zeci de milioane ar trebui sa se mute daca ar creste oceanul cu 30 metri? Daca s-a intamplat in ultimul milion de ani, probabil ca s-a intamplat de mii de ori in istoria pamantului. Ce eveniment a declansat asta? Se mai poate intampla? Concentratia de CO2 in atmosfera e 415 ppm, valoare neatinsa de cateva milioane de ani. Si va mai creste CRESTE pana vom atinge neutralitatea (DACA ne punem pe treaba), urmand sa stationeze la acea valoare si apoi sa scada lent (DACA mentinem frana pusa). Tu te simti linistit stiind asta? Eu nu prea.

            • O da! „Știința climatică a avansat ca din apă din 2008 încoace. :) Cu ce precizie puteți estima viteza și direcția vântului la Țăndărei peste 48 de ore? A, asta nu o puteți face mai bine ca-n 2008. În schimb ați învîțt mult mai bine să estimați ce va fi peste 50 sau 100 de ani :) În consecință e de datoria omenirii să se sinucidă azi ca să nu facă buba peste 100 de ani :) Altceva mai aveți prin bască?

              Nu în ultimul rând, în mod neintenționat dumneavoastră însuși dovediți falsitate propriei „argumentații”. Ne spuneți că dacă învingem codoiul în luptă dreaptă atunci nivelul mării se va ridica cu „zeci de metri”. Bun dar aceeași „savanți climatici” ne asigură că nivelul codoiului aporape s-a dublat în ultimii 200 de ani. Păi dacă e așa, atunci de ce nivelul oceanului e NESCHIMBAT la NYC, la Londra sau la Lisabona?! Și asta nu de 200 de ani ci de cel puțin 1000 de ani… iar asta după ce am trecut prin mica încălzire globală medievală și apoi prin mica glaciațiune ce i-a urmat.

              Dacă gargara dumneavoastră ar fi adevărată atunci toate acestea ar trebui să fie scufubdate sub zeci de metri de apă. Ele însă sunt tot acolo. La Lisabona, la Vigo, Bordeaux, Clalais, sau la Londra cheiurile sunt în aceleași poziții de secole bune. Dl. profesor Crânganu vorbea la un moment dat de o cârciumă istorică de pe la 1680 din NYC aflată pe maul mării atunci ca și acum. Unde e deci minciuna gogonată?

        • Ghetarii de care vorbesti din Alpi, Anzi sau Himalaya care se topesc acum nu au mai mult de cateva mii de ani ba chiar mai putin. Ti-ai pus intrebarea de ce in Alpi se gasesc din ce in ce mai multe fosile si urme al vietuirii umane ingropate in gheata? Nu e fiindca pe aia i-a prins vreun inghet Gore-caliptic ci fiindca ghetarii au crescut si au scazut de cand se stiu ei iar oamenii au urmat retragerea sau cresterea lor. Pe la 1700 elvetienii erau dispaerati ca ghetarii in plina expansiune le inghiteau sat dupa sat!

          • Aha! Deci ăia nu se topiseră pe vremea când vikingii colonizau Gronelanda? Al dreaqu’ ghețari! Țin și ăsția cu ursu’…

        • Cum e formata temperatura medie pe glob? E medie? E mediana? De unde se iau măsurătorile? Din orașe? Pai… Da, in orașe e mai cald. Iar în ultima 100 de ani, urbanizarea s a accelerat. Putem sa punem întrebări sau e blasfemie? Cred ca nimeni nu contesta schimbarea climatica, dar poți sa dai dovada de scepticism fata de avalanșă de articole și isterie din presa și sociala media. Și totul ar fi o piesa de teatru proasta dacă nu s ar translata multe în taxe, restricții etc. Am trecut de la răcirea globala în anii 60-70, la încălzirea globaladin 80 pana aprox 2013, 14 și am ajuns la schimbarea climatica, un termen umbrelă care poa sa însemne orice, inclusiv ca un urs e trist în vreo pădure undeva.

      • Dlui profesor: vedeti ca l-ati scapat din nou pe Florix din grajd, se semneaza cu alte nume, de roman (in sensul imperial nu autohoton).

        Mascaricii nu tocmai regali de Harry si Meghan au primit un premiu ca s-au oprit la doi copii (dat fiind materialul genetic, prea multi si aia). Vezi bine, salveaza planeta.

        Singurul aspect in care greseste Maresalul S. este ca el propune numai sa renunte Florix si compania la electricitate. Mult prea putin, mult prea tirziu.

        Singurul fel in care se poate salva planeta, dupa propria lor paradigma de aparatciki si agitprop este sa se sinucida tot cei care se simt (si de multe ori sint!) vinovati pentru amprenta de carbon. Dupa actul definitiv de mintuire personal-ecologica, e inacceptabila incinerarea, ca si aia incalzeste, sa fie trimisi direct la ingrasaminte, fara sicriu, sa se mai salveze un copacel.

        Vi se pare prea cinic sau sinistru? NU. Aceasta este concluzia logica a chiar econazistilor ipocriti, distrugatori si criminali.

        Vedeti dv, viata insasi este vinovata. Viata ALTORA, intotdeauna. Atunci sa nu se distreze ei cu covid-spreading petreceri de bulibasi ajunsi precum Hussein 0bola, sa nu se polueze planeta cu avioanele personale ale unor trepadusi precum Kerry si di Caprio. Sa conduca prin EXEMPLU PERSONAL, precum descris mai sus.

        Abia atunci vor inceapa sa devina credibili.

        • S-o fi semnând amicu’ cu alte nume, dar măcar nu mai bagă muntele ăla de link-uri aiuristice ce duceau la tot soiul de nonsensuri. E și asta o formă de evoluție. E și ăsta un pas înainte. Vorba cântecului: „Jana n-a murit, Jana se transformă” :)

    • Clima globala nu poate fi schimbata de om, este imposibil, tot ce se discuta acum in spatiul public este cea mai mare gogorita. Sistemul economic actual trebuie resetat, cel vechi distrus si cladit ceva nou, din temelii altfel profiturile nu mai sunt pe masura asteptarilor acelui 1 % , rolul restului oamenilor fiind doar de spectatori si supusi iar daca se razvratesc sunt bastonati pana curge multe sange.

  3. hm .. incendii din paduri …

    In sudul Frantei erau destul de frecvente …. acum vreo 40-30 de ani. De multe ori se banuia ca este viorba su de niste piromani. Ba chiar si de „interese” ..

    In Grecia cica incendiile astea cumplite sunt insa relativ „disciplinate” . Se opresc la marginea padurilor detinute de niste ultrabogati care , oricum nu vor vinde ca sa se construiasca hoteluri (actualii propritari nedorind sa iba prea multi vecini …)

  4. Foarte convingator, ca intotdeauna dar …. E cam ca si cu Vaccinul.” Prosti dar multi…” Bine spuneti, schimbari climatice sunt de cand lumea. Doar ca e greu sa fie sesizate intr-o generatie, ba chiar in cativa ani, cum pretind unii. De ce, in ce scop ? Prostie sau … oculta ? Pana una-alta „politica” asta duce la scumpiri, atinge oamenii sarmani. Vorba euro-deputatului Marinescu, sa murim de foame o fi mai bine ?
    Lamuriti-ma si pe mine : de ce oare, cand au descoperit Vikingii Groenlanda, pe la 90 d.Cr., au numit-o asa, Tara Verde ? Si cate secole au trebuit sa ajunga Tara de Gheata ? Chiar daca, zic unii, a inceput iar sa se topeasca. Dar pana la verde mai e !

    • pot fi mai multe cauze:
      1. E posibil ca vikingii sa fi ajuns prima oara vara cand totul este verde in partea sudica si nu este acoperit de ghetar.
      2. E posibil ca Erik cel Rosu, care fusese surghiunit din Islanda pentru crima, sa fi pus numele pentru a atrage si alti colonisti – reclama este dintotdeauna. Asa cum Islanda (Iceland) si-a primit numele pt a descuraja venirea altor colonisti
      3. E posibil ca numele initial sa fi fost Gruntland (Groundland) si, apoi din copieri succesive ale hartilor vremii, sa fi ajuns la Greenland dintr-o eroare de transcriere
      p.s. erori se intampla, asa cum si dvs ati trecut 90d.Cr. in loc de 900 d.Cr.

      • 1. Da dar au stat acolo cam 400 de ani. De ce n-or fi plecat iarna? Sau au mușcat-o în fiecare vară timp de 4 secole? :)

        2. Fără îndoială că era și ceva reclamă, dar au rămas în urma lor case și biserici de piatră solide și bine construite. Cineva care își permite așa ceva trebuia să aibă un surplus bunicel. Le-o fi finanțat cumva Trump ca să-i încurce pe savanșii climatici de azi? :)

        Astăzi cei vreo 20000de locuitori ai Groneland-ei n-ar putea supravițui acolo fără subvenții generoase din partea Danemarcei (e co colonie daneză) și a SUA (are baze militare acolo).

        3. Singura problemă e că sunt cam multe documente independente ce o desemnează astfel. Care e șansa statistică ca 50 de copiști să fi comis simultan exact exact aceeași greșeală de transcriere? Întreb și eu de curiozitate…

        P.S.; Apoi mai sunt niște bube. În vremea când vikingii creșteau annimale și făceau agricultură în Groenlanda, în Anglia cultura viței de vie căpăta un avânt deosebit. Vinurile engleze le concurau pe cele franceze și nobilii francezi îi cereau regelui lor taxarea vinurilor englezești și chiar embargoul. Azi e virtualmente imposibil să produci vin industrial în Anglia din vița de vie de la fața locului.

        În Ille de France erau livezi bogate de citrice. Ce nu mai sunt fezabile azi. Nu e destul de cald. Oare cum le obțineau atunci?

        E epoca de maximă prosperitate a Europei medievale, în care se construiesc marile catedrale, în care agriculutra înflorește, mlașinile seacă, populația și comerțul creștc. Ea e închieată brutal de o miniglaciațiune ce ține până spre mijloc de secol XIX.

        În China, în jurul Beijing-ului se cultivau nște portocale mici și dulci numite „mandarine” (preferatele nobililor de la curtea imperială din Beijing, numiți „mandarini”) ce azi cresc doar la vreo 800 km -1000 km mai la sud…

        Cum le explicați pe toate astea? Ce activități umane or fi produs emisiile ce să încălzeacă atunci planeta mai abitir ca azi?

      • Mica încălzire globală are multe surse nu doar vikingii. În Anglia creștea vița de vie, În zona Parisului creșteau portocali și alte anomalii de genul ăsta.

  5. Felicitari, d-le Cranganu. Va citesc cu atentie toate articolele. Sunteti printre putinii care spun lucrurilor pe nume. Ma intreb cand vor incerca sa va inchida gura, cenzura e din ce in ce mai apriga…

  6. Putem oare a compara mere cu pere . Toata omenirea ar zice ca nu . Ei bine : Nimeni nu contesta existenta inundatiilor .Inundatiile fie ele si masurate la capul podului cu pricina au fost evidente .Numai in Romania lui Ceausescu au fost citeva inundatii destul de aprige in Bucuresti si nu numai . Este foarte clar ca in acele vremuri si in vremurile trecute nu a existat o influenta majora a oamenilor in ceea ce noi numim schimbarile climatice .In cea mai mare parte toate inundatiile trecutului au fost parte a pozitionarii Cetatilor umane( zone locuibile ) linga fluvii sau riuri si construirea acestor asezaminte fara a avea protectia necesara ( ca si acum in multe locatii) .Ceea ce azi vedem are doua componente . Una ce tine de locatia asezamintelor si una ce tine de evidenta implicare a deciziei umanitatii in consumul de resurse fosile (petrol si carbune ). Un cumul de factori sta la baza producerii aceste catastrofe naturale .Carbunele si petrolul nu vin din aer . Ele sunt parte a extragerii de la mari adincimi si parte a folosirii unor noi tehnologii ce permit aceasta . Imaginati-va un butoi din care tot scoti petrol, carbune ,si pui in loc doar apa .Desigur si inundatiile si incendiile sunt fenomene existente in toate timpurile , diferenta este facuta de impactul ce exista asupra oamenilor ce acum stiu si vad fiecare dezastru aparut oriunde in lumea larga .Paza buna trece primejdia rea , ne spune o veche vorba romaneasca .Diferentele ,de la o zi la alta ,ce tin de existenta in cascade a unor temperaturi contrare, cumulul de evenimente dezastruoase ce devine zi la zi mai vizibil , teoriile stiintifice ce sustin acesta teorie a schimbarilor climatice , pagubele uriase in economie si in rindul regnului animal , ne indeamna a gasi solutii ce pot opri aceste dezastre .Diferenta de citeva grade ,ca si statistica,pare mica dar ea este nu numai uriasa ,este chiar datatoare de evenimente dezastruoase imediate si este responsabila de aparitia asa numitelor modificari climaterice pe care , vrem nu vrem, le vedem cu totii . A pune in balanta evenimente existente versus cele trecute si a le compara simplist cu cele actuale nu foloseste nimanui .Existenta unor astfel de evenimente trecute nu au avut in componenta modelul climateric actual si nici nu au continut ceea ce noi numim interventia omului asupra naturii . Rezultatele se vad cu usurinta .Nu mai putem contesta evidenta . Doar nu ne-om transforma si aici intelegerea , asa cum este deja vizibil in cazul vaccinarii , unde o sumedenie de oameni contesta fara a sti macar ce contesta si asta din motive diferite ce tin de un bine personal .Dealtfel , mai bine ne pazim pepenii acum decit sa ne trezim acolo unde nimeni nu crede ca se poate ajunge vreodata . La nivelul politicului de orisicare fel este cunoscut faptul cum sarcina unor conducatori este de a pune binele inaintea raului si de a atentiona societatea asupra riscurilor existente .Pina la urma o noua revolutie industriala are loc si noi toti si ca vrem sau ca nu ne place suntem parte a viitorului .

  7. Încă odată felicitări pentru articol și pentru cărțile scrise!Oamenii care se pretind „de știință”nu trebuie să fie simpli papagali ai intereselor politice ci să dea dovadă de caracter,adică să fie…oameni!

  8. Doar o intrebare. Ardem aproximativ 35 de miliarde de barili de petrol pe an. Pe langa asta mai ardem inca peste 4 trilioane de metri cubi de gaze naturale pe an. Poate afirma cineva ca toata cantitatea de gaze rezultate din combustia elementelor mai sus mentionate nu are nici un efect in influentarea climei?

    • Am uitat de cele 8 miliarde de tone de carbune ars in fiecare an…Daca punem la socoteala si lemnul de foc ars anual dar si incendiile provocate direct sau indirect de catre om, s-ar putea ca tabloul sa fie foarte sumbru.

      • Preferi cumva sa razi o padure-ntreaga ca sa plantezi beton? Planuiesc niste zevzeci in Baden-Wurtenberg sa rada niste paduri ca sa instaleze 1000 de sfirleze in urmatoarea legislatura. 0.35 kmp si 2500 tone de beton pentru fiecare aratare. Beton pe care evident ca nu-l vor lua de-acolo cind moristile isi vor fi dat cuvenitul sfirsit. Nu-i obliga nimeni s-o faca. Asta numiti voi ecologie?
        Preferi sa ingropi sute de pale de turbina ca habar n-ai ce sa faci cu ele? Si toate astea pentru 15 ani de functionare. Asta preferati voi?
        Nu v-a ajuns cu Energiewende si cu explozia preturilor la energie? Mult succes la iarna. Incalziti-va global cind veti dirdii pe linga resouri.

          • „Cărbunele si motorina sunt mai ok?”

            Da, deoarece sint mai putin poluante comparativ cu producerea moristilor si a betonului pentru ele. E mai ecologic si mai eficient sa arzi direct motorina si carbune ca sa obtii electricitate. Decat sa arzi fosili si sa poluezi in draci ca sa obtii ciment si metalele rare necesare moristilor.

    • Ai citit?
      „Schimbarea climei este reală (de cel puțin câteva miliarde de ani).”
      Adica de dinainte de a fi arse miliardele de barili de petrol si trilioanele de metri cubi de gaze.
      Si nu se va opri niciodata.

    • Întrebarea corectă e alta: Poate cineva afirma că arderea acestor gaze ARE vreun efect în influențarea climei ? Și dacă da, care este măsura cantitativă a acestei influențe ? Și cum o demonstrăm științific, experimental și repetabil ?
      Pentru că nu vreau să vă dezamăgesc, dar un străvechi principiu de drept spune că este în sarcina celui care face o afirmație să o demonstreze. În absența acestei demonstrații, NU este în nici un caz în sarcina celui ce se îndoiește să demonstreze contrariul.

      • Si chiar daca ar avea un efect major, cum veti convinge populatiile sa renunte la civilizatia tehnologica ? De ce ar face-o ? De teama a ceva ce se va intimpla peste mii de ani ? Sa fim seriosi, nu-i pasa nimanui. In realitate scopul este ca incremental prin abuz sa le reduci nivelul de trai , sa-i secatuiesti biologic , sa-i sterilizezi si sa-i indobitocesti. Nu prin convingere ci prin obligare. Cu forta. Prin legi , taxe , masuri.

    • Aveți perfectă dreptate! Sigur că activitatea umană generează încălzire globală. Soarele încălzește pământul cu 240 W/m^2. Iar activitatea umană se estimează că genera înainte de molimă cam 2.04 W/m^2. Adică un pic mai puțin de 1%. E ca-n bancul cu șoricelul și elefantul ce aleargă pe pod, care pod se zgâlțâie iar șoricelul chițăie mândru „Tropăim! Tropăim!”

      • scuze, nu pot sa ma abtin, dar e atat de comic.. how did you work that one out? mai putin de 1% inseamna ca ai o modalitate de cuantificare robusta, fara gres.. nu e vorba de outputul de energie al omenirii, johnny, ci de efectul poluarii asupra albedoului, de efectl gazelor de sera asupra retinerii caldurii primite de la soare.. noi cu procentul retinerii din cei 240 W/m2 care vin gratis de la soare ne luptam – apropo, stiu ca’ntr’o zi insorita avem in jur de 900W/m2, poate te mai uiti pe numerele alea, desi nu neg s’ar putea sa fie vreo medie la nivel planetar ptr tot anul.

        • Înseamnă aritmetică. Se știe cantitatea de combustibili fosili arsă anual de oameni. Se poate socoti ușor care e cantitatea maximă de energie generată de ea. Se știe de asemenea cantitatea de energie primită de planetaă de la soare. Ce ar mai lipsi.

          Deci dacă aprindeți două chibrite în casă mai are vreo relevanță asupra temperaturii interioare faptul că le aprindeți la ușă sau în centrul unei camere sau unul lângă altul?! Really?! Really?! :)

          Altfel spus faptul că șoricelul tropie la unul din capetele podului sau la mijlocul său reprezintă o diferență esențială? Se va cutremura podul în oricare din cazuri?! :)

          Haideți! Cu cuvintele dumneavoastră…

          • Aritmetica:
            Suprafata pamantului 510 mil km2. 2w/m2 suplimentari datorati influentei umane ori suprafata pamantului inseamna 10200 gigawatt energie captata de Pamant in plus, ora de ora, 365 de zile. Mai pare putin?

            • Evident că e puțin comparativ cu energia primită de la soare ce e de peste 100 de ori mai multă. Dacă dumneavoastră câștigați la loterie 1 milion de lei asta însemnă mult pentru dumneavoastră, dar nu și pentru bugetul României. 1 milion de lei în plus la buget nu înseamnă nimic.

      • Domnu’ Sweik, fara alea 240w/m2 temperatura pe Pamant ar fi probabil sub -200 celsius (cam ca in spatiul cosmic intunecat). Deci, cei 240w/m2 urca temperatura de la cel putin -200 la alea cateva grade celsius care reprezinta media. O diferenta de 200+ grade. Ce iti pare asa incredibil ca marind cu 2w sa obtii o incalzire de aproape 1% din cele 200+ grade, deci acel 1,ceva incalzire globala raportata de masuratori?

        • Temperatura spatiului cosmic este temperatura radiatiei infrarosii emisa la 380 000 de ani de la Big Bang. 2.725 Kelvin adica 270.425 Celsius.
          Fie-ti mila de noi astia care n-am intrat in scoli boi ca sa iesim vaci la absolvire si explica-ne cum acei 240 w/mp ar urca temperatura la „alea cateva grade celsius care reprezinta media”.

          • Exista caldura geotermala, vulcani, o atmosfera care pastreaza putina caldura care trece prin scoarta. Temperatura nu ar fi niciodata 0 absolut, ok?
            Temperatura medie pe Ganymede (satelitul lui Jupiter) e cam -160 celsius. Energia primita de la soare e infima, aproape nu conteaza. Fata de cel mai mare satelit al lui Jupiter, Pamantul e mult mai mare, banuiesc ca ar putea totusi avea o temperatura superioara. Sa zicem -130 celsius (corectez cei -200)
            Cei 240w/m2 e energia medie primita de Pamant de la soare, banuiesc ca cifra e corecta.
            Deci, ei 240w/m2 incalzesc de la -130 (fara soare) la +10 (cu soare), deci 140 grade (delta).
            Adaugand 2w/m2 din activitatile umane, (0,8% extra energie) ar trebui sa obtinem 0,8% extra grade celsius de incalzire, deci 0,8% din 140 e cam acel 1 grad si ceva celsius masurat ca incalzire globala.
            Pricepusi?

            • Aha! Deci se transfomă Watu’ în grad Celsius așa în mod liniar în lichide, pământ și gaze? Dumneavoastră chiar ați dat pe la școală?!

              Dincolo de asta, activitatea umanp există ca un fapt. Chiar dacă ea ar provoca o creștere vizibilă de temepratură, asta s-a întâmplat deaj, nu-i așa? Care-i deci ideea dumneavoastră? Stârpirea omenirii ca să nu se bronzeze gândacii prea tare? :)

              Dacă șimțiți cumva că sunteți în plus pe lumea asta, nimeni nu vă ține cu forța..

            • Ce ciulama ai in creierasii tai atitia cit sint. Am priceput insa nu e ceea ce crezi tu

            • @Bravo, esti bun
              Inchipuie-ti ca DA.
              240W/m2 e suficient daca vin continuu (Pamantul e luminat aproape 100% din timp de soare, minus eclipse). Energia trece de atmosfera, se absoarbe in aer, apa si pamant si o parte (mica) e reflectata inapoi in spatiu. Atmosfera actioneaza ca un izolator, pastrand caldura.
              Daca e mai usor de inteles, pun temperaturile in grade Kelvin.
              Pamantul fara soare : 143 Kelvin (-130 celsius)
              Pamantul cu soare: 283 kelvin (10 celsius)
              Soare + umanitate: 284 Kelvin (11 celsius)

            • @Sweik
              Transformarea energiei in temperatura e liniara, da.
              Aceiasi energie e necesara pentru cresterea temperaturii cu un grad, fie ca pornesti de la -130 celsius sau de la 10 celsius.
              DA, ma astept ca cei 2 watt sa se converteasca intro crestere de temperatura care respecta (suficient de aproximativ) regula de 3 simpla aplicata energiei primita de la soare. Ca in realitate sunt 1,02 celsius sau 0,98 celsius in loc de 1 celsius crestere, nu e relevant, ideea de baza rezista.

            • @Tiberius

              Acum știu că ași trecut prin școală ca trenul pirn Chitila. :)

              E o corelțaie liniară ăn cazul gazelorperfecte prin constanta lui Boltzman. Eu am mentionat că etrebuie să ne gândim și la apă și sol. nu doar la gaze. Cine fost la școală știe că e o corelație diferenială T= 𝛿E/𝛿S, unde T e temperatura, E e energia și S e entropia sistemelor.

              Tocmai că diferența dintre 0.8C și 1.2C e imensă. Este de 0.4C. UE tocmai a decis să se sinucidă economic în speranța deșartă că până în 2050 va reduce temperatura globală cu 0.5C. Indiferent câte taxe și certificate de codoi pune UE nu poate să infșuențeze starea vremii de mîâine de la Caracal. Ce șanse sunt să influnețteze pe cea a întregii planete peste 30 de ani?!

          • Am citit mai bine ce scrii, dar faci o confuzie.
            Una e temperatura luminii (un bec led emite lumina cu temperatura de 9000 grade kelvin, sa zicem. Si nu se va topi, sati linistit).
            Un corp aflat in vid, fara soare primeste sa zicem 0,001 w energie din radiatia de background si lumina stelelor indepartate, dar in acelasi timp radiaza in infrarosu caldura proprie. Rezultatul? Bocna!
            O planeta are energie geotermala, vulcani, atmosfera. Va fi cu siguranta frig, sub -100 celsius.
            Din rationamentul tau, Pamantul aflat in vid ar trebui sa aiba 275 celsius. Noroc ca avem soarele care ne da lumina si ne incalzeste de ne merg fulgii, reducand cei 275 celsius la doar 10 celsius. :)

            • de fapt este vorba de un parametru optic = temperatura de culoare = raportul dintre cantitatea de lumina albastra si cantitatea de lumina rosie; se masoara tot in grade Kelvin. dar fara nici o legatura cu temperatura termodinamica

          • Temperatura spatiului de 270 de grade celsius ? Hai ca am trait sa o aud si pe asta. Pai la ce imi mai trebuie racheta si costum spatial sa ma duc in spatiu. Imi pun casca si ma duc in chiloti pe marte sau pe Europa. Bine naiba ca m-am dus la scoala idiot si am iesit bou ca numai asa pot sa stiu ca exista si temperaturi negative , adica -273.15 ( minus 273.15 pentru cei care nu au iesit boi de la scoala dar se cred „smei”)

          • Daaa, caldura mare in spatiu mon cher: 2.725 Kelvin este cam -270 Celsius…

            In rest aveti aceeasi exactitate si logica ca domn’ profesor…

            Aia de la NASA/NOAA/ESA/EPS/ Geological Society of America etc. sunt prosti toti; le explicam aici cum sta treaba cu CO2-ul si incalzirea care nu de fapt nu exista.

            • Minimul absolut de temperatura masurat pe Glob: -89 celsius, in Antarctica (soarele lipseste cateva luni acolo). Totusi, exista mase de aer cald si rece care se amesteca si fac schimb de caldura. Fara putina caldura adusa din zonele tropicale/temperate, temperatura ar fi scazut binisor sub -100 celsius. Un -130 ar fi plauzibil, nu?

    • are efectul a vreo 2ppm/an; cam doua pahare de sifon la 1.000.000 pahare de vin; in vreo 1000 ani, s-ar putea simti o diferenta de vreo 0,2%; avem atata carbon sa ardem ? daca da, regenerabilele vor avea sansa sa se afirme drept o oportunitate serioasa, peste vreo 1000ani

    • Departe de a avea expertiza domnului profesor în acest doumeniu, io zic așa după mintea mea, că dacă situația e așa de gravă păi ar trebui anulat COP26, ce urmează să se deschidă la Glasgow anul ăsta. Nu ar putea iecologiștii ăia ca în loc să meargă la sindrofia aia despre dezastrjul climatic iminent arzând jde tone de kerosen cu avioane private, să o pună de un lugu-lugu din ăsta online?!

      Pe la începutul verii amai fost ceva chermeză iecologistă în California. Acolo au fost atât de multe avioane private ca să-i după pe toțiu biv-vel-vornicii climatici la un chef de câteva zile, că s-a dat peste cap tot traficul erian de pe coasta de vest a SUA…

      Păi se poate, măi tovarăși?!

  9. Bine documentat articolul. Tin sa mentionez de la inceput ca sunt un adopter al costurilor sociale pentru a balansa influenta omului asupra naturii si climei in general, ca sa nu fie nici un dubiu.

    In cel putin 1 loc si dvs autorul pare ca alegeti sa ignorati anumite aspecte complexe care nu ar trebui ignore
    „Dacă ar fi să dăm crezare narațiunii actuale despre apocalipsa climatică generată de creșterea emisiilor de CO2, respectiv a temperaturii medii globale, ar însemna că dezastrele naturale ar fi trebuit să fie mult mai mortale. Ori, datele existente indică o realitate complet diferită.”

    Nu mi se pare corect sa corelati decesele cu faptul ca potential nu exista schimbari climatice majore in ultimii 100 de ani. Ar fi tampit ca pe ultimii 100 de ani sa nu fi invatat ceva din fiecare tragedie climatica (inuntatie, foc, etc). Ca sa nu mai vorbim de cat de mult a evoluat tehnica de avertizare in acest timp. Deci mi se pare perfect normal ca in 1940 sa fi avut mult mai multe decese, pt ca eram nepregatiti si neinformati, deci peste 80 de ani cand avem mobile, sisteme de avertizare, etc. Numere prezentate cel putin pe aceasta naratiune mi se pare ca nu spun nimic, doar ca exista o diferenta, care nu poate fi obiectiv corelata cu intensitatea dezastrelor climatice.

    Mult mai relevanta mi se pare sectiune de „US used to burn way much more”, dar si acolo, ca sa fie comparativ corect din punctul de vedere sustinut, ar trebui sa includa doar incendii asupra carora nu s-a intervenit. Banuiesc ca pe masura ce zonele locuite au crescut s-a intervenit si mai mult si repede asupra incediilor aparute, deci iara, suprafata arsa ar fi normal sa scada. Una era zona locuibila in 1900 si cat de repede si cu mijloace se intervenea, si alta e din 1960 incolo …

    Pana la urma daca e apocalipsa climatica sau nuh, mie mi se pare mai putin important, in schimb aici nu imi e clar din rezumatul dvs. Avem sau nu avem un impact major al activitatii omului in natura / clima si planeta in general. Si trebuie sa nu, cu costurile sociale de rigoara, sa incercam sa balansam impact-ul daca exista.

    Intreb pentru ca o concluzie de genul acesta, din partea dvs, mi se pare foarte importanta pentru un articol documentat cu date ca cel prezent.

    Din perspectiva personala al unuia care se schinuie sa implementeze reciclare selectiva la bloc, sa treaca pe energie solara cat mai curand, sa reduca aprenta personala asupra mediului, mi se pare ca lasa mai degraba impresia ca toata treaba asta cu clima e aiurea, suntem ok si nu e de facut nimic. Iar eu personal cred cam opusul. Chiar e necesar sa topim toata Antartica si sa imapctam ceva major gen GolfStream, ca sa fie evident ca e nevoie sa limitam impactul nostru asupra planetei, cu costurile de rigoare?

    • Da, pentru unii e necesar, și nici atunci probabil…( ca unii nevaccinați la AȚI… ce bine era dacă totuși ma vaccinam …) . Probabil e natura umana, trebuie sa arătam ca suntem mai altfel decât majoritatea, deși evidentele sunt clare. (Siberia, zăpada lipsa in ultimile decenii (95% din timpul iernii) , valuri de caldura de peste 40 grade, etc, etc..) + teorii aberante gen oculta mondiala, cipurile lui BG, șamd.

      • pai, sa luam putin teoria la puricat…
        zic savantii ecologisti: codoiul incalzeste atmosfera pentru ca absoarbe practic tot spectrul radiatiei infrarosii, respectiv peste 1600microni lungime de unda, in timp ce aerul se limiteaza la maxim 1000microni, adica doar in infrarosul apropiat spectrului vizibil;
        dar orice radiatie emisa de o molecula de gaz nu poate avea lungime de unda mai mica decat radiatia absorbita; asa cum nu poate emite radiatie gamma absorbind radiatie vizibila si nu poate emite radiatie vizibila absorbind radiatie infrarosie; in caz contrar, am vedea moleculele de codoi cu ochiul liber, poate chiar le-am putea numara din priviri, iar aerul incalzit ar capata culoare si si-ar pierde transparenta;
        prin urmare, daca aerul nu poate absorbi radiatia >1000microni, nu poate absorbi nici radiatia emisa de codoi si deci nu se poate incalzi de la codoi; prin urmare, de unde rezulta ca „evidentele clare” sunt cauzate de codoi ?
        sau trebuie sa ne vaccinam la piciorul de lemn ?

        • Vezi ca ai gresit mecanismul. Nu prin absortia radiatiei se produce incalzirea ci prin „efectul de sera”. Cauta diferenta si cauta exact cum „codoiul” provoaca cresterea temperaturii pe pamant. Sau vrei sa zici ca intr-o sera e mai mai cald pentru ca sticla sau nailonul din care construiesti sera absoarbe radiatiile? Oare de aia o fi asa cald pe Venus, noroc ca stie mai bine Protopipescu . Restul specialistilor sunt intr-o mare eroare!!!

          • Nu ați vrea să-mi descrieți un exepriment repetabil care să dovedească efectul de seră al codoiului detectabil la o concentrație de 0.041%, cât e concentrația sa atmosferică? Cred că am întrebat pe aici chestia asta de vreo 10 ori și niciunul din înțelepții climatici n-a vrut să mă lumineze. :)

            Când vine vorba de seră, ar fi bine să știți căî grădinarii au generatoare de codoi și că de regulăîntr-o sercă concentrația sa e de 1% – 2% adică de 25-50 de ori mai mare ca cea atmosferică… Altfel spus dacă beți 1 litru de apă la o masă, e OK. Ia încercați să beți 25 sau 50 de litri de apă și să vedem dacă mai suflați după aia…

          • Sticla sau nailonul sunt materiale cu o permeabilitate a gazelor aproape de zero.
            Dioxidul de carbon este el insusi un gaz. De altfel vaporii de apa, adica norii sunt acuzati ca joaca rolul foliei de plastic. Mai exact CO2 incalzeste un pic planeta, mai multi vapori de apa in atmosfera, mai multa incalzire, etc. Deci totul porneste de la acel mecansim de care vorbea Prototipescu si continua cu fabulosul proces de formare a norilor stratosferici

          • @ion daniel
            dvs.ati gresit raspunsul;
            eu doar am prezentat o afirmatie a savantilor pe care ii preamariti; daca e ceva gresit in afirmatie, dlor trebuie sa le cereti socoteala;
            pentru conformitate, eu personal nu sunt de acord cu afirmatia ca aerul obisnuit nu absoarbe si radiatii > 1000microni;
            si nimic nu poate retine radiatiile, nici macar o sera; nylonul sau sticla sau tabla sau orice are densitate mai mare (inclusiv gaz la presiune mai mare) doar impiedica radiatia sa se deprecieze mai rapid in radiatii cu lungime de unda mai mare; cu cat lungimea de unda creste, cu atat scade efectul termic al radiatiei respective;
            comparatia cu Venus nu dovedeste nimic: Mercur n-are codoi si tot e fierbinte, iar Titan are o atmosfera bogata in CH4 si se mentine la -180C in ciuda efectului de sera atribuit metanului;

    • Splendid!

      Păi ce vă oprește să vă puneți panouri electrice pe bloc, respectiv să vă deconectați de la rețelele publice de gaz și electricitate?! Panourilșe solare au fost descoperite prin 1950. Vreți să spuneți că ați aflat că „impactați” Golfstream-ul și topiți Antarctiuca doar azi dimineață? Ce mai așteptați?!

      • Pai momentan un pic de birocratia si genul dvs de cetateni ca prefera misto-ul si ironia, ca nah e mai usor sa dai cu vorba decat sa schimbi ceva. Imi cer scuze ca in ultimii 20 de ani de cand sunt mai matur asa nu mi-am facut o prioritate din panouri, eu luandu-mi apartament cam acuma 10 ani, pe care de abia acum il termin de achitat. Probabil am fost eu prea comod si nu am muncit mai mult.

        Oricum dupa comentariile dvs de mai sus de abia acuma imi dau seama ca va raspund degeaba, mai ales ca nu am de ce sa ma justific catre dvs. Pare ca suntem cam departe in mentalitate incepand de la feedback constructiv …

        • Ce birocrație vă oprește?! Vă cumpărați frumos panouri solare cât să vă alimentați dumneavoastră. Iar dacă aveți sânge în instalație vă decuplați de la rețeaua publică. Ce treabă aveți cu ăilalți? Mi s-ar părea absurd ca dacă îmi trăznește prin cap să-mi pun panouri solare pe casă sau ca să-mi fac gard, să-i cer și vecinului meu să facă același lucru. Nu-i așa?

          Problema e că toată iecologimea țipă ca din gură de șarpe, sprijină taxe, reglementări psihedelice, dar când e vorba de fapte se aud greierii… Chiar dacă dumneavoastră n-ați mișca un pai pentru prăpăstiile pe care le proprovăduiți simțiți așa un imbold de neoprit să le băgați ălorlalți pe gât. Cunoașteți cumva excepții?

          • Eu am pus niste intrebari catre autor, dvs v-ati bagat in seama cu mine, so nu prea inteleg de unde treaba asta personala ca va pune cineva pe dvs sa faceti ceva. Repet ca stau la bloc si ce vrea si vecinul e important.

            Tot din punctul asta de vedere ne cam intindem asa la impresii aiurea desi nu ne cunoastem. Poate ne mai auzim cu alta ocazie cand aveti alta abordare decat misto-uri passive-agressive.

            • Ca să fiu rău până la capăt, nici autorul n-a scris articole ca să puneși întrebări dumneavoastră. :) Și cu toate astea aț întrebat neinvitat :)

              Și dacă trăiți la bloc vă oprește coineva să vă puneți panouri solare după pofta inimii în balcon sau la geamuri?! De ce n-o faceți?! La o adică nu cred că s-ar supăra nimeni dacă v-ați planta panourile solare pe acoperiș. Dar evident că nu o să o faceți NICIODATĂ.

              Dumneavoastră ca orice „iecologist” sunteți dus la exasperare de vitalitatea nefirească a caprei vecinului. Ce farmec are viața dacă nu reușiți să-i otrăviți otrăviți existență ăluia de lângă dumneavoastră cu niscai cheltuieli supimentare reglementări psihedelice sau certificate de codoi. Nu-i așa?

    • Bine punctat. Minimalizarea procesului de schimbare climatică (care e potențată în acest articol și de lipsa concluziilor de care spuneți) invită la inacțiune, la continuarea inconștientă a unui mod de viață cu amprentă de carbon ridicată. Cum spune dl. Tim, ne vom trezi, cu regrete tardive, la „ATI”…
      Vă felicit pentru conștiința dvs. ecologică. Eu renunț tot mai des la utilizarea automobilului.

      • ” Eu renunț tot mai des la utilizarea automobilului. ”

        Eu nu. Ba chiar dimpotriva. Dar va incurajez sa continuati inclusiv cu o vasectomie /histerectomie . Ce poate fi mai minunat in selectia naturala decat cand concurenta se autoelimina din peisaj :D

      • „continuarea inconștientă a unui mod de viață cu amprentă de carbon ridicată. ”

        Stiti, viata e bazata pe carbon… adica vietuitoarele in sine , toate , sint alcatuite predominant din carbon…. energia in vietuitoare e tot pe baza de carbon… e normal sa lase amprente de carbon…. ce naiba… doar nu vreti sa lase amprenta de silicon…. asa e normal, natural si bine : carbonul sa circule. Sa fie mult si peste tot. Si sa fie cald.

        Viata pe Pamant a „inflorit” si a dus-o cel mai bine, mamiferele in special (sper ca va considerati mamifer) tocmai in perioadele cand pe glob era mai cald si era mai mult codoi in aer decat este azi.

        Imi puteti va rog explica ce anume va face sa credeti ca amprenta de carbon e ceva rau ?

  10. Domnule Cranganu,

    Felicitari pentru straduinta dumneavoastra in educarea „maselor” privind schimbarilor climatice.

    Eu as dori sa stiu, daca aveti acces la informatii de la Milankologi privind microciclurile sale, unde ne aflam in prezent si ce s-ar putea intampla in viitor?

    Multumesc
    Bogdan Popescu

    • 1 – excentricitatea orbitei (altfel spus cit e de eliptica) variaza intre 0.0679 si 0.00055 (aproape circulara). Azi aprox 0.018 adica mai degraba „turtita”. Periodicitate aprox 100 000 ani, de coroborat cu inca un ciclu de 400 000 de ani.
      2 – precesia axiala intre 21 si 24.5 grade. Azi 23 grade si 43′. Simplu spus Soarele e mai sus pe cerul Emisferei Nordice/suprafata mai mare pe care Soarele nu apune in Emisfera Nordica). Luind separat doar precesia axiala ar rezulta pentru Emisfera Nordica asa: ​vara la periheliu – clima calda- is vara la afeliu – clima rece. Periodicitate 19 000 respectiv 26 000 de ani.
      Ca efect vizual este rotatia cerului noptii in jurul polului eclipticii, fenomen observat inca in Egiptul Antic. Exista si un efect calendaristic, anume modificarea datelor inceperii anotimpurilor: acum 12 000 de ani prima zi de vara in E Nordica a fost … 12 decembrie :) Inca, acum 293 000 ani prima zi de primavara a fost 11.11, de vara 11.02, de toamna 14 Mai si de iarna 13 August (!). Similar acum 9950 de ani, vara a inceput pe data de 7 decembrie.
      Tinind cont numai de cele doua cicluri, datele se bat cap in cap cu observatiile pentru ca ciclurile corespund unei raciri care ar fi inceput acum 11 000 de ani (cu o pauza in Holocenul Mediu)! Ceea ce inseamna ca ele singure nu sint suficiente pentru a explica clima.
      In privinta a ce se va intimpla: locuim pe o planeta in racire. Sintem intr-o perioada mai calda de vreo 8000 – 12 000 de ani si care se va termina in urmatorii 10 000 (?) de ani printr-o noua glaciatiune. Exista geologi care spun ca sintem intr-o glaciatiune chiar acum, inceputa acum aprox 34 mil ani (de atunci Antarctica e acoperita de gheata) si ca perioada asta e doar una dintre pauze. Aici sint niste lucruri de dezbatut dar care se indeparteaza prea mult de intrebare.

      • Dom’le sunteți compleșitor!

        Car’ va să zică o luă preccesia pe ulei pe ala anul 850-900 (când în mod inexăplicabil clima s-a încălzit mai mult ca azi), și și-a revenit din beție cam 4 secole mai târziu :)

        Sigur că pe lângă asta mai avem aventura din Holcenul timpuriu (între anii 9000 și 4000 î.Hr) când clima Europei s-a încălzit așa de mult încât indienii au putut migra în Europa și o coloniza – că doar de aia ne numim indo-europeni. Ei dar măcar atunci precesia aia păcătoasă și-a făcut de cam câteva milenii :)

        • Pai da. Ceva scapa intelegerii noastre si nu prea stim ce. Da’ las’ ne lamuresc astia la Cop cit o fi asta de-i pe vine, parca vad ca o sa urle presa ca ne ia dracu in 10 ani si noi numa’ nu ne dam seama. Doar Malthus lipseste din peisaj!
          Pina atunci insa a iesit proaspat fezandat Tiberius, ex Florix, ex Florin si tocmai ce-a dibuit el pe balconu’ garsonierei cum e cu temperatura de culoare si cu radiatia reziduala de la Big Bang si cu toata clima asta de i-a iesit de-un „Brain Salad Surgery”. Nu mai trebuie sa ne batem capul si nici sa ne spetim neuronii, ne-a rezolvat el, 240 w/mp si gata, ne-am incalzit plenar. Si global. Si etc.

  11. cind a cazut comunismul (vorba vine) nu s au gasit destui sa i cinte definitiv prohodul. acum profitindu se de niste veri mai calde (desi primaverile si iernile s destul de reci) e momentul oportun sa i puna pe oameni in izmene termice pe trotinete electrice

  12. Prof. Cranganu pare a fi una din putinele voci ale ratiunii, care separa graul de neghina. Da, clima se modifica constant si pe moment părem a fi pe un ciclu de încălzire (nici primul nici ultimul, la nivel de era geologica – doar noi il analizam in orizontul ingust al unui ciclu de viata al unei generatii). Nu – nu avem date care sa arate ca incalzirea este generata de activitatea umana. Si de aici dilema si elefantul alb din camera – continuam sa alocam resurse uriase pentru a interveni asupra unor fenomene pe care nu le putem de fapt controla (daca nu sunt cauzate de activitatea umana) sau le canalizam corect spre a ne adapta la inevitabil?

  13. Intodeauna gasesti “voluntari” pe care sa-i aduni in jurul unei “cauze marete” si sa-i conduci de colo-colo impotriva unui “dusman” intr-o lupta “pe viata si pe moarte”. Vad ca cel mai mare inamic al Lumii este astazi capitalismul :)

  14. E momentul propice, cel puțin în emisfera nordică, unde avem o vară fierbinte, ca activiștii climatici să-și promoveze poveștile apocaliptice, dar și programele pe bani mulți. Acum, la 40 de grade, omul de bună credință, dar neinformat, te va crede mai ușor când vestești apocalipsa climatică. Canicula o să mai țină 2-3 săptămâni, apoi vine toamna. Temperaturile vor deveni plăcute, și va fi din nou complicat să convingi lumea că luăm cu toții foc în câțiva ani.
    Mai rămâne o șansă la iarnă, dacă vine vreun ger cumplit care să ne înghețe apa în robinete, și care va putea fi pus, fără îndoială, tot pe seama încălzirii globale…

    • Categoric aveti dreptate! N-o sa fie foarte frig, le vor spune „temperaturi extreme” si vinovati o sa fim tot noi pentru ca nu o ascultam pe domnisoara Greta. Cine nu crede in Biserica Panicii, nu se roaga pentru binele ursilor polari si nu consimte sa se inchine la Ioana d’Arc a Incalzirismului, nu merita sa traisca in confort termic.

  15. /…/
    Ar trebui sa gandim mai profund problema unor fenomene climatice. Cert este ca planeta Terra are niste resurse epuizabile, un echilibru natural ce a fost perturbat de cele 7,5 miliarde de oameni existenti. Nu este vorba de incalzire sau racire climatica ci de faptul ca risipim prea usor multe resurse si avem poluare prea mare si o mai mare intensitate a fenomenelor climatice.

    • Păi eu zi să nu vă mai gândiți atâta și să treceți direct la fapte!

      Puzdeire de oameni se declată preocupați sau chiar îngrijorați de „urgența climatică”. Păi dacă toți ăștia v-ați tăia emsiiile la 0, problema s-ar rezlva de la sine. Nu-i așa? Ce mai așteptați?

      • N-ați înțeles cum e cu neutralitatea climatică. Nu este vorba despre emisii de carbon zero, ci de emisii de carbon in limita capacității de neutralizare a acestora de către resursele verzi ale planetei.

        • Așa și?!

          Ce vă oprește pe dumneavoastră pă persoană fizică & ecologist responsabil să vă reduceți emisiile într-o veselie până la neutralizare?!

          Ce mai așteptați?!

        • Daca renuntam la defrisari si incendierea padurilor cu scopul infiintari unor campuri sau planatii.
          Cine este in masura sa ne interzica consumul de carne si alte alimente care ar putea reduce productia de CO2 ? devenim ierbivori impotriva naturii umane ?
          Neutralitatea climatica este un termen foarte vag, adevarat cu efect insa care nu spune mare lucru, dealtminteri sa ofere solutii, solutiile sunt in detaliu, pe cine intereseaza aceste detalii „nesemnificative” atata timp cat de minipuleaza
          prin termeni placativi ?
          Discursul public abunda in acesti termeni placativi si din 2020 incoace am impresia ca traim intr-o continua catastrofa, amenintari de tot felul, suntem tracasati, impinsi in toate directiile, numai si numai probleme peste tot, atunci cine ne opreste sa ne punem colectiv capat vietilor noastre ? problema incalzirii globale antropogene s-ar rezolva, „dintr-un condei !!!”
          Si-a pus cineva serios intrebarea de ce alaragam tot mai tare, pe sosele, la lucru, in viata privata, peste tot de parca suntem haituti, de cine si de ce ?
          daca mai uit in jur, peste tot ni se sugereaza ca totul va fi mai usor si mai bine, cum daca lumea a luat-o inainte razna cu capul ?

    • Nemaipomenit, deci cei 7,5 miliarde de oameni sunt vinovati. Dilema este de unde incepem sa taiem emisiile? de la saracul din Nepal sau Nigeria care se incalzesc cu balega? de la saracul din Teleorman, care se incalzeste cu lemn furat de salcam? sau de la saracul din Germania, exista si ei, incalziti cu gaz rusesc sau chiar lemne.
      Hai sa renuntam la TIR-urile poluante, sunt sigur ca niste convoaie de carute bio vor rezolva problema aprovizionarii!

    • „Nu este vorba de incalzire sau racire climatica ci de faptul ca risipim prea usor multe resurse ”

      Dvs si cu mai cine ? 90% din cei 7 miliarde nu risipesc nimic , ca n-au de unde, n-au ce , abia traiesc de pe o zi pe alta. Doar daca nu cumva chiar existenta lor in sine e o risipa.

      „Cine este in masura sa ne interzica consumul de carne si alte alimente care ar putea reduce productia de CO2 ?”

      Cine poate. Cu legea, cu politia, cu armata, cu mass-media , cu austeritatea , cu vaccinarea , cu orice mijloace. Pentru ca vrea si poate. N-are nevoie de 7 miliarde de deplorabili . S-au inmultit fara masura oile , fac prea multe cacareze si nici nu mai ajung pasunile pentru picnic . Astia din occident trebuie eradicati primii, li s-au urcat drepturile la cap, au ajuns oile sa ceara ciobanului socoteala . Vreti pensii. Vreti masini si sosele. Vreti caldura iarna. Vreti program de 8 ore si sambete libere. Vreti chiar si sa va conduceti singuri. Vreti cam multe.
      Va intreb si eu ca Moromete: pe ce va bazati ?

  16. Dupa ce am citit articolul … concluzia e: domnule Crangaru sunteti un profund sceptic in ce priveste incalzirea globala. /…/

  17. La fel ca Dvs, si eu ma gandeam zilele trecute ca in loc sa scoatem broasca din oala de pe foc sau sa stingem focul, ar fi mai bine ca mai intai sa ii analizam indelung sanatatea sistemului nervos, pentru a ne asigura ca orice senzatie de durere sau de caldura nu este, de fapt, eronata, apoi (in cazul absurd in care senzatia de caldura este indreptatita) putem adauga intr-o partea a broastei un tub are introduce apa rece, iar in cealalta parte a ei unul care extrage apa cu un debit egal cu cel introdus. Asa, curentul de apa rece va mentine temperatura la niveluri acceptabile in zona oalei de care suntem interesati (cea in care se afla broasca).
    Nu trebuie sa neglijam totusi faptul ca apa care se incalzeste gradual ii face totusi un mare serviciu broastei, ale carei talpi s-ar frige aproape imediat in absenta ei.

    • Stimate domn! Nu resușesc să vă înțeleg deloc

      Dumneavoasră sunteți broasca ce isteașă care s-a prins cum devine treaba cy oala. De ce nu ieșiți din ea?! Ce vă oprește pe dumneavoastră și pe ceilalți iecoloigiști să vă tăiați emisiile cu totul?!

      La cât amar de orăcăilei ale celor „prodund preocupați”, sau/și a celor „pe deplin conștienți” de „urgența climatică” se aud, bag seama că aveți o majoritate solidă și că noi ăștia nepăsători suntem o minoritate nesemnificativă. În loc să vă tânguiți că nu ne puțeți băga pe gât toate conginerile alea înaintate & fancy destinatre salvării lumii, treceți la fapre.„ Drive through example” – cum zic anglo-saxonii. Aplicați ceea ce propovăduiți și convingeți-ne prin puterea exemplui. Ce vă reține?! Sunt pur și simplu stupefiat că nu văd picior de iecologist care să treacă a fapte. De ce oare?!

  18. Superb articol! Insa problema e ca incercati sa folositi rationamentul riguros si stiinta pentru a combate crezuri ideologice, aproape ca niste dogme religioase. Din pacate, dupa cum se vede tot mai clar in ultima vreme, e cam greu…

  19. Un ultim lucru: „stiinta” a ajuns sa fie „a blaming method/reason”, asa cum era apartenenta la un trib, zona, culoare sau preferinta muzicala sau vestimentara. Nu porti masca, nu-ti selectezi gunoiul in casa, nu te vaccinezi, mergi cu diesel sau cu avionul, te-ai nascut alb sau mai-stiu-eu-cum: esti Vinovat. Cine nu crede in vinovatia ta, nu crede in „stiinta” si nici in prorocii ei.

  20. Pina una alta, autoritatile care nu au avertizat poporul la timp sunt trimise in judecata pt ucidere prin culpa. Unii spun ca au avut incredere in stiinta si stiinta nu a prevazut scenariul ploilor. Deci poate ar trebui acuzati oamenii de stiinta.
    Da ei nu prea stiu ce se va intimpla miine, ci doar peste o suta de ani.

    In principiu, tot ce se intimpla si nu a fost prevazut de marii climatologi, sau chiar ii contrazice, intra sub incidenta schimbarilor globale produse de om, mai ales de mine!

    • Ha, ha,…

      Aveși mare grijă ce vă doriți :) Punem pariu că n-o să fie condamnat nimeni și că justiția va decide fără dubiu că „schimbările climatice” ar trebui să stea pe banca acuzaților :) ? Cum încălzirea globală n-o să vină la proces vor avea un prilej exclent să se răzbune pe ea strângând șurubul la amărășteni…

  21. Culmea ridicolului este ca in toata campania asta se vad doar jurnalisti doritori de a creste vanzarile, politruci cocotati in tot felul de posturi si fara declaratii de incompatibilitate cu apucatori verbale violente si viziuni apocaliptice si chiulangii seriali precum Greta!
    Exista doar un singur leac cred pentru impostura astora – sa fie ignorati pentru ca asta le atinge buzunarele.

    • Gresiti Domnule „durak” – In „problema” incalzirii globale sunt implicate multe sute sau mii de miliarde de dolari si euro ! In spatele acestei furibunde propagande „climatice” se ascund uriase afaceri lucrative (in sensul vechi al frncezei – dubioase, cel putin) Urmariti – daca puteti – cine si cum investeste in REGENERABILE !! Observati pungasia (nu pot sa-i zic altfel) a „certificatelor verzi” Incercati sa intelegeti – in mult trambitatul slogan : Energie NUMAI din surse regenerabile – si cum se pliaza politica energetica a Germanie – Sau – mai bine zis – cum nu se pliaza , la uriasele cresteri de consum pe gaze rusesti – la modernizarea unei mari mine de carbune cu extractie le suprafata (deci cu extinderea exploatarii cu ca 25 ani !!!) …. Totul este o URIASA PUNGASIE – pe false baze teoretice- dar cu rezultat concret : FURTUL a miliarde de dolari sau euro. In USA se poate urmari – cel putin partial – drumul banilor , si implicati sunt multi di grupul „bocitoarelor” incalzirii globale.

  22. Schimbarea „antropogenica” a climei: tzeapa mileniului. Clima globala a avut cicluri de incalzire si de racire de N ori. Mie mi-a ajuns sa vad care sunt specimenele si organizatiile care au aderat la noua religie verde-curcubeu si in consecinta sunt un negationist convins :)
    Mi-a ajuns si sa vad segwayul ridicol din pandemie in „global climate change” ca sa stiu ca e o tzeapa de proportii pe care niste imprezentabili pretind sa o sustin eu prin impozite. Asadar cine vrea sa salveze planeta sa isi taie gazul, apa, curentul sau sa sa mute intr-o pestera. Bon voyage. O va face careva? Sigur ca nu :))
    Plin de NIMBYs.

  23. De multă vreme mă gândesc să adresez două întrebări pentru ecologiştii ideologici de astăzi:
    1. Ce efecte climatice pe termen lung au provocat exploziile nucleare, începând cu cea din 16 iulie 1945 până în prezent?
    2. Ecologiştii ideologici sunt în stare în acest moment să interzică orice fel de explozie nucleară pe Pământ?
    Nu ştiu dacă domnul profesor Constantin Crânganu a discutat cu alţi specialişti străini despre efectele negative provocate de exploziile nucleare asupra climei. Nu mă gândesc la aspectele istorice ale problemei, ci la măsurători geofizice.

    • Vă supun atenției un fragment extins din articolul meu Carl Sagan – De la bombardamente atomice și „iarna nucleară” la activism politic și „fake news”, publicat în 2017, și care conține un răspuns parțial la întrebările dvs. Restul articolului mai are unele detalii suplimentare, precum și referințele omise din fragmentul de mai jos.

      Carl Sagan și „iarna nucleară”

      În 1983 situația politică planetară era dominată de intensificarea Războiului Rece. Uniunea Sovietică era condusă de Yuri Andropov: fost ambasador sovietic în Ungaria în 1956, când a fost înăbușită revoluția maghiară; fost șef KGB în 1968, când s-a evidențiat ca principalul susținător al unor „măsuri extreme” în timpul Primăverii de la Praga; comandantul suprem, care, pe 1 septembrie 1983, a ordonat doborârea avionului civil sud-coreean, cu 269 pasageri la bord.

      De partea cealaltă, Statele Unite ale Americii erau conduse de doi ani de Ronald Reagan. Pe 23 martie 1983, Președintele Reagan a anunțat Inițiativa de Apărare Strategică (I.A.S.) a SUA, în ceea ce va fi numit discursul său Star Wars:

      Fac apel la comunitatea științifică din țara noastră, la cei care ne-au dat arme nucleare, să-și folosească acum marile lor talente pentru a servi cauza omenirii și pacea lumii: să ne dea mijloacele prin care aceste arme nucleare să devină neputincioase și depășite.

      După discursul președintelui american, Andropov a ordonat în luna mai 1983 formarea Comitetului Savanților Sovietici pentru Apărarea Păcii contra Amenințărilor Nucleare. La indicația expresă a conducerii supreme sovietice, scopul principal al acelui Comitet a fost extinderea contactelor controlate cu activiștii din vest care militau pentru un „îngheț nuclear”.

      La sfârșitul aceluiași an 1983, Carl Sagan a intrat din nou în lumina reflectoarelor, ca un radicalizat oponent al Războiului Stelelor. Cea mai recentă descriere a activismului său politic am citit-o în cartea istoricului Paul Rubinson, „Redefining Science”. Sagan a colaborat cu alți patru oameni de știință: Richard P. Turco, Owen B. Toon (doctorat cu Sagan), Thomas P. Ackerman și James B. Pollack (primul său student la doctorat), formând așa-numită echipă TTAPS (după inițialele numelor), care a introdus termenul „iarna nucleară” într-un articol publicat în Science.

      Pe scurt, „iarna nucleară” propunea un scenariu apocaliptic: numeroase și imense incendii, cauzate de explozii nucleare deasupra orașelor și pădurilor, vor produce imense cantități de fum, funingine și praf, care vor ajunge în atmosferă și vor adăsta preț de săptămâni. Câteva sute de milioane tone de fum și funingine vor fi purtate de vânturile predominant vest-estice până când vor forma o pătură uniformă de particule acoperind emisfera nordică între 30° și 60° latitudine. Acești nori groși și negri vor bloca aproape total lumina soarelui timp de mai multe săptămâni, ducând la scăderea temperaturilor cu 11°C – 22° C. Combinația de întuneric avansat, brume devastatoare, înghețuri avansate și doze ridicate de radiații din ploile radioactive va întrerupe fotosinteza plantelor, distrugând astfel o mare parte a vegetației și animalelor de pe Pământ. Consecințele unor ipotetice explozii nucleare nu se opresc doar la înghețuri extreme și radiații ucigătoare. Mai adăugați distrugerea masivă a infrastructurilor industriale, medicale și de transport, deteriorarea ireparabilă a culturilor agricole și paralizarea liniilor de aprovizionare cu alimente și veți obține teribila, șocanta, ultima imagine a apocalipsei: viața pe Pământ va fi în curs de exterminare din cauza înfometării, expunerii la radiații mortale și a bolilor fără număr.

      Nu este de mirare că un astfel de scenariu, cu un nume șocant, prevăzând sfârșitul vieții pe planetă, și propus de cinci oameni de știință, printre care se număra celebrul Carl Sagan, a avut un ecou mediatic extraordinar: o avalanșă de articole științifice sau publicate în presa populară, cărți, un film documentar, chiar și un joc!. Ideea unei posibile „ierni nucleare” s-a răspândit rapid și în cadrul mișcărilor pacifiste, fiind îmbrățișată cu o fervoare activistă similară cu isteria iscată de secvența-șoc din Gasland, care a inflamat până la incandescență grupurile fracktiviste din multe țări.

      Carl Sagan și activismul politic

      Chestiunea „iernii nucleare” este un exemplu de manual ilustrând interacțiunea dintre știință și politică. A fost utilizată de la început ca resursă sau instrument politic. Au existat anumite persoane și grupuri care s-au folosit de predicțiile apocaliptice făcute de Sagan et comp. pentru a promova agende politice explicite.

      Cei care au susținut cu pasiune „iarna nucleară”, insistând cu consecvență asupra celor mai serioase consecințe ale fenomenului, au îmbrăcat cu convingere mantia științei, încercând să se distanțeze de motivațiile politice ale pozițiilor lor. Dar, în același timp, unii dintre ei au fost activi și vocali, afirmându-și credința lor în implicațiile politice ale științei aflate în spatele „iernii nucleare”.

      De partea cealaltă, criticii acerbi ai conceptului, accentuând incertitudinile și posibilitatea ca efectele „iernii nucleare”, prescrise de Sagan et comp., să fie, de fapt, mult mai puțin dramatice, au îmbrăcat și ei mantia științei. În plus, au existat și unii critici care au pus sub semnul întrebării motivațiile celor care au efectuat cercetări legate de „iarna nucleară”.

      Activiștii pentru pace, reînvigorați de pozițiile (aparent) opuse ale liderilor american și sovietic din 1983, au confiscat imediat ideea „iernii nucleare” pentru a-și intensifica protestele de tot felul contra înarmărilor nucleare din Statele Unite (despre proteste similare în Uniunea Sovietică nu există informații publice). Să mai adăugăm că tensiunea politică internațională fusese intensificată și de invadarea Afganistanului de către Armata Roșie (1979), respectiv boicotarea Jocurilor Olimpice de la Moscova (1980) și Los Angeles (1984).

      Promovarea „iernii nucleare” ca subiect pentru obținerea unui impact public și politic semnificativ a fost opera mass mediei. Pentru ei, „iarna nucleară” s-a dovedit (precum apocalipsa fracturării hidraulice de mai târziu) o poveste cu toate ingredientele pentru a obține un rating ridicat: înghețuri, întuneric, radiații, distrugeri, extincția vieții. Iar figura cheie în succesul acestei promovări a fost Carl Sagan, el însuși o personalitate mediatică.

      Promovarea „iernii nucleare” a fost un carusel mass media care a inclus, printre altele: un articol al lui Sagan, publicat – contrar tuturor canoanelor științifice – în Parade, un supliment de duminică al unui ziar cu o circulație de 30 milioane exemplare, conferințe publice bine mediatizate, comunicate și conferințe de presă, întâlniri cu membrii Congresului și interviuri televizate.

      Popularitatea sa i-a creat o aureolă de grandiozitate și l-a ajutat să aibă audiențe populare rar întâlnite printre oamenii de știință. În timp ce colegii săi au evitat implicații extinse în chestiunile politice, Carl Sagan a militat pentru reduceri drastice ale arsenalelor nucleare, care ar fi trebuit să ajungă, în opinia sa, sub limita declanșării „iernii nucleare”.

      Carl Sagan, supranumit Comunicatorul științei, s-a confruntat direct cu celălalt mare Comunicator al epocii, Președintele Ronald Reagan. Dacă primul a militat pentru evitarea „iernii nucleare”, al doilea a numit Uniunea Sovietică „Imperiul răului” și a militat pentru implementarea Inițiativei de Apărare Strategică împotriva oricărui atac nuclear. Sagan a refuzat o invitație la cină din partea familiei Reagan. Într-o carte publicată în 1995 (cu un an înainte de moartea sa), Sagan l-a acuzat pe Reagan că a mințit public și că nu a știut să distingă „faptele” de „ficțiuni strălucitoare”. În ciuda acestor animozități, trebuie menționat că în decembrie 1984, Consiliul Național de Securitate i-a prezentat Președintelui Reagan concluziile unui raport despre „iarna nucleară” pregătit de Academia Națională de Științe.

      Pe 11 și 12 iulie 1984, Carl Sagan a fost invitat să depună mărturie despre „iarna nucleară” în fața unui sub-comitet al Camerei Deputaților din Congresul SUA. El a cerut deputaților, cu elocvență, să fie luat în serios, chiar dacă predicțiile sale despre consecințele catastrofice ale unui bombardament nuclear sunt puțin probabile.

      Pe 12 septembrie 1984, avut loc a două rundă de pledoarii în fața deputaților americani, când Sagan, din om de știință, s-a erijat în expert strategic, criticând Ministerul Apărării pentru un raport superficial despre impactul unui război nuclear și, mai ales, pentru că Ministerul, recte Guvernul, nu și-au modificat politica oficială referitoare la armele nucleare conform articolului său din 1983. Mai mult, Sagan a spus că raportul Ministerului Apărării este inconclusiv și nu merită mai mult decât o notă de trecere (un D sau, poate C-, dacă sunt în bună dispoziție). În replică, Richard Perle, Ministrul adjunct al Apărării, a spus că el i-ar da lui Sagan un F (picat la examen): Nu am auzit un singur cu cuvânt despre știință în dimineața aceasta. Am auzit doar fraze superficiale, demagogice, o vorbărie politică incoerentă. Iar celebrul analist politic William Buckley a remarcat sarcastic: Carl Sagan a oferit o performanță … atât de arogantă încât probabil s-a confundat cu mine însumi.

      Dacă Sagan a fost un „darling” al publicului și mass mediei, reputația sa ca om de știință nu a fost imaculată. I s-a reproșat, printre altele, că activitățile sale științifice nu sunt întotdeauna suficient de viguroase, că au un caracter fantezist și suferă de grandomanie. Alții au criticat faptul că, în ultimii săi ani, Sagan s-a ocupat mai mult de promovarea statutului său de celebritate media, neglijându-și obligațiile profesionale de la Cornell University. Pe linia criticilor de mai sus, se poate explica și faptul că lui Sagan i s-a refuzat titularizarea la Harvard, fiind nevoit să accepte o poziție la o universitate mai puțin faimoasă.

      Ipoteza „iernii nucleare” a fost de la început viguros criticată de alți experți.

      În 1984, într-un efort conjugat de a contracara pe Sagan și de a apăra Inițiativa de Apărare Strategică, a fost înființat Institutul George C. Marshall de către Robert Jastrow, un fizician de la NASA; Frederick Seitz, fost președinte al Academiei Naționale de Științe, și William Nierenberg, fost director al Institutului de Oceanografie Scripps. Jastrow a declarat că scenariul iernii nucleare ar servi nevoile liderilor sovietici mai bine decât dacă ar fi fost desemnat pentru acest scop.

      În 1986, Russel Seitz, un fizician de la Harvard’s Center for International Affairs, a publicat o analiză devastatoare a articolului TTAPS. Seitz a criticat fundamentele științifice ale „iernii nucleare” și a respins întreg articolul TTAPS ca fiind nimic altceva decât o lungă serie de conjecturi. Mai mult, el arată că modelul propus de Sagan și colegii săi este bazat pe idei preconcepute, a căror aplicare produce exact rezultatele pe care autorii doresc să le obțină. Ironic, Seitz mai declară că „iarna nucleară” a murit: Cauza morții: o lipsă notorie de integritate științifică.

      Nu lipsită de importanță mi s-a părut și argumentația sistematică a lui Seitz, de-a lungul întregului articol, conform căreia toată afacerea cu „iarna nucleară” a fost motivată politic: O politizare a științei suficientă ca să producă comercializarea unei simple conjecturi drept dovadă irefutabilă. Seitz nu ezită să arate cu degetul interesul pentru „iarna nucleară” manifestat de mișcările pentru pace. El sugerează că „iarna nucleară” este în realitate o conspirație a mișcărilor pacifiste din vest: Produsul pentru care se face reclamă nu este știință, ci o fantasmagorie mortală care lovește direct fundațiile managementului de criză, o încercare de a transforma doctrina Alianței [NATO] despre un răspuns flexibil într-o viziune periculoasă.

      Cunosc personal pe unul din criticii virulenți ai lui Carl Sagan și a ipotezei sale despre iarna nucleară. Emigrat din Austria pe motive rasiale, S. Fred Singer a obținut un PhD în fizică de la Princeton University. A devenit apoi o figură emblematică în cercetarea spațială timpurie, când a participat la dezvoltarea sateliților de observație tereștri și a înființat Satellite Service Center în cadrul lui National Weather Bureau. După stabilirea Agenției de Protecție a Mediului (EPA), profesorul Singer a servit ca administrator adjunct. În mediul academic, Singer este recunoscut ca decanul fondator al School of Environmental and Planetary Sciences de la University of Miami și ca profesor de științele mediului la University of Virginia și George Mason University. Un sceptic declarat al încălzirii globale antropogene, profesorul Singer a fost de mai multe ori invitatul meu pentru a conferenția în fața studenților și corpului profesoral de la Brooklyn College despre cercetările sale climatice.

      Într-o serie de articole publicate în reviste prestigioase, Singer a pus repetat la îndoială scenariul „iernii nucleare” pe motive de incertitudini în alegerea parametrilor de modelare: Scenariul lui Sagan s-ar putea să fie corect, dar intervalul incertitudinilor este așa de mare încât predicția sa nu este utilă. „Meciul” direct dintre cei doi s-a jucat într-o dezbatere națională televizată cu ocazia războiului din Kuweit. Când armata irakiană a început să incendieze sondele de petrol, Sagan a susținut că fumul produs ar putea replica efectele „iernii nucleare” și a prezentat telespectatorilor rezultatele modelării sale conform căreia, „planurile de război vor trebui schimbate”. În replică, Singer a afirmat că modelarea sa arată că fumul se va ridica la o altitudine relativ mică și apoi va fi preluat de ploi în 3-5 zile, astfel că „iarna nucleară” din Kuweit nu va avea loc.

      Sagan și-a recunoscut înfrângerea în fața argumentelor lui Singer peste patru ani (vezi nota 8), scriind că predicțiile sale au fost evident greșite: Era un întuneric de smoală la amiază și temperaturile au scăzut cu 4° – 6°C deasupra Golfului Persic, dar puțin fum a atins altitudini stratosferice și Asia a scăpat de amenințare.

      În fine, merită menționate comentariile sceptice despre „iarna nucleară” publicate de John Maddox, editorul revistei Nature. Un critic acerb al apocalipsei ecologice, analiza sa critică aplicată ipotezei lui Sagan este considerată viabilă și în prezent.
      ==============================================================

      Desigur, cei interesați vor putea face o paralelă interesantă între activismul politic al lui Carl Sagan din anii 1980 și activismul ecologist al altora din anii recenți (nu dau nume, chiar dacă sunt celebre, au mai cîștigat și Premiul Nobel pentru Pace etc.)

      • Exceptional! Va multumesc mult.
        Desi am fost si sint in postura unui admirator al serialului Cosmos (Carl Sagan) iar reluarea lui cu Neil deGrasse Tyson nu prea-mi e pe plac in pofida simpatiei pe care o am pentru NdT si pentru multe dintre pozitiile lui publice) am citit destule critici foarte aspre la adresa lui C. Sagan si a pozitiilor sale, mergind pina la acelea in care a fost acuzat ca-si depaseste domeniul de competente. Or asta nu-i putin lucru in lumea universitara normala.

      • Vă mulțumesc foarte mult pentru informațiile furnizate, domnule profesor. Sper să le utilizez într-un studiu despre propaganda românească privind războiul nuclear.
        Rămâne totuși o întrebare: De ce ecologiștii ideologici de astăzi nu pledează pentru interzicerea completă a experiențelor cu arme nucleare? Se cunoaște că armele respective sunt foarte periculoase pentru climă, printre altele.

        • Pentru exemplificare mă gândesc la incendiile care au afectat pădurile din California. O plăcintă nucleară dodoloață care explodează nu are un efect asemănător? Ce substanțe sunt eliberate în atmosferă și cât oxigen se consumă în explozia respectivă? Poate că înainte de a trece la politici planetare antipoluare, ecologiștii ideologici ar trebui să se ocupe de probleme punctuale, pornind de la probleme simple. Daca din calcule nu reiese faptul că urșii polari vor muri de foame, ecologiștii vor putea renunța la ideile lor și își vor căuta în cele din urmă un loc de muncă.

          • Domnule P. Opris – Teoretic intr-o explozie nucleara – fisiune sau fusiune – NU SE CONSUMA OXIGEN . Doar efecte secundare – incendii la materiale combustibile aprinse de temperaturile inalte pot conduce la consum de oxigen, dar cred ca putem considera aceste consumuri de oxigen nesemnificative in raport cu puterea exploziei nucleare .

            • Vă mulţumesc pentru explicaţie, domnule Th. Ilescu. La efectele secundare mă gândesc: incendii cu consum de oxigen, praf, pulberi, substanţe aruncate în aer şi pe pământ. Şi acestea sunt tot o formă de poluare.

  24. Ca pensionar tin mult la frumusete si de aceea dupa-masa ma intind vreo ora. Mai ales ca ma scol f devreme si ma culc tirziu, si toata ziua trebaluiesc pe la gradina, sau fac tururi lungi cu bicicleta.
    Acum vreo doua zile, de abia atipisem si aud suneria la use. Deschid, un baiat tinar, cu un tricou albastru pe care scria NABU, asta e o aiureala ceva cu natura, si care avea o tableta in mina.
    F politicos, s-a straduit chiar sa-mi pronunte corect numele, ceea ce pt nemti nu e usor.

    Eram prost dispus, sculat din somn si i-am sus ca mai bine ar trebui sa se duca la munca. A crezut ca nu stiu cine e NABU, si a vrut sa-mi povesteasca ceva, l-am intrerupt si l-am intrebat citi copaci a sadit astazi. Nu a reusit sa raspunda, ca i-am spus sa astepte putin ca vreau sa contribui la campania NABU. M-am dus la trusa de scule si am luat un ciocan si niste cuie si i le-am daruit, spunindu-i ca acestea sunt scule cu care se poate construi o casuta pt pasarele. Eu am mai multe la gradina.

    M-am uitat pe situl lor si am vazut ca au inceput o campanie de numarat insecte https://www.nabu.de/tiere-und-pflanzen/aktionen-und-projekte/insektensommer/index.html m-am gindit ca ar fi bine sa foloseasca parbrizul de la masina mea, tocmai ma intorsesem dintr-o mica excursie si era plin de insecte moarte.

    P.S Ciocanul l-am gasit in fata usii, dar nu stiu ce a facut cu cuiele.

    • Era mai interesant dacă l-ați fi întrebat dacă știe că insectele se capturează cu o capcană Malaise, pentru că, pe site-ul indicat, respectivii „entomologi” folosesc doar o lupă de buzunar. După care vin și declară public că a scăzut numărul insectelor din Germania.

      Întâmplător, pregătesc un material despre metodele de măsurare a numărului insectelor,iar capcana Malaise este un personaj principal.

      • Mi-e teama ca aceasta capcana ar putea stresa insectele, se stie ca privarea de libertate poate influenta personalitatea acestora si, Doamne fereste, nu se mai fecundeaza.
        In plus am auzit ca niste fluturi au produs furtuni. Oare nu e mai bine sa fie numarate insectele din satelit? Sau la gratar, unde se string f multe?
        Ma gindesc daca nu e bine cu incalzirea globala ca sunt mai multe insecte, de ex in Ro e plin de tintari. Am studiat ciupiturile sotiei si am observat ca s-au inmultit.

  25. Majoritatea oamenilor cred ca planeta noastra e prietena noastra. De aici tot felul de idei aiurea culminind cu Gaia si alte de-astea. Realitatea e cu totul alta si e accesibila oricui.
    – Nu putem trai pe oceane. Ca n-avem apa dulce. Iaca din poignet doua treimi din suprafata planetei s-au dus.
    – Nu putem trai decit in conditiile favorabile ale unor concentratii partiale ale oxigenului. Pe la 2000 m inca ne e ok, de pe la 3000 treaba se schimba. Desigur, exista populatii adaptate sa traiasca la presiuni partiale mai mici ale oxigenului (puteti citi ca altitudini mai mari, e acelasi lucru) prin Nepal, Chile. – Amuzant: imi povestea un amic care a lucrat la cupru la Copiapo in Chile, asta-i in Atacama, ca mai veneau autocare cu turisti. Cei care lucrau acolo aruncau pe jos bancnote si pariau care dintre turistii proaspat coboriti din autocar se vor apleca sa le culeaga. Pe unii i-au provocat la fotbal si nou venitii se tirau ca rimele dupa citeva minute plaminii lor cersind oxigen;
    – Nu putem trai unde e frig. Nordul Canadei e aproape pustiu. Arctica, Antarctica, Groenlanda? Exclus! Siberia nu e nici ea departe. Bietele populatii care salasluiesc in locurile alea sint doar probe ale adaptabilitatii speciei si sint insignifiante si ca numar si pentru dezvoltarea ei tehnologica.
    – Nu putem trai in deserturi. Populatiile nomade care le traverseaza sint, iarasi insgnifiante. Va spune unul care a vazut apus de soare bind ceai cu tuaregii in Sahara!
    Asta daca mai aud vreodata de planeta noastra prietenoasa, casa noastra, „Mama Gaia” si alte asemenea.

    • Puțini oameni sunt conștienți că noi suntem o specie tropicală, nu una subtropicală, temperată sau polară. Oamenii au evoluat într-un mediu ecuatorial în care temperatura nu fluctuează prea mult în funcție de anotimpuri și rareori coboară sub 20ºC noaptea sau depășește 35ºC în timpul zilei. Câteva piei de animale erau tot ce era necesar pentru nopțile răcoroase. Chiar și în perioada de vârf a maximelor glaciare, temperatura la ecuator era foarte asemănătoare cu cea de astăzi, în timp ce în regiunile temperate și polare era mult mai reci.

      Factorii care au făcut posibilă migrarea oamenilor în afara tropicelor și, în cele din urmă, ocuparea majorității climatelor de pe Pământ au fost focul, îmbrăcămintea și adăpostul. Fără aceste trei elemente esențiale, oamenii nu ar fi putut supraviețui nici măcar în zonele subtropicale sau la altitudini mari în cadrul tropicelor. Acest lucru este la fel de adevărat și astăzi ca și acum mii de ani.

      Adaptare după Patrick Moore, 2021, Fake Invisible Catastrophes and Threats of Doom

        • Sint mai multe locuri in care au fost descoperite dovezi de convietuire intre Neanderthal si noi, in citeva galerii de pestera din zona Anina si in alte citeva din Apuseni – cele din urma indicind convietuire acum aprox 32500 de ani. E foarte probabil sa se descopere si altele.
          O istorioara: s-a facut o astfel de descoperire cindva in anii 80 dincolo de un sifon. Am fotografiat, am cartat, luat probe de sol, recoltat citeva oase insa trebuia adus la fata locului cineva de specialitate. Asa ca peste citeva zile a fost adus (acolo eu n-am participat) cineva preocupat de domeniu si care putea sa inteleaga mai bine despre ce e vorba dar care … nu stia sa inoate! Iar un sifon de pestera nu e chiar locul potrivit pentru a invata sa inoti. Totusi curiozitatea si dedicarea au invins fireasca teama (sifonul fiind din fericire usor si scurt. Cu apa foarte rece …) si cu ajutorul a 2 scafandri speologi specialistul a ajuns unde trebuia, a fotografiat, a studiat, a luat probe, a recoltat ce trebuia si apoi a iesit teafar afara. Bravo!

      • Inspiratia ,,proasta” de a parasi zona optima tropicala a dus la aceste produse secundare, focul, îmbrăcămintea și adăpostul, care acum dau batai de cap ecologistilor si altor oameni de bine :-)

        • nu „inspiratia” ci nevoia
          puneti orice aliment in caldura torida a verii : mustelele, viermii – „viata” ii va da tircoale ! in erele glaciare sapiensii s au mutat, cautind locurile unde sa le pice banana n gura si sa nu le nghete singele n vene. daca n au mai gasit raiul, au trebuit sa supravietuiasca, dar cu siguranta Soarele i este cel mai prieten, nu frigul, intunericul si gheata

  26. „Încălzirea globală are, printre alte beneficii, și pe cel al reducerii valurilor de frig.”

    Cum putem cuantifica ceva ce nu s-a intimplat?

    Mortii produsi de valurile de frig si caldura, ii putem numara. Valurile insele, le putem numara.

    Dar cum putem numara valurile care nu s-au intimplat si mortii care n-au murit din cauza valurilor care nu s-au intimplat? Si cum putem fi siguri ca acele valuri de frig care nu s-au intimplat, nu s-au intimplat din cauza incalzirii globale?

    Stiu ce-o sa-mi raspundeti: cu statistica. Dar statistica nu ne da certitudini, statistica ne da probabilitati.

    Insa mortii, aia care au murit, si valurile, alea care s-au intimplat, sint certitudini.

    Asa ca afirmatia „Încălzirea globală are, printre alte beneficii, și pe cel al reducerii valurilor de frig”, compara certitudini cu probabilitati. Este mai corect s-o calificati cu „probabil”: „Probabil, incalzirea globala reduce valurile de frig si, probabil, numarul total de decese cauzate de extremele de temperatura”. Sau iaca, daca „probabil” nu va multumeste e bun si „aproape sigur” sau orice alt adjectiv considerati ca descrie cel mai bine p-ul obtinut.

    Ca sa nu sune a certitudine (in)corecta politic. Nu zic, numa’ spun.

    • Este remarcabilă rigoarea dvs. logică și trebuie să admit că vă dau dreptate pe deplin. Dar nu pot să nu mă întreb: oare practicați aceeași superbă rigoare logică chestionându-i pe de-alde „cei 97%” care ne spun, fără nici o urmă de dovadă cantitativă, că încălzirea globală produce mai multe uragane, cicloane, valuri de căldură și de frig, inundații și secete extreme ?

      • Am sa va raspund: da, practic aceeasi superba rigoare logica. Probabil din aceasta cauza am reusit sa-mi atrag antipatii si din cei 97% si din restul de 3%.

        Va multumesc pentru tu quoque-ul sarcastic si va informez respectuos ca am incetat sa imi bat nevasta.

  27. Despre IPCC AR6 și ordinea publicării celor patru rapoarte componente

    După cum se știe deja, IPCC AR6 a început cu primul dintre cele patru rapoarte separate care alcătuiesc cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC (AR6). Acesta este raportul Grupului de lucru 1 (WG1), „Bazele științifice fizice ale schimbării climei”.

    Urmează să fie publicate în continuare următoarele:

    – Raportul Grupului de lucru 2 (WG2), „Impacturi, adaptare, vulnerabilitate”, Februarie 2022.
    – Raportul Grupului de lucru 3 (WG3), „Atenuarea schimbării climei”, Martie 2022
    – Raportul de sinteză, „Schimbarea climei 2022”, Septembrie 2020.

    O întrebare firească apare imediat: De ce s-a ales această ordine de publicare și de ce publicarea in extenso se întinde pe o durată de peste un an?

    Aș argumenta că primul Raportul, publicat pe 8 august, pe lângă titlu sobru-intelectual, care atrage atenția, mai are o calitate specială: pune întrebări importante despre politicile climatice și modul în care sunt acestea aplicate.

    Prin apariția raportului WG1 cu șase luni înainte de rapoartele orientate spre politici ale AR6 și cu mai mult de un an înainte de Raportul de sinteză, IPCC perpetuează o abordare de genul „știința mai întâi” în legătură cu schimbarea climei. Această secvențiere ar putea fi în beneficiul climatologilor și al guvernelor lumii. O posibilă atenționare a participanților la COP 26 din Scoția nu este exclusă.
    Dar raportul recent publicat nu satisface ambiția IPCC de a fi un organism relevant pentru politici de mediu. De asemenea, nu reflectă nici obiectivul declarat al președintelui de a face IPCC mai „orientat spre soluții”.

    Ce problemă prezintă secvențierea celor patru rapoarte componente ale IPCC AR6?

    Problema pe care o are IPCC este că celelalte rapoarte ale AR6 sunt încă la câteva luni distanță. Grupul de lucru 2 privind „Impactul, adaptarea, vulnerabilitatea” nu prezintă raportul decât în februarie anul viitor, Grupul de lucru 3 privind „Atenuarea schimbărilor climatice” nu înainte de martie, iar raportul final de sinteză – care reunește toate aceste informații într-o singură evaluare – nu înainte de septembrie 2022, adică peste 13 luni.

    Această publicare secvențială a rapoartelor IPCC pe parcursul a mai mult de un an are un avantaj mediatic. Oferă patru rapoarte pe un ciclu de 14 luni pentru ca mass media și rețelele de socializare să „muște” din ele de mai multe ori. Dar, așa cum a procedat întotdeauna IPCC, prin publicarea raportului WG1 -știința fizică- la început, ciclul de raportare a schimbărilor climatice demarează prin prisma științei, nu prin prisma răspunsurilor sau a soluțiilor. Astfel, apare pericolul de a lăsa științei fizice rolul de primadonă, în paginile ziarelor, pe ecranele televizoarelor sau în blogosferă.

    Mike Hulme, profesor de geografie umană la Universitatea Cambridge, a atras atenția mai demult asupra acestui aspect:

    În presa scrisă, se acordă cea mai mare atenție concluziilor Grupului de lucru 1 (orientat spre probleme) în comparație cu cele ale Grupului de lucru 3 (orientat spre soluții), pur și simplu pentru că Grupul de lucru 1 raportează primul și, prin urmare, captează cel mai puternic eticheta de „demn de luat în seamă”.

    Ori schimbările climatice nu mai sunt în primul rând o problemă de cunoștințe științifice foarte incomplete sau foarte imprecise, chiar dacă în ultimul raport publicat termenul low likelihood (probabilitatea redusă) apare de 844 ori în diverse contexte (impacturi, riscuri etc). A fost de înțeles pentru mandatul inițial acordat IPCC de către ONU în 1988 de a evalua cunoștințele științifice privind schimbarea climei. Pentru AR1 (1990) și AR2 (1996) și, într-o oarecare măsură, pentru AR3 (2001), evaluarea și punerea în evidență a dovezilor științifice au fost importante.

    Dar, chiar și în anii 1980 și 1990, s-ar putea argumenta că problemele ridicate de schimbarea climei nu erau în principal cele legate de atribuirea acestei schimbări factorilor naturali și/sau antropogeni, care sunt determinați știinșific. Mai degrabă și de mai mare importanță erau problemele practice, care necesitau un răspuns politic la chestiuni legate de energia regenerabilă și de dezvoltarea echitabilă și durabilă, precum și de adaptarea critică a societății la condițiile meteorologice extreme.

    În prezent, argumentele pentru o astfel de reformulare sunt și mai puternice. Provocările sunt cele legate de energie, de utilizarea terenurilor și de adaptare, chestiuni politice de lungă durată pe care schimbarea climei le-au adus în prim plan. Dar acestea ridică alte întrebări ale căror răspunsuri depășesc cu mult sfera științei climatice din Raportul WG1.

    Viitorul președinte al IPCC – Ho-Sung Lee – a declarat în 2015 că dorește ca IPCC să fie orientat mai mult către soluții:

    Acțiunile din partea factorilor de decizie politică pentru a aborda schimbarea climei vor fi mult mai energizate pe baza oportunităților și a soluțiilor… Cred că aceasta va fi următoarea etapă.

    Dacă ar fi fost așa, atunci Lee ar fi trebuit să ceară permisiunea guvernelor lumii, co-semnatare ale Rapoartelor IPCC, să inverseze ordinea de publicare a celor trei viitoare rapoarte AR6. Să publice mai întâi „atenuarea”, apoi să „adaptarea” și abia la urmă să publice baza științifică fizică drept raport suplimentar la aceste evaluări „orientate spre soluții”.

    Situația actuală evidențiază contradicția fundamentală cu care se confruntă IPCC între dorința de a fi și neutru din punct de vedere politic, și relevant din punct de vedere politic. Prin continuarea publicării rapoartelor în ordinea în care o face – știința fizică, apoi adaptare, apoi atenuare – IPCC perpetuează două mituri.

    Mitul conform căruia o predicție mai precisă a climei – chiar dacă nu neapărat o predicție mai exactă – este necesară pentru ca politica să prindă contur și să fie pusă în aplicare. Și mitul conform căruia obstacolele în calea inovării și a punerii în aplicare a politicilor climatice sunt de natură științifică înainte de a fi de natură socială, culturală, tehnologică sau politică.

    Nu este așa.

    Obstacolele în calea schimbării sunt pe deplin politice, culturale, etice, psihologice – nu o deficiență în ceea ce privește cunoștințele științifice sau înțelegerea publică a științei climei. Cu toate acestea, este convenabil pentru guvernele lumii – și, de asemenea, benefic pentru oamenii de știință din domeniul climei – să susțină aceste mituri (granturi, congrese, subvenții etc.). O abordare a schimbărilor climatice bazată pe „știința în primul rând” implică faptul că obstacolele din calea politicilor sunt mai degrabă epistemice decât politice: O știință mai multă și mai bună va deschide calea (în cele din urmă) către politici mai bune și mai ușoare.

    Această abordare este greșită.

    A venit timpul ca IPCC să pună căruța (știința) în spatele boilor (politicile energetice și de adaptare).

    Bibliografie,

    Mike Hulme, The IPCC’s Mistaken “Science-First” Approach to Climate Change

  28. Raportul IPCC WG1 și efectul de insulă termică urbană

    Recentul raport al științei climatice dedică trei capitole (10, 11 și 12) discutării diverselor influențe pe care efectul de insulă termică urbană (UHI) îl are asupra măsurătorilor de temperatură din zonele urbane, care adăpostesc cele mai multe stații meteorologice din lume.

    Cititorii articolului meu din 22 iulie a.c., În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C, au putut lua cunoștință de manifestările efectului UHI în stațiile meteo din România și posibilitatea explicării creșterii parțiale a temperaturii medii anuale cu circa 2°C prin acest efect.

    Redau mai jos câteva pasaje introductive din recent publicatul Raport ca o invitație la parcurgerea integrală a capitolelor care discută UHI la nivel global:

    În timpul nopții, centrele urbane sunt adesea cu câteva grade mai calde decât zona rurală din jur, fenomen cunoscut sub numele de efectul de insulă termică urbană pe timp de noapte. În timp ce infrastructurile verzi și albastre pot atenua efectul insulei termice urbane, trei factori principali contribuie la dezvoltarea acestuia:

    1) geometria urbană tridimensională, inclusiv densitatea clădirilor și suprafața planurilor, raportul de aspect al străzilor și înălțimea clădirilor

    2) caracteristicile termice ale suprafețelor impermeabile

    3) eliberarea de căldură antropogenă, fie din consumul de energie al clădirilor, în special căldura reziduală de la sistemele de aer condiționat, fie ca emisii directe din industrie, trafic sau metabolism uman.

    Magnitudinea insulei termice urbane este, de asemenea, afectată de aerosoli din cauza poluării aerului în zonele urbane.

    Diferența dintre tendințele de încălzire observate între orașe și împrejurimile acestora poate fi parțial atribuită urbanizării (încredere foarte mare). Media anuală a temperaturii minime zilnice este mai afectată de urbanizare decât media anuală a temperaturii maxime zilnice (încredere foarte mare.

    Viitoarea urbanizare va amplifica modificările preconizate ale temperaturii aerului în orașe, indiferent de caracteristicile climatului de fond, rezultând un semnal de încălzire a temperaturilor minime care ar putea fi la fel de mare ca și semnalul de încălzire globală (încredere foarte mare).

  29. BREAKING NEWS – THE NEW YORK TIMES
    Pentru mulți, hidrogenul este combustibilul viitorului. Noi cercetări ridică îndoieli.

    Industria a promovat hidrogenul ca fiind un combustibil fiabil, de ultimă generație, pentru alimentarea automobilelor, încălzirea locuințelor și producerea de energie electrică. În realitate, s-ar putea să fie mai rău pentru climă decât se credea până acum.

    Hidrogenul este văzut de mulți ca fiind energia curată a viitorului. Miliarde de dolari din proiectul de lege bipartizan pentru infrastructură din SUA au fost dedicate expres pentru a finanța industria de producere a hidrogenului.

    Dar un nou studiu peer-reviewed privind efectele climatice ale hidrogenului, cea mai abundentă substanță din univers, pune la îndoială rolul său în combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră, care sunt motorul încălzirii globale catastrofale.

    Principalul obstacol: Cea mai mare parte a hidrogenului utilizat în prezent este extras din gazele naturale, într-un proces care necesită multă energie și emite cantități mari de dioxid de carbon. De asemenea, producția de gaze naturale eliberează metan, un gaz cu efect de seră deosebit de puternic.

    În timp ce industria gazelor naturale a propus captarea dioxidului de carbon – creând ceea ce promovează ca fiind hidrogen „albastru”, fără emisii – chiar și acest combustibil emite mai mult pe întregul său lanț de aprovizionare decât simpla ardere a gazului natural, potrivit articolului publicat joi în revista Energy Science & Engineering de către cercetători de la Universitățile Cornell și Stanford.

    „A spune că este un combustibil cu zero emisii este total greșit”, a declarat Robert W. Howarth, biogeochimist și cercetător al ecosistemelor la Cornell și autorul principal al studiului. „Ceea ce am descoperit este că nu este nici măcar un combustibil cu emisii scăzute”.

    Ce ne facem, fetelor?…
    Lăsând gluma la o parte, cred că studiul respectiv, dar și altele asemănătoare, ridică probleme serioase pentru ecologiști. Am remarcat și pe Contributors.ro prezența unor articole dedicate hidrogenului. Din păcate, gradul lor de amatorism nu mi-au stârnit dorința de a le comenta.

    • Am citit un articol foarte interesant, China doreste pana in 2030 sa puna la punct technologia pt minicentrale pe baza de Deuteriu, asta da revolutie daca va functiona iar hidrogenul totusi ar trebui urmarit in continuare, este o optiune care poate deveni viabila daca cercetarea va fi lasata sa-si faca treaba daca tot vorbim de progres technologic.
      In opinia mea numai nu mix energetic va putea rezolva niste probleme cel putin in urmatorii 50 de ani, ce va urma, nimeni nu stie exact pt ca nu are bila fermecata cu exceptia birocratilor celor de la Bruxelles !!!

    • Hidrogenul e inca unul dintre mirajele la moda. Mai acum 15 ani converteau motoarele Otto la bioetalnol, ocazie cu care defrisau paduri tropicale. Aha. Acum 12 ziceau ca obtinea etanol punind niste alge marine sa-l faca. (Am fost direct implicat in industria bioetanolului in Germania in perioada aceea la nivel de management de companie petroliera nu la nivel de benzinarie sau de vreun biet depozit, stiu bine ce vorbesc).
      Si Honda si Toyota au pompat autoturisme fuel cell in California, FCX Clarity inca din 2008 (cred), si Toyota cu Mirai au construit statii de incarcare, au venit cu stimulente financiare, ba chiar au oferit automobile pentru a fi testate ani de zile in lumea reala. Rezultatele au fost si sint dezamagitoare pentru practica. Asta vorbind despre cei doi cei mai mari vinzatori de autoturisme in US si in plus de companii mari si puternice in inginerie nu de niste startup-uri. N-a mers. N-are cum, cu hidrogenul e complicat rau dpdv tehnic, e scump de obtinut, dificil de transportat, si mai dificil de stocat (atomul e foarte mic si trece prin orice, chiar si prin otel!), explodeaza foarte usor asa incit mult clamata conversie a transportului de gaze naturale la transportul hidrogenului e o pura timpenie.
      Obtinerea lui iar da cu virgula din punctul de vedere al energiei consumate. Intra mai multa decit iese. Asa e firesc sa fie, Colac peste pupaza trebuie multa energie si densa. Adica nu sfirleze si panouri ci carbune, titei, gaze naturale sau fisiune. Na-ti-o frinta ca ti-am dres-o! Eco pupu in privinta asta e doar hype ignar si wishfull thinking la actualul nivel tehnologic. Ce si daca se va putea face ceva in urmatoarele zeci de ani vom vedea.
      Despre poluare pentru a-l obtine nu are rost sa vorbim, ecologistii de mucava nu sint interesati de asa ceva.
      Ma mir totusi ca NYT publica asa ceva.

  30. Domnule Cranganu,

    In ciuda diverselor opinii pro si contra, in realitate nimeni nu stie cu certitudine daca sau nu activitatile umane conduc cu adevarat la schimbari climatice catrastrofale si ireversibile. Nu sunt adeptul alarmistilor si a panicarzilor de profesie care prezic sfarsitul lumii „any day now” de vreo 50 de ani incoace. Dar nici al celor din tabara opusa, care resping cu date, argumente, si de foarte multe ori cu „anecdotical evidences” orice incercare de constientizare a problemei.

    Cu totii stim ca absenta evidentei nu înseamna evidenta absentei. Faptul ca datele din ultimele decade care suporta teoria încălzirii gloabale (temperatura medie globala, inundații si incendii catastrofale, etc — fluturate cu obsinenta de tabara alarmista pe orice orice canal media) sunt contrazise de cei din „rebuttal camp” ca nefiind semnificativ diferite din punct de vedere statistic cand luam ca punct de reper registrul istoric al acelorași date din ultimele sute, mii sau zeci de mii de ani nu inseamna in nici un caz evidenta absentei încălzirii gloabale.

    In stagii preliminare, datele generate de un process statistic cu distributie exponentiala nu pot fi distinse de datele generate de un process statistic cu distributie gaussiana. De asemeni cu totii stim ca prezenta unor catalisti in cantitati extrem de mici intr-o reactie chimica, altereaza de o maniera nonlineara dinamica si outputul reactiei respective. Pornind de la aceste situatii de fapt, se poate pune intrebarea: Pot fi activitatile umane din ultimii 50 de ani, catalistul unor schimbari climatice catastrofale care sa altereze de o maniera ireversibila viata pe pamant? Sunt datele din ultimele decade – cele care suporta teoria încălzirii gloabale primele semnale de alarma ale unei „catastrofe climatice de proportii” „still in the making”, care in mod latent a depasit punctul de „no return” si care o sa creasca intr-un mod exponential de neoprit in decadele urmatoare?

    Va rog sa notati ca intrebarea de mai sus e o intrebare pertinenta pentru Dvs, si nu o convingere personala.
    Asemeni lui Pascal care incerca sa justifice din punct de vedere rational credinta in Dumnezeu, in absenta oricarei certitudini – indiferent daca incalzirea globala exista sau nu, din punct de pragmatic, nu sunt măsurile ecologiste propuse la acordul de la Paris bune pentru omenire si nu sunt ele calea prudenta de urmat? Pana la urma ce avem de pierdut?

    • Ma iertati, Pariul lui Pascal la care faceti referire e o „hucksterish endeavour”. Faptul ca e inca citat/invocat e un scandal si in nici un caz nu poate fi prezentat ca fiind un argument.

    • La „întrebarea pertinentă” pe care mi-ați adresat-o, ați dat singur răspunsul în propoziția cu care v-ați început comentariul. Citez:

      In ciuda diverselor opinii pro si contra, in realitate nimeni nu stie cu certitudine daca sau nu activitatile umane conduc cu adevarat la schimbari climatice catrastrofale si ireversibile.

      Păi, dacă nimeni nu știe cu certitudine dacă sau nu…, ce rost a mai avut „întrebarea pertinentă”?! Mi se pare pur retorică…

      • Domnule Profesor,
        va multumesc pentru raspunsul promt. Faceti va rog abstractie de prima fraza a comentariului meu, sau considerati-o ca o ipoteza ex-ante, de nespecialist la problema incalzirii globale si a schimbarilor climatice cauzate de oameni. Intrebarea „pertinenta” pe care v-am adresat-o, era o intrebare onesta si nu retorica. V-o reformulez in alti termeni: dupa parerea Dvs de specialist in domeniu, care sunt sansele ca in urmatorii 50-100 de ani, clima pe pamant sa ramana similara cu ce a experimentat omenirea in ultimii 500-1000de ani, si nu Armagedonul pe care il sugereaza tabara adversa?

        • Mă văd nevoit să folosesc din nou afirmația dv. din primul comentariu: Nu știu sigur și nimeni nu poate ști sigur. Clima este un fenomen complex, haotic, controlat de relații non-liniare. Iar despre modelele climatice nu am o părere prea măgulitoare (puteți citi argumentele mele în articolele precedente).

          În aceste condiții, mă abțin a face predicții pe 50 sau chiar 100 ani. Totuși, ca să nu vă las fără nicio „luminiță de la capătul tunelului”, am să vă expun o parte din părerile autorilor IPCC WG1 – volumul masiv de 3949 pagini publicat luni. Cu alte cuvinte, „lucrez cu materialul clientului”.

          Autorii raportului au analizat 15 evenimente meteo care ar putea caracteriza evoluția climei din următoarele decenii.

          Dar mai întâi aș vrea să atrag atenția că manipularea conștientă se practică la cel mai înalt nivel, cel al Secretarului General al ONU, boss-ul suprem al IPCC. Cu ocazia lansării raportului, dânsul a vertizat omenirea despre

          …un cod roșu pentru omenire. Semnalul de alarmă este asurzitor, iar dovezile sunt irefutabile: emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili și din defrișări ne sufocă planeta și pun miliarde de oameni în pericol imediat.

          Acest lucru nu este doar greșit, ci și iresponsabil. Raportul IPCC nu spune nicăieri că miliarde de oameni sunt în pericol imediat. După astfel de declarații, ar trebui să arunc la coș cele aproape patru mii de pagini. N-am făcut-o din respect pentru autorii care au încercat să compileze o mulțime de date și să ofere diverse grade de încredere viitoarele manifestări meteo.

          Ar mai trebui să atrag atenția că pentru fiecare eveniment meteo trebuie considerate două activități separate: Detecția evenimentului și Atribuirea unei posibile cauze umane. Or, deja intrăm aici pe un teren alunecos pentru că studiile de atribuire de cauze umane unor evenimente meteo nu sunt perfecte. Și în articolul de față, am demonstrat că afirmația d-nei Merkel, conform căreia schimbarea (antropogenă) a climei ar fi provocat inundațiile din 14 iulie este tipic politicianistă și pur ridicolă.

          Pe baza calificativelor de high și very high confidence, autoriii IPCC afirmă că următoarele evenimente vor suferi schimbări (creșteri) în raport cu perioada actuală:

          – valuri de căldură;
          – precipitații abundente;
          – secetă ecologică;
          – secetă agricolă;
          – vreme favorizând incendii.

          În același raport, pe baza calificativelor de low și medium confidence, următoarele evenimente nu vor suferi o intensificare față de perioada actuală:

          – inundații;
          – secetă meteorologică;
          – secetă hidrologică;
          – cicloane tropicale;
          – tornade;
          – furtuni de zăpadă (viscole);
          – furtuni cu tunete;
          – furtuni cu trăsnete;
          – căderi de grindină;
          – vânturi intense.

          Depinzând de punctele de vedere individuale, s-ar puta spune că noul raport IPCC nu este chiar apocaliptic, Armagedon etc. Dacă este comparat cu precendentul raport din 2013, diferențele sunt minore.

          Ceva ce mi-a plăcut în acest nou raport, este lipsa unui deadline catastrofic: Dacă nu se întreprinde nimic, lumea pe care o știm va dispărea în 2030! (întrebați-le pe Alexandria Ocasio-Cortez sau pe Greta Thunberg despre detalii).

          Opinia mea este că cea mai bună atitudine este să ne păstrăm capul pe umeri în stare de funcționare normală – fără anxietate, atacuri de panică, gânduri de sinucidere ș.a.m.d. Apoi, putem „ataca” schimbarea climei în mod inteligent, nu heirupist, propagandistic, manipulator.

          Disclaimer

          Analiza mea este una rapidă pentru că 3949 pagini nu se citesc în trei zile. Este posibil să fi greșit pe undeva. Ced că ar fi benefică părerea singurului autor român pe care l-am identificat printre cei care au contribuit la scrierea masivului tom.

          • Domnule Profesor,

            va multumesc din nou pentru raspunsul Dvs prompt si onest si pentru rezumatul concis si intr-un limbaj accesibil al celor 3949 de pagini ale raportului IPCC WG! Va citesc de fiecare data cu mare placere si cu multa curiozitate pentru ca din articolele Dvs invat intotdeauna ceva nou. De exemplu, azi am invatat ca exista patru feluri de seceta: :)))
            – secetă ecologică;
            – secetă agricolă;
            – secetă meteorologică;
            – secetă hidrologică;
            Va doresc mult succes in activitatea Dvs si toate cele bune!

  31. Ajung la concluzia, ceva trebuie sa se intample, ceva radical astfel incat numarul indivizilor de pe pamant sa fie redus la jumate altfel totul se duce de rapa, pamantul incepe sa arda, apocalipsa este foarte aproape daca dam crezare celor care ne tot spun va fi jale daca nu ne vom conforma.
    O cifra, industria constructiilor daca o privim ca „tara” este pe locul 3 in urma SUA si Chinei la productia de CO2.
    Ne retragem in pesteri ? nu mai construim o casa ? incepem sa reinventam chirpicul si casele unde dai cu capul cand intri pe usa ?
    sau vom trai sub cerul liber, solutia cea mai ideala, in afara unui eventual foc sa ne mai incalzim nu producem CO2, ba da, prin aerul expirat si flatulatiile tot mai abundente in urma unei hrani exclusiv vegetale.
    Daca ne luam dupa statistic si date, bovinele la nivel mondial sunt raspunzatoare pentru peste 10 % din productia gazelor de sera, daca mai punem cele 7,5 milarde de oameni si restul vietuietoarelor de pe pamant probabil ajungem la o cifra ametitoare, cu alte cuvinte, trebuie decimate.
    Incepem mai intai cu mamiferele , in fata pustii nu prea au sanse.
    Mai greu este cu virusii si bacterile in fata carora nu prea avem sanse, vezi pendemia, un virus „fara creier” fiind in masura sa produca mutatii mai repede decat un cu biped cu creier dezvoltat de ca. 1,4 kg isi poate schimba lenjeria intima !!
    Incercam sa oprim incalzirea globala prin alimentarea tot mai mare a foamei de energie, toata lumea urla dupa energie, am auzit ca s-ar putea produce astfel incat sa nu coste nimic !!! in tarile arabe din Golful Persic intradevar nu costa nimic, flatulatiile celor cateva camile fiind irelevante, au grija vacile din EUROPA sa produca atat metan incat sa nu-l putem duce.
    Ce facem oameni buni, ne cumparam o funie , sapun si cautam o craca atata timp cat mai exista pomi ?
    In Germania in urma ultimelor sondaje exista posibilitatea ca tara sa poata fi condusa de o coalitie intre ecologisti, social democrati si comunisti in urma alegerilor care vor avea loc in septembrie.
    Va dati seama daca acest lucru av deveni real cum vor evolua treburile, cel putin in Europa sau ne gandim foarte serios sa pregatim iesirea Romaniei din cadrul UE, va fi jale pentru pt. cei saraci si avem destui sau ne alaturam lui Orban si grupului de la Visegrad care se va opune cu vehementa nebuniilor de la Bruxelles ?
    Am scris intr-un mod alarmant, ironic si exgerat, nu se va intampla astfel insa lucurile evolueaza cu o rapiditate ametitoare si dintr-o data ne vom trezi ca nu vom mai putea plati facurile la energie iar consunul carnii va deveni un lux si totul pe fundalul unei digitalizari consumatoare a tot mai multa energie, deh, curentul vine din priza !! A facut cineva un calcul de cate centrale este nevoie numai pt alimentarea telefoanelor mobile la nivel mondial si cat CO2 produc acestea, primul pas, reuntati la telefoanele mobile cu ecrane tot mai mari, putem stopa incalzirea globala !!!

    • Citind comentariul acela si citeva dintre cele din link-uri imi pare ca stiinta si cunoasterea trec in planul secund si ca nucleul activismului nu e cel clamat ci unul pur politic. Nu despre vreo apacalipsa climatica e vorba ci „in noce” despre un atac ideologic asupra modului nostru de viata, asupra civilizatiei occidentale asa cum e ea, cu bune (multe!) si cu rele (multe si ele). Un soi de eco socialism, un egalitarism sub falduri stingiste drapat intr-o mantie climatica. In US vedem o plasare pro contra a celor 2 partide mari cu rezultatul unui oarecare echilibru insa in UE vedem ceva care nu e in regula: o birocratie incalzirista (prin actele ei dar si prin pozitionarea politicienilor de frunte, Merkel, Macroul francez, Timmermans, Madam Tralalayen scl) si mai nimic pe post de curent de opinie contrar la nivel partinic. Ok, sa zicem ca ar fi miriielile Grupului de la Visegrad care insa sint atacate si subminate zdravan si constant pe alte criterii. Unii analisti atentioneaza asupra cresterii extremei drepte care capitalizeaza nu doar chestiunea imigrantilor (ceea ce e un scandal in sine si arata ca EU practic nu exista, exista insa unele state hegemon, fostele mari puteri europene azi impotente) ci si cresterea preturilor la energie si suprataxarea combustibililor. (Periodic iau foc masini prin Paris iar prin Saint Denis – vizitati splendida catedrala – e riscant sa te prinda seara. Ma rog, nu de energie ci de imigratia religioasa. Alt gigantic rateu european). Astea arata un soi de miriiala a societatii si in Franta si in Belgia si in Polonia si in alte state europene care nu e capitalizata politic, Inca. In definitiv Europa se fereste ca de dracu de o dreapta politica, banuiesc urmare a traumei fascismului/nazismului, CDU sub Merkel in deriva spre nici ei nu stiu ce. Iar despre dreapta franceza e mai bine a se tacea ca sa nu murim de ris.
      In contextul asta Romania nu exista, nu am vazut vreo pozitionare a vrenunui partid impotriva politicilor climatice Tralalayen/Timmermans, politicienii nostri merg ca de obicei pe burta ca-i apa mica tirindu-se in siajul celor vestici. Apele adinci, sustinerea ideilor proprii diferite de ale celorlalti, nu par a face parte din croiala celor (mult prea multi) pe care-i platim sa ne reprezinte la Bruxelles. Majoritatea sint la nivel de consilier comunal mai bine imbracat si nimic nu ma face sa cred ca majoritatea parlamentarilor europeni depasesc nivelul sefului de cooperativa sateasca altfel decit prin tupeu si eventual debit verbal.
      Nota: orice impresie de competenta politica o resping categoric, nu ma pricep, nu ma intereseaza decit cel mult marginal atita vreme si in masura in care ma poate afecta. Sint doar observatii personale, nimic mai mult.

      • Daa, Merkel, Macron, Timmermans, etc. Pentru cunostintele dvs, in capitalism, cuvantul membrilor /reprezentantilor capitalului atarna greu la trasarea strategiilor de dezvoltare. Daca in SUA saveti companiile de lobeism, aici in UE avem reprezentantii asociatiilor oamenilor de afaceri (diversificate pe sectoare). In vestul continetului (mai nou si in Polonia;) reprezentantii sectorului energetic, ai sectorului automobilelor, si nu numai, apasa pedala tranzitiei energetice. Ce asteptari aveti de la clasa politica de „centru” in acest context? Sa se opuna? …asa de dragul noastalgicilor locomotivei cu aburi?

        P.S. Ati vazut ce elegant i-au intors spatele lui Trump, chiar si cei mai apropiati si mai loiali membri din fostului sau guvern (l-au lasat din mana ca pe-un cartof fierbinte;). Recent, senatorii americani (democrati si republicani) au semnat cot la cot finantarea proiectului de modernizare a infrastructurii americane – evident, proiectul include si sustinerea tranzitiei energetice.

        https://www.there100.org/re100-members

        • Biden recomanda, nu impune, ca in SUA pana in 2030 producatorii auto sa ofere si vanda ca. 50 % masini electrice si nu exista nici o obligativitate ca marile concerne sa raspecte aceasta recomandare, cu alte cuvinte , ramane la latitudinea pietii, producatori-consumatori sa decida intr-o competitie libera care poate fi cea mai buna si eficienta tehnologie.
          In Europa, birocratii de la Bruxelles au grija sa distuga o industrie de varf europeana.
          PS: model de afacere dupa 2035 , „punerea la naftalina” a catorva modele de automobile cu combustie interna pe langa diesel/ benzina necesara si va asigur veti devenei bogat prin inchirierea acestor masini chiar si numai pe un circuit privat de curse daca nu mai va fi permisa circulatia pe drumurile publice, sper sa nu ajung in acesta situatie ingrata aici in Europa.

          • Mh, sa inteleg ca asa zisii birocrati de la Bruxelles au impus obligativitati concernelor de automobile (cate vehicule electrice sa vanda pana in 2030) si dvs nu mai puteti dormi linistit de grija lor? Nu cumva, producatorii de automobile se intrec cu noile lor tinte? Nu cumva la fel stau lucrurile si cu tintele concernelor din sectorul energetic… iar Comisia UE, la randul ei aplauda, ofera instrumentele necesare de suport si evident se impaneaza cu tintele concernelor?

            P.S. Doar ca fapt divers, in Germania a fost semnat dealul „Kohlenausstieg” /Coal-Phase-out incheiat intre reprezentantii clasei politice, ai mediului afacerilor, concernele de energie si reprezentantii societatii civile. In comisia „Kohlekommission” spre exemple (cei care au facut recomandarile;) Dieter Kempf-BDI, Stefan Kapferer- BDEW, Steffen Kampeter-BDA, Eric Schweitzer-DIHK s-au numarat printre reprezentatii sectorului energetic si ai mediului de afaceri. Asadar, dvs in numele cui va dati cu pararea, e.g. in numele cui stabiliti cum este mai bine sau mai rau? https://www.bmwi.de/Redaktion/DE/Artikel/Wirtschaft/wsb-kommission-mitglieder.html

            • Sunteti naiv, cine impune normele de noxe ? Norma EU 7 fiind sfarsitul automobilului cu , combustie interna, o spun specialistii in materie. Concernele sunt stranse politic si ideologic , consultati pozitia liberalilor germani pe acesta tematica, sa treaca la electrificarea fortata si vad ca sunteti „pe linia” ideologica germana.
              „Kohleaustieg” ?? in ultimii ani productia de CO2 a nemtilor a tot crescut, consumatorii nemtii platesc cel mai scump curent de pe lume astfel finantand intrega industrie de moristi de vant. Nici pana acum nu este rezolvat transportul electricitatii din nord in sud si tot mai multi oameni incep sa se opuna.

  32. Invitație la lectură

    Merz, B., et al., 10 august 2021, Causes, impacts and patterns of disastrous river floods, Nature Review Earth & Environment, https://doi.org/10.1038/s43017-021-00195-3

    Numărul de decese și de persoane afectate de inundațiile dezastruoase ale râurilor a crescut de la mijlocul anilor 1970 până la mijlocul anilor 1990 și de atunci a scăzut de la aproximativ 150 de milioane de persoane afectate pe an la 40 de milioane de persoane și de la aproximativ 10.000 de decese/an la 4.000/an.

    Adică, de un sfert de secol, încălzirea globală crește și tot crește, dar numărul victimelor inundațiilor scade de 2,5 ori, iar al persoanelor afectate scade de aproape 4 ori. Oare încălziriștii citesc astfel de informații?! Și dacă da, ce concluzie trag? Ar fi interesant de știut punctul lor de vedere (dacă au vreunul…)

    • Ha, ha, ha…

      Vă spun eu care e punctulele lor de vedere (cardinale), ca să tai suspansul :)

      1. Dacă sunt mai multe inundații cauza evidentă e încălzirea globală deoarece se topesc calotele polare și ghețarii din munții.

      2. Dacă sunt mai puține inundații cauza e desigur tot încălzirea globală care generează deșertificare și reducerea precipitațiilor.

      Ei, acum să văd pe unde scoateți cămașa! :)

      Vorba lui Farfuridi: „Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale… Din această dilemă nu puteți ieși… Am zis!”

    • Si-au echipat trupele de intervantie cu elicoptere si barci, numarul echipajelor de salvare a crescut. Da apropo, prin Banglades, India, i-a numarat cineva cu adevarat pe oamenii aia, ca nici nu stim precis cati sunt?

  33. Invitație la lectură

    Wobus, C., et al., 2021, Climate change, riverine flood risk and adaptation for the conterminous United States, Environmental Research Letters, https://doi.org/10.1088/1748-9326/ac1bd7

    Două idei importante pe care le-am reținut:

    1. O mai bună adaptare la riscurile actuale de inundații creează reziliență la schimbările climatice viitoare și răspuns robust la incertitudini.

    2. Înțelegerea riscurilor actuale de inundații și a opțiunilor de răspuns este mult mai importantă decât nuanțele schimbării climatice viitoare.

  34. Adaptarea este mai simplă și mai eficientă decât gândesc mulți oameni

    1. În anii 1850 și 1860, inginerii americani au realizat o ridicare bucată cu bucată a nivelului centrului orașului Chicago. Străzile, trotuarele și clădirile au fost ridicate fizic cu ajutorul unor șuruburi cu cric. Lucrările au fost finanțate de proprietari privați și din fonduri publice.

    Sursa: http://nike-of-samothrace.net/csc.html#y1858_m01_d29

    2. În 1929, Indiana Bell Telephone Company a cumpărat clădirea Central Union Telephone Company și plănuia să o demoleze și să construiască un sediu mult mai mare pe acel loc. Arhitectul Kurt Vonnegut Sr. (tatăl celebrului scriitor Kurt Vonnegut Jr.) avea alte planuri. El a sugerat că respectiva clădire ar putea fi mutată pentru a face loc extinderei planificate.

    Între 12 octombrie și 14 noiembrie 1930, clădirea Indiana Bell, cu opt etaje și cântărind 11.000 de tone, a fost mutată cu 52 ft (16 metri) spre sud de-a lungul străzii Meridian și a fost rotită cu 90 de grade pentru a fi orientată spre strada New York. Muncitorii au folosit un covor de beton amortizat de bârne de brad din Oregon de 75 de tone, cricuri hidraulice și role, iar pe măsură ce clădirea se deplasa de pe o rolă, muncitorii plasau o alta în fața ei. La fiecare șase lovituri ale cricurilor, clădirea se deplasa cu circa 1 cm, ajungându-se la o avansare de 4,5 metri pe oră.

    Sursa https://www.indystar.com/story/news/history/retroindy/2014/01/07/indiana-bell/4354705/

    3. În Alba Iulia, pe 27 mai 1987, 80 de apartamente dintr-un bloc au fost mutate dintr-o dată 55 m pentru a face loc marelui bulevard Transilvania (și mulți oameni au rămas în apartamentele lor, privind de la balcoane).

    Sursa https://www.visitalbaiulia.city/80-flats-on-wheels

    Exemple similare din România sunt binecunoscute.

  35. Invitație la lectură

    La doar două zile de le publicarea Raportului IPCC, administrația Biden a implorat țările OPEC+, inclusiv Rusia, să crească producția de țiței pentru a lupta nu contra schimbării climei, ci a creșterii masive a prețurilor carburanților din SUA.

    Este o contradicția jenantă – pe de o parte, se imploră țările OPEC+, pe de altă se cântă în struna activiștilor climatici.

    În limbaj sportiv, această contradicție este un autogol jenant.

    Din prima zi de mandat, președintele Biden a făcut totul pentru a pedepsi producătorii de petrol și gaze din SUA în numele „luptei împotriva schimbării climei”. El a emis o serie de ordine executive menite să inverseze strategia predecesorului său de „dominație energetică” a Statelor Unite.

    Dintr-o singură trăsătură de pix prezidențial, administrația Biden a revocat autorizațiile pentru conducta Keystone XL, care urma să transporte petrolul din Canada către rafinăriile de pe Coasta Golfului; a suspendat lucrările de exploatare a petrolului în Alaska; a oprit licențele pentru prospecțiuni de petrol și gaze pe terenurile federale și a invocat cu cinism Legea privind speciile pe cale de dispariție pentru a bloca dezvoltarea resurselor energetice pe terenurile private din vest.

    Și totuși, ce face președintele Biden atunci când prețurile la benzină din SUA ating cele mai ridicate niveluri din 2014 încoace?
    Imploră grupul OPEC+ de producători de petrol (care include Arabia Saudită și aliații săi, precum și Rusia) să deschidă robinetele de petrol.

    Bob McNally, un fost oficial al administrației George W. Bush și unul dintre cei mai influenți consultanți din Washington în domeniul energiei, a spus următoarele: „Administrația Biden se află sub o presiune politică enormă din cauza inflației, iar prețul galopant al benzinei este cel mai vizibil public și cel mai supărător.”

    Scott Angelle, un fost guvernator republican adjunct al statului Louisiana și secretar al resurselor naturale, a spus-o mai direct: „Casa Albă dublează favorizarea producției OPEC, în timp ce arată degetul mijlociu locurilor de muncă din domeniul energiei din America, consumatorilor americani de energie, producției americane avantajate de climă.”

    Detalii,

    Biden’s OPEC Plea Pits Fuel Price Fears Against Climate Push

    U.S. calls on OPEC and its allies to pump more oil

    Squaring The Circle: The UN’s Climate “Code Red” Versus The Real World

    • Anul trecut, productia petrolului a fost insurubata la nivel global pe marginea crizei pandemice… si din pacate, industria petroliera nu a putut tine pasul productiei cu revenirea rapida a cresterii economice si a cererii (fenomenul era de asteptat – a se vedea si evolutia productiei si a pretului petrolului pe marginea crizei financiare din 2008 si in perioada urmatoare).

      In fine, sarind peste opiniile jurnalistilor si a unor politologi, cu sau fara semnatura lui Biden in privinta conductei Keystone XL, productia globala si pretul petrolului erau astazi aceleasi. Conform prognozelor insa, anul viitor, productia va depasi chiar nivelul anului 2019 (in acest context, este evident ca pretul se va stabiliza). https://www.eia.gov/outlooks/steo/report/global_oil.php

      • Daca ne referim NUMAI la ziaua DE AZi – cam asa este ! Dar vine si ziua de maine, poimaine …. si situatia se schimba radical ! Sub presedentia lui Trump USA a devenit independenta energetic – Ba chiar exportatoare ! Si asta gratie exploaterii frin FRACKING – Conducta Keystone X:L urma sa aduca la rafinariile de pe Coasta Golfului petrol exploatat in Canada prin aceasta metoda . Nu il invinovatesc pe Jo Sleepy Biden de tradare dar hotarirea AJUTA economic Rusia si Iran-China (tari cu care loaza sa a facut dubioase (cel putin) afaceri . Si tot pentru „maine-poimaine” pretul benzinei la pompa in USA va creste – deci cetatenii vor plati imbecilitatea din „ordineleexecutive emise de Jolica in prima zi de mandat – Oare ce la manat la lupta contra intereselor USA ? Progresivii analfabeti din partidul Democrat ? O madam AOCortez – fosta chelnarita i ajunsa reprezentanta in Congres si autoarea (poate cel putin partial ? dar cine stie ?) a maretului program New Green Deal – care vrea LICHIDAREA oricarui consum de combustibili fosili in cativa anisori !! Aceasi AOC care ne explica – atunci cand Texasul a ramas in intuneric – viscol-depuneri masive de zapada- ger – ca daca avea NUMAI surse energetice regenerabile NU S-AR FI INTAMPLAT NIMIC ! Sancata simplicitas ! Sau mai pe romaneste : Cata sfanta PROSTIE ! Dar – din pacate PROSTIA NU DOARE !

  36. „La doar două zile de le publicarea Raportului IPCC, administrația Biden a implorat țările OPEC+, inclusiv Rusia, să crească producția de țiței pentru a lupta nu contra schimbării climei, ci a creșterii masive a prețurilor carburanților din SUA.”

    De ce cresc preturile daca din cauza pandemiei si a „externalizarii” industriilor catre Asia a scazut cererea ?
    SUA isi este autosuficienta in oil iar cererea interna a scazut, cum se explica cresterea preturilor ?

    O fi din cauza inflatiei produsa de tiparnita fed ?

    • Pretul petrolului este stabilit de cerere si oferta, etc. Rezervele in buncare, riscurile geopolitice au si ele un impact (psihologic) asupra pietelor petrolului. Actualmente, pe fondalul revenirii puternice a cresterii economice (+4%, 5%) cererea depaseste productia, iar industria petroliera nu poate reactiona peste noapte – forajul sondelor, stimularea rezervoarelor (in special shale oil), logistica, etc, dureaza.

      https://www.worldoil.com/news/2020/9/21/us-drilling-total-for-2020-will-be-lowest-in-more-than-80-years

      https://www.eia.gov/petroleum/drilling/

    • SUA nu a fost niciodata autosuficienta in oil. In 2019, ultimul an ”normal” inainte de pandemie, SUA a consumat 20 milioane bpd (barili pe zi), a produs cam 13 mil bpd intern si a importat 7 mil bpd.
      Acum , in august 2021, SUA a ajuns recent la un consum de 20 mil bpd si produce cam 11 mil bpd iar restul de 8-9 mil barili ii importa zilnic din Canada, Rusia, Mexic si Arabia Saudita. Va invit sa verificati datele pe situl guvernamental Energy Information Administration EIA.gov .
      Interesant ca dl Biden se roaga de OPEC+ sa creasca productia, dar companiile americane Exxon si Chevron (care investesc masiv ca sa reduca flaring-ul si pierderile de metan din retele) nu sunt bune pentru el sa creasca productia. Dl Biden incearca un mic joc politicianist ca sa nu-i supere pe fanaticii ESG din SUA :)

      • Ba a fost si este, si importa oil pentru ca prefera sa consume de la altii , isi pastreaza rezervele din motive strategice.
        Confunzi rezervele cu productia.
        Pretul petrolului este stabilit de politica si de armata , nu de cerere si oferta.
        Aranjamentul cu Arabia Wahabista este politic si militar, nu comercial.

        • De rezerva strategica de petrol a statului se ating foarte rar asa ca o putem scoate din ecuatie. Si, si atunci cand se ating de ea, intrarile si iesirile sunt mici, deci rezerva este destul de stabila.
          In aprilie si mai 2020, a fost o perioada mai speciala cand consumul populatiei a scazut brusc si ca rezultat stocurile rafinariilor au crescut brusc pt ca nu mai aveau cui sa vanda, toate depozitele private s-au umplut cu titei si ca sa nu fie afectata brusc productia interna administratia Trump a acceptat sa umple pana la maxim rezerva strategica a statului. Imediat ce situatia s-a mai linistit, companiile private si-au retras petrolul din depozitele statului.
          In 2019, administratia Trump a vandut ieftin niste cantitati mici de petrol contaminat din rezerva strategica cu scopul ca acesta sa fie decontaminat.
          Cam astea sunt miscarile despre care am auzit eu si daca dumneavoastra cunoasteti altceva va felicit si va invit sa completati aici.
          Tot atunci in aprilie 2020, in plin razboi al preturilor dintre Rusia si Arabia Saudita si in conditiile in care cererea globala s-a prabusit, Sauditii au redirectionat o cantitate mult mai mare de titei catre SUA, unde ei detin de altfel si cea mai mare rafinarie americana. Republicanii din Congres au fost foarte suparati atunci pe Sauditi ca manipuleaza pretul WTI si ca afecteaza direct producatorii interni si au trecut la amenintari. S-a discutat chiar sa se impuna un moratoriu de cateva luni pe importuri. Din acel moment si pana azi , Sauditii au fost mult mai atenti cu cantitatile de petrol pe care il trimit in SUA.
          Piata globala a petrolului este mai opaca decat piata interna americana. In SUA sunt urmarite si se cunosc mult mai bine cantitatile produse, importurile si exporturile precum si stocurile private si cele de la rezerva strategica. Acesta este si motivul pt care Sauditi au incercat mereu sa influenteze pretul WTI ca un semnal pt preturile globale gen Brent trimitand cantitati cand mai mari, cand mai mici de titei catre SUA. Acum evita sa mai faca acest lucru.

          • Pt ca am scris mai mult din amintiri am zis ca nu-ar strica sa verific pe situl EIA.gov datele despre importurile si exporturile SUA din 2019.
            Strict in ceea ce priveste titeiul, in 2019 SUA a importat 6,8 milioane bpd (barili pe zi) si a exportat 2,98 mil bpd titei. Deci, in 2019 SUA a fost un importator net de titei de 3,82 mil bpd.
            La total produse petroliere (si aici intra si produsele rafinate), in 2019 SUA a importat 9,14 mil bpd si a exportat 8,47 mil bpd titei + produse petroliere. https://www.eia.gov/tools/faqs/faq.php?id=727&t=6

    • Astia nu sint tot aia care au zis ca mission accomplished in Afganistan si Irak, Libia si Siria ?
      Parca tot ei au zis ca Saddam avea bomba atomica , nu ?
      Astia cu „gov” si „official”.
      Adica ‘institutia stiintei” .

      Cel mai mult imi plac expresiile demento-alarmiste de genul „cea mai ridicata temperatura din galaxie ” ….inregistrata vreodata pina acum , de cand se fac masuratori -adica de alaltaieri pina azi dimineata cand mi s-a stricat instrumentu’ -cu exceptia noptilor ca era mai frig.

      Dom’le, e oficial si e de la guvern: imunitatea nu se poate obtine decat prin vaccinare :D A, si era sa uit , bine ca mi-am amintit : iarna nu-i ca vara.

    • @Gheorghe Radu

      Dacă accesați graficul și datele prezentate pe site-ul oficial https://www.ncdc.noaa.gov/cag/global/time-series/globe/land_ocean/all/7/1980-2021, veți observa că în trecut au fost multe luni ale căror anomalii de temperatură au depășit 0.93°C (valoarea lunii iulie 2021). Dar dacă trebuie musai raportat un record inedit, îl raportăm…

      Iar faptul că anomalia raportată acum (0.93°C) a fost cu 0.01°C – o sutime de grad! – mai mare decât alta, mă pune pe gânduri: ce termometre vor fi fost folosite, pe apă și pe uscat, pentru a măsura cu o precizie de o sutime de grad Celsius…

      A raporta temperatura globală cu o astfel de precizie mi se pare un pic forțată, ca să nu spun ridicolă… Dar, repet, dacă trebuie musai să mai raportăm un record, mă aștept și la „precizii” de 0.001°C…

    • Mai degraba decit sa ne invitati pe noi la lecturi fara rost, cu intentii propagandistice, invitati-va singur la a citi colectia de articole Contributors a dlui profesor si a mai invata cite ceva.

    • @Gherghe Radu
      Anomaliile observate pe luni pot fi o chestie interpretabila, nu stiu, media pe intreaga perioada a anului mi se pare un indicator mai relevant. Ce opinie aveti despre evolutia temperaturii oceanului planetar? Conform NASA, anul trecut, temperatura medie a oceanului a atins un nou record.

      https://climate.nasa.gov/faq/53/is-the-ocean-continuing-to-warm/

      https://climate.nasa.gov/vital-signs/ocean-heat/

      https://essd.copernicus.org/articles/12/2013/2020/

      • Anomaliile observate pe luni pot fi o chestie interpretabila

        Păi, dacă sunt o chestie interpretabilă, de ce se mai face propagandă de tipul It’s official: July was Earth’s hottest month on record?!? Că asta a fost „invitația la lectură”.

        Ați mai comis și în trecut răstălmăciri ale adevărului și informațiilor. Mă obligați să vă dau al nu știu câtelea cartonaș galben pentru fault intenționat. Cineva a atrat atenția că folosiți prea multe link-uri pentru a vă masca troll-ismul.

        Eu vă spun, pentru ultima oară: Libertatea de exprimare poate fi lată, dar nu lătăreață.

  37. Anul trecut administrația Trump a încercat si ea sa influențeze prețul petrolului lăudându-se ca i-a contactat pe saudiți si rusi pentru reducerea producției, intr-un efort de a creste prețul petrolului.

  38. @dl. Iliescu

    Sint de acord cu majoritatea mesajului dv. numai ca ar TREBUI sa acuzati papusa dementa de la Casa Alba, instaurata dupa alegeri fraudate, de tradare.

    https://www.dailymail.co.uk/news/article-9881213/Unearthed-video-shows-naked-Hunter-Biden-claiming-Russian-drug-dealers-stole-laptop.html

    Rusii il au pe Biden la mina, iar chinezii si mai si.

    Frauda senila de la Casa Alba nu este numai incompetenta ci si urmeaza un plan trasat de chinezi, de distrugere sistematica a SUA, pe toate planurile: economic, energie, militar, credibilitate, coeziune sociala, politie, granite etc.

    Ar trebui plantat in fata unui pluton de executie. Vorba lui Eminescu: unde esti tu, generale Pinochet??

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, 2021. ===================================================== DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

“Discriminarea” în vremea holerei. Sau ce ne spune manipularea cuvintelor în pandemie

Acum vreo săptămână explicam într-o emisiune TV că a te considera “discriminat” dacă ţi se impun restricţii pentru că n-ai vrut să...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Nimicul la putere

            Ceea ce vedem acum pe scena publică nu e nimic altceva decât consecința faptului că niște oameni fără nici o consistență...

Speranța de viață a românilor

1.Vârsta medie la deces2.Nevoia unei abordări noi. Ce ne spun datele din alte țări și pe care noi nu le avem3. Revenind...

Cine smântânește borcanul cu energie?

ANRE este un "organism de reglementare și supraveghere (care) doar ține de șase pentru ca șmecherii din domeniul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.