Domnul Mark P. Mills mi-a acordat permisiunea scrisă de a-i traduce și publica în românește articolul The “Energy Transition” Won’t Happen, 23 mai 2024. O prezentare video, apropiată de conținutul articolului de față, poate fi urmărită aici.
În articolele mele de pe Contributors.ro, lucrările expertului Mark P. Mills au fost citate de multe ori, începând din 2015.
Inovația fundamentală în tehnologia cloud și inteligența artificială vor necesita mai multă energie decât oricând – spulberând orice iluzie că vom limita aprovizionarea.
Generația laptopurilor a redescoperit un adevăr de bază: inovarea fundamentală, odată adoptată la scară largă, este urmată de o creștere epică a consumului de energie. Este o lege de fier a universului nostru.
Pentru a ilustra această lege, să luăm în considerare trei exemple recente, toți vectori care au condus la descoperirea „șocantă” a creșterii radicale a cererii de energie electrică preconizate, care ocupă în prezent titlurile din ziare. În primul rând, mașina electrică, care, dacă ar exista una în fiecare garaj, așa cum speră entuziaștii, ar dubla aproximativ cererea de electricitate a cartierelor rezidențiale. Apoi, există ideea repatrierii producției, în special pentru semiconductori. Aceasta este, fără îndoială, o „inovație fundamentală”, deoarece factorii de decizie politică își manifestă brusc îngrijorarea cu privire la plecarea de zeci de ani a acestor industrii din SUA. Restabilirea producției americane la nivelul cotei de piață globale de acum două decenii ar duce la o creștere cu aproximativ 50% a cererii de energie electrică pentru sectorul industrial.
Iar acum urmașii software-ului descoperă că atât realitatea virtuală, cât și inteligența artificială, care apar din matematica ineluctabilă a algoritmilor de învățare automată, sunt ancorate în realitatea dură că totul consumă energie. Acest lucru este valabil mai ales pentru cipurile extrem de rapide și consumatoare de energie care fac posibilă inteligența artificială. Nvidia, liderul revoluției cipurilor de inteligență artificială și o atracție pentru Wall Street, a livrat numai în ultimii trei ani aproximativ 5 milioane de cipuri de inteligență artificială de mare putere. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, fiecare astfel de cip de inteligență artificială consumă aproximativ la fel de multă energie electrică în fiecare an ca trei vehicule electrice. Și în timp ce apetitul pieței pentru vehiculele electrice este scăzut și, în cele din urmă, limitat, apetitul pentru cipurile AI este exploziv și, în esență, nelimitat.
Luați în considerare un titlu recent din Wall Street Journal: „Ultima obsesie a Big Tech este să găsească suficientă energie” – deoarece „boom-ul inteligenței artificiale alimentează un apetit insațiabil pentru electricitate”. Și, după cum relatează Reuters, „companiile americane de electricitate prevăd un val de noi cereri… Nouă dintre cele mai importante 10 companii de electricitate din SUA au declarat că centrele de date sunt principala sursă de creștere a numărului de clienți”. Previziunile actuale indică o creștere pe termen scurt a cererii de energie electrică de trei ori mai mare decât în ultimii ani. Redescoperirea legii de fier a creșterii a inspirat o ședință urgentă a Senatului pe 21 mai, intitulată „Oportunități, riscuri și provocări asociate creșterii cererii de energie electrică în Statele Unite”. (Dezvăluire completă: o ședință la care am depus mărturie).
Centrele de date – „centralele de putere” ale informaticii aflate în centrul revoluției cloud-, sunt considerate principalul vinovat pentru această explozie a cererii de energie. Aceste clădiri, la scara unor depozit, sunt pline de tot felul de cipuri de calculator, inclusiv procesoare convenționale, cipuri de memorie și cipuri de comunicații. În prezent, centrele de date introduc cipuri de inteligență artificială în acest amestec la fel de repede cum fabricile le pot construi. După cum remarcă un cercetător, adăugarea inteligenței artificiale motorului de căutare Google crește de zece ori consumul de energie per căutare. Și aceasta este doar prima, poate cea mai puțin semnificativă, dintre numeroasele aplicații posibile ale AI.
După cum a afirmat recent un agent senior de la Friends of the Earth: „Vedem cum AI fracturează ecosistemul informațional exact în momentul în care avem nevoie de ea pentru a-l reface”. Fracturarea nu se referă la inteligența artificială și siguranța copiilor, la falsurile profunde sau la amenințarea iminentă a noilor reglementări. Este vorba despre aspirațiile pentru o „tranziție energetică” în ceea ce privește modul în care este alimentată lumea cu energie. Este incomod, ca să folosim un eufemism, să vedem cum cererea de energie electrică – în special o aprovizionare fiabilă, 24 de ore din 24, 7 zile din 7 – crește în același timp în care autoritățile de reglementare forțează companiile de utilități să închidă centralele electrice convenționale și să cheltuiască bani pe energie mai costisitoare și mai puțin fiabilă provenită din vânt și instalații solare. Epifania faptului că aspirațiile de tranziție și realitățile energetice ale AI sunt în conflict a fost revelată într-un eseu recent din New Yorker intitulat „The Obscene Energy Demands of A.I.„. Subtitlul articolului întreabă: „Cum poate ajunge lumea la zero net dacă continuă să inventeze noi moduri de a consuma energie?” Întrebarea își răspunde singură.
Provocarea nu constă doar în nevoia de mult mai multă energie electrică decât se preconiza în urmă cu aproximativ un an, ci și în nevoia ca aceasta să fie ieftină și disponibilă exact atunci când este nevoie – și cât mai curând. Noi fabrici și noi centre de date sunt puse în funcțiune rapid, multe altele urmând să apară în câțiva ani, nu decenii. Nu există multe modalități de a satisface viteza și amploarea cererii de energie electrică fără o explozie a construcțiilor de noi centrale electrice pe bază de gaze naturale.
Această schimbare aparent bruscă în peisajul electricității era previzibilă și anticipată. În urmă cu aproape exact 25 de ani, colegul meu Peter Huber și cu mine am publicat articole atât în Forbes, cât și în Wall Street Journal, subliniind realitățile de la intersecția dintre energie și informații. (Cu un deceniu în urmă, am publicat, de asemenea, un studiu pe această temă, care, se pare, prevedea cu exactitate cererea de energie electrică din date, iar mai recent am dezvoltat această temă în cartea mea The Cloud Revolution). La momentul respectiv, eram aproape singuri în a face astfel de observații în spațiul politicilor publice, dar nu eram nici pe departe singuri în comunitatea tehnică, care a recunoscut de mult timp realitățile de putere ale informațiilor. Într-adevăr, în comunitatea inginerilor, convenția folosită pentru a vorbi despre dimensiunea centrelor de date este în termeni de megawați, nu de metri pătrați.
În industria tehnologică și în comunitățile de investiții axate pe tehnologie există o adevărată cursă pentru a cheltui miliarde de dolari pe noi infrastructuri bazate pe inteligența artificială. Ritmul furios de extindere a producției pentru a produce cipuri de siliciu capabile de inteligență artificială și construirea simultană a unor centre de date masive infuzate cu inteligență artificială spulberă iluzia că o economie digitală permite decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie.
Cu doar doi ani în urmă, o analiză a OCDE (o organizație aflată în avangarda viziunii „tranziției energetice”) concluziona: „Transformarea digitală este recunoscută din ce în ce mai mult ca un mijloc de a contribui la deblocarea beneficiilor unei creșteri mai favorabile incluziunii și mai durabile și ale unei mai mari bunăstări sociale. În contextul mediului, digitalizarea poate contribui la decuplarea activității economice de utilizarea resurselor naturale și de impactul acestora asupra mediului.” Se pare că fizica puterii și a informației a anulat această aspirație.
Acum, întrebarea cheie pentru factorii de decizie politică și investitori este dacă situația actuală este o bulă sau semnalează o schimbare mai fundamentală. Cât de multă putere va mai consuma informația? În prezent, se consideră că economia digitală este vitală pentru creșterea economică și că supremația informației este importantă atât pentru economie, cât și pentru armată. Însă caracteristica principală a unei economii centrate pe informație constă în fabricarea și exploatarea hardware-ului digital și, inevitabil, în implicațiile energetice ale ambelor.
Pentru a vedea ce ne rezervă viitorul, trebuie să facem o plonjare adâncă în tainele cloud-ului de astăzi, termenul liber definit care desemnează constelația de centre de date, hardware și sisteme de comunicații.
Fiecare centru de date – și există zeci de mii de astfel de centre – are un apetit energetic adesea mai mare decât zgârie-norii de mărimea Empire State Building. Iar cele aproape 1.000 de așa-numite centre de date hyperscale consumă fiecare mai multă energie decât o oțelărie (și asta înainte de a lua în calcul impactul acumulării de cipuri AI). Nivelul incredibil al consumului de energie derivă direct din faptul că doar zece metri pătrați dintr-un centru de date de astăzi au mai mulți cai putere de calcul decât toate computerele din lume din 1980. Iar fiecare metru pătrat generează o cerere de energie electrică de 100 de ori mai mare decât un metru pătrat de zgârie-nori. Chiar și înainte de revoluția inteligenței artificiale, în lume se adăugau zeci de milioane de metri pătrați de centre de date în fiecare an.
Toți acești cai putere din siliciu sunt conectați la piețe pe o autostradă a informației, o rețea a cărei amploare o depășește cu mult pe cea a analogilor săi din asfalt și beton. Universul hardware-ului de comunicații transportă octeți nu numai de-a lungul „autostrăzilor” formate din aproximativ 3 miliarde de mile de cabluri de sticlă, ci și de-a lungul echivalentului a încă 100 de miliarde de mile (adică de 1.000 de ori distanța până la soare) de conexiuni invizibile create de 4 milioane de turnuri de celule.
Fizica transportului de informații este surprinsă de un fapt surprinzător: energia utilizată pentru a permite o oră de înregistrare video este mai mare decât partea de combustibil consumată de o singură persoană într-o călătorie de 15 km cu autobuzul. Deși există o reducere netă a consumului de energie atunci când cineva folosește Zoom în loc să facă naveta cu mașina (tropul „dematerializării”), în același timp, există o creștere netă a consumului de energie dacă Zoom este folosit pentru a participa la reuniuni care nu ar fi avut loc niciodată altfel. În ceea ce privește inteligența artificială, cea mai mare parte din ceea ce ne rezervă viitorul sunt activități care nu ar fi avut loc niciodată altfel.
Astfel, natura apetitului energetic al cloud-ului este mult diferită de cea a multor alte infrastructuri, în special în comparație cu transporturile. În cazul transporturilor, consumatorii văd unde se cheltuie 90% din energie atunci când fac plinul sau reîncarcă o baterie. Totuși, atunci când vine vorba de informații, peste 90 % din consumul de energie are loc la distanță, ascuns până când utilitățile „descoperă” impactul agregat.
Cloud-ul global actual, care încă nu a absorbit pe deplin cerințele de energie ale AI, a crescut de la inexistent, în urmă cu câteva decenii, la un consum de energie electrică de două ori mai mare decât cel al Japoniei. Iar această estimare se bazează pe starea hardware-ului și a traficului de acum câțiva ani. Unii analiști susțin că, pe măsură ce traficul digital a crescut vertiginos în ultimii ani, creșterea eficienței a atenuat sau chiar a stabilizat creșterea consumului de energie în centrele de date. Însă astfel de afirmații se confruntă cu tendințe contrabalansate de fapte. Începând din 2016, a existat o accelerare dramatică a cheltuielilor centrelor de date pentru hardware și clădiri, împreună cu un salt uriaș în densitatea de putere a acestui hardware – și, din nou, toate acestea înainte de boom-ul inteligenței artificiale.
Pentru a ghici ce ne rezervă viitorul în ceea ce privește apetitul energetic al cloud-ului, trebuie să știm două lucruri: în primul rând, rata de îmbunătățire a eficienței pentru hardware-ul digital în general, în special pentru cipurile AI; în al doilea rând, rata de creștere a cererii de date în sine.
Ultimul secol de informatică și comunicații moderne arată că cererea de date a crescut mult mai rapid decât inginerii pot îmbunătăți eficiența. Nu există nicio dovadă care să sugereze că această tendință se va schimba. De fapt, consumul actual de energie al sistemelor informatice este rezultatul unor progrese uimitoare în ceea ce privește eficiența energetică a calculatoarelor. La eficiența energetică a calculatoarelor din 1984, un singur iPhone ar consuma la fel de multă energie ca un zgârie-nori. Dacă ar fi fost așa, astăzi nu ar fi existat niciun smartphone. În schimb, avem miliarde de astfel de dispozitive. Aceleași tendințe se regăsesc în întregul peisaj al siliciului, inclusiv pentru inteligența artificială. Eficiența cipurilor pentru AI se îmbunătățește într-un ritm amețitor. Cel mai recent cip Nvidia este de 30 de ori mai rapid pentru același apetit energetic. Acest lucru nu va economisi energie, ci va accelera apetitul pieței pentru astfel de cipuri de cel puțin 100 de ori. Aceasta este natura sistemelor informatice.
Iar îmbunătățirea continuă și spectaculoasă a eficienței cipurilor de inteligență artificială este inclusă în ipotezele tuturor previziunilor din interiorul industriei cu privire la creșterea considerabilă a consumului global de energie pentru inteligența artificială.
Dar acest lucru ridică o întrebare fundamentală: Cât de multă cerere există pentru date, „combustibilul” care face posibilă inteligența artificială? Ne aflăm în pragul unei expansiuni fără precedent atât în ceea ce privește varietatea, cât și amploarea datelor care urmează să fie create, stocate și ulterior transformate în produse și servicii utile. Practic, informația este o resursă infinită.
Dacă avem impresia că am atins un fel de apoteoză în tot ceea ce înseamnă digital, adevărul este altul: suntem încă la început. Ca resursă economică, datele nu seamănă cu analogii naturali, deoarece omenirea creează literalmente date. Iar mijloacele tehnologice de generare a acestei resurse cresc în amploare și precizie. Este una dintre acele rare situații în care hiperbola retorică subestimează realitatea.
Marea explozie a producției de date va proveni din natura și capacitatea de a observa și măsura funcționarea și activitățile atât ale mediului nostru construit, cât și ale mediului nostru natural, amplificate de automatizarea tot mai mare a tuturor tipurilor de hardware și sisteme. Automatizarea necesită senzori, software și sisteme de control care generează în mod necesar fluxuri masive de date. De exemplu, cu mult înainte de a vedea mașina autonomă, o mașină „conectată”, cu toate caracteristicile și sistemele de siguranță aferente, generează deja fluxuri masive de date.
În mod similar, asistăm la progrese radicale în capacitatea noastră de a detecta și măsura toate caracteristicile mediului nostru natural, inclusiv propriul corp. Oamenii de știință colectează acum informații la scări astronomice, nu numai în studiul astronomiei în sine, ci și în lumea biologică, cu instrumente noi care generează mai multe date per experiment decât traficul pe întregul internet în urmă cu câteva decenii.
Toate tendințele se confruntă cu o eventuală saturație. Dar omenirea se află la o distanță foarte mare de apogeul furnizării de informații. Informația este, de fapt, singura resursă nelimitată.
O modalitate de a ghici amploarea viitoare a traficului de date – și, în consecință, implicațiile energetice – constă în denumirile numerelor pe care a trebuit să le creăm pentru a descrie cantitățile de date. Numărăm producția de alimente și minerale în milioane de tone; oamenii și dispozitivele lor în miliarde de unități; utilizarea căilor aeriene și a autostrăzilor în trilioane de mile aeriene sau rutiere; electricitatea și gazele naturale în trilioane de kilowați-oră sau picioare cubice; iar economiile noastre în trilioane de dolari. Dar, la o rată de un trilion pe an de orice, este nevoie de un miliard de ani pentru a totaliza un „zetta” – adică numele numărului care descrie amploarea traficului digital de astăzi.
Prefixele numerice create pentru a descrie cantități uriașe urmăresc progresul tehnologiilor și nevoilor societății. Prefixul „kilo” datează din 1795. Prefixul „mega” a fost creat în 1873, pentru a denumi 1 milion de unități. Prefixul „giga” pentru 1 miliard (1. 000 de milioane) și „tera” (un trilion sau 1.000 de miliarde) au fost ambele adoptate în 1960. În 1975, am asistat la crearea oficială a prefixelor „peta” (1.000 giga) și „exa” (1.000 peta), iar apoi „zetta” (1.000 exa) în 1991. În prezent, traficul în cloud este estimat la aproximativ 50 de zettabytes pe an.
Este imposibil să vizualizăm un astfel de număr fără context. Un teanc zetta de bancnote de un dolar ar ajunge de la Pământ la Soare (aflat la 93 de milioane de mile distanță) și înapoi – de 700.000 de ori. Toate moleculele care alcătuiesc atmosfera Pământului cântăresc aproximativ cinci zettagrame. Chiar dacă fiecare octet implică o cantitate infinitezimală de energie, volumul mare de operațiuni la scara zettabyte duce la o utilizare importantă a energiei.
Până în urmă cu puțin mai mult de un an, mai exista un singur prefix oficial pentru un număr mai mare decât un zetta: de 1.000 de ori mai mare decây „yotta”. Având în vedere ritmul accelerat de inteligență artificială al expansiunii datelor, ne vom afla în curând în era yottabyte. Acum, birocrații din cadrul Biroului internațional de greutăți și măsurători, cu sediul la Paris, au dat în mod oficial nume unor numere și mai mari, deoarece, în scurt timp, traficul de date va depăși scara yottabyte. O mie de yottabytes? Asta înseamnă un ronnabyte. Copiii dumneavoastră vor folosi astfel de numere.
Un volum atât de mare de date procesate și deplasate va depăși câștigurile în materie de eficiență energetică pe care inginerii le vor obține în mod inevitabil. Deja în prezent, la nivel global, se cheltuie anual mai mult capital pentru extinderea cloud-ului consumator de energie decât cheltuiesc toate companiile de electricitate din lume, împreună, pentru a produce mai multă electricitate.
Să-i acordăm credit lui Marc Andreessen pentru observația sa din „The Techno-Optimist Manifesto„, conform căreia energia este motorul fundamental al civilizației noastre. Cu cât avem mai multă energie, cu atât putem avea mai mulți oameni și viața fiecăruia poate fi mai bună. Infrastructura noastră din secolul XXI, centrată pe cloud și infuzată cu inteligență artificială, ilustrează acest punct fundamental. Lumea va avea nevoie de toate formele de producție de energie imaginabile. O „tranziție energetică” nu ar face decât să restrângă aprovizionarea cu energie, iar acest lucru nu se va întâmpla. Vestea bună este că Statele Unite au capacitatea tehnică și resursele necesare pentru a furniza energia necesară. Singura întrebare este dacă avem voința politică de a permite ca proverbialele soluții energetice de tipul „toate cele de mai sus” să se realizeze.
Mark P. Mills este fondator și director executiv al National Center for Energy Analytics, Distinguished Senior Fellow la Texas Public Policy Foundation, editor colaborator pentru City Journal la Manhattan Institute’s și Faculty Fellow la McCormick School of Engineering and Applied Science la Northwestern University. Este co-fondator și partener strategic în Montrose Lane, un fond de investiții în tehnologie energetică axat pe software, și membru al Consiliului consultativ al Yotta, un consorțiu axat pe „viitorul infrastructurii digitale”. Anterior, a fost co-fondator și strateg șef în domeniul tehnologiei pentru Digital Power Capital, un fond de risc de tip boutique, unde a co-fondat și a ocupat funcția de președinte și director tehnic al ICx Technologies, contribuind la listarea acesteia la bursă în 2007 (achiziționată ulterior de FLIR) și, în plus, a făcut parte din numeroase consilii de administrație, inclusiv în calitate de președinte (și director general interimar) al unei întreprinderi nou înființate de baterii cu litiu. De asemenea, timp de șapte ani, înainte de a fi achiziționat de HP în 2008, a fost director independent în consiliul de administrație al EYP Mission Critical Facilities, una dintre cele mai importante firme de proiectare și inginerie de centre de date din lume. Este autorul cărții The Cloud Revolution: How the Convergence of New Technologies Will Unleash the Next Economic Boom și A Roaring 2020s (Encounter Books, 2021), care a ajuns pe locul 1 în clasamentul Amazon’s business planning & forecasting. Anterior, el a publicat cărțile: Digital Cathedrals: The Information Infrastructure Era (Encounter Books, 2020), Work In The Age Of Robots (Encounter Books, 2018), și a fost coautor al volumului The Bottomless Well: The Twilight of Fuel, the Virtue of Waste, and Why We Will Never Run Out of Energy” (Basic Books 2005/2006). Despre „The Bottomless Well„, care a ajuns pe locul 1 în categoria știință pe Amazon, Bill Gates a declarat: „Aceasta este singura carte pe care am citit-o vreodată care explică cu adevărat energia”. Mills scrie frecvent pentru diverse publicații populare, inclusiv Wall Street Journal, TechCrunch, Forbes, City Journal, Real Clear, printre altele. A apărut în numeroase emisiuni de știri și talk-show-uri radio și TV, printre care CNN, Fox News, CNBC, PBS, NBC și ABC, precum și în The Daily Show with Jon Stewart. Videoclipurile online PragerU ale lui Mark despre energie și tehnologie au fost vizionate de peste 10 milioane de ori. A organizat și a prezidat numeroase conferințe Forbes privind tehnologia și a fondat și prezidat o serie de conferințe Digital Power privind investițiile în tehnologie. Mark a fost responsabil de crearea și conducerea mai multor organizații non-profit, printre care: Electric Council for the Economy, Critical Power Coalition și Center for Science Technology & Media. Mark a depus frecvent mărturie în fața Congresului SUA și a informat numeroase comisii de servicii publice de stat și legiuitori de stat, precum și în calitate de martor expert în probleme de economie energetică. Anterior, Mark a fondat și a condus o firmă de consultanță în domeniul tehnologiei energetice cu câteva sute de clienți. A fost consultant în cadrul Biroului științific al Casei Albe în timpul președintelui Reagan, al mai multor laboratoare federale de cercetare, al (fostului) Birou de evaluare tehnologică al Congresului și al Departamentului american al energiei. A lucrat în calitate de consilier științific pentru Atomic Industrial Forum și a petrecut săptămâna accidentului la Three Mile Island. A fost co-fondator și director executiv al organizației Scientists & Engineers for Secure Energy, unde a lucrat cu o serie de oameni de știință emblematici ai secolului XX, printre care Dr. Edward Teller și Dr. Eugene Wigner, laureat al Premiului Nobel.
Un CV detaliat poate fi citit aici.
Pe 7 noiembrie 2024, domnia sa va face o prezentare studenților și profesorilor de la City University of New York, Brooklyn College, despre Cererea și oferta de energie – intersecția în se află ficțiunea numită „tranziție energetică.
Dacă voi obține acordul său, voi oferi un link pentru urmărirea prezentării.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Dl. Crânganu,
In ciuda a ceea ce ne explică dl. Mills, iar dvs. va straduiți, cu buna credinta, sa ne faceti sa intelegem magnitudinea problemei, cu exemplul de mai jos:
”…Un teanc zetta de bancnote de un dolar ar ajunge de la Pământ la Soare (aflat la 93 de milioane de mile distanță) și înapoi – de 700.000 de ori. Toate moleculele care alcătuiesc atmosfera Pământului cântăresc aproximativ cinci zettagrame. Chiar dacă fiecare octet implică o cantitate infinitezimală de energie, volumul mare de operațiuni la scara zettabyte duce la o utilizare importantă a energiei….”
eu as indrazni sa va contrazic pe amindoi cu o simpla balanta – demand of energy vs resources: tranziția energetica, nu numai ca va avea loc, e si necesara, dar, va fi si mai mult necesara !
Motivul ? …simplul fapt ca toți combustibilii fosili disponibili azi (si sunt limitati cantitativ…nu vesnici !) nu ne vor ajunge sa ne ducem la Soare si inapoi de 700.000 de ori…deci, ceva ceva ne va mai trebui in plus pe linga fosilele existente ca sa inchidem balanta asta simpla (asta, daca in drum spre Soare, nu vom mai face vreo halta
pe alte planete pentru a incarca niscaiva carbuni, sau gaze sau uraniu, etc.)
Simplist si primitiv, cam asa s-ar vedea lucrurile
In plus, tot asa primitiv si simplist, dl Mills pare ca trece cu vederea faptul ca ”big-data centers”, stiut fiind deja ca sunt mari consumatoare de energie, sunt in acelasi timp si mari risipitoare de energie (energia nu se pierde ci se transforma, zice o vorba din batrini)…de aceea, deja sunt preocupari (si tehnologii !) pentru ”energy recovery” din marile centre de date ! (care acele energii recuperate, fac ”displacement” de energie fosila utilizata de altii)
Acest ”amănunt” se regaseste si in legislatia US, dar si in legislatia EU – la capitolul/Directiva de Eficienta Energetica. Evident ca România neavind ”big data centers”- exceptind pe cei de la Orange si Vodafone este imuna la toate astea și, nici nu se intrevede o crestere mare de energie …”norocul nostru”…de aceea, nu tot ceea ce ii sperie pe US sau vestul UE, trebuie neaparat sa ne sperie si pe noi.
Conceptualizind ”grosier” si primitiv sistemele de productie/gestiune/transmitere a informatiei, pot fi asimilate sistemelor de energie cu care merg mina in mina și, rețelele electrice sunt si unele ”vehicule de transport” a energiei… si informatiei ! (productie-transport-distributie-utilizare energie ….la fel Big data centers-info transport-distribution-use of info…si, este cert ca IA ne va invata sa utilizam informatia ”eficient”…ca si energia…si sa nu o folosim (IA) pentru toate prostiile ce ne trec prin capul oricui (va fi echivalentul PRE- Partea Responsabila cu Echilibrares din sist. de energie care, ce face ?…echilibreaza cererea de energie cu disponibilul de productie, asigurind flux constant)
Ca element de referinta…sa ne intrebam cum fac sateliții actuali de comunicații, supraveghere si ce naiba or mai face ei acolo sus, de functioneaza bine mersi, fara gaze, petrol, carbuni, etc….livrind o cantitate uriasa de informatie in timp real…sculele astea n-or fi depasit deja tranzitia ?!
Nu vă iluzionați de faptul că la noi consumul de energiei electrică necesară IT nu este ridicat și în continuă creștere. Un sistem AI are nevoie de cât mai multe servere de hosting și baze de date locale pentru a le analiza.
De asemenea, pentru ca informațiile oferite de AI să fie cât mai relevante în marea masă trebuie să aibă nevoie de cât mai multă informație despre utilizatorii mobili (telefoane, tablete, laptop, …) adică un necesar tot mai crescut de sisteme de telecomunicații terestre.
Experimentul ce se desfășoară în prezent în România cu creșterea puterii de emisii cu radiații (de până peste 8 ori peste limitele impuse) a sistemului starlink nu este să fie ceva de bun augur. Dacă în US sau alte state europene nu au găsit să facă experimentul au găsit insă niște băieți „deștepți” pe la noi.
„energia nu se pierde ci se transforma”
de exemplu un transformator are o impedanta care genereaza camp magnetic; cum recuperezi energia asta ?
e vorba de o energie care se consuma pentru a tine bitii in viata si de energia necesara pentru a tine in viata protocoalele de accesare rapida a memoriei; nu cred ca e la fel de simplu ca si cum ai folosi memorii externe, ca raman AI-urile retardate, cu viteza de acces limitata; nu prea ai ce sa recuperezi, ca ar fi ca si cum ai vrea sa recuperezi energia consumata pentru a a muta in permanenta zetta bolovani de colo-dincolo in infinite configuratii; iar atunci cand trebuie sa citesti sau sa scrii pe un HDD sau SSD, nu prea vad ce soluti are procesorul decat sa le parcurga bit cu bit pana cand gaseste adresa sursa sau destinatie, incat ma indoiesc ca poate atinge viteze comparabile celei cu care ar accesa o memorie RAM deja configurata pentru comunicarea datelor intr-o aplicatie non-stop;
Sateliții nu prelucrează la nesfârșit date, cum fac data center-ele. Sateliții de supraveghere colectează date brute și transmit date brute, ceea ce presupune un consum destul de redus de energie.
Statele Unite au mai mulți sateliți de supraveghere, gen Hubble, dar cu telescoapele orientate spre Pământ. Asta nu înseamnă că sateliții aceia filmează în timp real la 30 de cadre pe secundă și nici că transmit spre Pământ filmarea în timp real. Un satelit de supraveghere efectuează o orbită completă în ~90 de minute, la fel ca Hubble sau ca Stația Spațială. Fotografiază doar când e nevoie și doar când se află deasupra locului dorit. După care transmite fotografiile și apoi nu mai face nimic, până nu completează următoarea orbită.
Un data center prelucrează la nesfârșit date. Dacă milioane de utilizatori descarcă de zeci de milioane de ori o fotografie făcută de Hubble, asta presupune un consum uriaș de energie doar pentru data center, nu și pentru Hubble.
Oare cata energie consuma platforma TicToc ? in opinia mea 90 % din ce gasim pe ea fiind gunoi informatic.
Epoca digitală este o infinită înșiruire de 0 și 1 a câte un bit.
La baza a unui singur byte este combinația (01) de 8 biți.
De aici se dezvoltă în kilo, mega, giga, …, zetta, yotta bytes
Dacă este să o luăm digital, instrucțiunile de început-sfârșit al acestei civilizații sunt cuprinse in numai cate sute de bytes!
Instrucțiunile către actuala civilizație au fost foarte clare de la început: nu te pune să mănânci din pomul cunoașterii căci la final se va prăbuși și cerul pe care ți l-ai creat.
Istoria Babilonului cel mare încă nu a luat sfârșit.
Începutul lui a fost cu năzuința lui de a ajunge în cer prin Turnul Babel începând cu munca de jos, utilizând smoala, de s-au împrăștiat pe suprafața terestră și au început să vorbească în diferite limbi (limbaje).
Din acel set de instrucțiuni (de cîteva sute de bytes) ușor „stocabil” în creierul uman, babilonienii au ales dintre cei 2 biți (0 și 1, ON, OFF) bitul ON, numai că instrucțiunile de bază se termină cu bitul OFF.
Cuantica ne spune de asemenea că materia (din care suntem formați) are caracterul dual dat de undă și corpuscul, numai că lungimile de frecvență a undelor energiilor pe care le dezvoltăm nu sunt în spectrul frecvenței energiei undei în care este comanda OFF.
O intrebare, poate filozofica. La ce ajuta acesta babilonie a informatiilor, stocarea, prelucrarea acestora ? si nu este cumva egala cu birocratia care ne sugruma tot mai mult ?
„În prezent, se consideră că economia digitală este vitală pentru creșterea economică și că supremația informației este importantă atât pentru economie, cât și pentru armată.”
si mai departe ” … conform căreia energia este motorul fundamental al civilizației noastre. Cu cât avem mai multă energie, cu atât putem avea mai mulți oameni și viața fiecăruia poate fi mai bună.”
Daca consideram economia digitala de importanta covarsitoare pt cresterea economica de ce o punem la picior de eglitate cu armata ? Este o nebunie !!
In fata provocarilor impuse de niste creiere bolnave atat din domeniul industriei hightec cat si politica, o realitate pe care trebuie s-o acceptam ca atare ?
Ce inseamna pt Marc Andreessen , viata fecaruia poate fi mai buna ? de unde stie dansul ca viata va fi mai buna si nu va deveni un iad technologic in care oamenii vor fi controlati de IA si cei cativa care o vor avcea puterea supra ei ? va deveni China modelul si pt occident in care oamenii vor renunta la libertate in favoarea egalitatii si a unei sigurante superficiale ?
„25. 05. 2024 | În Norvegia, parlamentul a adoptat o lege care oferă consumatorilor dreptul de a plăti pentru bunuri și servicii în numerar în instituțiile fizice. Inițiative legislative similare sunt în curs sau au fost deja puse în aplicare în alte țări.
Legea prevede că, în general, clienții au dreptul de a plăti în numerar în magazinele care vând bunuri tradiționale. Același lucru ar trebui să se aplice și serviciilor vândute în spații pe care clientul le vizitează, cum ar fi cinematografele, restaurantele, hotelurile, centrele de fitness și spa-urile, în cazul în care aceste servicii pot fi plătite într-o anumită formă pe loc.”
Este un pas in directia opusa, mai putina digitalizare, mai multa libertate individuala !! un mod foarte simplu prin care fluxul de date si informatii poate fi economisit, reducerea necesarului de energie !
Vom avea in viitor dreptul la o viata analoga ?
Intr-un clip Leonardo di Caprio anunta ca o va vota pe Camala Harris pt ca dansa va sustine drumul SUA ca pana in 2050 tara sa devina independenta de sursele clasice de energie cu alte cuvinte, resursele regenerabile sa fie cele care vor alimenta necesarul de energie al tarii. Stie oare despre ce vorbeste ?
In Europa carbunele, gazul, petrolul si uraniul sa fie inlocuite cu vant, soare, hidro si biomasa, scenariu valabil si pt SUA ? Hidro si biomasa le putem neglija pt ca aportul lor la necesarul estimat este infim, ramane vantul si soarele ca surse de energie, doua variante care nu pot sub nici o forma satisface necesarul pt ca nici vantul si nici soarele nu pot livra constant din motive naturale energia necesara !
In toata tevatura informatica si energetica , caruta a fost pusa in fata boilor !! respectiv „boii” sunt de natura umana care cred in varianta de reducere a emisiilor de CO2 pana in 2050 catre fantasmagonia „net zero” !!
net zero fiind o aberatie si nicidecum necesar pt ca solutia o ofera insasi natura prin capacitatea ei naturala de absorbtie a CO2-lui, in mari si oceane cat si in soluri.
Cu alte cuvinte, trebuie sa recunoastem, nu avem inca solutiile techologice necesare pt satisfacerea necesarului de energie din resurse regenerabile pana in 2050 !! asa cum vizeaza unii.
Iar daca continuam in acest ritm va fi nevoie de multe centrale pe carbune, gaz, petrol si uraniu pt satisfacerea necesarului de energie, nu de alta, pt gasirea si productia insasi a noilor technoligii care ne vor scapa de ele insa in nici in caz pina in 2050 !!
„Daca consideram economia digitala de importanta covarsitoare pt cresterea economica de ce o punem la picior de eglitate cu armata ?” Pentru ca aceste tehnologii au fost create in special pentru domeniul militar, iar apoi si pentru restul lumii :) La fel s-a intamplat cu toate celelalte tehnologii (GPS, wi-fi, pampersi, etc.). Razboiaele viitorului, se vor baza pe tehnologii dotate cu AI si va castiga cel care va avea „hardware-ul” mai mare si mai puternic.
Inseamna ca de acum inainte va trebui sa traim sub amenintarea razboiului sau cum le numiti „razboaiele viitorului” de dragul unor technologii avansate ?
Sa-mi fie cu iertare, pt pace se poate renunta la foarte multe iar de povestea ca razboiul este motorul dezvoltarii ar trebui sa ne distantam cat de mult daca admitem ca am invatat ceva din trecut. Din pacate dupa cum evolueaza treburile, dorinta de putere si control total ne vor provoca probleme tot mai greu de gestionat/controlat.
Aici este vorba de putere , influenta, control si multi bani, nimic altceva !!
Dintotdeauna a fost razboi, pacea e doar o pauza. Asta e.
Cercetarea in domenii care au tangenta cu apararea e finantata foarte puternic iar rezultatele sint de cele mai multe ori secrete, intangibile civililor. Normal, n-o sa-i dai lu’ Dragostin desene de GAU-8/A Avenger (asta-i tunul ala formidabil de pe A 10) ca Dragostin e mult in fata, el doar porneste calculatoru’ si gata, i se incalzeste caloriferu’, da-i lumea proasta si nu-i cumpara prostiile, dom’le.
Unele dintre misiunile Falcon 9 nu fac publice „la cererea clientului” viteze si traiectorii pentru treapta a doua, adica pe ce orbita or pune ei ce pun acolo. Nu vad care e problema, e o pregatire de razboi, in caz ca, si, locuind in Romania imi convine asta, nu e treaba mea apararea NATO, doar imi doresc sa fie la butoane niste oameni care stiu ce fac. La fel cu otelurile din care sint facute nu stiu ce tevi de tun. Sau turbinele de Abrams.
Zice ca e unu’ Freud care a zis el ca sint 2 kestii care ne mina-n viata de-a cazut cuconetu’ parizian pe spate de incintare si-l pomeneste lumea psihologhiceasca si muiereasca si azi: instinctul de proprie conservare si instinctul de conservare a speciei. (Asa o fi zis. Si da-i si lupta si scrie la gazeta, dom’le! Poate pica si de-o teza de doctorat pe tema spaimelor unora, mai stii? Fie. Pe romaneste sexul si foamea).
Foarte simpatic Neil deGrasse Tyson facind misto pe tema asta: americanii au doua instincte de-astea:
1 – nu vreau sa mor
2- nu vreau sa mor sarac :)))))
Yup. @:) v-a dat raspunsul. Ce vedem in Ucraina nu reprezinta decat 10% din ce ar insemna un razboi pe bune intre SUA si Rusia/China. Pun „/” pentru ca si Rusia, dar si China sunt aliati mai nou si urmaresc acelasi scop.
Americanii n-au dreptate. Atunci cand mori nu mai conteaza daca ai fost sarac sau bogat. Singura vorba inteleapta americana a fost cea enuntata de Benjamin Franklin: „de moarte si de Fisc nu scapa nimeni si sunt singurele lucruri certe din lumea nostra”.
Dragi colegi comentatori, va rog nu intrati in detalii nesemnificative fata de mesajul transmis de dl. prof Crânganu (si dl Mills) și ramineti va rog in domeniul expus si al energiei si informatiei (și invers).
1. un amarit de lap-top are procesorul in el (care consuma electricitate) si mai are si un mic ventilatoraș (sau alt sistem)… DE RACIRE !
2. Toate BIG DATA CENTERS NECESITA RACIRE (cca 40% din Consumul total de energie al data centers este necesar pentru RACIRE !…va rog absorbiți cu atenție și cu grija acest ”amănunt”.
orice energetician mediocru face balante grosiere input/output pe categorii (și nu umbla cu fitze gen cimpuri electromagnetice , durate de utilizare, etc., etc.)…va rog gindiți macro !!
… adică, ce eoliene, solare, sau carbuni sau pacura…IT DOESN.T MATTER !….40% din energia ce o vom baga in Biga Data Centers, o folosim pentru RACIREA LOR (adica a procesoarelor, memoriilor si ”creierele incinse” ale IA) ….adicătelea, eliminam caldura in exterior, in atmosfera…adicatelea incalzim atmosfera, si ajutam CO2 la schimbari climatice (dupa unii) sau nu ajutam CO2 (dupa altii), dar o facem direct…si mai sigur…și mai de netagaduit de nimeni ! (asta se numeste poluare termica-pentru cei ce nu au auzit de acest termen)….WHO CARES ?…atita timp cit transformam direct iernile in veri si verile in arșite
@Dragostin Catalin – lasati-i in pace ca nu aveți cu cine… La orice chestie macro ei răspund cu exemple punctuale.
Referitor la subiectul articolului, ca de obicei, in mare parte nu sunt de acord cu domnul Cranganu. Exista multe discuții care pun sub semnul întrebării utilitatea AI și provocările întâlnite în monetizarea sa, mai ales în zona celor care analizeaza oportunitățile de investiții. Unii spun că AI este o bula mai mare decât Dot.com.
Lucrurile evoluează foarte rapid și din rațiuni economice mulți vor dezvolta AI specifice unui anumit domeniu ( chimie, farma, medicina,…) și care nu au nevoie de toată infrastructura și informația care se toarnă azi in GPT, de exemplu. Toate evoluează, hardware-ul, modelele LLM, concurenta se intensifică. Nu se poate sa nu se îmbunătățească eficiența actuala.
De asemenea rămâne de văzut în ce măsură AI va putea produce idei inovatoare și utile pentru cei care plătesc, sau va eșua propunând la nesfârșit aceleași răspunsuri la întrebările noastre.
Sub nicio forma nu vad posibila colectarea imensa de date pe care o previzionează domnul Cranganu. Acum poate parea cool sa ai mașină conectata la serverele Tesla sau BYD, dar in curând lumea, guvernele, vor realiza pericolele la care se expun și vor limita colectarea de date. Eu personal nu l-aș lăsa pe Elon Musk să-mi reprogrameze performantele mașinii, doar cat sa iasă din perioada de garanție fără defecțiuni.
Am putea discuta la nesfârșit despre cum credem că vor evolua lucrurile, dar lebede negre cum ar fi de ex. revolte ale celor care își vor pierde locurile de munca (milioanele de camionagii americani, daca se va generaliza conducerea autonomă…), pot determina guvernele sa restricționeze foarte mult utilizarea AI. Deocamdată se fac investiții imense ale celor mari: Microsoft, Google, Amazon, Meta, Tesla, cu speranța că vor fi furnizori globali de servicii AI in masă, pentru toți utilizatorii. Imediat ce lumea își va da seama ce vulnerabilitate imensa este colectarea de informație în data center-ele câtorva din afara, va avea loc probabil o izolare, o compartimentare, o naționalizare a serviciilor de AI, astfel încât să fie protejate sănătatea națiunilor, rezultatele cercetărilor, a muncii celor care au utilizat aceste servicii.
Este prematur să face estimări, i-aș aduce aminte domnului profesor. Cranganu despre previziunea unui baril de petrol de până la 400 USD ca urmare a normelor de poluare maritime și a obligativității combustibililor navali cu conținut scăzut de sulf.
Sunteți o dovadă vie că nu se poate dialoga cu cineva care citește cu năduf. Pur și simplu, îmi atribuiți afirmații care nu sunt ale mele, construiți apoi un om de paie și porniți la război ca Don Quijote împotriva morilor de vânt (nu a energiilor regenerabile 🤣). Tot ce este în articolul tradus de mine aparține autorului Mark Mills. Eu nu am scris decât scurta prezentare a autorului.
Mă văd nevoit să vă aduc și eu aminte că în trecutul nu prea îndepărtat ați primit un cartonaș roșu pentru fapte incompatibile cu onestitatea comentariilor publicate pe marginea articolelor semnate de mine. Azi ați violat din nou deontologia comentariilor. Vă acord o pauză mai lungă până la publicarea altor comentarii.
Intre timp exista proiecte pt captarea acestei energii termice insa suntem la inceput asa cum nu exista inca solutii de stocarea energie electrice pt utilizatori industriali pe scara larga, varianta hidro de stocare fiind foarte limitata.
Exista metoda
Ministrul german al economiei ! care inainte sa fie ministru scria carti pt copii i-a trasnit idea ca industria sa produca atunci cand exista energie electrica produsa de moristi si panouri in exces iar oamenii sa folosesca tot atunci aparatele de uz casnic, sa-si incarce masinile electrice etc. etc.
Va dati seama de ce poate fi in capul unui ministru care doreste sa aplice tranzitia energetica prin metode ecologice, adica vant si soare.
„O îndepărtare pe termen scurt de sursele fosile
surse de energie nu este în
în vedere.
Motivele economice vorbesc
împotriva unei schimbări si
trecerea rapidă la utilizarea energiei regenerabile
generatoare de energie. Conceptele existente
bazate pe arderea
combustibililor fosili
vor continuă, prin urmare, merita atenție. În scopul de a realiza
reducerea pe termen mediu a
emisiilor de CO2 două
abordări complementare sunt posibile:
Îmbunătățirea eficienței centralelor termice
și captarea / stocarea
CO2. Aceasta din urmă fiind
cunoscută și sub denumirea de captarea și stocarea carbonului
(CCS), este menită să permită funcționarea unor centrale pe cărbune fără emisii
sau, mai exact, centrale electrice
ale căror emisii de CO2 nu sunt eliberate în
în atmosferă.”
Am citat dintr-un articol mai larg care se ocupa aceste technologii.
Nu. Nu exista centrale pe carbuni care sa nu emita codoi. Nici pe gaze, titei. De la Lavoisier citire, sursa mai de incredere decit al gore.
Faptul ca unii zic ca s-ar compensa cu stocare de codoi in vreun fel sau in altul si ca rezultatul ar fi zero codoi aruncat in atmosfera e o compensare dragostinica cu baza in niste reglementari politico-programatice. A se slabi.
Personal nu vad de ce ar trebui stocat codoi, il stocheaza rocile, oceanul si vegetatia oricum, restul in atmosfera. No, si? Care-i problema? Vorba d-lui JS: aratati-mi un experiment care sa demonstreze ca exista o relatie directa intre variatiile procentelor de codoi din atmosfera si variatiile temperaturii (am modificat putin textul dumnealui fara sa alterez ideea). Un experiment e de ajuns, un milion de texte la tema sint nimic, texte poate produce orice LLM. Stergeti-va undeva cu ele!
Privite de dinafara tonele de investitii in hype-ul AI incep sa-mi apara ca ducind catre ceva similar bulei dot.com
aratati-mi un experiment care sa demonstreze ca exista o relatie directa intre variatiile procentelor de codoi din atmosfera si variatiile temperaturii
O întrebare asemănătoare poate fi adresată unui activist climatic care afirmă că Pământul se supraîncălzește. Că este „prea cald” și că „oceanele fierb” (apud Al Gore):
Un exemplu:
Care este temperatura medie globală de suprafață (GMST) corectă pentru viața pe Pământ și de ce numai aceea?
Vă rog să furnizați un răspuns numeric. Utilizați unități SI și rotunjiți la cea mai apropiată zecime de grad Celsius. Apoi, explicați de ce această valoare este ideală și citați dovezi pentru a vă justifica răspunsul.
@dl.ursu…in prezent, ma straduiesc – asta neinsemnind ca voi si putea- , la o scara mica, la o centrala pe carbune, sa tratez gazele arse, iar din CO2 curat (sau biogenic) +ammonia sa produc ingrasaminte pe baza de N si K (care, oricum ne lipsesc in RO).
si asa scapam de codoi facind o treaba utila
Tehnologia ne ofera solutii !…si, deocamdata, productia asta de ingrasaminte pare o solutie economica !
PS. a nu se intelege ca asta e ideea mea !…e doar o incercare de copy-paste
Vă salut cu deosebit respect!
Cu ani în urmă,ca viitor inginer chimist,(promoția 1970) învățam despre fabricarea industrială a ureei din CO2 și amoniac;procedeele tehnologice de atunci-Montecatini, Chemico, Stamicarbon, Toyo Koatsu – utilizau presiuni de lucru între 160 și 288 atmosfere și 160-220 grade C, fapt ce determina un consum energetic mare;dar termodinamica chimică”nu ne lasă”.
Puteți preciza dacă încercările dvs.,de mai sus se bazează tot pe asemenea procedee sau pe procedee biochimice?
o solutie practica simpla si eficienta ar fi ca pe timp de vara sa intoarcem unitatile PC cu ventilatorul catre utilizator: paradoxal, desi contine mai multa caldura, jetul de la ventilator se simte mai rece; e-adevarat, nu se recupereaza caldura, dar barem se recupereaza ceva din energia ventilatorului;
mai departe asteptam instructiuni, poate inlocuim AC-urile cu niste recuperatoare de-ale dvs.; sau poate scoatem si caldura din pereti, beton, asfalt, atmosfera, iar pana atunci ne mai gandim ce facem cu ea;
Se intampla ca lucrez la doua proiecte undeva pe o insulă in Europa geografică unde doi mamuți IT tocmai au cerut racordare la retea pentru peste 1 GVA si reteaua, de altfel foarte puternică, le-a spus „take a hike”.
Discuțiile in sedintele executive ale tuturor mamutilor IT sunt clare: fiecare data centre va avea automat fie doua sau mai multe SMRs (reactoare nucleare modulare mici). Altfel nu primesc aviz de constructie.
E o chestiune foarte serioasă si consumul centrelor de date intr-o natiune va ajunge in 10 ani sa depaseasca cu usurinta consumul industrial si casnic al acelor natiuni. Natounile care vor avea centre de date puternice pe teritoriul lor vor avea bunastare. Bunastarea va fi direct proportionala cu cate date se prelucreaza intr-o zona de interes strategic care se poate suprapune cu echivalentul pe harta al unei natiuni sau a unui bloc economic format din mai multe natiuni care vor imparti costurile de exploatare a acestor hyper-data centres. Probabil ca o tara ca Rumunika nu va avea nici o sansa daca nu va fi parte dintr-un astfel de bloc. Un comentator zicea mai sus ca energia din aceste centre de date poate fi recuperata : am o mesaj pentru tovarasul cu exemplele din legislatia EU si US cu privire la „energy recovery” – „take a hike”. Cea mai mare parte a energiei care poate recuperata e sub forma de energie termica si e ceea ce se numeste” low grade heat”… adica e nevoie de investitii uriase ca sa o transformi in „high grade heat” … Da’ noh, functionarii cu sânge albastru de la Bruxelles atata pot si specialistii nostri musca
”fiecare data centre va avea automat fie doua sau mai multe SMRs (reactoare nucleare modulare mici). ”
Pare mai degrabă legendă. În prezent nu există niciun design de SMR omologat pentru utilizarea pe uscat și orice omologare va dura cel puțin 5 ani. Probabil chiar mai mult, în Uniunea Europeană. Data centere există și în prezent și garantat nu are niciunul vreun SMR atârnat pe lângă el. O putere de ”peste 1 GVA” necesită cel puțin 3 SMR-uri. Reactoarele de la Cernavodă au 700 MW bucata și nu sunt SMR-uri.
”Bunastarea va fi direct proportionala cu cate date se prelucreaza intr-o zona de interes strategic”
Bunăstarea necesită în primul rând energie ieftină. Orice altceva derivă din asta. Mai multă prelucrare de date nu va ieftini energia. Știm câtă energie se află într-un litru de kerosen, iar inteligența artificială nu va face avioanele să zboare o distanță dublă cu aceeași cantitate de kerosen.
Supravegherea în masă a cetățenilor și alte blestemății din aceeași categorie necesită data centere uriașe și consumuri de energie electrică pe măsură, însă asta nu aduce niciun fel de bunăstare. Pe scurt, SMR-urile fac parte din povestea eternă cu ”viitorul luminos al omenirii”. Cine a vrut energie electrică multă și constantă, a pus în funcțiune reactoare nucleare mari, nu SMR-uri. Finlanda e un foarte bun exemplu, iar Georgia (statul american) e un exemplu și mai bun.
pai pune un Candu pe insula
Chinezii au pus in octombrie anul trecut 2 SMR-uri pe o turbina cu abur care are 210 MW electrici.
Exista si e omologat conform standardelor din China. Ca nu sunt standardele din alte parti indeplinite e o alta discutie.
Un pic de informare nu strica.
@PIFu – „Exista si e omologat conform standardelor din China. ”
Povestea asta a mai fost răspândită de diverși activiști și de postaci pro-Doicești. China poate instala orice dorește ea, dar NuScale mai există astăzi doar fiindcă i-a împrumutat bani Nuclearelectrica.
Ce înseamnă că ”e o altă discuție”?! Nu poți instala un reactor nuclear nici în State, nici în UK, nici în UE, pe baza omologării din China. Orice omologare în State, în UK sau în UE se va desfășura de la zero și nu a început nicăieri.
Există de zeci de ani SMR-uri utilizate pe portavioanele și submarinele americane, dar asta nu înseamnă că este permisă instalarea lor pe uscat. Până și rușii au unul în funcțiune, dar e instalat pe o navă.
Asta asa e, dar ai generalizat si asta nu este in regula.
Nici eu nu sunt fan al aruncatului banilor pe geam cum se intampla cu NuScale mai ales cand chiar CEO-ul lor recunoaste ca sunt mari probleme, dar ai spus ,,nu există niciun design de SMR omologat pentru utilizarea pe uscat”.
Exista, pentru ca partidul a vrut sa-l raporteze ca fiind primul din lume!
da, se stie cam de multicel si…ce-i cu asta ?…si ce sa fac cu informarea asta ?
matale compari sistemele (energetice si economice), si NECESITATILE Chinei (sau SUA) cu ale RO ?
…asta e eroarea mare care o fac cei care nu au masura energy economics…nu tot ce e valabil pe la altii merge si la noi !…daca ma intelegi ce vreau sa spun…aia fac si multe alte lucruri ne-economice (pt ca au si bani si alte interese globale…inclusiv sa-si faca portavioane cu SMR-uri) si din diverse multe alte motive…dar noi ?!…ce ?!…si de ce ?…c-asa e ”moda” ?!
@Mav: nu mi-e clar la ce tovarăș va referiti, dar, personal cred ca acel tov. se refera la niste zone de cunostințe care va sunt niste ”pete albe”…adică necunoscute.
Ma substitui acelui tovaraș sa va aduc la cunostința urmatoarele (chestii tehnologice de care habar n-aveti, dar, si multa alta lume n-are habar…dar, nu va ingrijorați, nu sunteti singurul !)
Deci:
– despre ”low grade heat”: majoritatea sistemelor de racire (inclusiv masina dvs., daca aveti vreuna mai pricopsita care sa va arate temp. lichidului de racire) are temp lichidului (pe tur) in jur de 90 C
– surpriza neplacuta (pt. dvs. care demonstreaza ignoranta dvs. intr-ale energiei si termodinamicii) este ca aceasta ”low grade heat” se poate transforma in electricitate !
– surpriza si mai neplacuta, tot pt. dvs. este ca ajungeti in zona penibilului, spunindu-va ca, pina si in România (pardon…Rumunika) exista (de cca 6 ani !!) instalatii de productie energie electrica din ”low grade heat ” (adica apa de racire de 90 C)….chestia misto este ca se poate produce electricitate si din 80 C max (min) 70 C
– acu, ce sa va mai spun: exista tehnologii (functionale deja si de uz comercial), in care pot produce abur de medie temperatura (pina la 200-250 C) din caldura reziduala (adica apa de racire) ….nu-mi mai bat capu sa va explic ce si cum.
Asa ca, succes pe insula (vedeti, ce spuneti sefilor mamutilor IT de p,acolo, poate aveti ghinionul sa dati de vreunu care stie si va faceti de ris !)
Alternativ, ”take a hike”, sau, sunt niste cursuri de reaclificare…
….si mai alternativ, va pot sfatui ce sa le recomandati ”sefilor IT de pe insula” cum sa-si creasca eficienta (conform reglementarilor si UE si US !).
Ca solutie de avarie, ziceti-le sa faca frig din caldura ”low grade” (si sca scuteasca elecrricitea pt. AC pt satele d eprin prejur (banuiesc ca sunteti prin vreo insula greceasca)
Spor la munca !
Mark Mills: The energy transition delusion: inescapable mineral realities
Nu știu dacă cineva a avut curiozitatea de a urmări prezentarea pe care am indicat-o la începutul articolului domnului Mills (dureză 46 minute). Cele peste 4300 comentarii conțin și ele multe informații suplimentare interesante.
Ceea ce atrage, cel puțin pe mine ca geolog, este argumentul său că deziluzia tranziției energetice este legată (și) de realitățile minerale inexorabile. Pe scurt, planeta nu are suficiente depozite de roci și minerale pentru a satisface uriașele cereri asociate cu toate operațiile de obținere a panourilor solare, instalațiilor eoliene și bateriilor mașinilor electrice și celor de stocare a energiei. Cititorilor mei le-am prezentat numeroase detalii despre aceste provocări geologice în mai multe articole publicate pe această platformă, reluate apoi în cărți recent apărute.
Un alt element de interes al prezentării domnului Mills este că a făcut prezentarea în fața unui auditoriu specializat din Norvegia, țara care, pe de o parte, beneficiază de imense resurse hidro, permițându-i să producă electricitate „curată” pentru vehiculele EV, iar pe de altă parte, exportă din greu petrol și gaze naturale, care asigură țării venituri consistente.
pentru a-mi argumenta cit de cit profesional argumentatia la problematica ridicata, tind sa ma incred mai mult in colegii si organizatiile ”de breasla”:
https://www.iea.org/commentaries/what-the-data-centre-and-ai-boom-could-mean-for-the-energy-sector?utm_campaign=IEA+newsletters&utm_medium=Email&utm_source=SendGrid
Ce este bine de inteles ? ….”industria IA” este foarte ineficienta (energetic) astazi !….despre restul, isi poate imagina oricine orice
@ Crânganu … Multumiri pentru link la prezentarea prof Mills. Kinda scary. O sā ajungem sā facem mining la gropile de gunoi ca sa gasim mineralele pt tranzitia „clean tech”. Evident nici atunci nu va fi de-ajuns, va fi pe o māsea. Sinteza asta ar trebui urmarita de toate guvernele ” verzi” si de toti ciudatii care vor sa salveze planeta „one Tesla at the time”. Problema e cā sunt indoctrinati fara speranta sau pur si simplu prosti.
Din pacate, planeta nu are nici destule resurse fosile de petrol, gaze naturale si carbune – ne uitam la 30, 50, 100 de ani din fiecare pana ajung aproape de zero.
Nuclearul e o gluma si mai mare, resursele de uraniu cunoscute ne-ar tine 10 ani daca ar fi sa rulam electricitatea planetei pe nuclear – cu alte cuvinte, useless.
In loc sa ne uitam la ce nu merge, ce-ar fi sa fim de acord ca avem nevoie de ALTCEVA? Si apoi sa dezbatem ce.
OFF TOPIC
Întâlnirea cu Elon Musk, Lancaster, PA, 26 octombrie 2024
Ieri am participat, preț de câteva ceasuri, la întâlnirea cu Elon Musk, care a avut loc în Lancaster, Pennsylvania, Marriott Convention Center.
După ore bune de așteptare la o coadă întinsă de-a lungul a mai multor străzi și după un control sever al obiectelor personale (nici măcar o sticlă cu apă nu a fost permisă), am intrat în sala de conferințe, alături de circa 2500 persoane din zonă și din alte state americane.
De ce m-am dus, cale de 2,5 ore cu mașina, să-l văd și să-l ascult pe Elon Musk? Pentru că în acest moment, Musk este cel mai important geniu tehnologic de pe planetă: realizările lui în domeniul mașinilor electrice, rachetelor spațiale și sateliților de telecomunicații, printre altele, nu au egal decât parțial cu realizările unui Steve Jobs.
Conferința a fost de tip town-hall. După o scurtă salutare de câteva minute și o invitație la votul din 5 noiembrie, Elon Musk a început să primească întrebări din sală. Subiectele abordate de oamenii prezenți nu au avut deloc încărcătură politică, exceptând un tânăr (probabil democrat) care s-a trezit tam-nisam să-l întrebe pe Musk despre „insurecția armată” de pe 6 ianuarie 2021 și despre poziția președintelui Trump.
Dintre toate întrebările și răspunsurile oferite, două mi-au atras atenția în mod special.
Un tânăr s-a plâns că misiunea de colonizare umană a planetei Marte decurge prea încet și că Pământul este deja supra-populat. De aceea, Musk ar trebui să se grăbească cu planurile și acțiunile sale de terra-formare a lui Marte (a se vedea și articolul meu din 2015, Marte sau Earth 2.0 ? Terra-formarea sau colonizarea Planetei Roșii).
Răspunsul lui Musk a fost foarte scurt: Pământul nu este supra-populat, ci sub-populat. Ca argument, a oferit o comparație șocantă: Așezați fiecare pe o suprafață de 1 square-foot (30 x 30 cm), toți locuitorii planetei ar putea ocupa orașul New York, a cărui arie este de 8,43 miliarde square-feet!
A doua întrebare care mi-a atras atenția a venit tot de la un tânăr: Care a fost cel mai util sfat pe care l-ați primit vreodată în viață și v-a ajutat să deveniți cine sunteți acum? Ce sfat ați da unui tânăr ca să ajungă precum dumneavoastră?
La această întrebare, Elon Musk s-a gândit cel mai mult. Iar răspunsul a inclus numai partea a doua a întrebării:
Sfatul meu pentru tinerii de azi este să învețe și să știe fizică. Nu de dragul formulelor, ci pentru studierea și înțelegerea fenomenelor care au generat acele formule.
Ca geofizician, această remarcă m-a surprins plăcut și, cu toată modestia, m-a impresionat.
M-a fascinat si pe mine Musk pânā când am început sā citesc despre cum si-a facut banii si despre felul in care isi trateazā angajatii. E foarte multā mitologie intretinutā si creatā artificial despre istoria acestui tip. Adevārul e mai nuantat si nu foarte favorabil lui. Mi-a trecut cu totul când am aflat cā îl sprijinā pe Trump care e un escroc ca la carte. Bānuiesc cā aici se aplicā zicala româneascā ” cine se aseamānā se adunā”.
Admir faptul cā are „curaj tehnic” si stie sa isi aleaga echipele care ii fac proiectele. Sper cā nu va deveni un villain deviant, tipic pentru povestile Marvel.
Insurectia din 6 Ian a fost o loviturā in dinti datā democratiei americane (bunā rea cum e ) de niste redneck nespālati. Când intrebi de insurectie nu inseamnā automat cā esti democrat. Eu unul, cred cā madam Harris va fi un presedinte slab dacā va trece de statele cheie si mai cred cā Democratii sunt o varzā si un pericol pentru democratia americana si o economie inovatoare pe termen lung. Dar, personal, astāzi, cu dementul de Putin la Moscova, prefer o casierā la Casa Albā decât un escroc total, narcisist si putin dus de-acasa asa cum e Trump. E prea mult in balantā pentru noi toti ceilalti in Canada, UK si Europa care nu putem vota. E un mister pentru mine cum nu au reusit Republicanii sa isi gaseasca un candidat cu adevarat competent si onest, crescut in spiritul valorilor americane vechi care au facut America ceea ce este astazi. Something stinks. Badly.
Apologies for going off topic …
Arghezi povestea – îşi aminteşte Nichita Stănescu într-un interviu, în 1977 – că fiind copil l-a văzut [pe Eminescu] pe Calea Victoriei trecând în absentă visare. Arghezi era copil şi ce face un copil? Un copil se uită cu ochii lui de copil, curioşi, în ochii tuturor. Tânăr fiind, m-am uitat cu ochii curioşi şi înfioraţi de emoţie în ochii ascuţiţi de inteligenţă şi de sarcasm ai lui Arghezi. Iată cît e de apropiat Eminescu de noi! Ochii mei s-au uitat în ochii lui Arghezi, care s-au uitat în ochii lui Eminescu.
2.500 de oameni s-au uitat aseară în ochii lui Musk. Iar peste ani, când Elon Musk va deveni o legendă a secolului al XXI-lea, și copiii tinerilor de aseară vor putea spune copiilor lor că ochii lor s-au uitat în ochii părinților, care s-a uitat în ochii lui Musk.
Trump este preferatul Wall Street-ului, Harris bate tare catre Europa ecosocialista.
Masinile Tesla nu sunt rentabile, nu produc profit, sunt subventionate cu ajutorul certificatelor verzi, a subventiilor pe care le incaseaza Musk de la statul american, rachetele sale le plateste americanu de rand.
Este intradevar un antreprenor iscusit care speculeaza slabiciunea statului iar sustinierea pt Trump nu este de pomana, Musk o data ajuns in politica ca avea grija sa ajunga destui bani din bugetul federal in cel al firmelor sale.
Cred ca geniu tehnologic inseamna capacitatea lui de a influenta directia in care merge tehnologia. Deocamdata, ca e bine sau nu, Musk e urmat, e un front-runner. Restul, ca primeste bani de la statul American ca sa-i duca astronautii in spatiu sau sa-i lanseze satelitii in siguranta, sau ca se inconjoara de tehnicieni care sunt capabili sa-i transpuna viziunea in realitate, asta e intr-adevar antreprenoriat.
Sunt de acord cu multe din ce spui. Pe de alta parte, cresterea uriasa a numarului de imigranti ilegali (documentata in site-urile mentinute de guvernul democrat) ne arata ca, in eventualitatea unei victorii a Kamalei, puteau fi ultimele alegeri democratice din america – cu supra-popularea corecta, puteau sa castige apoi tot. Sigur, pe terme scurt … Trump e scary, insa pe termen lung e mai scary alternativa, nu?
–––––––––––––––––-
Chiar dacă v-ați schimbat nickname-ul (@Ioan) și adresa de email, suspendarea rămâne în vigoare pentru că în continuare proferați atacuri la persoană, insulte, insinuări etc., care vă descalifică automat.
Deja v-am acordat prea multă atenție, absolut nemeritată.
Încercați să vă plasați panseurile pe la alte articole, poate veți avea succes.
Constantin Crânganu
? locația in thread e greșită bănuiesc.
cine e @Ioan, @Burebista, si cine si-a schimbat iD-ul si de ce sub un alt ID cineva semnează „Crânganu”?
Straniu.
@Mav – ”de ce sub un alt ID cineva semnează „Crânganu”?
Dl.Crânganu i s-a adresat lui @Burebista și a semnat comentariul. Comentariul original al lui @Burebista a fost înlocuit cu ”–––––––––––––––––-”
Activiștii folosesc frecvent mai multe ID-uri, lucrurile sunt intenționat organizate pentru a le facilita asta.
Cool. Sunt mai încet dimineața asta.
Ma duc sa-mi fac o cafea. Poate mă trezesc.
Domnule profesor, cu permisiunea dvs., un mic adaus: …să studieze…și (bio)chimia !
Dar cine a făcut toate aceste minunate legi cu încrengături în tot universul cunoscut astăzi ?
Imi permit o remarca, un square foot are suprafata de 0,092 m2 ceace inseamna ca latura este de 0,3048 m ( ca 30 de cm ) drept comparatie, unei gaini de cusca i se acorda spatiul cat o coala DINA 4 ( 21 × 29,7 cm)
Ceva mai simplu, populatia plantei ar putea fi adunata pe o suprafata de ca. 65 x 65 km ceace intradevar , matematic este o suprafata derizorie raportata la nivelul intregii planete.
Exemplul domnului Musk este doar matematic, oameni consuma resurse de tot felul, atunci calculul arata cu totul alfel, cautand am gasit suprafata de ca. 2000 m2 necesari pt a asigura necesarul de hrana + energie a unei persoane.
Un calcul similar l-a făcut Bjorn Lomborg în exploziva lui carte „The Skeptical Environmentalist”, publicată în 2001. Autorul a calculat că suprafața totală necesară construirii unei gropi de gunoi în care să fie depozitate toate gunoaiele menajere produse de toți locuitorii SUA în tot secolul al XXI-lea ar fi cea a unui pătrat cu latura de 28 km, la o adâncime a gropii de 100 ft (30 m).
Ceea ce mi-a atras atenția a fost comparația pe care Lomborg a făcut-o (Fig. 115 din carte): suprafața respectivă ar ocupa doar 26% din aria comitatului Woodward din Oklahoma (comitat pe care îl cunoșteam foarte bine din timpul lucrului la teza mea de doctorat). Raportată la întreaga suprafață a SUA, bucățica din Oklahoma reprezintă 0,009% din teritoriul național.
Un studiu publicat recent în Nature anunță o descoperire semnificativă:
Prin fotosinteză, vegetația elimină cu 31% mai mult CO₂ decât s-a estimat anterior (157 PgC/an în loc de 120). Aceasta înseamnă că modelele sistemului terestru și calculele referitoare la ceea ce se întâmplă cu emisiile noastre de CO₂ sunt foarte greșite. Iar cunoștințele greșite conduc la decizii greșite.
Detalii,
Terrestrial photosynthesis inferred from plant carbonyl sulfide uptake
Foarte adevarat, iar acesta este doar inceputul utilizarii AI si dezvoltarii de procesoare de mare putere.
„…rata de îmbunătățire a eficienței pentru hardware-ul digital” Pe de o parte, hardware-ul digital este de la an la an, imbunatatit constant si din ce in ce mai eficient energetic, iar pe de alta parte utilizatorii exploreaza din ce in ce mai mult aplicatiile bazate pe algoritmi AI, astfel incat in final consumul de energie depaseste eficienta hardware-ului.
Un exemplu: Apple Watch Ultra 2 este dotat cu un ecran de tip „Always-On Retina LTPO2 OLED” dezvoltat de Apple si care este mult mai eficient energetic decat display-ul OLED (rata de refresh si intrarea in stand by au fost modificate pentru a fi mai eficient energetic, stiut fiind faptul ca ecranele consuma mult). Apple vrea sa implementeze acest display in viitor pe ceasuri si poate si pe telefoane. Antenele GPS si WI-FI su fost de asemenea modificate pentru a fi cat mai eficiente energetic. Cu toate acestea, daca eu ca utilizator final utilizez la maximum aplicatiile ceasului unele cu AI (EKG, puls, foto, filme, navigatie pe Maps, senzori, etc.), in final bateria se va descarca intr-o zi sau in cateva ore, in loc de 5 zile (am facut un test si daca ceasul nu este utilizat decat foarte putin spre deloc, bateria Li-ion trebuie reincarcata abia in a cincea zi la Watch Ultra). Mai mult, am instalat pe ceas si un browser de navigat pe internet. Pot sa citesc articolul pe ceas daca vreau.
De cateva zile insa, imi port vechiul ceas mecanic, pentru ca nu am nici o satisfactie sau motivatie sa mai port ceasul Apple.
Si fără noile centre de date tranziția energetica va dura peste o suta de ani. Ținta de 2050 este o utopie mai stupida decât ținta atingerii comunismului luminat.
Trecerea de la lemn la cărbuni a durat peste 200 de ani si in unele parți ale globului nu s-a terminat încă. Cea de la cărbuni la petrol peste 150 de ani si nici ea nu este terminata. Cea de la petrol la gaze abia a început acum mai puțin de 30 de ani.
Cred însa ca se va ajunge in tarile dezvoltare la o aplatizare a consumului de energie. Deja in USA si UK, dar si in EU cheltuielile pe energie ca procent din GDP s-au aplatizat prin anii 2000-2005. Este o chestiune de rentabilitate economica, când acest cost depășește aproximativ 7-10% ritmul de creștere economica încetinește si in consecința si consumul energetic. In USA acest număr magic era in 2022 de 6.7%. In EU in 2019 cheltuielile pe energie al tarilor EU erau de cca 7% (nu am găsit date pentru ultimii ani, azi el este probabil mai mare), iar in România se pare ca este mai mare decât in EU (as fi chiar curios sa știu cat este in România).
Un alt aspect de care trebuie ținut cont este reducerea creșterii populației in tarile dezvoltate si nu numai. Un articol interesant a fost publicat recent de economistul american Nicholas Eberstadt in Foreign affairs: The Age of Depopulation.
Date de la UNDP arata ca in 2/3 din populația globului exista o fertilitate sub rata de înlocuire. Practic singura regiune a globului unde rata de înlocuire este depășita este Africa sub-sahariană. Autorul spune ca fenomenul nu este unic, a mai exista in evul mediu după epidemiile de ciuma. Eberstadt mai spune ca azi acest fenomen este mult mai greu de rezolvat decât alte probleme cu care se confrunta umanitatea.
Articolul poate fi citit aici: https://www.foreignaffairs.com/world/age-depopulation-surviving-world-gone-gray-nicholas-eberstadt (a one off, după furnizarea de e-mail).
Deși asta ar duce aparent la reducerea consumului energetic, in realitate consumul pe capita a crescut in Asia, inclusiv in tarile in care populație nu creste sau chiar scade de ani buni cum ar fi Japonia, Coreea de Sud, China si Taiwan. Numai mijloace punitive de tip ceausist pot duce la reducerea consumului de energie.
Batem pariu ca va dura sub 100? Explicatia e simpla, se vor termina fosilele mai devreme!
OT: AI-ul e destept
Ma pune dracu sa vad ce-mi recomanda AI-ul pe care mi-l tot baga pe git LinkedIn. „People you might know from … (si-mi da orase, scoli, line of business etc)”, companii, „you might be a fit for …”, „you’re one of the specialists who could write …”, ba azi mi i-a bagat pe Guterres si pe ceva zuza, Roberta Boscolo. Risu curcilor, Ursula mai lipsea! Bon, imi fac o idee si ma apuc de dat din destu-aratator al miinii drepte dind click pe x cind de des pot. Habar n-am, de 6-7 ori pe secunda click, adica „mars, ma!”.
Basteptu-ala de programel AI nu s-a prins nici dupa citeva minute bune ca nu sint interesat de recomandarile lui si i-a tot dat ‘nainte. Eu la fel. Asa ca destu-aratator se simte acuma ca dupa un antrenament de alpinism la scindura (asta-i o scindura atirnata-n tavan si care are tot felul de gauri, pentru toate degetele, pentru doua, pentru unul, pentru doar o falanga, cam asa https://www.sportisimo.ro/yy-vertical/verticalboard-evo/1163416/?versiune=4984286&gad_source=1&gclid=Cj0KCQjw7Py4BhCbARIsAMMx-_Jn55irNaWri8eCunHtaSG1PRUVcKH3DP7Xf_VT2Ncbe–xIo3engAaAi4HEALw_wcB).
Peste citeva ore o sa ma doara ceva la antebrat. Fi-v-ar AI-u’ fara curent, LinkedIn :)))
A propos: n-aveti muschi in degete ci in antebrat, le zicem flexorii degetelor. Vreti sa stiti unde sint ai vostri? Faceti un exercitiu: tineti bratele in fata corpului si stringeti pumnii, apoi deschideti-i, repetati cam de 2 ori pe secunda pret de citeva minute. Si vedeti unde va doare. Nu e cu daca, e cu cind si cita vreme va va durea. Daca exagerati e posibil ca miine sa nu puteti tine un stilou in mina. Bafta! :))))
Ba da, dar de data asta l-am injurat pe „asistentul virtual” de la firma de telefonie pentru ca nu intelegea nici o intrebare. Apoi, dupa cateva incercari si o injuratura, care s-ar putea sa fi avut un rol, m-a transferat la un consultant, adica o fiinta umana (Laura) cu care am corespondat in scris. Acum, sper sa fi fost fiinta umana si nu un AI adevarat, insa „asistenta” m-a lamurit cu sta treaba cu implementarea datelor la ceasurile cu e-sim.
Anyway, va recomand sa injurati mai des, eventual in scris, pentru ca e posibil sa declansati ceva in algoritm, o emotie, o frustrare, ceva care sa-l trezeasca la realitate, din moment ce se cheama ca este „inteligent”. Concluzia: energie consumata degeaba pe niste rahaturi de algoritmi care crapa la prima injuratura.
Am si facut-o. L-am luat peste picior pe zisul Toby, asta fiind un dobi pe post de asistent virtual la Vodafone. Prima oara i-am scris „masina proasta”. Imperturbabil. Ori o fi vreun majordom englez ori nu pricepe. Dupa alte citeva epitete a zis ca ma transfera unui operator uman. Care a aparut suspect de repede si mi-a dat lamuririle cerute. Neuitind, biata fata, sa imi sugereze sa-i dau nota mare cind robotul ma va suna a doua zi sa ma intrebe cum a fost. Nu cu Doby AI ci cu fata. Fetei i-am dat 10 fara sa stiu ce-i de capul ei, cum se imbraca, ce-are-n teasta si asa. Ca si-a facut treaba.
Pentru Doby Vodafone nu accepta note.
Tranziția energetică se întâmplă deja. Tranziție nu înseamnă că va scădea consumul de energie electrică, ci că energia va fi produsă și manageriată altfel.
Google a anunțat că va deveni producător de energie (cu SNR -uri, se pare) și alți proprietari de ferme de servere vor face la fel. Chiar și numai pentru PR, vor avea grijă să nu producă energia de care au nevoie prin ardere de combustibili fosili.
Tranziția energetică va fi reprezentată, poate, de democratizarea producției și distribuției de energie electrică. Această democratizare va schimba fața lumii și de aceea dă fiori reci, unora.
Dacă ați fi citit cu atenție textul domnului Mills și, suplimentar, dacă ați fi urmărit și prezentarea video indicată (doar una din numeroasele sale prezentări, gratuite pe YouTube), ați fi înțeles că tranziția energetică la care se referă textul domniei sale nu înseamnă mai multă energie nucleară precum redeschiderea centralei Three Mile Island din Harrisburg, PA. Pentru că, dacă ar fi așa, de ce tranziția energetică din Germania, bunăoară, a însemnat închiderea centralelor nucleare?
Textul domnului Mills conține o frază care se pare că v-a scăpat:
Cum spuneam, fiori reci…
Sunt un om simplu, am mers la Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Energy_transition
Problemele discutate de domnul Mills în articolul tradus de mine au căpătat o importanță națională.
National Academies of Sciences, Engineering and Medicine vor organiza în perioada 12-13 noiembrie 2024 workshop-ul intitulat Implications of Artificial Intelligence-Related Data Center Electricity Use and Emissions.
Anunțul oficial descrie motivațiile organizării workshop-ului:
Există posibilitatea participării în persoană sau virtual.
În câteva săptămâni se întrunește COP29 la…Baku, tara care exporta cele mai verzi hidrocarburi. Se așteaptă a lumea dezvoltată sa pună la dispoziția lumii mai sărace câteva mii de miliarde de dolari pentru tranziția energetica. Între timp Oxfam a descoperit ca la Banca Mondiala lipsesc câteva zeci de miliarde din fondurile dedicate luptei împotriva schimbărilor climatice.
https://www.oxfam.org/en/press-releases/41-billion-world-bank-climate-finance-unaccounted-oxfam-finds
Și, tot în pregătire, un raport UN constata ca pana în 2030 reducerea de emisii de CO2 va fi de doar 2.6%, raportata la 2019, fata de 43% cat era proiectata. Și nici cele 2.6% nu sunt sigure.
Cam acesta este ritmul tranzitiei.
Vad ca nimeni nu discuta de entropie. Orice proces duce la cresterea entropiei. Faptul ca Terra nu acumuleaza entropie pina la destramarea echilibrului este datorat fotosintezei. Fotosinteza este un proces neg-entropic dar este posibil datorita entropiei produsa in soare. Deci Terra „exporta” entropie. Daca capacitatea de „export” este mai mica decit productia stocul va creste. Oricite eforturi de inverzire se vor face rezultatul va fi mai multa entropie.
PS. DOI: 10.1073/pnas.47.5.724
stimate dle. ”fost”…
ingrozitor cum de-am uitat modalitatea cea mai buna, directa si cu minim de entropie produsa, disponibila omenirii in general si României in special: trecerea de la economia liniara (bazata pe combustibili fosili), la economia circulara, bazata pe bio-economie (agricultura-alimente-energie-mediu-back la agricultura…s.a.m.d)
Stimate dle Dragostin, v-am citit articolele cu mare interes pana acum vreun an dar acum se pare ca ati descoperit perpetuum mobile! Stiti la fel de bine ca mine ca un hectar de grau/porumb/sfecla/orice nu va putea produce suficienta energie capabila sa isi asigure propria exploatare! Povestea cu economia circulara sau bio-economie se mai numeste si agricultura de subzistenta si inca e practicata in Romania si in 80% din Africa!
Tranziția energetică este alimentată de cărbuni!
Consumul de energie electrică se accelerează mai rapid decât pot asigura sursele regenerabile. Astfel, lumea continuă să apeleze la cărbuni.
Previziunile de anul trecut sunt deja depășite. Consumul de cărbune în 2030 este estimat acum cu 6% mai mare decât în urmă cu doar un an.
Detalii,
https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2024-10-21/coal-is-powering-the-energy-transition-more-than-we-d-like-to-admi
Hertz Struggles with $1 Billion EV Losses and Delayed Recovery
Din punctul de vedere al tranziției despre care vorbește articolul domnului Mills, sursele regenerabile de energie și vehiculele electrice se dovedesc a fi mai mult simboluri culturale decât surse de energie și vehicule utile. Nu contează că sunt extrem de scumpe, că nu pot susține nevoile de energie și transport ale civilizației sau chiar securitatea și siguranța de bază. Ceea ce „contează” este SEMNALAREA VIRTUȚII („verzi”) la scară largă.
Ati suparat pe cineva ? nici pe tableta si nici pe telefonul mobil articolul dumneavoastra nu este vizibil !
Am noroc ca am un PC clasic care imi permite sa dialogez iar numarul postarilor este redus comparativ cu cele de la alte articole din trecut.
Aveți dreptate, dar nu știu de ce se întâmplă așa. Nici eu nu-mi pot citi articolul decât pe laptop. Probabil că este vorba despre un setting defect.
Am incercat eu si pe desktop si pe laptop. Articolul Domniei voastre nu apare decit daca apas pe data calendaristica. Nici macar dupa o cautare pe Contributors dupa numele dumneavoastra nu apare articolul asta. (E-adevarat ca se intimpla uzual si la articolele criticului Mircea Morariu). Comentariile noi apar ca de obicei.
Sper ca e doar o setare proasta, fara articolele dumneavoastra platforma asta isi pierde jumatate din valoare si vor scrie iar doar plicticosii (oasele) si schelalaitorii (si oarele) de profesie. Ca Psihologia la Galinacee e stiinta mare.
nea ursu: ar fi jalnic ca cineva sa se supere pe subiecte (si comentarii) mai bune sau mai rele
subiectele, umorul si ironia fina, pot face discutiile mai animate
altminteri totul devine flsc si plictisitor…fara nici un challenge
ca alta idee…, am trimis o propunere de dezbatere: COSTUL CORUPTIEI IN ROMANIA…si, nu cred ca va fi publicat…e innaceptabil da ”rau”, „not aligned”
Stimate Dragostin, comentariile mele nu sunt afisate decat aici !! este jalnic cum functioneaza cenzura din motive ideologice respectiv mainstream.
Tranzitia la energii alternative se va intampla mai devreme sau mai tarziu, oricat ar incerca unii sa nege asta sau sa arunce aiurea cu noroi. Combustibilii fosili sunt in cantitati finite, limitate, iar consumul e in crestere continua. Deci logica ca ele se vor termina la un moment dat sau extragerea lor va dseveni foarte scumpa.
Omenirea nu poate sta la infinit pe niste energii vechi de secole, precum carbune, petrol si gaze. E a mintea cocosului.
Ca vehiculele actuale electrice nu sunt prea performante si sunt scumpe, asa e, dar asta fiindca sunt tehnologiii noi, care necesita timp pt a fi perfectionate. Faptul ca un clovn ca trumpo se opun acestor energii e un semn in plus ca acestea sunt viitorul. Un om de stiinta ar trebui sa-si dea seama ca unul ca trump e opus stiintei.
Omenirea nu poate sta la infinit pe niste energii vechi de secole, precum carbune, petrol si gaze
Nu la infinit, dar pentru o lungă perioada de timp, da. Cel puțin 700 ani.
U.S. Geological Survey (USGS) estimează că resursele globale de gaze naturale din clatrați de metan variază de la 100.000 de trilioane de picioare cubice (TCF) la aproape 300.000.000 TCF. Această marjă largă evidențiază provocările legate de evaluarea precisă a acestor resurse din cauza condițiilor geologice diferite și a stadiului actual al tehnologiilor de explorare.
Dacă ține, cont că în prezent, omenirea consumă ~141 TCF anual, vă invit să faceți două simple împărțiri și să ne spuneți intervalul de timp când se vor fi consumat și gazele extrase din clatrați.
o sa punem 1000 NVIDII, ca populatia creste si cererea de info creste și creste consumul de energie de 10- 15 ori, cei 700 de ani devin 70 de ani, si,,,asta e nimic la scara temporala…deci, tot la regenerabile, vrem nu vrem, trebuie sa continuam sa apelam…cam asa s-ar vedea din partea asta a mesei, nu-i asa !?
Nu sunt un mare admirator al lui Trump dar nu cunosc prea mulți politicieni actuali care au o pregătire științifică. Personal nu știu nici unul. Nici macar in tarile dezvoltate. Ca unii se folosesc de o anumită parte a științei doar atunci când convine agendei lor politice e la mintea cocosului, ca să va citez (de ce nu a gainei, e cocosul mai prost?). Revenind la chestiunea zilei, tranziția energetica fara dezvoltarea energie nucleare este un proiect utopic. Faptul ca ecologiștii si multi politicieni se opun și acestui tip de energie fosila nu-i pune în câmpul celor care înțeleg știința.
Rezistența/trădarea climatică prinde contur. Statele albastre (democrate) sunt pregătite să încheie acorduri private cu China comunistă pentru a-l submina pe președintele Trump și a submina America:
Detalii,
If Trump Wins, Climate Diplomats Are Ready to Bypass US Role
Secret talks are preparing to keep global cooperation alive under an adversarial US president. A second American withdrawal from the Paris accord could turn leadership over to China.
Sunt pe aceiași pagina cu dvs referitor la mașinile electrice, ma surprinde totuși aprecierea recenta a acțiunilor Tesla.
Posibil sa fie legata de trecerea lui Musk în barca Trump, dar un P/E de 134 este extraordinar de mare, as zice excesiv. Investitorii nu cumpăra viziuni politice, ci instrumente de a-si multiplica banii. Practic investitorii plătesc azi 134 dolari pentru un dolar câștigat de Tesla. Marile companii de automobile cu combustie interna au un P/E de sub 10, chiar sub 5.
Trăim vremuri ciudate.
Rețeaua Ethernet NVIDIA accelerează cel mai mare supercomputer AI din lume, construit de XAI
Detalii,
https://investor.nvidia.com/news/press-release-details/2024/NVIDIA-Ethernet-Networking-Accelerates-Worlds-Largest-AI-Supercomputer-Built-by-xAI/
–––––––––––––––-
Din întâmplare sau intenționat, nici NVIDIA, nici Elon Musk nu au anunțat consumul de energie al supercomputerului Colossus și nici sursa energiei necesare. Poate domnul Mills va scrie o continuare la articolul pe care i l-am tradus. Sau poate experții români, atoatecunoscători, ne vor lumina cu cunoștințele lor multidisciplinare.
Dl.Prof. Crânganu,
Tot malițios, imi imaginez ca sunt destui experti români, ca si multi alti experti in energie de peste tot, care ar raspunde cam asa, evident, insa fiind ne-experți in NVIDIA si altele d,astea:
– IA este doar o nouă adăugire (ca și necesarul de aer condiționat, de ex., ca tot se inclazeste vremea) la viitorul ”energy demand” al omenirii…atît si nimic mai mult
– problema ”acoperirii” acestei noi cereri de energie in viitor, (ca e verde sau gri), functionării acestei industrii (ȘI COSTUL INFORMAȚIEI !) va depinde direct de DISPONIBILITATEA energiei (verzi sau gri) și implicit COSTUL ENERGIEI (cît isi va permite societatea sa plateasca)
Ca intotdeuna in istorie, daca este energie se face orice, iar daca nu este energie…”take a hike” cum zicea cu adincă intelepciune pe aici un coleg comentator.
Iar un alt comentator – autointitulat ”un fost” – care pare ca face parte, intr-adevăr – dintre cei ”atoatecunoscători”, incearca sa semnaleze, retoric, ”cum de nimeni nu discuta despre entropie”…chiar asa !?
Este o incercare de a duce discuția la alt nivel, la care nu multi ”se pot inscrie la cuvint”, despre ce a vrut sa spuna, despre, entropia- masura a dezordinii/ineficientei unei transformari ireversibile (de ex. in diagrama i-s, simpla destindere a aburului intr-o turbina amarita este masurata cu i-enthalpia si…voila s- entropia), …sau la scara ceva mai mare, masura echilibrului sistemului (de ex. planeta noastra)…sau, cit de multa entropie creeza omul (incl, prin NVIDIA) sau…prin simpla sa existenta, sau moarte…sau cita entropie induc chiar regeenrabilele
Exact pe aceasta linie ar trebui condusa discutia și nu pe cit gaz sau carbune…sau cite eoliene avem sau punem.
The bottom line: intr-adevar, ireversibilitatea entopiei masoara (este masura) obiectiva a impactului asupra mediului si sustenabilitatii oricarei activitați (na, ca acu, trebuie sa explciam ce e aia sustenabilitate) …si d.aia este combinata si cu/inclusa in LCA (Life Cycle Analysis) necesara pentru evaluarea de mediu (impact)…apropos, asta e scrisa/ceruta si prin legislatie UE
Poate daca am intelege cit mai multi aceste lucruri, poate vom intelege si mai bine de ce este ”zbaterea” asta mare catre regenerabile…sau tranzitie,,,samd…e nevoie de energie curata (impact entropic prezumat mai mic)…ca vom avea totul verde sau nu, asta e o alta problema
Dear Sir,
La ce vă referiți Dvs, contextual, se cheamă diagrame T-S… face sens, cumva… cele cu entalpia se cheamă H-S… de obicei, entalpia se utilizează la tranziții de fază la presiune constantă, energia liberă Gibbs la volum constant, iar energia internă U la temperatură constantă… evident, sunt legate între ele, dar, restul e cam gibberish
Draga Charlie, v-ați ”inscris la cuvint”, intr-un moment nepropice, intr-un domeniu care pare ca nu va e f. familiar…și incercați sa explicați ceva (nu stiu ce) cuiva care cu astea s-a cam ocupat o viata intreaga
Ba m-am referit exact la ce am zis: diagrama i-s (adică, i se mai spune diagrama Mollier), in care explica, (cine o citeste) ENERGIA specifica (KJ/Kg, sau Kcal/Kg) pe ordonata, in functie de abscisa ENTROPIE (tot KJ/Kg)…astea, printre altele stau la baza proiectarii /evaluarii (si am spus clar DE EXEMPLU !…ca sa inteleaga lumea ce am vrut sa spun, dar, se pare ca n-am reusit) schimbarii de stare a unui sistem (abur) intr-o turbina cu abur care produce energie (mecanica) deci, de la o stare a aburului la alta stare a aburului…o masura eficienței este si cresterea de entropie
Evident, aici, entalpia se utilizeaza, exact pe dos la ce ziceați- la tranzitii de faza de la presiuni diferite (adica aburul intra in turbina cu 150 Barg si iese la 0.05 Barg…sa nu mai intrebati cum de avem abur la 0.05 Barg ca nu va mai raspund)
Bottom line: cum am spus, AM DAT DOAR UN EXEMPLU, in care am vrut sa arat legatura MATERIE-ENERGIE-ENTROPIE…ca sa faca sens cumva cum bine ziceți, dar…n-am reușit se pare.
Ce spuneți dvs. despre diagramele T-S este ceva altceva și pentru altceva, bune de ex. pt. randamente Carnot (desi fundamental cam acelasi lucru), dar, vorbind de temperatura vs entropie am banuit ca e mai greu de ”digerat”, decit legatura amintita- materie-energie-entropie.
Acu, poate poate era mai bine sa vorbim de diagrama T-S si sa ne referim la legatura variatiei temperaturii (mediului ambiant) si modul in care inflenta asupra acestuia duce la cresterea (NEAPARAT CRESTEREA !) entropiei sistemului…deci, deterioararea mediului
Oricum, sa va dau un exemplu (practic) despre ceva ”cam gibberish”
Exista o relatie clara, directa si obiectiva intre productia de entropie si impactul asupra mediului și un exemplu (ce sa fac, din nou DAU UN EXEMPLU) simplu sper usor de inteles (SI CARE ESTE IN TON CU SUBIECTUL ARTICOLULUI) este modul in care pierderile de caldura au un efect negativ asupra mediului ! (apropos d euriasele cantitati prezumptive de energie pierduta in spatiu de NVIDIA si altele asisjdere) , Deci, avem un incinerator amarit in care ardem deseuri cu putere calorica de sa zicem 8000 MJ/t (na, ca iar am ajuns la energie/materie, dar n-am ce face) la o temperatura de 1100 C, se pierde cca 3% din cantitatea de energie intrata in incinerator, la o tempertura de referinta a mediului inconjurator de sa zicem 18 C, asta corespunde la o PRODUCTIE DE ENTROPIE DE cca 0,63 MJ/K (K sunt grade Kelvin) pet tona de deseu
Daca umiditatea desuerilor a fost de cca 25% masic, vaporizata complet in proces, iese pe cos sa zicem la 120 C, condenseaza la 18 C, dar cauzeaza O CRESTERE/PRODUCTIE DE ENTROPIE DE 2,3 MJ/K/t deseuri !
Toate astea permit comparatia cu un ”incinerator” (cazan) pe combustibili fosili, cit de rau infleunteaza mediul unul sau altul.
Dar, In general, suntem interesati de entropia produsa d esistemele industriale (si impactul lor asupra mediului…dar, dupa cum ati auzit, exista si niste vaci prin Olanda care maresc entropia sistemului – Pamint – prin emisii de CH4
La modul general, interesant este ca toate domeniile sustenabilitatii (societate-economie-mediu) sunt conectate cu prietena noastra ENTROPIA .
Teoria entropiei sociale zice ca, comportamentul social urmeaza legi din fizica , adica se indreapta spre haos/ineficienta/dezordine in lipsa unii control..cresterea entropieie poate fi cauzata de nedrepgtate sociala, decaderea culturala, educatie, etc.
Insa, un român genial, Georgescu-Roegen (ca tot se spunea ca sunt/sau nu sunt români atoatestiutori) a legat entropia termodinamica de procesele economice. Teoria sa, este ca economia este un proces cu fluxuri diferite (masa/produse si bani…cam cum am incercat fara succes sa exemplific cu masa-energia-entropia) urmeaza aceleasi principii ca si Legea 2-a a termodinamicii, respectiv, toate activitatile economice sunt reversibile si ca atare entropia economica tinde spre maxim. Cheia principala a teoriei sale se refera la interpertarea entropiei data de Clausius, cum ca toate formele de energie sunt transformate irevocabil dintr-o energie utila intr-o forma neutilizabila.
Separat, analiza entropica este f utila si in cazurile energiilor regenerabile (asta este o alta galaxie de discutii), dar, fundamental, justifica dorinta/tendinta omenirii spre energii regenerabile, cu productie mica de entropie
Scuze de lungimea raspunsului, dar, cam astea sunt cu chestiile ”cam gibberish”….Sir.
Lucrurile sunt mai simple decat par. Puteti instala eoliene si panouri solare cate vreti, noaptea e noapte timp in care soarele nu bate iar daca vantul nu sufla pot ecologistii sa-si umfle plamanii sa sa sufle pana le sar ochii de orbite.
Cel mai recent raport global al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că energia solară e pe cale să depășească toate celelalte forme de energie până în 2033.
https://spotmedia.ro/stiri/mediu/panourile-solare-ieftine-schimba-lumea-este-ceva-de-neoprit
Energia regenerabilă este mai ieftină decât combustibilii fosili chiar şi în Arabia Saudită
https://tvrinfo.ro/energia-regenerabila-este-mai-ieftina-decat-combustibilii-fosili-chiar-si-in-arabia-saudita/
Vă invit să citiți și acest articol: Cât costă, de fapt, electricitatea produsă de panourile solare și instalațiile eoliene?. Revedeți, în primul rând, diferențele dintre LCOE (Levelized Cost of Energy) și FCOE (Full Cost of Energy). După aceea, încercați să identificați despre care costuri se vorbește în articolele pe care le-ați indicat.
“The world is embracing the transition away from fossil fuels,” IRENA Director General Francesco La Camera writes, aided by the continuing decline in technology costs.
https://www.forbes.com/sites/jeffmcmahon/2024/09/26/81-of-new-renewables-produce-cheaper-energy-than-fossil-fuels/
excelent indemnul !…cimp larg de dezbateri si opinii !…sa speram calificate, atita timp cit vom intelege ca:
1. LCOE este un instrument de comparare a tehnologiilor INTRE ELE, pentru a le alege…si atit !
2. tehnologiile alese, trebuie sa lucreze INTR-UN SISTEM, care in functie de tehnologiile alese, comportamentul de consum al energiei si resursele disponibile, dau un ALT TIP DE LCOE (al sistemlui, adica, sau, cum se mai zice Long Run Marginal Sistem Generation Cost..adica o cu totul alta mincare de peste)
„Cel mai recent raport global al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că…”
Cu sprijinul guvernului regional, compania Greenalia vrea să exproprieze peste 70 de hectare de teren aparținând agricultorilor spanioli pentru a instala o centrală solară. 100 000 de măslini urmează să fie tăiați.
Hervé Le HYARIC comenteaza: Détruire les oliviers qui sont nécessaire à la vie, au CO2 et à la préservation de l’humidité au sol afin de limiter la sècheresse très importante dans ce secteur, des cons quoi, aucune justification scientifique.
o idioțenie care s-a intimplat, și se mai intimpla si la noi…nu ma refer la maslini
Mai sunt si altele, se instaleaza moristi de vant in zone in care vantul nu prea bate.
BREAKING: Banca Mondială a „rătăcit” o sumă uluitoare de 41 de miliarde de dolari din fondurile destinate schimbărilor climatice, miliarde de dolari nefiind contabilizate. Anchetatorii nu au găsit nicio înregistrare publică clară care să detalieze unde s-au dus banii sau cum au fost cheltuiți.
World Bank Bureaucrats Can’t Account for up to $41 Billion for ‘Climate Change’ Funds
LOL: Oxfam investigators warn that the lack of traceable spending could “undermine trust in global climate finance efforts”.
Posted by Leslie Eastman Monday, October 28, 2024 at 08:00pm
An investigation by Oxfam of the World Bank’s finances shows that anywhere between $24 and $41 billion of “misplaced funds” has gone missing due to “poor record-keeping practices, says Oxfam.
And yes, these funds were likely stolen.
Oxfam:
An Oxfam audit of the World Bank’s 2017-2023 climate finance portfolio found that between $24 billion and $41 billion in climate finance went unaccounted for between the time projects were approved and when they closed.
There is no clear public record showing where this money went or how it was used, which makes any assessment of its impacts impossible. It also remains unclear whether these funds were even spent on climate-related initiatives intended to help low- and middle-income countries protect people from the impacts of the climate crisis and invest in clean energy.
Sunt defapt per total 175 miliarde de dolari sub forma de credite care dispar in „gauri negre” datorita coruptie si lipsei de control.
Ori de câte ori citesc ori aud că Science is settled, că oamenii de știință au stabilit, că nu mai este nimic de dezbătut, că toată lumea trebuie să accepte consensul găsit de cei 97-99,9% experți climatici etc., îmi vine în minte o remarcă făcută de laureatul Nobel pentru literatură, André Gide:
Credeți-i pe cei care caută adevărul. Îndoiți-vă de cei care îl găsesc. (Croyez ceux qui cherchent la vérité, doutez de ceux qui la trouvent.)
Un bun motto pentru viitoarea mea carte.
Domnule profesor,
Aș vrea să pun o întrebare. E o întrebare simplă, dar ar fi păcat să fie luată ca o glumă. Pentru că nu e nici glumă și nici bășcălie. E o întrebare cât se poate de serioasă, mai ales în contextul acestei discuții dominată de multe numere. De la numere mici, la numere mari și foarte mari, de la „kilo” la „exa”, „zetta” și „yotta”.
Întrebarea mea sună așa: Câți biți are adevărul?
Noi știm cum aplaudă două mâini. Dar cum aplaudă o singură mână?
Dacă vă uitați la jocurile paraolimpice există șansa să aflați cum se aplaudă cu o singură mână. Sau promptul: “Amputee Hand Clap“, vă poate exemplifica alte câteva metode.
Cum era de așteptat ați considerat întrebarea mea ca neserioasă, sau în cel mai bun caz echivalentă cu celebrul koan Zen (de acum devenit clișeu): “What is the sound of one hand clapping?”
E știut că un koan Zen nu este menit să primească un răspuns ca atare. „Răspunsul” este o transformare în înțelegerea individului care se luptă cu el. Trebuie să te lupți cu problema, iar această luptă și eventuala înțelegere care rezultă din ea reprezintă adevăratul sens al întrebării.
Dacă revenim la întrebarea – “câți biți are adevărul? “, merită să observăm că nu există un Adevăr (unic și cu majusculă), ci multe adevăruri (fără majusculă) ce se constituie ca răspunsuri la întrebări specifice. …
La fel și la întrebarea: care a fost temperatura globului pământesc ieri la ora 12 GMT? Teoretic am putea pune într-un tabel foarte lung toate temperaturile măsurate în toate punctele de măsură de pe glob și obținem un adevăr cu și mai mulți biți. Important e ce facem cu biți ăștia.
Charles Sanders Peirce vorbește de adevărul (atracției gravitaționale) descoperit de Newton așa:
“When a man desires ardently to know the truth, his first effort will be to imagine what that truth can be. […] He can stare stupidly at phenomena; but in the absence of imagination they will not connect themselves together in any rational way. […] For thousands of men a falling apple was nothing but a falling apple; and to compare it to the moon would by them be deemed „fanciful.” “ (Collected Papers vol.1. paragraph 46)
> Câți biți are adevărul?
E simplu: un bit. Adevarul este sau nu este. Adica 1 sau 0.
Articolul acesta al domnului profesor Cranganu mi se pare de departe cel mai provocator, in sensul cel mai pozitiv al cuvântului, apărut anul acesta in media românească. Mi se face rău doar când mă gândesc în ce mlaștină fetidă trebuie sa coexiste cu mizerii jurnalistice de cea mai murdară speță. In fine…
1. Întrebările ridicate în acest articol pot fi desigur analizate, contrazise, acceptate, amendate, … de alți contributori la subiectele in cauză, cu condiția unei competențe rezonabile in domeniile implicate în discuție. Mie mi se pare evident că abordările acestor subiecte nu pot fi limitate la latura tehnică. Exista implicații politice, geopolitice, ba chiar suveranitatea ale AI. Care sa fie in cazul Romaniei personalitatea publica/politica cu un minim de ‘calificari’ (sa le spunem cel puțin deocamdată asa) care sa îi permită să trateze aceste subiecte cu preopinentii externi (interacțiune obligatorie și de neevitat) de tot felul? Sa fie domnul Burduja? Nu, că tac-su a fost securist și el nu este din ‘sistem’ (SEN, carevasăzică, cum este un domnu Dragostin și atâția alții…), vrea să împingă SMR-urile care știm noi mai bine, se laudă cu producția de gaze, cu hidrocentralele începute de neanicu, și câte alte blestemății împotriva cutumelor și strategiilor care, btw, nu exista de vreo treizeci de ani tot din cauza lui.
Atunci poate domnul Ciolacu, care cel puțin știe număra găurile la covrigi, poate nu de ordinul notelor, dar sigur până la o mie știe. Hmmm… Poate fi o opțiune (sau o obtiune?).
Doamna Lasconi? Dsa este o inteligență nu foarte artificială, e mai mult nativa și instinctuală și poate avea si dansa dificultăți cu numerele mari (mai mari oricum decât sutele de mii).
Domnul general Ciucă? Domnul general Geoană? Deocamdată nu știm de vreo lege pentru decretarea inteligenței votată in Parlament.
Și atunci? Grea alegere pe capul românului…
Articolul acesta al domnului profesor Cranganu…
Vă mulțumesc pentru comentariu, dar articolul nu este al meu, numai traducerea. Mai târziu, voi compila comentariile, le voi traduce în engleză și le voi trimite autorului.
Courtesy Professor Cranganu. E mai bine așa?
DL.Prof.Crânganu, personal, as fi foarte incintat și onorat cu un schimb de opinii, intermediat de/prin dvs. ref. pozitia autorului articolului tradus de dvs. ! La rindul meu, m-as putea erija in purtatorul de mesaje ale unor practicieni…si nu numai români !. Va asigur ca astfel de dezbateri oarecum in contradictoriu, sunt prezente , foarte prezente prin alte comunitati de energie, iar in final, astea nu pot face decit bine
Mi-e teamă că dacă traduc primul dvs. comentariu domnului Mills vă voi face un deserviciu.
Domnul Mills a folosit comparația creșterii numărului de zerouri din ultimele prefixe ale unităților de măsură – Chiar dacă fiecare octet implică o cantitate infinitezimală de energie, volumul mare de operațiuni la scara zettabyte duce la o utilizare importantă a energiei… – pentru a sublinia imensa, incomensurabila cantitate de energie necesară digitalizării, transmiterii și prelucrării informațiilor actuale și viitoare.
Dumneavoastră ați făcut un mic joc de alba-neagra și ați dedus că domnul Mills a scris exclusiv despre simplul fapt ca toți combustibilii fosili disponibili azi (si sunt limitati cantitativ…nu vesnici !) nu ne vor ajunge sa ne ducem la Soare si inapoi de 700.000 de ori?!? De unde ați scos această opinie?
Fără nicio supărare, domnul Mills joacă în altă ligă și nu-i pot propune un schimb de opinii cu dvs. Sine ira et studio…
Stati linistit dl. Prof Crânganu !…n-am cum sa ma supar, constient fiind ca ”suntem din ligi diferite” (si am avut ocazia de multe ori sa joc jocuri diferite si cu alti jucatori, chiar mai acătarii, in imprejurari oficiale, nu pe site-uri). Ligile se compun din federatii si cluburi…eu fac parte dintre ”cei din teren”, care joaca, chiar daca in liga II-a, cu indulgența.
Din acest motiv, imi permit jonglerii in teren (alba-neagra) incercind sa deslusesc ce vrea sa spuna dl Mills cu multimile de zetta-bytes care vor energie și ”incomensurabila cantitate de energie necesara…”…la asa ceva, nefiind in stare sa dea chiar si o estimare grosiera a ceea ce apreciaza Domnia sa ca ar fi necesar, pentru un practician, sceptic, ii lasa acestuia libertatea ”sa joace alba-neagra”, sau ”sa-l lase in offsaid” daca intra in teren sa joace (daca tot ne sperie cu lipsa energiei).
Si pentru buna regula, va ofer dvs. dar mai ales Dlui Mills aceasta de mai jos, participare deschisa (open) care demult sta in preocuparile industriei energetice. si e o ocazie buna pt. dl.Mills sa afle ”din teren” cum gindesc jucatorii reali
COGEN Europe
COGEN World Talks:
EFFICIENT ENERGY SOLUTIONS FOR DATA CENTERS
Monday, 4 November 2024
in care dl.Mills va afla cum industria energetica, propune fabricantilor de octeți, solutii sa ”scape de pierderile de eficienta” de 40% (O CIFRA ENORMA !!!) prin utilizarea trigenerarii. Asa poate nu ne mai sta inima in loc si ne mai linistim din sperietura
La urma urmei, in fapt, chiar ca nu e bine sa- propuneti vreun schimb d e opinii !…recunosc, am gresit, m-am pripit ! si in plus, poate riscul discreditarii ar fi mai mult pt dvs. …ati fost f. elegant in raspuns și apreciez asta mult-
personal cred ca e mult mai importanta pozitia dvs. fata de dl.Mills decit pt. mine (”who, I dont care, honestly”)
Caesar non supra grammaticos.
Clasa politica si sistemul democratic actual nu mai pot rezolva provocarile la care suntem supusi in „lumea libera” si asta la nivel european. Europa este in declin numai ca decidenti nu inteleg, nu vor sa inteleaga sau sunt pur si simplu nu sunt dotati intelectual astfel incat sa faca fata provocarilor.
Democratia „este pusa pe tambal” datorita claselor politice care provoaca tot mai multe probleme, promit si nu fac nimic. Opacitatea politica este „noua ordine” si mai grav, oamenii sunt dispusi sa sacrifice libertatile si drepturile in schimbul unei „linisti si ordini” aparente.
Clasa politica este tot mai mult inlocuiata de technocrati/birocrati necontrolabili , dreptul tot mai politizat.
Nu , inteligenta este la altii, la cei care gandesc cum ne pot „pune cu botul” pe labe !! si totul mascat sub sloganul trasformarii ecologice !!
Dobrogea: U1, U2, U3, U4, foarte probabil și U5, foarte probabil și SMR-uri cat cuprinde. Gaze naturale, eoliene, fotovoltaice, linii de transport energie din Caucaz,
Da, dar nu putem evacua atâta energie din Dobrogea. Pai de ce sa o evacuăm? Avem nevoie de energie electrică în Dobrogea. Da’ de ce? Pentru Petromidia? Construim oțelării in Dobrogea?
No, stupid! Pentru AI Data Centers ridicate în toată Dobrogea, dela Babadag la Ostrov și de la Cernavodă la Mangalia, de alde Google, Meta, Amazon and the like !
Etee, na, n-ai văzut că trimit rușii drone? Enter MK! Big US Army and Air Force Base!
Hei, sa vă vad și să ne vedem cum tratăm chestia asta.
Noutăți despre Tesla și Elon Musk
Compania franceză de energie regenerabilă Neoen SA (EPA:NEOEN) a deschis oficial prima etapă de 219-MW/877-MWh a bateriei Collie din Australia de Vest, care va deveni cel mai mare complex de stocare a energiei pe baterii din țară. Etapa 1 a bateriei Collie a fost pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie, înainte de termenul planificat, a declarat directorul general al Neoen, Xavier Barbaro, într-o postare pe LinkedIn.
Situat în apropierea orașului Collie, în regiunea de sud-vest a Australiei de Vest, sistemul de baterii este echipat cu 224 de unități Tesla Megapack 2XL. Instalația va face parte din complexul de baterii 1-GW/4-GWh Collie, ale cărui planuri au fost inițiate de Neoen în 2021 și aprobate de guvernul de stat un an mai târziu. Neoen a obținut vara trecută un contract cu operatorul australian al pieței de energie (AEMO) pentru faza inițială a uriașului sistem. Etapa 2 a bateriei Collie, de 341 MW/1 363 MWh, va fi alcătuită din 348 de unități Tesla Megapack 2 XL. Aceasta va fi exploatată în cadrul unui contract de servicii de capacitate de patru ore cu AEMO, semnat în aprilie.
Bateria Collie va descărca energie în orele de vârf ale serii, contribuind la atenuarea riscurilor legate de pensionarea centralelor pe cărbune, de utilizarea energiei solare pe acoperișuri și de creșterea cererii de energie în Australia de Vest. „Ne apropiem deja de 5 GWh de capacitate de stocare în Australia și suntem pregătiți să livrăm și mai mult”, a precizat Barbaro.
Sursa,
https://renewablesnow.com/news/neoen-cuts-ribbon-on-219-mw-battery-in-western-australia-872675/
Nature, 25 October 2024
Cererile uriașe de energie ale inteligenței artificiale vor stimula o renaștere nucleară?
Contractele cu Google și Amazon ar putea ajuta, dar aducerea online a noilor tipuri de reactoare va necesita investiții mai mari – și timp.
Detalii,
https://www.nature.com/articles/d41586-024-03490-3#Echobox=1730219440
Din cate am citit mai demult, problema e sa racesti serverele. De unde consumul de electricitate. Erau planuri sa le puna in Islanda dar poate ma insel? Energie hidrotermala si racire mai ieftina cu clima de acolo.
Islanda are vreo 400.000 de locuitori cu totul, e cam cât un oraș de mărime medie din Europa. Acum a ajuns să aibă vreo 6% polonezi, dar e greu de crezut că se pot găsi mii de tehnicieni care să se mute acolo cu tot cu familii, pentru a întreține serverele. Răcirea serverelor ar fi probabil ieftină, dar întreținerea lor ar deveni scumpă. Iar cutremurele și vulcanii reprezintă riscuri serioase privind capacitatea lor de funcționare permanentă.
În plus, la o țară de 400.000 de locuitori în prezent, ar trebui probabil triplate sau chiar înzecite capacitățile energetice, pentru a asigura alimentarea serverelor cu energie electrică. Oricât de ieftină ar fi răcirea lor.
Polonezii s-au dus acolo ca muncitori în construcții, când Bechtel a construit o uzină de aluminiu pentru Alcoa. Iar construirea uzinei de aluminiu a fost posibilă abia după construirea unei hidrocentrale de 690 MW (6 turbine de 115 MW) asta însemnând cam cât un reactor de la Cernavodă, însă fără să atingă același procent de disponibilitate. Deci Islanda nu are în prezent energie electrică pentru servere.
Cu NuScale Power (mentionata in articol) are compania la care lucrez contacte pentru niste masini de gaurit „Baffle Plates”. Nu stiu in romaneste traducerea. Interesant e ca vor sa mearga 24/7 fara interventie umana. Pana si scula se schimba automat dupa un anumit grad de uzura mic. Aliajul e unul cu mult crom scump cu draci. Amortizarea masinilor va fi scurta. Practic nu-i intereseaza pretul masinii.
Muli bani, tare multi…
Iată că după ce a descoperit acum doi ani ca proiectul poster boy al sechestrarii de CO2 nu merge cum era proiectat (CO2 se deplasează dincolo de anticlinalul în care a fost injectat) Equinor admite ca și volumul injectat a fost exagerat.
https://www.desmog.com/2024/10/28/norways-equinor-admits-it-over-reported-amount-of-carbon-captured-at-flagship-project-for-years/?trk=feed_main-feed-card_feed-article-content
Explicația oferita este bizara.
Cea mai bună metodă de stocare a carbonului ar fi să lăsăm lignitul în pământ, acolo unde se află deja. Însă Germania a avut alte planuri, așa că exploatările de lignit merg din plin.
Fără a fi o pledoarie pentru China, un regim dictatorial cu mari probleme și practici discutabile, inclusiv în ce privește aspecte ale tranziției verzi, cel mai populat stat de pe glob merge în direcția tranziției verzi, ba chiar cu viteză. Nu din generozitate, ci din interes.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/7-explicatii-la-basmele-cu-china-smechera-si-europa-fraiera-pentru-ca-e-verde
Din principiu, nu citesc articole publicate de păreriști pe platforme păreriste precum cea pe care ați citat-o. Dar, din curiozitate, am găsit, exact pe aceeași platformă, o altă părere, publicată ieri, care în mare parte contrazice părerea despre China pe care ați semnalat-o mai sus:
Cărbunele rămâne rege peste o planetă care se vrea verde: detronarea e departe
Părerismul deghizat în „jurnalism independent” îmi repugnă și nu îl recomand niciodată studenților sau cititorilor mei.
Există un paragraf care trebuie neapărat citat, în articolul respectiv:
”Pentru clarificare, în timp ce China este ,,liderul’’ zilei în ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, atât per total cât și per capita, America și Europa au produs, istoric, mult mai mult.”
Ăsta e discurs de activist încălzirist, din aceeași categorie cu Greta, din aceeași categorie cu cei care se lipesc cu super-glue de asfalt și din aceeași categorie cu cei care vandalizează tablourile din muzee. Pentru cine a uitat perioada 2008-2016, așa arătau discursurile lui Obama, cât timp a fost președinte.
Între timp, consumul de cărbune a atins cel mai înalt nivel din istorie, după 20 de ani de politici încălziriste. Nimeni nu își permite întreruperi de energie electrică, pentru că neomarxiștii ar zbura urgent de la putere, iar Obama încă se străduiește să-și obțină al 4-lea mandat, prin Kamala.
Nu vreau sa par rautacios, dar oare ce surse a folosit dl. Mills pentru afirmatiile pe care le face in acest articol?
> În primul rând, mașina electrică, care, dacă ar exista una în fiecare garaj, așa cum speră entuziaștii, ar dubla aproximativ cererea de electricitate a cartierelor rezidențiale.
Am intrebat Perplexity.ai si mi-a gasit ca o Tesla 3 consuma in medie 0.25 kWh/mi * 13500 mi = 3375 kWh/an, iar o familie de 3 persoane in San Diego consuma in medie 6000 kWh/an. Deci nici vorba de dublare.
Dar nu exista nici un motiv pentru care incarcarea masinilor sa nu fie programata noaptea, cand consumul e foarte mic in cartierele rezidentiale, astfel incat nevoia de capacitati noi de transport sa fie zero. Apoi exista deja proiecte pilot in SUA care folosesc bateriile autobuzelor scolare pentru stocare de energie ziua si livrare in retea seara, reducand astfel varful de cerere de energie din timpul serii a cartierelor rezidentiale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle-to-grid#United_States
> Apoi, există ideea repatrierii producției, în special pentru semiconductori. […] Restabilirea producției americane la nivelul cotei de piață globale de acum două decenii ar duce la o creștere cu aproximativ 50% a cererii de energie electrică pentru sectorul industrial.
Marea majoritate a semiconductorilor de care sunt ingrijorati americanii sunt produsi un Taiwan, iar consumul anual de energie al Taiwan-ului este similar cu a statului Oregon.
Probabil ca dl. Mills se gandea si la alte sectoare industriale, dar efectul repatrierii productiei de semiconductori ar fi nesemnificativ, si nu stiu de ce ar mentiona doar semiconductorii in dauna altor sectoare mai relevante.
> Și în timp ce apetitul pieței pentru vehiculele electrice este scăzut și, în cele din urmă, limitat, apetitul pentru cipurile AI este exploziv și, în esență, nelimitat.
Orice are o limita, chiar si „other people’s money”.
OpenAI estimeaza pentru 2024 venituri de 3,7 miliarde si pierderi de 5 miliarde, adica cei aproape 7 miliarde luati luna asta de la investitori le-ar ajunge pentru un an numai daca reusesc sa-si stabilizeze costurile. Si nu au cum sa-si stabilizeze costurile totale daca lasa costurile cu energia sa creasca „nelimitat”.
> energia utilizată pentru a permite o oră de înregistrare video este mai mare decât partea de combustibil consumată de o singură persoană într-o călătorie de 15 km cu autobuzul.
Am intrebat iar Perplexity.ai si zice ca un autobuz electric consuma 100-188 Wh/pasager/mila, adica o calatorie de 15 km ar fi minim 1 kWh (un autobuz diesel ar consuma dublu). Un telefon are o baterie de aproximativ 25 Wh, si nu stiu pe nimeni care sa fi terminat bateria telefonului dupa 90 de secunde de apel video (nici macar dintre cei care folosesc „AI” pentru efecte speciale).
Sunt convins ca dl. Mills ar veni aici cu argumentul ca majoritatea consumului e in centrele de date, dar si acolo energia costa bani. Zoom spune ca are peste 300 de milioane de conferinte zilnic, care la 1 kWh/apel ar consuma 10 TWh anual, si la 10 c/kWh ar costa 1 miliard USD. Zoom mai spune si ca are costuri totale de 3 miliarde, din care 1,5 miliarde marketing, 0,8 miliarde R&D, si doar 600 milioane „altele”. Costul energiei nu apare deloc in ultimul raportul anual, desi pe langa video s-au mai apucat si de AI.
https://investors.zoom.us/static-files/b0dac8db-4e35-4dd8-a148-c02a0029b1c5
Elon Musk: I created xAI to have an AI that loves humanity.
“You really want to have a maximally truth-seeking AI. I can’t emphasize that enough. That’s incredibly important. And obviously build an AI that loves humanity.
That’s why I created xAI, to have an AI that is maximally truth-seeking, that aspirationally does love humanity and will seek the best interests of humanity going forward.”
Future Investment Initiative Conference, October 29, 2024
https://x.com/i/status/1851857334592528550
Valencia, SPANIA – formațiuni noroase cu descărcări masive de precipitații.
Valencia: 22 de ferme eoliene
https://www.thewindpower.net/zones_en_3_468.php
Și reducerea „energiei” curenților de aer tereștrii de transport a umidității și a formațiunilor noroase și cu numai 3% se pare că are totuși o anumită legătură cu fenomenele tot mai violente
O combinație „letală”, ar fi și cu dezvoltarea intensivă a rețelelor 5G din Spania
https://www.statista.com/statistics/1480605/spain-5g-coverage-by-area/
Există o legătură etapizată a schimbărilor climatice funcție și de tehnologiile cu emisii tot mai puternice de radiații non-ionizante. Nu au fost analizate pentru că au aceeași curbă de dezvoltare ascensională (energetică și acoperire terestră tot mai mare) cu emisiile de CO2
Motto: Tot ce se întâmplă rău în lume astăzi este cauzat, în ordine, de schimbarea climei (aka încălzirea globală antropogenă), de Donald J. Trump și, ultimul pe listă, Elon Musk (cât timp Musk i-a susținut pe democrații Obama și Biden, el a fost un „băiat bun”. Acum, pentru că și-a declarat suportul pentru Trump, același Elon Musk a devenit un „băiat rău”, pasibil de arestare și alte sancțiuni).
Pentru hărți, grafice și extra-detalii, a se citi: https://irrationalfear.substack.com/p/drowning-in-deception-floods-in-valencia
Nimic nou sub soare ! Una din cărțile lui Al Gore tradusă și în română afirma că ploile musonice deosebit de bogate din India se datorează lui G.Bush junior,contracandidat la președinția SUA la acea vreme și care bineînțeles că nu împărtășea cu democrații cauza „schimbărilor climatice”!
Dezvoltarea urbană și toată infrastructura teritorială este un aspect esențial care face ca dezastrele să aibă un impact puternic asupra unui număr mare de comunități tot mai dens populate.
Dar există totuși o diferență majoră de manifestare climatică actuală față de trecutul nu prea îndepărtat.
Ploile neîntrerupte de lungă durată din trecut și „ruperile” de nori din prezent.
Dacă este să luăm exemplul țării noastre, în trecut suprafețe imense erau inundate în urma ploilor abundente care se „revărsau” PE PARCURSUL MAI MULTOR ZILE, NEÎNTRERUPT (30-40 l/oră).
Acum vedem aceste „revărsări ” de cantități uriașe de apă concentrate pe suprafețe tot mai mici în cantități tot mai mari (de la 60 la peste 100l/oră) !
Dezvoltarea infrastructurii urbane și îmbunătățirile funciare s-au făcut și se fac pe aceste „debite” de ploi înregistrate în trecut.
Dacă este să păstrăm sub observație numai impactul dezvoltării tehnologiei telecomunicațiilor, lăsând la o parte celelalte forme de poluare și dezvoltare ce aduc schimbările climatice se poate observa faptul că „debitele” ploilor cresc oarecum proporțional cu dezvoltarea in diferitele benzi RF.
Astfel, de la apariția 2G, 3G, 4 și 5G cantitățile de apă revărsate devin tot mai mari, pe suprafețe terestre tot mai reduse.
Un fapt observat în trecut, cand aria de acoperire 3G acoperea suprafețe întinse și se implementa 4G.
Având în traseu traversarea a 2 orașe (Arad și TImisoara – orașe de câmpie)) am observat următorul fenomen:
– Până în apropierea celor 2 orașe era înnorat și picura dar din depărtare se vedeau norii mult mai denși de deasupra fiecărui oraș.
– In fiecare din aceste 2 orașe, ploua torențial (eram nevoit deseori să apelez și la treapta a 2-a de viteză la ștergătoare) iar pe măsură ce mă depărtam 5-10km de aceste orașe ploaia scădea din intensitate, uneori abia picura.
– Distanța intre Arad și Timișoara este de cca 50 km
Nu odată am surprins acest fenomen.
Pe la sfârsitul anilor 90 acasă aveam un Intel Pentium de 66Mhz cu 4x1Mram memorii și HDD tot de ordinul mega și o conexiune la internet prin Dial-UP de 0,8-0,9 kb/s (nici un kilo).
La serviciu aveam un telefon mobil Nokia iar acasă un telefon DECT (telefon de linie fixa cu unitate emisie receptie fără fir, activă non-stop, acoperire 200 metri)
De fiecare dată când vorbeam o perioadă mai indelungată la telefonul mobil la serviciu sau eram in casă in camera unde era telefonul DECT percepeam o stranie senzație de rece.
A apărut și google search și prin întâmplare am dat de un site al unui inginer român care resimtea și el aceeași senzație de rece ale undelor radio.
Prevestea o intrare intr-o altfel de iarnă atomică, făcând o anologie cu alte mărturii ale celor care au perceput senzorial radiațiile ionizante atomice ca fiind ceva rece arzător.
Este totuși ceva legat de radiațiile EMF care pot afecta stările compoziției fizico-chimice atmosferice, ceva ce încă nu este deplin studiat și deloc înțeles.
Acumulările noroase observate deasupra orașelor de câmpie pline de antene!
Pentru zona Valencia se cunoaște fenomenul natural al picăturii reci (cold drop) dar inundațiile masive din 1957 au apărut după 3 zile de ploi, or acum după numai câteva ore s-a dezlănțuit prăpădul!
Ceva similar cu ce s-a intamplat in Spania s-a intamplat in Libia cu un an inainte si in multe alte locuri.
https://www.nature.com/articles/s41467-024-49699-8
Notably, over the past 80 years, five flash floods have been recorded in Wadi-Derna, a dry riverbed, occurring in October 1942, October 1959, October 1968, November 1986 and September 2011.
La fel un fenomen natural care trebuie mitigat prin planificari urbanistice. Ma mai lasati cu antenele 5G?
Că tot se pomenea de extra-ordinarul AI.
Programele avansate de proiectare structurală gen CAD sau altele din domenii arhitectural-urbanistice folosesc baze de date statistice meteo, climatice înregistrate pe o anumită perioadă de timp în diferite areale geo-climatice cu rafinare date până în zone restrânse atipice.
Tot ceea ce s-a dezvoltat și amenajat funciar, urbanistic arhitectural până în prezent s-a făcut pe date prea puțin actualizate cu condițiile climatice intrate in schimbare accelerată.
In prezent nu mai avem averse cu maxime de 30-40 litri la cum au fost setate în programe și concepute amenajările până în prezent. Acum apar tot mai frecvent averse cu „debite” de la 60-100 litri în sus!!! Cel mai concret exemplu DUBAI, Emiratele Arabe, acum Spania.
Explicațiile de pe nature .com sunt un pic devenite irelevante datorită acurateței datelor prezentate. Scara de raportare la timp nu este una concludentă, nu există referințe exacte în cât timp s-au desfășurat și dezvoltat la extrem evenimentele 1-3 ore sau 4-5 zile?!!!
Nimic nou sub soare. Noe si-a facut arca stiind ca vin inundatii. De unde stia? Pai de unde sa stie, de la Utnapishtim.
#Robert
Utnapishtim de care pomenești își are „omologul” său creștin, ENOH (Cartea Îngerilor, versiunea etiopiană) a cărui descendent este NOE!!!
În „baza de date” de numai Kâțiva KiloBytes din Cartea Vieții, emisă de la început pentru a previziona sfârșitul, datele de interpretare sunt clare.
Dacă până la sfârșitul sec, XX datele despre viitor păreau doar niște „povești nemuritoare”, acum, acele date nu mai pot fi contestate.
Cum poți să ajungi miliardar peste noapte în SUA? Îți trebuie culoarea politică adecvată și „cestiunea arzătoare la ordinea zilei…”
Detalii,
Overnight Success: Biden’s Climate Splurge Gives Billions to Nonprofit Newbies
ONU afirmă că politicile și promisiunile actuale privind clima sunt „departe de a atinge” obiectivul de 1,5°C
Organizația Națiunilor Unite a afirmat că, în situația actuală, obiectivul Acordului de la Paris din 2015 „va fi mort în câțiva ani”.
––––––––––––––––––––––––
Și articolul domnului Mills spune același lucru, doar cu alte argumente, legate de tranziția improbabilă.
Detalii,
https://www.esgdive.com/news/un-says-current-climate-policies-and-pledges-nowhere-near-meeting-1-5CC/731385/
Dar de asta ce spuneti?
https://www.wsj.com/articles/climate-change-can-take-big-toll-on-asian-economies-inaction-could-cost-more-adb-report-says-f10cb97b?mod=economy_lead_story
Interesant de la WSJ, au ajuns si ei leftisti?
Răspunsul meu depinde de modelul folosit. După cum am arătat de mai multe ori, există diferite modele, unele mai alarmiste, altele mai raționale. Dacă se merge cu modelul alarmist, reiese un articol asemănător celui din WSJ. Este suspect faptul că nu există nicio referință care să ofere cititorilor conștienți și curioși sursa numerelor și sumelor folosite de autoarea articolului. După cum iarăși am mai scris, credibilitatea oricărui articol/studiu depinde de două elemente sine qua non: onestitate și integritate.
WSJ citeaza date prezentate de ABD (Asian Development Bank). By the way, toti presedintii bancii au fost japonezi.
Citind articolul mai bine si neputand verifica datele…cred ca problema lor e ca majoritatea statelor sunt situate in zone predispuse inundarii datorita cresterii nivelului marii.
Indonezia muta capitala de la Jakart la Nusantara din mai multe motive, unul ar fi ca Jakarta se scufunda.
Acum, este CO2-ul antropogen cauza incalzirii globale? Daca nu e, atunci vai de banii aia aruncati in Groapa Marianelor.
Cred că este vorba de raportul Asia-Pacific Climate Report 2024: Catalyzing Finance and Policy Solutions, publicat astăzi, 31 octombrie 2024, la pun preț de $43. Nu am de gând să-l cumpăr și să-l citesc deocamdată, având multe alte treburi de terminat. Poate apare vreun cititor curios și ne povestește și nou ce model climatic a folosit ADB pentru estimările sale.
Politica strutului a capului bagat in pamant, e foarte paguboasa si anti-stiintifica. Din moment ce mai multe tari din Pacific se confrunta cu problema scufundarii unor teritorii din cauza cresterii nivelului oceanului (nu doar Indonezia, ci si alte tari mici insulare), inseamna ca problema schimbarilor climatice e absolut reala. Are mai putina importanta daca e din cauza CO2 antropogen, desi alte motive nu prea exista pe o perioada atat de scurta.
De regulă, nu răspund trollilor – nickname-ul @Hardrada vă sună cunoscut?! Dar hai să fac o excepție pentru a dovedi a n-oară că trollii au o misiune precisă.
Bănuiesc că nu v-ați început misiunea foarte recent (2-3 luni în urmă). Pentru că pe 28 iunie 2024 am publicat un lung comentariu pe care-l reproduc aici și pentru alții care au „insomnii” din cauza ridicării nivelului oceanic:
The New York Times recunoaște că încălzirea globală nu acoperă cu apă insulele Pacificului
Surprinzător, dar plăcut pentru mine, care am pledat pentru adevărul integral, este articol publicat astăzi de The New York Times:
A Surprising Climate Find
Este foarte bizar că ziaristului de la NYT i-au trebuit șase ani pentru a se convinge de o realitate detaliată în studiul pe care-și bazează articolul, studiu publicat în 2018:
A global assessment of atoll island planform changes over the past decades
Cititorii fideli și atenți ai articolelor mele publicate pe această platformă și reluate în ultimele mele cărți au fost informați despre „norocul” atolilor pacifici cu mult timp în urmă.
Poate că exemplul NYT va fi urmat și de alte publicații alarmiste.
–––––––––––––––––––––––
Un alt studiu publicat de Nature Communications în 2018 demonstrează cu date tari următoarele:
Nu mai vă pierdeți timpul cu poveștile secretarului general ONU (UN chief calls rising seas a ‘worldwide catastrophe’) ori cu cele publicate de The Economist (Tuvalu plans for its own disappearance) sau, dacă tot trebuie să vă pierdeți timpul, cereți măcar mărirea soldei.
@dl.robert: pai daca Indonezia isi muta capitala din cauza schimbarilor climatice (cresterea nivelului marii), n-ar trebui sa mutam si noi capitala din Baragan (desertificare si crestere temperatura), in zonele cele mai racoroase ale României – Harghita/Covasna (pe linga intorsura Buzaului) ?
Rezolvam multe probleme:
– scapam de arșița vara (ca iernile vor deveni mai calde)
– geografic, capitala va fi situata in centrul țarii (accea mai usor si echilibrat din orice alt colt de tara in capitala
– si alte avantaje…etc.
Dom Catalin
Jakarta se scufunda datorita politicilor duse de Suharto. Constructii pe verticala si extractia de apa din puturi adanci. Nu prea are a face cu incalzirea.
Cat despre Bucuresti, capitala, parca Ceausescu vroia s-o mute la Targoviste. Dar cred ca, iarasi nu avea a face cu incalzirea, mai degraba cu frica de rusi.
nu e nici o desertificare in baragan, stratul vegetal depaseste 60cm grosime
@ Dom Robert, sunteti foarte serios intr-o incercare modesta de gluma !?…eu ma refeream la altceva…
@Dom Prototipescu, dvs sunteti foarte glumet intr-o problema foarte serioasa. Recomand pag. 33 si 42 – sunt doar poze, nu e nevoie sa citiți tot din asta de mai jos
https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia%20Nationala%20privind%20prevenirea%20si%20combaterea%20desertificarii%20si%20degradarii%20terenurilor%281%29.pdf
CU MENTIUNEA CA: datele Min.Med sunt relative la anul 2020…iar astăzi, situatia este cu mult mai rea !
@dragostin catalin
Deși linkul postat de dv. este adresat altcuiva, curiozitatea m-a împins să văd ce conține pag. 33 pe care o recomandați.
Astfel, am văzut harta din Fig. 3 – Gradul de susceptibilitate climatică pentru procese de degradare a terenurilor și deșertificare în
România (1991-2020). Ceea ce mi-a sărit imediat în ochi a fost pata mare și roșie care acoperă jumătate din Delta Dunării (251876,27 ha – cu două zecimale, adică sutimi de hectar acuratețe). Roșu în legenda hărții indică Extrem grad de susceptibilitate. Nicio altă zonă a României nu se află în tr-o situație de risc extrem de a deveni deșert, și asta mă bucură. Dar Delta Dunării, singura deltă din Europa, se va transforma oare într-un deșert dacă blestemații ăștia de combustibili fosili vor mai fi arși pe undeva?? Asta ar fi teribil pentru țara noastră sau, cum ar spune Caragiale: E căldură mare, monșer!
evident, ca sa fie combatuta musai sa existe;
„În baza PNDR 2014 – 2020 (măsuri similare fiind implementate și prin PNDR 2007 – 2013) s-au înregistrat progrese semnificative…””În perioada 9-20 mai 2022, a avut loc cea de-a cincisprezecea sesiune a UNCCD -COP15, care vizează creșterea, la nivel de țară, a rezilienței la secetă, deșertificare și degradarea terenurilor printr-o inițiativă pilot (“Drought Resilience Accelerator”) ce ar urma să fie implementată în colaborare cu organizații de renume în domeniul schimbărilor climatice (ex.FAO,WMO și alți parteneri).”
„Măsura 10 Agro-mediu și climă prin care fermierii sunt încurajați să aplice practică agricole bazate pe lucrări manuale, evitarea utilizării utilajelor mecanizate…”
„Conform celei de-a șasea comunicări naționale privind schimbările climatice și primul raport bienal (decembrie 2013), autoritățile române au estimat că suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semiaridă sau uscat-subumedă, era de aproximativ 30 % din suprafața totală a României, situându-se în cea mai mare parte în Dobrogea, în Moldova, în partea de sud a Câmpiei Române și în Câmpia de Vest – vestul Câmpiei Tisei (Fig.4).”
„La nivel național, cinci din șase cetățeni cu vârste peste 18 ani sunt dispuși să contribuie la efortul de combatere a deșertificării”
„Prognoza pe termen mediu 2022-2025, varianta de primăvară 2022) evidențiază o serie de amenințări contextuale precum conflictul dintre Rusia și Ucraina, criza energetică determinată de acesta și perturbările în lanțurile de aprovizionare, un nou val pandemic în China ”
„Obligațiile României în cadrul CCD (Convenția pentru Combaterea Deșertificării a Națiunilor Unite) includ stabilirea de strategii și priorități…”
„În ultimele două decade, comunitatea ştiinţifică la nivel mondial a lansat o nouă idee, și anume că, cele mai recente schimbări în climatul de pe Pământ sunt datorate în principal activităţii umane”
@Dragostin
nu eu glumesc cu „strategiile” si „indicatiile pretioase”
daca vreti stiti cum e solul in Baragan va puteti convinge cu propriii ochi chiar pe la sapaturile de impadurire cu noi parcuri eoliene
daca as fi in postura de a aproba o finantare pe baza unui astfel de raport, n-as gasi nici o gluma, dar de-a dreptul m-as tavali pe jos de ras :))
@Dl. Prof. Crânganu
Acest raport al Min.Med. mi-a fost cel mai rapid la indemina si mi s-a parut cel mai sugestiv. Acu, fac si eu ca dvs.: ”eu doar l-am tradus”…e un document oficial, de bine de rau,
DAR,
am citit si alte rapoarte cu analize (inclusiv satelitare) asupra evolutiei deseetificarii solurilor agricole in UE (respectiv Sudul Europei) in ultimii 25 de ani si, situatia nu este deloc, absolut deloc roza, asa ca…
Dar, una peste alta, cel mai relevant este sa ne uitam si sa ascultam ce zic cei din agricultura, legumicultura si pomicultura despre ce influente sufera ei din partea vremii…in ultima vreme…iar cam toti s-au vaitata ca ”a fost caldura mare monser”…acu, c-o fi din cauza fosilelor, c-o fi din cauza soarelui, Dumnezeu stie…
In zona Deltei chiar e zona de desert, cum e si in zona-sudul Olteniei…deja !…si e in extindere (meteorologii zic ca cca 1000 ha/an din terenul agricol intra in stare de desterificare…asta nu zic eu…zic altii, dar vad si eu ! (am ”oameni in teren”)
„Asta devine după facultăți”, spune un personaj din Moromeții. „Facultățile” pe care le citesc eu au ajuns la alte concluzii decât cele din Raportul Min.Ed. De exemplu:
Pe 16 iulie 2024, Yale School of Environment a publicat o detaliată „dare de seamă” (ce nostalgic sună, nu-i așa?) din care citez:
Am scris de multe ori pe această platformă că nu trebuie să privim doar la jumătatea de pahar care ne servește narațiunea favorită sau ne ajută să obținem mai multe granturi/joburi/finanțări de la stat. Dați o căutare pe acest site pentru termenul „înverzire” și veți găsi că l-am folosit și exemplificat din belșug.
@Dl. Crânganu,
Am uitat sa va informez cu ceva f.f.interesant !…apropos de ”pata rosie” …n-o sa va vina sa credeti ca in Insula Mare a Brailei…in mijlocul Dunarii !!…acum se iriga terenrurile agricole, nemaiauzit de decenii…iar asta a fost explicat de specialistii de la Ape…circulatia apelor/pinzelor freatice au suferit si ele schimbari…probabil ca nici Dunarea nu maie ce a fost…iar despre apa din sol si umiditatea acestuia din Baragan, ce sa mai zic…acum, cred ca si Dunarea nu mai curge la fel din cauza arderii carbunilor…sau eolienelor care au fundații de 10 m ingropate in sol de ma indeamna dl Prototipescu sa le inspectez
@dl Crânganu si @dl Prototipescu
ceva din trecut:
https://www.contributors.ro/contradictii-cine-va-forta-romania-sa-devina-100-verde-in-ciuda-opozitiei-comisiei-europene/
==============================================================================
De ce nu vă hotărâți la un nick-name? Adineauri erați @Hardrada, apoi ați devenit @CarlSagan.
Troll-ii nu trebuie hrăniți.
Constantin Crânganu
@ dragostin catalin 01/11/2024 La 21:16
/…/
Cind vorbesti despre apa in Insula Mare a Brailei neaparat trebuie sa vorbesti despre Podisul Casimcei. Asta e cea mai veche unitate din tara, mai veche decit M-tii Macin cum se invata la scoala pe vremea mea, azi stim ca e mai vechi, ~ 560 mln ani – asta-i la sfirsit de Precambrian numit azi si Ediacaran -, si este delimitata de doua falii majore si adinci rau, Falia Peceneaga Camena si Falia Capidava Ovidiu. Drenajul apelor, si al celor pluviatile si al celor freatice din zona este conditionat de cele doua falii, de energia de relief, de fisuratia calcarelor mult mai tinere, jurasice si de permeabilitatea loess-ului ulterior. Sub nici o forma agricultura, irigatiile si „specialistii de la ape” nu pot influenta asta. Nu poate Prof. Dr. Gicuta de la Scoala de Pluguri si nici Drd. Nae de la Scoala de Girle influenta asa ceva, acum si pururea si-n vecii vecilor!
/…/
OFF TOPIC
Cam lung podcastul asta pentru oameni ocupati (26 min.) dar interesant de ascultat; China de ieri si cea de azi.
https://www.rferl.org/a/32789846.html?withmediaplayer=1
Cind era sa-l iau la fragezit pe bietu’ Dragostin (et al – vorba cuiva: pe vremuri meteorologii erau subiect de bascalie, azi sint luati in serios) pentru timpenia cu desertificarea Deltei imi vine in feed ceva mai interesant: „Earth simply does not make rocks like it used to.”
Daca se indoia pina acum cineva ca planeta noastra se raceste de cind e ea. https://www.geologypage.com/2024/08/new-study-supports-stable-mantle-chemistry-dating-back-to-earths-early-geologic-history-and-over-its-prodigious-evolution.html
daca vrei sa fragezesti ceva, scrie la cei care facura raportul-incl. pata rosie…nefiind expert in clima, geologie, etc., eu doar citez, cum spuneam din niste documente bune/proaste, dar oficiale….astea sunt…iți ofer deci șansa unica sa iesi in evidența si sa le corectezi.
mie n-ai ce sa-mi fragezesti, bietu de mine
Cu atatia consumatori de energie e timpul pentru o Sfera Dyson. Unii astronomi cred ca au gasit vreo 4 cautand printre aproximativ 7000 de potentiali candidati.
https://www.space.com/dyson-sphere.html
https://www.cnn.com/2024/06/13/science/dyson-spheres-alien-life-evidence-scn/index.html
Neeeee, Freeman Dyson s-a jucat cu multe idei deseori doar pentru a-si bate joc de cei care-l intervievau. Sferele Dyson solide sint imposibile, precum chiar el a aratat cind povestea a luat amploare si asa au aparut „Roiurile” (Swarm) Dyson.
Colac peste pupaza a mai fost unul, Kardashev, care tot asa, ca sa vezi, ca niveluri de civilizatii si ca kestii si ideile astea sint periodic ventilate cind cutare din presa nu mai are despre ce scrie.
N-am idee de ce Freeman Dyson n-a luat Nobel.
Ei, dom far de nume, eu optimist fiind le cred posibile. Sa fie peste tot cum e in Reykjavik in hoteluri…daca ti-e cald in camera, deschide fereastra. 😁
Sfera Dyson e o fantezie de prin anii ’60, care nu rezistă la nicio analiză logică.
Dat fiind diametrul orbitei Pământului și viața abundentă pe care o găzduiește, o sferă Dyson ar ieși un pic cam mare și ar fi în permanență deteriorată de meteoriți. Iar a detecta radiație IR și a pretinde că vine de la o sferă Dyson discreditează orice (astro-)fizician.
O teorie mai veche, cea care sustinea ca o maimuta poate scrie la masina de scris o opera de-a lui Shakespeare daca are deajuns timp, a fost contrazisa de niste oameni de stiinta australieni. 🙈
https://www.bbc.com/news/articles/c748kmvwyv9o
Pe cand niste oameni de stiinta vor demonstra ca clima nu poate fi prezisa precis prin modelare? 🤔
Celebs Always Know Best #politics #rickygervais #influencer #wellness #beauty
https://www.youtube.com/shorts/tw5Tzx3QpZQ
Chiar dacă tranziția energetică ar avea loc, clima Pământului va continua să se schimbe mult timp după ce omenirea ar ajunge la emisii nete zero.
Aceasta este concluzia expusă de un grup de cercetători australieni într-un studiu publicat pe 30 octombrie 2024. O concluzie pe care am așteptat-o după ce am prevăzut-o de multe ori în articolele și cărțile mele.
Folosind șapte modelări diferite executate pe Australian Community Climate and Earth System Simulator, autorii au investigat viitoarele evoluții ale climei (topirea ghețarilor, creșterea temperaturii etc.) în condițiile în care obiectivul Net Zero emisii de CO2 ar fi atins și menținut 1.000 de ani.
Chiar și în aceste condiții, schimbarea climei va continua inexorabil: temperatura va continua să crească, deși într-un ritm mai lent decât în prezent. Legea de fier a evoluției unei interglaciații nu va putea fi oprită la comanda și voința oamenilor politici sau al consensului climatic actual. În oricare tratat serios de climatologie este stipulat un adevăr inconvenabil: o reducere bruscă și totală a emisiile antropogene de CO2, efectul de încălzire al acestora nu va dispărea decât după multe sute de ani (the lingering effect). Cea mai mare parte a încălzirii ar avea loc la suprafața oceanelor; temperatura medie pe uscat s-ar modifica doar puțin.
P.S. Deja am bănuiala că un astfel de studiu, chiar dacă a fost peer-reviewed, nu va rămâne imun la atacurile în numele corectitudinii politice. Mă tem că și acesta va avea soarta altora, care au fost retrase, mai devreme sau mai târziu, pentru că contrazic actuala paradigmă climatică. Faceți o copie a studiului cât mai este disponibil pe internet!
Detalii,
Exploring climate stabilisation at different global warming levels in ACCESS-ESM-1.5
„Acest studiu sugerează, de asemenea, că orice întârziere în realizarea emisiilor nete zero poate avea consecințe pe termen lung și poate face mai dificilă realizarea unor GWL scăzute fără emisii nete negative substanțiale. Acest lucru se adaugă la numeroasele dovezi (IPCC, 2021a) care arată beneficiile reducerii mai rapide a emisiilor și ale atingerii unui nivel net zero al emisiilor de dioxid de carbon”
Ce inseamna GWL ? iar dupa cate inteleg studiul sugereaza ! realizarea cat mai repede a reducerii emisiilor zero altfel va fie de rau ! peste nu se stie cati ani !
Cu alte cuvinte stim ca nu stim nimic !
GWL = Global Warming Level
Inteleg ca teoria e intotdeauna mai interesanta, dar chiar nici unul dintre cititori nu a fost interesat de faptele concrete prezentate de dl. Mills? De pilda acest „fapt surprinzator”:
> energia utilizată pentru a permite o oră de înregistrare video este mai mare decât partea de combustibil consumată de o singură persoană într-o călătorie de 15 km cu autobuzul.
George Kamiya, care studiaza chiar impactul digitalizarii asupra consumului de energie, a ajuns la o concluzie un pic diferita:
> To put it in context, my updated estimate for the average carbon footprint of a half-hour Netflix show is equivalent to driving around 100 metres in a conventional car.
https://www.iea.org/commentaries/the-carbon-footprint-of-streaming-video-fact-checking-the-headlines
În articolul pe care l-am tradus, autorul a inserat multe link-uri pentru documentarea datelor folosite. Din păcate, paragraful semnalat de dvs. nu are referință. Îl voi contacta pe autor pentru a-i cere referința folosită.
„energia utilizată pentru a permite o oră de înregistrare video este mai mare decât (…) ”
[… whatever]
Genul ăsta de comparații sunt complet lipsite de sens, iar un om serios nu ar trebui să se amestece în ele. Nu contează de câte ori se poate înconjura Pământul pe la ecuator cu lungimea totală a mașinilor diesel fabricate de Volkswagen și nu contează dacă Ford a fabricat mai multe sau mai puține mașini decât VW.
Ce înseamnă ”o oră de înregistrare video” ? O oră de program TV? O oră de înregistrare de pe ecranul calculatorului? Comentariul ăsta îl scriu de pe un Mac Pro la care pot să apăs Cmd+Shift+5 și începe să înregistreze întreg ecranul sau o porțiune selectată din ecran. Consumă semnificativ mai multă energie electrică dacă înregistrez ceva de pe Youtube, comparativ cu perioada în care doar scriu comentariul? Contează energia consumată la scrierea pe harddisk?
Ce înseamnă ”partea de combustibil consumată de o singură persoană într-o călătorie de 15 km cu autobuzul”? Erau 7 persoane în autobuz, erau 47 sau erau 117? Astfel de comparații permit orice concluzie, deci ar trebui complet ignorate.
Redau mai jos răspunsul integral și netradus primit de la autorul articolului, domnul Mark P. Mills:
Constantin,
I’ll set aside the fact that there is considerable debate, and very wide boundary assumptions, needed to come up with the comparison; something I’ve studied for a long time.
And, for reference, when I refer to “video” it is not necessarily movies, but I often refer to Zoom or equivalent, as the example I’ve often used is a student Zooming instead of taking a bus to go to class. An hour Zoom group of, say, 6 entails close to 10x the data (and energy) of an hour of movie.
In any case… let’s assume a movie since the reader’s objection refers to the IEA and Netflix.
That said, we can take at face value the (questionable) IEA figure;
-they note a “half-hour Netflix show is equivalent to 100 metres in a conventional car.”
To start, we’re talking one-hour, so that’s 200 metres.
Then we’re talking a bus ride, not a car; the former is ~900 btu/pass/mile & latter ~3,000 btu/pass 660 metres.
https://www.bts.gov/content/energy-intensity-passenger-modes
Then if we assume high-definition movie (which I do since most prefer; the IEA uses old low-res data), there are at least 3x more bytes transmitted (by definition, 3x more energy needed; ultra high-def is >7x standard) ~2000 metres.
One can/should include the higher energy cost of data transmission on wireless networks for many users; wireless is much more energy-intensive, and more than offsets the lower energy use of the ‘phone’ or tablet screen vs a big-screen TV.
Finally, all these analyses (including IEA) ignore the upstream energy cost to produce the hardware itself; since compute/telecom hardware has a very short useful lifespan (<5 years), in a proper energy accounting, one adds this in pro-rata. Overall, the manufacturing of ICT devices is about co-equal to the annualized, pro rata energy of operating the networks themselves. 4000 metres
Bottom line, “video” (not a movie) can easily equal 20 km of per-passenger bus energy; if we think only a movie, could be ‘just’ 4 km. The general point of course stands. It’s much more than people think reflexively.
And yes… energy efficiency of the networks is improving, joules/byte; thus far the demands for bytes for everything, including video, are rising at a far faster rate.
Impresionant cat de repede si detaliat v-a raspuns D-le Cranganu.
La Noblesse Oblige.
Multumiti-i si din partea mea pentru raspuns domnului Mills, dar oare ati omis sa-i trimiteti si linkul catre articol?
Citatul meu era doar un „soundbite”, ales doar pentru comparatia cu masina, dar articolul contine si un numar concret, care l-ar fi scutit de transformari superflue: „streaming a Netflix video in 2019 typically consumed around 0.077 kWh of electricity per hour”.
> Then if we assume high-definition movie (which I do since most prefer; the IEA uses old low-res data), there are at least 3x more bytes transmitted (by definition, 3x more energy needed; ultra high-def is >7x standard) ~2000 metres.
Nu am vazut nicaieri in articol ca 0.077 kWh se refera la filme SD si nu la o medie, dar daca luam asta de buna ar insemna ca o ora de video 4K consuma 7 * 0.077 kWh = 500 Wh = 14 centi (la preturile din Romania).
> wireless is much more energy-intensive, and more than offsets the lower energy use of the ‘phone’ or tablet screen vs a big-screen TV.
Articolul IEA include consumul pentru 4G si e minuscul comparat cu un TV de 50′ (0,9 W vs. 120 W, in 2020).
Ca exemplu concret, telefonul meu se incarca in 1.5 ore la 20W si ma tine aproape 10 ore pe Youtube sau Zoom. Operatorul meu de telefonie (Digi) ofera abonamente 5G cu date nelimitate la doar 2 euro/luna, si ar fi in faliment de mult daca ar da pe energie mai mult de 50 centi = 3.5 kWh.
> Finally, all these analyses (including IEA) ignore the upstream energy cost to produce the hardware itself;
Poate ma insel, dar mi se pare ca nici dl. Mills nu a inclus in costul de ~900 btu/pasager/mila energia consumata pentru constructia autobuzului, mentenanta drumurilor etc.
PS: 6 participanti intr-o conferinta Zoom inseamna 6 persoane care nu au calatorit cu autobuzul la birou, deci comparatia corecta ar fi intre o conferinta de 6 participanti de 1 ora si o calatorie cu autobuzul de 90 km.
Pentru că ați adus în discuție telefonul dvs. vă invit să citiți o analiză interesantă publicată de profesorul Vaclav Smil în 2016:
Your Phone Costs Energy—Even Before You Turn It On
It takes energy to make things, and the two best things to illustrate the point are phones and cars
Am tradus doar două paragrafe (datele sunt la nivelul anului 2015):
Nu ma surprinde deloc sa aflu ca productia a 1 kg de electronice consuma mai multa energie decat productia a 1 kg de tabla. Dar de ce sa le comparam asa, cand in marea majoritate a cazurilor si 2000 kg de masina, si 200 grame de telefon au tot un singur utilizator? Doar pentru ca majoritatea oamenilor nu-si permit o masina?
Pe partea de centre de date, mi se pare ca autorul a incercat sa faca niste extrapolari, dar nu i-au prea reusit. Cel putin cand e vorba de consumul global de energie electrica, el spune ca se va ajunge la 10% in 2020, dar IEA zice ca a ajuns doar la 500-700 TWh in 2022, sau < 2.4% din totalul de 29000 TWh.
https://www.iea.org/energy-system/buildings/data-centres-and-data-transmission-networks#tracking
https://www.iea.org/data-and-statistics/data-product/electricity-information
PS: IEA mai raporteaza si 100-150 TWh folositi in 2022 pt. crypto. Deci AI-ul trebuie numai sa-si puna un pic mintea la contributie, sa duca pretul bitcoinului la 0, si se va lafai in TWh.
Nu stau sa numar TWh ca nu ma pricep. Ce vad e ca sunteti incrancenat si cautati cu tot dinadinsul sa aveti ultimul cuvant. E neprincipial mai ales aici unde Dl Cranganu depune efort, timp si alte resurse pentru ca noi cititorii sa avem parte de informatie necenzurata verificata si nealterata politic.
PS. masinile in ziua de azi au calculatoare mai puternice decat un telefon. Nu-s tabla ca nu vorbim de Jiguli 1200
Dialogul imposibil:
-nu poți dialoga cu oameni de rea credință
-nu poți dialoga cu mincinoșii și calomniatorii
-nu poți dialoga cu cei care îți lipesc etichete și te reduc la acestea
-nu poți dialoga cu anonimi care nu își asumă măcar propria identitate
-nu poți dialoga cu țopârlani care nu te respectă, te înjură, te iau de guler și știu ei mai bine decât tine orice
-nu poți dialoga cu cretinii, nebunii, fixiștii, mitomanii (adesea anonimi) ai net-ului
-nu poți dialoga cu cei incapabili să citească corect și până la capăt un text și care nu au disciplina intelectuală de a urmări un argument
Sau poți, dar e pierdere de timp și sursă de enervare.
Adrian Papahagi, 2013
Domnule Cranganu, puteti sa-mi explicati va rog cum se impaca aceste doua reguli ale domnului Papahagi?
-nu poți dialoga cu cei care îți lipesc etichete și te reduc la acestea
-nu poți dialoga cu cretinii, nebunii, fixiștii, mitomanii (adesea anonimi) ai net-ului
@Robert nu tin sa am neaparat ultimul cuvant. Am vrut doar sa-i atrag atentia domnului Cranganu ca articolul pe care l-a citat nu se bazeaza pe date reale, ci doar pe speculatii ale autorului, si daca vrea date concrete are unde sa le gaseasca.
Tot @Robert: nu inteleg cum puteti pretinde ca ati invatat ceva din articolul domnului Mills daca „nu va pricepeti” sa comparati doua numere in aceeasi unitate de masura.
Se poate explica, „dar e pierdere de timp și sursă de enervare.”
Un efect al AI care n-a prea fost discutat in articolul acesta. Inafara de cresterea consumului de energie necesar tranzitului de informatie mai e acela necesar manufacurizarii de hardware nou cat si pentru reciclarea celului vechi. Interesant mi se pare ca D-l Milles a mentionat tangential, in comentariul de mai sus, costul asociat pentru hardware nou. Citez:
Finally, all these analyses (including IEA) ignore the upstream energy cost to produce the hardware itself; since compute/telecom hardware has a very short useful lifespan (<5 years), in a proper energy accounting, one adds this in pro-rata. Overall, the manufacturing of ICT devices is about co-equal to the annualized, pro rata energy of operating the networks themselves. 4000 metres.
Cum e cu reciclarea?
https://www.dw.com/en/e-waste-from-ai-computers-could-escalate-beyond-control/a-70619724
O veste bună: Domnul Mills a confirmat participarea la întâlnirea cu studenții și colegii mei de la Brooklyn College și Graduate Center of CUNY pentru joi, 7 noiembrie. Titlul prezentării sale este: Energy: Demand, Supply, (Mineral) Realities. Dacă doriți să formulați întrebări, postați-le aici și i le voi transmite. Faptul că a reacționat imediat și persuasiv la comentariul postat de @Un Curios mă face optimist.
Va multumesc Domnule Cranganu.
Nu pot vorbi decat despre ceea ce stiu. In special despre cresterea masiva a nevoii de oteluri speciale refractare cu mult crom (metal cu probleme) zirconiu nichel etc. Sunt deasemene implicatii geopolitice.
Nevoia e in crestere datorita, nu numai, dezvoltarii de reactoare nucleare modulare. Materia prima (tabla groasa) folosita in schimbatoarele de caldura costa enorm. Nu cu mult timp in urma o masina unealta mai mare era considerata investitie capitala iar materia prima, sa-i spunem, un produs fara valoare adaugata inca. In industria de care vorbesc, o piesa prelucrata poate costa mai mult decat masina. Sigur ca prelucrarea/piesa dureaza cateva luni dar e un paradox aici.
Cam atat ca nu-mi permit sa-i iau prea mult timp D-lui Profesor Mills.
Iarasi va multumesc pentru oportunitate.
O mica mare rectificare:
„crom (metal cu probleme) zirconiu nichel etc.” a se citi ” crom, cobalt (metal cu probleme), zirconiu, nichel etc.
@dl.Robert-inca o mica rectificare: fyi . combustibilii nucleari de la CANDU-Cernavoda, sunt fabricati, in principiu, din peleti de Uraniu natural, introdusi in tuburi de Zircalloy (aliaj de Zirconiu)….o cantitate f. mare de zirconiu, care constituie ”nuclear core” a reactorului.
Zr (ca si Ti), metale neferoase, sunt produse din minerale-uzine de obtinere a metalelor pure-prelucrare-depozitare dupa folosire
Oricine isi poate imagina cantitatea de energie folosita pentru astea (si poluarea adiacenta)
La asta, mai putem adauga cam acelasi circuit pentru fabricarea combustibilului denumit Uraniu – natural (la CANDU) sau imbogatit (la PWR, BWR, etc.) sau supraimbogatit (la SMR)
La astea de mai sus, mai adaugam la CANDU, productia de apa grea (D2O), care s-a facut la Fabrica de apa grea de la Drobeta Tr.Severin…unde a functionat timp de cca 30 de ani, o termocentrala pe carbune care a livrat energie (electrcia si termica-abur) pentru procesul de fabricatie a D20.
In rest, totul este bine !
Dom Catalin, eu vorbeam de schimbatoare de caldura, in special de „tube sheets”, capacele schimbatorului. Unul, inainte de prelucrate cantareste cam 30 de tone, dupa prelucrare mai putin de jumatate. Spanul e colectat si trimis inapoi la topitorie. Prelucrarea dureaza 2 luni. Bunul simt imi spune ca e vorba de schimbatoare cu sare topita.
Am mentionat zirconiu dar cine stie ce retete secrete mai au si astia.
Mai nou rachetele lui Musk au invelisul din tabla de inox refractar. Noroc ca se intorc la mama acasa.
Cam off topic comentariul.
Dom Robert, eu as zice ca suntem in aceeasi galaxie – fabricatie materiale sofisticate cu metale rare, energie, pierderi, etc.
Dvs. vorbeati de SMR-uri, iar moșu, așijderea, apăi, oțeluri speciale din capacele schimbatorului (noi in energie lezicem ”placi de baza”), dar, cam tot asa, sa vedeti la reactoarele nucleare PWR (Pressurized water R), grosimi ale vaselor de presiune…si aliaje, si placari, etc., etc.
Daca astea-s off-topic…mea culpa
Dom Catalin, vorbeam de SMR, asa-i. Astia vor sa le scoata pe banda rulanta. De aici intrebarea mea legata de cresterea nevoii de aliaje inalt aliate. Centralele nucleare clasice dureaza ani buni de zile sa le contruiesti si sunt relativ putine.
Uneori mi-aduceti aminte de un personaj din Peripetiile Bravului Soldat Schweik pe nume Colonel Friedrich Kraus von Zillergut.
Numai bine.
Dom Robert, cum zisei, daca n-am inteles, daca-s off-topic, și nu ne-am brodit la intelegere, …mea culpa.
Daca matale eu, chiar si așa, iti amintesc de dl Colonel de Schweik, imi permit sa gindesc ca si matale imi amintesti in atare imprejurare de un anume personaj din Caragiale
dl prof. Crânganu,
Profit de ocazie sa intreb cum vede dl.prof.Mills urmatoarea problema (este legata si de ”uriasele cantitati de energie” necesare IA, dar, si de uriasele cantitati de energie pierdute cu aceasta ocazie, cu racirea ”instalațiilor” IA), comuna multor activitati umane:
– Cum foarte bine spunea Prof. Peter Novak, ”…We are paying for the quantity of energy but we are using only the quality (Exergy) of energy…”
– și cum, de fapt, din consumul de energie primara, majoritatea este destinat energiei termice (caldura sau frig !), iar energia electrica este pe locul II (in general raportul este 60/40)
– inerent, o sursa majora de poluare este energia termica deseu (waste) eliminata in atmosfera, in TOATE SECTOARELE (industrie, populatie, energie)
– cum legislatia UE (dar si in US) ! sunt bazate pe Legea I a termodinamicii (cantitatea de energie este considerata in evaluarea ”eficientei”) și este usor de demonstrat ca sunt tehnologii considerate ”eficiente” după L-I, dar de fapt ”ineficiente” dupa L-II a termodinamicii.
INTREBARE: nu cumva fara luarea in considerare a Legii-II-a a termodinamicii, INCALZIREA GLOBALA (care credem noi ca e datorata omului) NU VA INCETA NICIODATA ? (indiferent cite tehnologii ”curate” vom utiliza !).
Nu cumva analiza exergetica da posibilitatea unui ”numitor comun” de evaluare ”legala”, obiectiva national, international, etc., in mod stiințific ?
”Cum e cu reciclarea?”
Poza aceea de pe Deutsche Welle e pur și simplu mincinoasă: apar acolo niște imprimante laser vechi de 15-20 de ani, o mașină de cusut veche de peste 20 de ani și un amplituner care are probabil vreo 30-40 de ani. Exact aceeași poză e folosită și la un art articol de pe Deutsche Welle, unul despre dreptul la reparare. Însă în poză apar pur și simplu deșeuri beyond repair. Sigur că toate deșeurile acelea electronice / electrocasnice trebuie reciclate, însă ele nu au nimic de-a face cu AI.
Cât despre serverele de AI menționate în articol, acelea chiar se reutilizează și se reutilizează pe bani. Trompeta guvernului german habar n-are despre ce scrie. În realitate, viața unui server atinge 10-12-15 ani, chiar dacă își mai schimbă proprietarul între timp. Există companii care înlocuiesc serverele după 3-5 ani, dar cele înlocuite sunt revândute, pentru că sunt mult mai performante, raportat la costul lor ca SH, decât orice echipament nou care s-ar putea cumpăra cu aceiași bani.
Serverele care ajung dezmembrate după acei 12-15 ani sunt parțial reciclate, metalul și plasticul din ele chiar valorează bani. Multe din componentele interne (procesoare, harddisk-uri) ajung reutilizate în alte echipamente, din același motiv ca mai sus: pentru că sunt mult mai performante, raportat la costul lor ca SH, decât orice componente noi care s-ar putea cumpăra cu aceiași bani.
Cât privește plăcile de bază, în măsura în care sunt prea multe ca să mai poată fi reutilizate toate, companiile de reciclare plătesc bani pe el, le cumpără la kilogram și recuperează cuprul, aluminiul și metalele prețioase din componentele rămase pe cablaj. E plin internetul de clipuri în care sunt prezentate metode artizanale de recuperare a metalelor din plăcile și cablajele electronice. Pentru că acele metale valorează mult mai mult decât prețul plătit de companiile de reciclare, dar ziaristul de la Deutsche Welle habar n-are, evident.
Președintele Biden nu va participa la summitul privind clima COP29 din acest an, care se desfășoară între 11 -22 noiembrie în Baku, Azerbaidjan. În locul lui se va deplasa un funcționar superior, John Podesta. Biden nu a participat nici anul trecut, când a delegat-o pe VP Harris să-i țină locul.
Mitingul COP29 va fi neonorat și de liderii Chinei, Indiei și Braziliei. Practic, patru țări cu cele mai mari emisii de CO2 din lume. Interesul celor care vor participa se va concentra, potrivit ziarului The New York Times, pe oferirea unui plan de finanțare pentru a ajuta țările sărace să renunțe la combustibilii fosili și să se pregătească pentru efectele încălzirii globale. Despre mult lăudata tranziție energetică și triumful politicilor Net Zero, ziarul NYT nu scrie niciun cuvânt!
Am mai comentat despre aceste repetate și sterile (până acum) COP-uri, desfășurate vreme de 28 ani, cu o constanță demnă de o cauză mai bună. Reiau versiunea adusă la zi:
Parafrazând titlul articolului domnului Mills, tranziția energetică, după 28 ani de încercări nereușite, abia-și mai trage sufletul.
Interesant e si locul ales. Pai daca nu-i petrol si gaz natural acolo…
Suna a conferinta tinuta, pe tiganeste, la misto. 😂
În Azerbaidjan sunt zeci de locuri unde gazul emanat din pământ arde liber:
https://en.wikipedia.org/wiki/Yanar_Dagh#/media/File:Yanar_Dagh.JPG
Se pare că Azerbaidjan ar însemna ”țara focurilor sfinte”. Unele dintre acele focuri ard încă din antichitate, pe lângă unele s-au construit temple, cel puțin unul dintre ele apare menționat și în Biblie. Dacă arde liber de 3.000 de ani, înseamnă că pe-acolo nu se termină prea curând gazul natural 😀
Geologia extrem de favorabilă a făcut ca Azerbaidjanul să aibă și rezervoare de țiței foarte aproape de sau chiar la suprafață. Din această cauză, au existat numeroase puțuri săpate manual cu mulți ani vreme de sute ani.
Primul puț petrolier comercial forat în Azerbaidjan este recunoscut ca fiind cel finalizat în Bibi-Heybat în 1846. Această sondă a marcat o etapă importantă în istoria producției de petrol, precedând cu peste un deceniu celebra sondă a lui Edwin Drake din Titusville, Pennsylvania, 1859.
A desfășura un summit climatic mondial în țara care a început exploatarea comercială a petrolului mi se pare o contradicție morală și un compromis ipocrit. Se va striga Just Stop Oil în Azerbaidjan? Sau va fi pusă batista pe țambalul climatic?
Stiam de exploatarea asta petroliera dar expunerea din articol e frumoasa. Poate trec pe acolo astia verzi, la o cescuta de ceai itr-o pauza.
https://www.cnn.com/2024/11/06/climate/oil-rocks-neft-daslari-caspian-sea-city/index.html
:))))))
Cind Financial Times trage vinturi si rigiie:
„Nato has warned that Russia is withholding vital data needed for scientists to model the scale and effects of climate change from the Arctic, a strategically important region that is the fastest warming part of the planet, as part of a wider misinformation campaign being waged against the west.”
https://www.ft.com/content/b7c143ad-d20e-4057-86cb-7c1a5b0de87f
Păi, cred că NATO are acum un motiv mult mai puternic decât invazia Ucrainei pentru a-i trage Rusiei o bătăiță la fundul ei insensibil la schimbarea climei arctice. 😢
Putin e mai negru, cred ca si-a canit parul. Maia Sandu a castigat in Moldova. Nu i-au iesit cartile ca-n Georgia.
Razboi fratricid?
„One cannot save the planet from climate change while simultaneously destroying biodiversity,”
https://www.voanews.com/a/nevada-lithium-mine-will-crush-rare-plant-habitat-us-said-is-critical-to-its-survival-lawsuit-says-/7849321.html
Cine/ce a provocat inundațiile recente din Spania?
–––––––––––––––––––––––––––––––––
Ce înseamnă paragraful de mai sus, tradus dintr-un articol publicat pe 16 octombrie 2024, cu circa două săptămâni înaintea inundațiilor din 29 octombrie 2024?
Că UE are o responsabilitate indirectă a pentru victimele inundațiilor din zona Valencia:
Raportul „Dam Removal Progress 2021” ne spune că Spania a eliminat 108 baraje și diguri numai în 2021. Criteriile de eligibilitate pentru demolare sunt amplasarea apărării împotriva inundațiilor într-o rezervație naturală protejată, lungimea totală a râului după îndepărtarea construcției și starea actuală a diversității speciilor. Despre oameni și necesitățile lor nu se scrie nimic.
De aceea, agenda ecologică a UE și directivele emise sunt responsabile, indirect, de producerea inundațiilor catastrofale din Spania și victimele nevinovate…
Va fi cineva tras la răspundere? Mă îndoiesc: ecologia bate omenia. Și, ca întotdeauna, e mai convenabil și fără consecințe personale să dăm vina pe încălzirea globală, emisiile antropogene de CO2 etc.
In January, Ethiopia, the East African country became the first in the world to ban the importation of non-electric private vehicles.
https://www.voanews.com/a/ethiopia-bans-imports-of-gas-powered-private-vehicles-but-the-switch-to-electric-is-a-bumpy-ride-/7849387.html
Ce-o fi fost in capul lor? Barajul de pe Nilul Albastru? Si atat? Pai Egiptul e suparat tare pe barajul ala. S-ar putea sa nu tina mult turbinele alea…
Ce-o fi fost in capul lor? Cel mai probabil răspuns:
Oil Reserves in Ethiopia
Ethiopia holds 428,000 barrels of proven oil reserves as of 2016, ranking 98th in the world and accounting for about 0.000% of the world’s total oil reserves of 1,650,585,140,000 barrels.
Oil production of Ethiopia: 354 barrels per day, ranks 116th in the world.
Pentru comparație, SUA produc 13.120.000 barili/zi de țiței.
Va fi interesat de urmărit cum politica interzicerii motoarelor cu combustie internă și folosirii celor electrice se va materializa la nivelul unei țări întregi. Cred că autoritățile din Marea Britanie, California și alte state vor studia cu atenție sporită experimentul etiopian.
Etiopia este principalul pivot al Chinei în Africa. Interzicerea motoarelor cu combustie interna face jocul Beijingului. Nu știu dacă chiar la costul mult mai mic al automobilelor electrice chinezești prea mulți etiopeni le pot cumpăra.
O glumă, puțin incorectă politic, circulă pe internet:
Mașini electrice în Etiopia. Pare a fi un vehicul foarte practic pentru această țară. Atunci când rămân fără curent electric, pot plăti săteni săraci, dar buni maratoniști, pentru a le împinge până la următoarea stație de încărcare, stimulând astfel economia. Este avantajos pentru ambele părți.
Corectă politic este următoarea remarcă:
Bine ați venit într-o fază de tranziție energetică. Același lucru s-a întâmplat și atunci când au apărut primele mașini cu ICE și atelierele de reparații auto erau greu de găsit, benzinăriile puține și îndepărtate etc., etc.
Ca întotdeauna, paharul are două jumătăți, una plina și alta goală.
Oamenii de știința care studiază fenomenul încălzirii globale ca urmare a creșterii emisiilor de carbon și a poluării, au rămas uimiți constatând că, în ultima perioadă, gaura produsă în stratul de ozon, în loc să crească, s-a diminuat în mod inexplicabil. Explicația pe care au găsit-o unii dintre cercetători nu ține de natură fizică, ci mai degrabă de cea metafizică. Studiind mișcarea norilor din stratosferă, cercetătorii au văzut mici particule imateriale, de consistența prafului cosmic, ce s-au adunat acolo, și au tras concluzia că ele nu sunt altceva decât rămășițele sufletelor ce și-au pierdut viața în urma cataclismelor, a atentatelor sau a conflagrațiilor de pe mapamond.
Au constat, de asemenea, că aceste particule sunt încărcate cu multă energie. Ei bine, tocmai aceste caracteristici determină particulele să se transforme în molecule de ozon. Trecând prin propria lor suferință, aceste mici firimituri de suflete vor să ne apere de rău. Prin urmare, iată că, în ciuda aparențelor, războaiele nu poluează, ci dimpotrivă contribuie la refacerea stratului de ozon. Nu e de mirare, deci, că doamna Ursula și alți lideri europeni și transoceanici nu au vorbit despre efectul pe care îl produc conflagrațiile, degajând bioxid de carbon în atmosferă. Făcând un pact cu morții, liderii lumii tac, trimițând pe front cât mai multe arme.
Ei știu că mai mulți morți înseamnă mai puțină poluare. Știu și acționează spre beneficul nostru.
Nichita Danilov, scriitor și publicist
4 noiembrie 2024
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/om-si-neom–1692229.html
Multumesc Domnule Cranganu. Dl. Nichita Danilov merita citit oricand, o placere.
Iasiul, oras frumos, parca ma apuca nostalgia dar iarasi mi-aduc aminte cum caram planseta de desen dupa mine prin tranvai iarna. Ca Ionica cel prost.
spre reflectie:
https://inpolitics.ro/dezastrul-spaniol-si-o-intrebare-grea-vom-avea-primul-conflict-geopolitic-din istorie-din-cauza-vremii_1860084256.html
https://inpolitics.ro/dezastrul-spaniol-si-o-intrebare-grea-vom-avea-primul-conflict-geopolitic-din-istorie-din-cauza-vremii_1860084256.html
adresa corecta
Experimentele marocane cu însămânțare artificială a norilor pentru a produce ploi se derulează din 1984 odată cu programul Al-Ghaith, care urmărește creșterea precipitațiilor cu aproximativ 15% în zonele vizate. Rapoarte recente indică faptul că Marocul a investit aproape 10 milioane de euro începând din 2023 în acest program, efectuând numeroase operațiuni pentru a spori artificial precipitațiile.
Recentele acuzații aduse de spanioli, care ar culmina cu „primul conflict din istorie din cauza vremii”, nu fac decât să reflecte încă o dată riscurile teribile ale geoingineriei, deși nu există dovezi directe care să lege activitățile de însămânțare a norilor din Maroc de inundațiile specifice din Valencia. Iar faptul că Spania a distrus recent 108 baraje și diguri pentru a respecte directivele ecologice impuse de UE complică tabloul responsabilităților.
Se putea sa nu fie niscai ong-uri de bine in spate : https://www.thelocal.es/20230424/why-is-spain-destroying-dams-in-the-middle-of-a-drought
https://damremoval.eu/about/ – astia chiar copiază reclamele hornbach , au si harta. Mai cer si donatii!
Pana la proiectele Marocului desi, parca si in Dubai erau acuzatii de interventii similare, ma întreb daca nu cumva tranzitia spre la Nina are de-a face cu vara extrem de ploioasa in vestul europei(franta a pierdut 30% din recolta din aceasta cauza, du jamais vu depuis 1984. Chiar daca pen Iberica a avut o vreme mai uscata, toata umiditatea acumulata in regiune de-a lungul verii trebuie sa fi avut o influenta.
Dam Removal Europe (DRE) is a movement of river enthusiasts, volunteers, activists, river practitioners, biologists, environmental agencies, and other actors related to water management and freshwater ecosystem restoration.
Din păcate, persoane precum cele înșirate mai sus se întâlnesc și sunt active și în SUA. De exemplu, proiectul de înlăturare a barajelor de pe râul Klamath din Oregon și California a fost finalizat în octombrie 2024, permițând somonilor să înoate liber în râu pentru prima dată în peste un secol. Proiectul a fost cea mai mare înlăturare de baraje din istoria SUA și o victorie pentru națiunile tribale care au luptat timp de decenii pentru refacerea râului.
Au fost demolate patru baraje: Iron Gate Dam, Copco Dams 1 și 2, și JC Boyle Dam, cheltuindu-se frumușica sumă de $450 milioane.
Acțiunile acestea ecologiste sunt similare celor care, tot în vestul SUA, se opun managementului forestier – curățirea pădurilor de uscături, defrișarea unor sectoare pentru evitarea propagării incendiilor etc.- de dragul unor insecte, păsărele sau animăluțe cărora nu e bine să le stricăm habitatele. Dar când pădurile neîngrijite iau foc sau râurile neamenajate se revarsă necontrolat, „entuziaștii, voluntarii, activiștii, biologii, practicanții, agențiile ecologice și alți actori” se fac mici, iau apă-n gură, după care pretind cu nerușinare că, de fapt, încălzirea globală și emisiile antropogene de CO2 au produs incendiile de vegetație și inundațiile catastrofale. Că ei usturoi n-au mâncat, deci nici gurile nu le put.
Tot din cauza ”directivelor ecologice impuse de UE”, in România stăteau construite in proportie de 90-95% , inca din 1990, baraje pt. hidro, nefinalizate, cu un total de cca 300 MW. Am avut discutii interminabile cu ONG-uri de mediu și CE si in final se vor termina si pif….slava Domnului…bine ca nu se darima ca in Spania !
Ma astept la mari dezbateri si piedici la ceea ce s-a semnat acum citeva ore de catre Ministerul Energiei: un MOU cu Itochu (Japonia) pentru constructia Centralei-Pompare-Acumulare TARNITA-LAPUSTESTI – 1000 MW (sper sa ramina asa si nu downsized)
Sistemele de hidro-amenajări au slăbiciunile lor.
Locuiesc într-o zonă cu un sistem hidroenergetic montan ingenios și oarecum bine pus la punct.
I-l cunosc și recunosc faptul că amenajările hidro sunt trivalente: sunt sursă de energie electrică, surse de apă potabilă și elemente de DIMINUARE a efectelor ploilor torențiale de scurtă durată.
Toate bune și frumoase până pe la începutul acestui mileniu când proasta gestionare umană a barajelor a condus inundații peste tot și la formarea unei delte în câmpie!!!
Și NU, NU a fost ceva natural ce nu a mai fost vreodată. Au fost doar o ploaie de numai câteva ore (3-4) de 40 L în urma unei încălzire accentuate iar dezastrul a intervenit după alte ore, când ploile sau diminuat cantitativ dar, stratul mare de zăpadă existent în munți și cu barajele pline ochi, inundațiile din acele zile au amintit cum totuși natura are ultimul cuvânt de spus.
Alt aspect, a devia cursul unui pârău montan de pe versantul de SUD al unui munte spre versantul nordic în dorința de obține un presupus 1 MW în plus, este intolerabil pentru că întreg microclimatul acelui munte a fost dat peste cap, cu impact și asupra zonei de câmpie datorită umidității crescute generate acel debit mărit de apă din albia râului colector!
Despre MHC-urile de munte, de 3-4MW intermitent, care „bagă” apa în conducte la altitudini mai mari și o aduc câțiva kilometrii în jos, la diferențe mari de altitudine, din nou, sunt generate dezechilibre majore de microclimat montan.
Regula de funcționare la astfel de MHC-uri este una OK, teoretic se utilizează numai 20 % din debitul (mediu de vară) acelui curs de apă. Dar vorba ceea „teoria ca teoria, dar praftica ne omoară”. I-a verificat cineva pe „hidrotehniști” dacă au respectat de fiecare dată specificațiile?!!!
In general aveți dreptate.
Ca vechi (poate prea vechi, după unii), participant modest la energetica României, va pot asigura ca in vremurile ”de inceput” ale hidorenergeticii RO, erau totusi niste concepte de proiectare…se urmarea, poate de necrezut, raportul beneficiu/cost…adica citi MWh se puteau obtine fata de costuri si chiar distrugerea partiala a zonei. Am putea evalua astazi distrugerea unei culturi, microclimat, stramutarea fortata a unei populatii- ma refer la Ada-Kaleh, disparuta in lacul de la Portile de Fier, azi, devenita ”coroana de perle a energeticii romaânesti”…si vezi Doamne ”listata la bursa” ?!…dar ci d emult ne foloseste noua astazi !!…in conditiile de azi, PF nu s-ar fi facut in veci…
Nu- și batea nimeni capul cu microhidrocentrale !…asta a venit mult …după…
Ce vreau sa spun, despre principiile ”de proiectare”:
– eficienta energetica – primul criteriu
– alimentari cu apa, regularizari mari cursuri d eapa, bazine de stocare apa
– dezvoltarea infrastructurii zonei – drumuri, asezari noi, turism (ati vazut cum toate amenajarile hidro vechi, chiar daca, intr-adevar au afectat mediul LOCAL, totusi, ele ”s-au scufundat” in natura, au fost ”absorbite de aceasta”, au aparut hoteluri, case asezari.
daca nu erau aceste hidro, natura raminea asa, salbatica si nici dracu nu mai trecea pe acolo
Si, in final: toate statele vestice, si-au valorificat potentialul hidro (incl cu MHC-uri) in proportie de cca 90% iar RO deabia ajunge pe la cca 50%), dar, acu ne-am trezit ca natura trebuie protejata la noi, dupa ce au distrus-o la ei !….Unde este ”just transition”?
Sa ajungem si noi la 90% si apoi ne tranzitam just !
Nu vreau sa spun ca sunt fan MHC !…no way, dar, sunt multe lucruri mari încă ce pot si trebuie facute in RO in domeniul hidro, amenajari, stocare, regularizare, etc
„Si, in final: toate statele vestice, si-au valorificat potențialul hidro …”
SI ACUM TRAG PONOASELE, cu toate sistemele lor, natura se dezlănțuie pe măsura „valorificărilor” lor. Inundați extreme, peste tot in locațiile menționate de dvs,, munți cu nix tra-la-la-laaa zăpadă & $$$$, numai pagube tot mai mari, de la an la an ce tot vine tot mai vertiginos ….
Francezii au început să renunțe la ideea dezvoltării turismului montan, le trebuie tot mai multă energie electrică pentru TUNURILE care să genereze zăpada ce nu mai cade, ca acum ceva timp …..
Dom Catalin, off topic hydro. Azi luni, iar sedinta cu schimbatoarele de caldura pentru centrale mici. Schimbatorul amplasat vertical cu placa de baza de jos de 40 tone nepreluctata, baza de sus 30 tone neprelucrata. 14 000 de gauri, „clading” (nu stiu pe romaneste) de 7 mm la interior, 400 de kilometri de teava.
Vor o masina cu ax orizontal (piesa amplasata vertical) pentru gaurire, pretul nu conteaza.
Asta cica-i reactor mic…
deh…il livrați la Doicești ?!?
…mai ieftin e sa puna piesa orizontal si masina vertical…
Greu sa scoti spanul din gauri pe verticala. Gaurile sunt adanci, cam juma de metru.
Nu Doicesti, adica nu stiu, cica in Ucraina dupa ce crapa boala de putika.
uitati-va pe statisticile hidro ale Austriei, Elvetiei, Germaniei, s.a.
Austria, Elveția caută deja noi surse de energie electrică pentru tunurile generatoare de zăpadă pe fășiile de pârtie montană care acum sunt „secate” de zăpezile de odinioară.
da, dar nu din cauza hidrocentralelor lor construite in ultimii 50 de ani, nu mai au ei zapada azi !:…sa fim seriosi
De unde provine creșterea rapidă din utimii ani a concentrațiilor de CH4?
Dacă puneți această întrebare unor activiști climatici, răspunsul va fi: Cum, chiar nu știți? De la fracking și gazoductele de metan, care scapă gaz.
Dacă puneți aceeași întrebare unor oameni de știință, vezi auzi următorul răspuns:
Rata de creștere a abundenței atmosferice a metanului (CH4) a atins un nivel record de 15,4 ppb/an între 2020 și 2022. Creșterea concentrației de metan a fost cauzată în primul rând de creșterea emisiilor din surse microbiene, cum ar fi zonele umede, deșeurile și agricultura.
Referință: Rapid shift in methane carbon isotopes suggests microbial emissions drove record high atmospheric methane growth in 2020–2022, PNAS, October 21, 2024.
Nu vă așteptați să citiți despre acest studiu și descoperirile sale citind o anumită parte a presei sau mass media. Altele au ele în sufletele lor „verzi”…
Dacă î-mi permiteți, trebuie să vă „corectez”
– noul trend este că și datorită emisiilor inumane ale șeptelului de bovine zoo ,,,,
– mai e și ceva din permafrost ….
– mai ceva pe fundu mărilor, oceanelor, /….
Despre RADON și alte emisii tectonice „naturale” ….
:)
Vă permit dacă veți corecta greșeala gramaticală din propoziția Dacă î-mi permiteți, trebuie să vă „corectez”
Da, gramatica și expresiile folosite sunt deseori abjecte în raport cu unele realități.
Vă las pe dumneavoastră să alegeți.
Cu stimă.
Mark P. Mills a publicat astăzi articolul:
A Looming Political Earthquake
The Inflation Reduction Act’s unprecedented climate spending—much of it uninvestigated—may soon lead to unprecedented scandals.
În prezentarea pe care o va face miercuri la Brooklyn College, domnul Mills va discuta, printre altele, și despre The Inflation Reduction Act (IRA):
Modern civilization depends on abundant, affordable, and reliable energy. Policies that ignore this won’t turn out well. The goal of the energy transition is not only to eliminate the ubiquity of hydrocarbons but also to do so rapidly. That is the central objective of the misnamed Inflation Reduction Act (IRA). This is a government enterprise arguably unprecedented in American history, and certainly in the history of industrial programs.
Mai mult decat infiorator si infricosator. Si comentariile sunt elocvente.
Veti face cumva posibil sa putem citi macar ideile principale ale conferintei D-lui Profesor Millis? Ori va fi inregistrata si accesibile pe youtube?
E rascolitor articolul…ma duc la o tigara.
Prezentarea va fi înregistrată pe Zoom. Teoretic, este proprietatea lui Brooklyn College, al cărui program Zoom studenții și profesorii, inclusiv eu, îl utilizează. Mai trebuie să cer și permisiunea domnului Mills. Dar dacă îi voi spune că articolul său a adunat peste 200 comentarii, poate va accepta.
Cum se mai formează norii!
Explicații observate și filmate Top Gear:
https://www.instagram.com/reel/DBGDvvYox3g/?igsh=NnhhYzdtNTF0b2h1
Interesant, mulțumesc pentru semnalare.
HAHAHAHA uitati la creatura asta:
https://www.rferl.org/a/georgia-protest-greta-thunberg/33187758.html
Lupta din greu pentru democratie.
Penibilă e prea puțin spus…
De pe BBC deci trebuie un graunte de sare inainte de a citi articolul. Macar sunt date niste numere care ar fi greu sa fie false. Consumul de energie al centrelor de date.
https://www.bbc.com/news/articles/cz0mlrx0jxno
LIVE: EU Caused Spain Flood Disaster
https://www.youtube.com/watch?v=wCUxCNbJRC8
Mă bucur să-mi văd intuiția despre cauzele non-climatice ale inundațiilor din Spania confirmată încă o dată după prima postare făcută de mine pe 31 octombrie.
Nu ascund faptul că un număr relativ mare de trolli, în lipsa unei ocupații intelectuale, stau neîncetat cu abacul în mână și-mi numără comentariile. După mintea lor, pe care mă jenez s-o caracterizez, ar fi trebuit să-mi las cititorii fără informații prompte și specializate ca să aștepte informații de la ANM sau Digi24, preluate de la CNN, The New York Times etc.
Domnule Profesor, aveti mare dreptate. Datorita dvs. am fost atenta la aceasta prezentare live. Oamenii se trezesc, dar, din nefericire, dupa ce trec prin tragedii cauzate de politicile bizare ale unor birocrati ciudati si ostili cetatenilor.
In momentul in care fenomenul DANA – se numeste in limbile locale gota freda insamna ca exista si e cunoscut de mult timp. Au fot 75 de mai inundatii marii in zona valenciei înregistrate de pa 1300 încoace. Observ totusi ca de data asta presa mainstream s-a cam abtinut de la obisnuita atribuire a tragicului eveniment schimbarilor climatice – wind of change?
Sau teama de reactia populara, nu de alta dar politico a analizat programul din acele zile a presedintelui autonmiei valenciene si omul n-a avut nicio reactie in fata dezastrului iminent, nici măcar post eveniment nu a fost capabil de prea multe.
Industria minieră are nevoie de investiții noi în valoare de 2,1 trilioane de dolari până în 2050 pentru a satisface cererea politicii Net zero de materii prime, constată BloombergNEF într-un nou raport.
În știință, există doar fizică; tot restul este colecționare de timbre.
Lordul Kelvin
(apropo de un răspuns al lui Elon Musk la mitingul din Lancaster, PA: Sfatul meu pentru tinerii de azi este să învețe și să știe fizică)
Fumos spus Domnule Profesor. Acum mai era o vorba din antichitate „Geometria e stiinta lui Dumnezeu”. Chiar m-am intrebat de multe ori daca anticii nu s-au referit la fizica fara sa vrea. Etimologic, geometrie inseamna …masurarea pamantului, dar asta poate insemna mai mult decat geodezie.
Nu stiam de vobe lui Lord Kelvin; de retinut.
Argumentele în favoarea reactoarelor mici
Google și Amazon ar putea impulsiona adoptarea reactoarelor nucleare modulare mici (mai sigure și posibil de produs în masă), deoarece au nevoie de energie fără emisii de carbon 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru centrele lor de date.
Detalii,
The Case For Small Reactors
Proiectul pe care NuScale îl avea în State a căzut pentru că nu au reușit să încheie contracte de furnizare pentru energia electrică produsă. Când s-a discutat cu cifrele pe masă, prețul energiei electrice devenise prohibitiv. Dincolo de asta, aprobarea fusese dată pentru instalarea pe un teren aparținând Idaho National Laboratory, nu pentru un teren privat:
https://www.world-nuclear-news.org/Articles/Idaho-SMR-project-terminated
Este foarte greu de imaginat că Google sau Amazon vor primi aprobare pentru instalarea pe un teren privat, poate abia de pe la al 10-lea reactor încolo. Administrația Biden promovează reactoare verzi pe pereți, dar prețul energiei astfel obținute rămâne prohibitiv. Ca opinie personală, e doar vechea poveste cu ”viitorul luminos al omenirii”. Desființăm hidrocentralele acum și pentru asta promitem SMR-uri ”fără număr” + hidrogen verde cu dungi albastre 😀
Foarte bun articolul, va multumesc. Deja l-am impartit pe aici.
Am doua intrebari pentru domnul Mills la prezentarea din 7 noiembrie:
1. In anumite tari scandinave s-au adoptat legi care permit furnizorilor de energie ca in caz de penurie sa rationalizeze cantitatea oferita consumatorilor. Pot astfel de prevederi legislative sa contribuie la producerea si mentinerea unui echilibru in foamea pentru energie electrica?
2. Care este orizontul de timp la care ne putem astepta sa se produca un razboi din motive energetice? Prin razboi inteleg un conflict de scurta sau lunga durata intre doua entitati pentru a pune stapanire pentru o resursa (in cazul de fata ma refer la energie).
Multumesc.
Ați urmărit prezentarea domnului Mills din Norvegia? Sunt câteva lucruri deosebite acolo față de restul lumii.
Am pus un link în articol. Îl repet aici:
The energy transition delusion: inescapable mineral realities
O versiune mai lungă, cu același titlu, poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=q7Gi0vObVSo
Linkul la versiunea scurta n-a mers la mine asa ca l-am vizionat pe cel lung. M-a frapat elocventa si usurinta exprimarii libere a D-lui Milles si partea foarte „umana” a dumnealui. Majoritatea informatiilor le-am regasit si-n articolele Dumneavoastra. Abia astept, daca va fi, expunerea despre minerale si metale rare cu toate ca ideile de baza au fost prezentate.
Acum, autentic. Vine sotia la mine si ma intreaba: ce tot asculti acolo lungit pe sofa?
-Ei, nu stii tu, reactoare nucleare mici. O sa iau si eu unu pentru cottage sa nu mai pornim generatorul. Se uita lung la mine si spune, intai repara furtunul.
A fost o prezentare regală, de un profesionalism desăvârșit și impresionant.
Ma bucur pentru Dumneavoastara. Felicitari!
Multumesc pentru link-ul transmis. Explicatii referitoare la cele doua intrebari formulate:
1. Informatiile de prevederile legislative privind rationalizarea (din tarile scandinave) le am din alte surse, nu din prezentarea domnului Mills. Off-topic: proiectul norvegian s-a nascut in urma cu 50 ani. Granturile norvegiene reprezinta o forma eficienta prin care Norvegia exporta best practices in domeniul productiei de energie alternativa.
2. Nu impartasesc optimismul domnului Mills in ceea ce priveste viitorul. Mi se pare mult mai plauzibila izbucnirea unui conflict din acest motiv. Ganditi-va de pilda la opozitia Egiptului impotriva proiectului Etiopiei (?) pentru crearea unei hidrocentrale pe Nil. Sau potentialul conflict care ar putea izbucni daca China ar devia cursurile marilor fluvii indiene.
Kamenei a dat cu turbanu lui negru de pamant si l-a calcat in opinci. Netanyahu joaca frisbee cu kippah prin knesset. Putin bea ceai incontinuu ca trebuie sa se gandeasca, iar ursuletul a visat numai ciuperci radioactive.
Ce sa mai spunem, Taiwanul e beat mort de atata sake. Nu stiu ce face xi, cred ca citeste din cartulia aia rosie.
Buna dimineata Domnule Cranganu!
Ce surpriza, date fabricate de la statii meteo inexistente. Din 302 declarate 103 nu exista! Aia-i peste 30%!
https://tallbloke.wordpress.com/2024/10/31/letter-to-peter-kyle-mp-secretary-of-state-for-science-innovation-and-technology/
https://dailysceptic.org/2024/11/05/science-shock-u-k-met-office-is-inventing-temperature-data-from-100-non-existent-stations/#comments
„Temperature calculation is an imprecise science but”
Ma opresc la cuvintele acestea, imi plac prea mult 🤣
Alta surpriza. Ucraina e independenta de gazul rusesc. Nu ca ar fi primit prea mult….Tranziteaza doar gaz azer.
https://kyivindependent.com/ukraines-gas-production-highest-since-full-scale-invasions-start/
Am trecut pe langa o pompa de benzina azi dimineata. Ieri litrul era 1,5$ azi 1,3$. Te intrebi cum? Dau un pol cui va sti.
OPEC-ul a marit productia?
„Asi, ramai cu mana goala.”
Când ceva scade, altceva crește:
Dow soars 1,500 points to record high in best day since 2022 after Trump election win: Live updates
Stocks surge to record highs as Trump returns to presidency
Nu avea când să crească efectiv producția, dar asta înseamnă jucătorii din domeniu anticipează că va crește. Deci trebuie lichidate stocurile excesive, de asta scad prețurile. Dacă scăderea de preț e bine calculată de companiile petroliere, încasările totale cresc.
Așa s-a prăbușit Uniunea Sovietică, după ce a scăzut serios prețul petrolului, prin 1985, pe vremea lui Reagan.
Vai, multumesc pentru lamuriri, chiar m-ati scos din ceata. De unde sa stiu eu toate astea!
Parca n-ar fi BBC.
Pe sub mese la COP 29 din Azerbaidjan se fac afaceri cu pertrol si gaz.
https://www.bbc.com/news/articles/crmzvdn9e18o
Tout ce qui existe étant un carnaval répandu, il n’y a plus de carnaval.
V. Hugo, Les Misérables
Puisor, din pacate intrebarea nu este DACA va avea loc, ci CAND. Resursele de energie fosile dureaza zeci de milioane de ani pentru a fi „produse”, iar noi le consumam in zeci de ani, si in inca vreo 30-50-100 (depinzand daca vorbim de petrol, respectiv gaz, respectiv carbune) le vom epuiza (folosesc termenul imprecis, le vom duce suficient de aproape de epuizare incat sa nu mai fie o sursa viabila de energie).
Ce ramane? Daca rulam toata energia planetei AZI pe nuclear (ignorand cresterea cererii), rezervele de uraniu ale planetei ajung pentru… wait for it… 10 ani.
Asa ca, daca mai vrem sa avem o civilizatie, TREBUIE sa ne miscam spre altceva.
QED
Trecand peste faptul ca ma enervezi, ca asta ma priveste pe mine, tu te uiti in oglinda? Des? Mirosi de aici a sociopat narcisist. Auzi la el, da numere tari! Mai acesta, hai sa-ti destainui, o sa ardem mumii peste 100 de ani inclusiv pe a ta si nu ar fi o noutate. Mark Twain semnala aceasta practica prin secolul 19.
Hai sublimeaza-te mumie inca vie.
„Doar” 500 de miliarde au cheltuit nemtii pentru „tranzitie”. Si iata rezultatul:
https://x.com/energybants/status/1855308860090695920
Da, au cheltuit ei „niște” bani, dar în schimb au învățat pe doritorii de „tranziție energetică” din restul lumii sensul cuvântului Dunkelflaute
OFF TOPIC
Frumos scris si interesant articol dupa mine. Cred c-o sa-i placa lui (: ori :), niciodata nu stiu cum il cheama pe domnul asta. O fraza interesanta din articol: „photosynthesis in the dark”
https://www.bbc.com/future/article/20241029-the-caving-scientists-exploring-the-darkest-places-on-earth