1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Sărăcia energetică.
În vacarmul mediatic din 2020, mass media și o parte a opiniei publice (din România și aiurea) au tratat unilateral problema energetică, un adevărat Ianus bifrons. În timp ce o față a lui Ianus privește spre viitorul „luminos” sugerat de mega-proiectele New Green Deal, European Green Deal ori planul Biden (100% energii „curate”, de-carbonizarea economiilor, emisii zero de CO2 până în 2050), cealaltă față a zeului, care privește spre prezent, a fost acoperită cu vălul ignoranței mediatice. Este vorba de sărăcia energetică în care trăiesc miliarde de semeni ai noștri: 940 milioane (13% din populația lumii) nu au acces la electricitate, iar 3 miliarde (40% din populația lumii) nu au acces la combustibili puțin poluanți pentru prepararea hranei zilnice.
Când oameni care nu au acces la binefacerile electricității moderne și a combustibililor fosili, ei folosesc energii „curate și regenerabile”: lemne, balegă de vacă, gunoi de grajd, resturi vegetale după recoltare. Numai că aceste energii „curate” implică costuri masive pentru sănătatea oamenilor care trăiesc în sărăcie energetică.
Cel mai important cost este legat de poluarea aerului din interior, pe care OMS o numește „cel mai mare risc unic pentru sănătatea mediului înconjurător din lume”. Spre deosebire majoră de emisiile de CO2, poluarea aerului din interiorul și din afara locuințelor este „criminalul tăcut” care ucide anual șapte milioane de oameni, din care 600.000 sunt copii. Bineînțeles, pentru o mare parte a mass mediei și opiniei publice, aceste morți nu sunt la fel de importante precum morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale sau ursul polar împușcat pentru că a mâncat un om și, desigur, nu pot reprezenta subiecte de filme pe Netflix.
Pe de altă parte, utilizarea predominantă a lemnului ca sursă de „energie verde și regenerabilă” are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Dependența de lemnele de foc este motivul principal pentru care sărăcia energetică este legată de defrișări. Pe continentul african, de exemplu, utilizarea lemnului drept combustibil este cel mai important factor al tăierii pădurilor.
Fără electricitatea produsă din combustibili fosili, ieftină și abundentă, disponibilă non-stop, fără intermitențele soarelui și vântului, oamenii nu pot beneficia de frigidere alimentare și medicale, de aparate de aer condiționat, ori de lumină pe timp de noapte. S-ar putea să fi văzut și dumneavoastră fotografia uimitoare a unor copii care stăteau noaptea sub o lampă stradală pentru a-și face temele. Dar, din nou, acest subiect nu aduce click-uri și nu face audiență.
Precum Ianus, energia globală se confruntă cu două probleme îngemănate: sărăcia energetică SAU combustibilii fosili și gazele cu efect de seră. Din păcate, numai ultima parte a primit acoperire mediatică la superlativ, promisiuni de mii de miliarde dolari ca investiții, subvenții, granturi generoase pentru cei 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă, salarii grozave pentru funcționărimea de la Bruxelles, ONU, Washington ș.a. Săracii, care suferă și de foame energetică, vor moșteni, cel mai probabil, împărăția cerurilor cu zero emisii de carbon…
2. Care este cea mai interesanta idee, (teorie, descoperire, carte) (din domeniul dvs de preocupari) a anului 2020?
Energia geotermală produsă prin fracturare hidraulică.
La prima vedere pare un oximoron: acel fracking, mult hulit și scuipat de oamenii manipulați de Gasland și de diverși impostori universitari, este pe cale de a produce o a doua revoluție tehnologică care, culmea ironiei, va ajuta eforturilor de reducere a emisiilor de carbon. Am avut o premoniție în 2014, când am publicat Fracturarea hidraulică și „energia verde”, întâmplător, articolul meu cu cele mai puține comentarii și vizualizări.
După cea a argilelor, vom vorbi curând de revoluția geotermală întreținută de fracturarea hidraulică a unor imense rezervoare de apă clocotită (peste 150°C) a cărei căldură va alimenta cu aburi turbinele electrice. Vorbesc de o energie „verde 100%”, fără intermitențe, fără intermitențe precum ceea solară sau eoliană, și care necesită infinit mai puțin spațiu decât imensele ferme solare sau eoliene. Energia geotermala a fost și este exploatată local (Islanda, SUA ș.a.), dar în cantități minuscule. De exemplu, Statele Unite ale Americii, liderul mondial al producției de electricitate din surse geotermale, a generat în 2019 circa 16 miliarde kWh, adică 0,4% din întreaga producție de electricitate a țării, având o capacitate instalată de 3.639 MW in 2018. Pe plan mondial, se estimează că întreaga capacitate instalată este extrem de mică, sub 15.000 MW.
Istoric privind lucrurile, surse geotermale există în multe locuri. În teza mea de doctorat, Heat Flow in Oklahoma (1997) și în cartea mea „Heat Flow in Oklahoma and the south central United States (2012), am identificat câteva zone cu puternice anomalii pozitive de flux termic, controlate de circulația apelor subterane fierbinți, necunoscute anterior specialiștilor. Dar nu toate statele americane și nu toate țările beneficiază de astfel de cartări precise care să conducă la lucrări de explorare și exploatare a energiei geotermale. Acum situația s-a schimbat radical. Cu ajutorul fracturării hidraulice și a forajelor orizontale dirijate, putem crea rezervoare geotermale acolo unde le dorim, cu dimensiunile pe care le dorim și unde căldura este la temperatura dorită, adică foarte ridicată.
Pe 24 noiembrie 2020, Kirsten Marcia, președinta și CEO-ul corporației DEEP Earth Energy Production din Saskatchewan, Canada, a publicat raportul DEEP Achieves Outstanding Flow Results in Horizontal Well Test. Despre stimularea hidraulică a rezervorului geotermal și rezultatele obținute, puteți citi comentariul meu aici.
Când, în 2014, am „îndrăznit” să proclam fracturarea hidraulică drept prima revoluție tehnologică a secolului acesta, (aproape) nimeni nu m-a crezut, iar comentariile negative și calomniile de care am avut parte au fost fără egal în istoria publicistică a platformei Contributors. În 2020, revoluția argilelor este o realitate triumfătoare. Revoluția geotermală are toate șansele să reprezinte triumful următor al fracturării hidraulice.
3. Care e cea mai mare temere pe care o aveti pentru viitorul Românei si cea mai mare speranta?
Nu cunosc prea bine actualitatea românească, trăind de câteva decenii în SUA. Și, prin urmare, mi se pare hazardat să mă erijez în cunoscătorul care să poate identifica temeri și speranțe într-un orizont de așteptare scurt. România are imensul noroc de a fi devenit și membră UE și membră NATO, evenimente care au schimbat fundamental statutul de țară aflată aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère. Dacă pe vremuri, primul șef de stat moldovean (M. Snegur) își îndemna co-naționalii „să ne ținem de neamuri”, îndrăznesc și eu, de la depărtare, să îndemn românii să se țină, demn și loial, de UE și NATO.
india are 1,3 miliarde de suflete, daca mai adaugam si tarile surori, 1 din 4 se bazeaza pe „lemne, balegă de vacă, gunoi de grajd, resturi vegetale după recoltare” . ceea ce nu i rau ecologic, se consuma ce i produs de natura, dar natura insasi nu poate sustine o populatie iesita din control. ca o reprezentare plastica : musculitele de fructe se inmultesc exponential pina cind fructul si a pierdut seva, apoi dispar odata cu el.
Multe întrebări bune, răspunsuri nu prea sunt.
Consumul de curent electric va crește cu ca. 45 % pe glob. Nici o sursă singură nu poate acoperi necesarul de azi și creșterea în viitor. SUA va instala reactoare nucleare de tip nou. Centralele atomoelectrice de azi (ca. 410) acoperă mai puțin de 10 % din curentul electric de azi de pe glob.
Termocentralele cu gaze naturale vor înlocui pe cele cu cărbune și vor acoperi o mare parte a necesarului de curent în viitorii 10- 15 ani. RFG are azi ca 42 % din curent „regenerativ” (vânt, soare- celule fotoelectrice) la un preț foarte mare pentru consumatorii (familii).
Se caută un mix de producție pentru curent în UE, SUA și pe glob.
Viitorul e deschis în România și UE în multe privințe.
Nu cumva in urma digitalizarii pronuntate necesarul de curent va creste ?
Daca ma gandesc ca. 80 % dintre activitatile de pe telefoanele mobile care si ele trebuie incarcate sunt „trash” ce sa mai discutam, exista miliarde de telefoane mobile, cata risipa.
Bun; si la utilizarea energiei atomului de Hidrogen, la aceasta sursa de energie nelimitata si nepoluanta oare cand vom ajunge ?
Ca restul sunt povesti, improvizatii, paleative …
Peste 50 sau 100 de ani?
Reactorul ITER internațional din Franța e conceput după modelul sovietic TOMAHAK cu hidrogen la miloane de grade pentru a obtine fusiune ca în stele /soare.
Nu știm daca se vor putea construi vreodata instalații pentru fusiunea hidrogenului. Reactoare de fisiune cu uraniu au fost realizate 1924-1945 în SUA/Chicago în proiectul Manhatten pentru bombe atomice, cu câteva miliarde $ și 150.000 oameni. Azi sute sau mii de miliarde Euro nu garantează realizarea unui reactor de fisiune. Cercetare se face peste tot pe glob, în UE, Canada, SUA, RFG etc.
au fost realizate 1942-1945 în SUA/Chicago
@Kurt
Subventiile initiale (mari) a instalatiilor pe regenerabile (eolian, pv, biogaz), impozitele mari si cheltuielile mari de transport se numara printre factorii care au contribuit la cresterea pretului electricitatii in Germania ultimilor 10-15 ani. Pentru cunostintele dvs insa, parcurile eoliene si solare de ultima generatie, produc energie la pret competitiv, chiar cu aprox 40-50% sub pretul energiei produsa in centrale nucleare de ultima generatie (energia nucleara oricum nu poate juca un rol important atata timp cat nu exista o solutie fezabila de reciclare a deseurilor radioactive).
In fine, Germania se numara astazi printre liderii globali in productie de componente (SiemensGamesa, Nordex, invertoare SMA, transformatoare, softuri, samd). In opinea mea, Merkel a facut o greseala imensa atunci cand a cedat subventionarea celulelor PV (la presiunea lobeistilor si a formatiunilor NRW din Bundestag) in favoarea fermierilor, carbunarilor si a producatorilor PV din China. Rezultatul este vizibil, Germania a ajuns sa exporte in China lapte praf, carne de porc si in schimb sa importe celule pv si alte tehnologii avansate (5G, smartphonuri, baterii -motoarele viitorului, samd).
P.S. Cat despre mixul energetic al viitorului, economiile dezvoltate (SUA, UE, UK, Japonia, etc) si-au trasat strategiile in conformitate cu stadiul actual al evolutiei tehnologice. https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=42655
@Florix
De acord. Cancelara A. Merkel și guvernele de coaliție germane din ultimile decenii au greșit când au lăsat firma Solarworld etc cu celule fotovoltaice germane pradă prețurilor dumping din China. (am cumpărat 2019 celule fotoelectrice pentru o casă cu 6 apartamente / RFG, randament 19 %). Era o greșeală, o prostie politică. Lobiismul firmelor de automobile VW, Daimler etc probabil era sursa acestor cedări fată de China (BIP 2028 egal cu SUA). Sper că se va schimba repede în UE sub presiunea de la Joe Biden/SUA și E. Macron/ Franța.
Azi există celule fotovoltaice în experiment de laborator cu mai multe straturi care folosesc spectrul roșu și albastru al luminii, ajung până la 30 % randament.
(Tagesspiegel Berlin: Sie haben eine Solarzelle gebaut, die aus aus einer herkömmlichen Siliziumschicht besteht sowie einer zusätzlichen aus Perowskit, die ebenfalls Solarstrom liefert. Die Siliziumschicht kann nämlich vor allem aus den roten Anteile des Sonnenlichts Strom erzeugen, aus den blauen aber nur sehr schlecht. Hätte man ein Material, das diesen Teil des Spektrums abdeckt, würde die Effizienz deutlich steigen. Verbindungen mit einer Perowskitstruktur leisten genau das. Die realistische Grenze für den Wirkungsgrad von Tandemzellen aus Silizium und Perowskiten liegt bei rund 35 Prozent.).
Stratul din siliciu folosește spectrul roșu și cel din Perowskit spectrul albastru.
La Freiburg/RFG sunt ca 1.800 ore soare, în Sahara algeriană 3.500 ore soare.
Geotermia în Islanda (vulcanic) e o sursă ieftină pentru energie. Geotermia în alte zone unde temperatura crește cu 2,5 Grade la 100 m adâncime (tuneluri în Elveția sub Gothardt, la 27 Grade) e o sursă riscantă (cutremuri la Mulhouse Alsacia Franta) și scumpă.
Tehnologia cu hidrogen, mult laudată, are nevoie de foarte mult curent electrin ieftin. Nu e cazul azi.
Corectură: токамак din limba rusă. Scuze
(Die Forschung konzentriert sich aktuell (2020) auf Tokamaks und Stellaratoren. Das Wort ist die Transkription des russischen токамак, einer Abkürzung für „тороидальная камера в магнитных катушках“ (toroidalnaja kamera w magnitnych katuschkach, [tɔraiˈdalʲnaia ˈkamʲɛra v magˈnitnɨx kaˈtuʃkax]), übersetzt „Toroidale Kammer in Magnetspulen“. Zusätzlich bedeuten die ersten drei Buchstaben, ток, übersetzt „Strom“ und verweisen damit auf den Stromfluss im Plasma, die entscheidende Besonderheit dieses Einschlusskonzepts.).
TOKAMAK (тороидальная камера с магнитными катушками/ toroidal chamber with magnetic coils) sursa https://en.wikipedia.org/wiki/Tokamak, nu TOMAHAK. Tomahawk e un topor folosit de pieile roșii. Nu-s grammar nazi, dar aici este vorba despre o chestie importantă
Domnule Constantin Crânganu ,
Sarbatori Fericite, dvoastra si familiei.
Mulțumesc, la fel vă doresc și dumneavoastră.
Buna seara Domnule Profesor!As vrea sa stiu daca existe date despre cat din necesarul de energie a SUA se poate acoperi de catre energia geotermala obtinuta prin fracturare hidraulica?De asemenea as vrea sa stiu daca aceasta forma de energie poate fi obtinuta si in alta parte pe glob?Ce ziceti de faptul ca Chinezii fac progrese mari in obtinerea fuziunii nucleare?Sunt aceste date din China credibile sau nu?Chinezii anuntau si suprematia cuantica dar asta este alta poveste.In final va doresc Sarbatori Fericite,un Craciun plin de bucurie dumneavoastra,studentilor din America si familiei!Sper sa va mai citesc si la anul chiar daca a castigat alegerile Biden!
Dacă în prezent există capacități instalate de cca 3.000 MW, Oficiul Tehnologiilor Geotermale din cadrul Departamentului de Energie al SUA estimează că până în 2050 vor fi instalate capacități geotermale de cca 60.000 MW. Aparent, nu e mult dacă ținem cont că Statele Unite au în prezent peste 1,2 milioane MW capacitate instalată (gaze naturale – 44%, cărbuni – 21%, solar – 3%).
Dar energia geotermală are un viitor asigurat, ea suplinind cu succes deficiențele altor două energii „verzi”, solară și eoliană, suferinde de intermitență. Pe fondul instituirii cotelor obligatorii de energie regenerabilă, calitatea de a fi o sursă fără intermitențe conferă geotermiei un avantaj aprioric.
Dezvoltarea și aplicarea pe scară națională a tehnologiei de fractura hidraulică + foraje orizontale dirijate asigură explorarea și exploatarea economică a resursele geotermale. Până acum, aceste operații erau limitate de necesitatea descoperirii unui rezervor adecvat. Mărimea rezervorului, localizarea și temperatura apei sunt toate determinate de natură. Locațiile cunoscute au fost foarte puține.
Acum toate aceste situații s-au schimbat brusc. Cu fracturarea hidraulică + foraje orizontale dirijate putem opera aceste rezervoare geotermale acolo unde le dorim, la dimensiunile pe carele dorim și în locurile unde capa are temperatura dorită (foarte caldă).
Despre China nu am date suficient de credibile pentru a mă putea pronunța.
Vă mulțumesc pentru urările exprimate și vă rog, la rându-mi, să le primiți pe ale mele la fel.
In present (2020) in SUA puterea instalata in solar este de 36,000 MW (3% din 1,2 mil.MW) fata de 3,000 MW pe geotermie. Se preconizeaza ca peste 30 de ani sa se atinga 60,000 MW. Este evident ca pretul de productie pe baza de geotermie este prohibitiv chiar ca marele avantaj “fără intermitențe” fata de solar/eolian.
Acest mare avantaj este contrabalansat negativ (financiar) de costurile immense de colectare si transport ale agentului geotermic la o CET (centrala electric-termica) zonal care sa produca energie electrica.
In unele zone unde exista locuinte care isi asigura incalzirea si apa menajera prin geotermie cu ajutorul pompelor de caldura acestea trebuie inlocuite cam la 20 de ani de functionare.
Când s-a efectuat prima fracturare hidraulică de mare volum – 11 iunie 1998, sonda S. H. Griffin#4 din zona Dallas-Fort Worth – volumul de gaze naturale extrase din argila Barnett prin noua și revoluționara tehnologie era, comparat cu producția Statelor Unite, insignifiant (aproape de 0%). Astăzi, după două decenii, Statele Unite ale Americe sunt cel mai mare producător de petrol și gaze naturale extrase prin fracturare de pe mapamond.
Mi se pare un pic defetistă poziția dumneavoastră bazată doar pe rezultatele primului (și singurului, deocamdată) foraj orizontal fracturat hidraulic pentru extragerea apei termale în Canada. Compania DEEP este într-o poziție net avantajoasă față de Mitchell Energy în 1998 (vedeți și comentariile postate de @Nman mai sus). Dacă va fi posibil, mi-ar plăcea să facem o evaluare a energiei geotermale extrase prin fracturare hidraulică după vreo 20 ani.
Drept un eveniment trecut pe nedrept cu vederea as mentiona atentia relativ restrinsa asupra publicatiile domnului Cranganu.
In oglinda, as zice, ca la fel de nedreapta este atentia exagerata data anumitor autori si filozofi.
Parabola geamului spart sau sofismul lui Bastiat și noile politici „verzi”
Pentru că răspunsurile mele la cele trei întrebări adresate au fost limitate la un anumit număr de cuvinte, doresc să mai adaug aici o problemă despre care nu s-a vorbit deloc în anul 2020, an al alegerii unui nou președinte american și al adoptării de către UE a planului său „verde”.
În anul 1850, economistul francez Frédéric Bastiat a publicat eseul „Ce qu’on voit et ce qu’on ne voit pas” în care ne prezintă parabola unui geam spart și consecințele ei neprevăzute și negative.
În parabola lui Bastiat, un băiat sparge din greșeală un geam cu o piatră. Orășenii, care sunt martorii incidentului, decid că băiatul a făcut de fapt un serviciu comunității, deoarece tatăl lui va trebui să plătească pe geamgiul orașului pentru a înlocui fereastra spartă. Geamgiul va cheltui apoi banii astfel câștigați pe altceva, începând cu economia locală. Martorii incidentului ajung astfel să creadă că spargerea ferestrelor stimulează economia.
Sofismul geamului spart sugerează că un eveniment economic poate avea efecte neprevăzute și negative.
Un impuls pentru o anumită parte a economiei poate provoca pierderi în alte sectoare ale aceleiași economii.
Bastiat subliniază printr-o analiză ulterioară consecințele parabolei sale. Forțându-l pe tatăl lui să plătească geamul spart, băiatul a redus veniturile disponibile ale familiei sale. Acum, tatăl nu va mai putea cumpăra pantofi noi sau alte bunuri necesare membrilor familiei. Astfel, fereastra spartă ar putea ajuta geamgiul, dar în același timp, sărăcește alte industrii și reduce suma cheltuită pe alte bunuri.
Președintele-ales Biden, democrații socialiști americani care au inițiat Green New Deal, legiuitorii europeni care au aprobat European Green Deal au propus eliminarea totală energiilor fosile (0% emisii de CO2 până în 2030-2050) și înlocuirea lor cu așa-numitele energii „verzi”.
De exemplu, numai în SUA, 10,3 milioane de oameni care lucrează în industriile de hidrocarburi și cărbuni, își vor pierde locurile de muncă dacă aceste politici „verzi” vor fi implementate. Ce vor face acei oameni și familiilor lor? N-am citit nimic clar și convingător despre viitorul lor.
Propunerile distructive ale promotorilor energiilor „verzi” sunt o excelentă ilustrare a parabolei lui Bastiat: Distrugem vechile „geamuri” energetice pentru a da de lucru „geamgiilor” ecologiști. BRAVOS NAȚIUNE, HALAL SĂ-ȚI FIE! (Caragiale) Situația aceasta este identică principial celei în care oamenii cred că ferestrele sparte stimulează activitatea economică fără a-ți da seama de consecințele negative imprevizibile.
Experimentul statului Pennsylvania cu energiile alternative demonstrază adevărul parabolei lui Bastiat: politicile de creare a „locurilor de muncă ecologice” dăunează întregii economii.
În 2010, guvernatorul democrat Ed Rendell a investit, pe lângă subvențiile primite de la administrația Obama, o sumă suplimentară de aproape $1 miliard dolari. Cu acești bani, a reusit să dea de lucru doar la 8.300 persoane, adică plătitorii de taxe din Pennsylvania au suportat fiecare din aceste joburi ecologice cu peste $120.000!!
Pe platforma Contributors.ro publică mulți economiști, finanțiști, unii profesori universitari, ba chiar și un academician. Păcat că niciunul nu a binevoit să prezinte cititorilor-plătitori de taxe consecințele parabolei geamului spart în contextul politicilor „verzi”, așa „trendy” în ultimul an.
Detalii,
Green Jobs Destroy Good Jobs
Am observat ca multi politologi, economisti, politicieni, profesori, filozofi, etc. gandesc in acesti termeni, ca acest geam spart de fapt creaza locuri de munca si e benefic pentru economie. In acelasi timp sunt ecologisti. Ei spun ca economia are nevoie de acesti oameni care sparg geamuri si doar consuma, chiar ar trebui platiti.
Eu cred ca e risipa. De fapt 90% din ce facem e risipa. Daca ne uitam la noi din exterior, am evoluat ca specie incat am putea face mai mult decat alte specii pe acest pamant. Am putea intelege acest lucru si progresa si mai mult. Noi insa, irosim 90% din ce producem. Majoritatea habar nu au ce e cu ei si cu viata lor. Se produc servicii si obiecte inutile. O parte nu stiu ce sa faca cu mancarea si caldura, altii nu au ce manca si cu ce se incalzi.
Organizarea noastra e foarte proasta. Stim sa producem, dar nu stim cat si ce sa facem cu productia. Nu stim sa distribuim productia. In ultimul timp in loc sa imbunatatim produsele, multe o iau in sens invers.
Ce ar trebui sa facem? Sa fie un nivel de viata aproximativ egal pe toata planeta, in sensul sa poti circula liber si in siguranta, sa ai ce este necesar pentru o viata sanatoasa. Sa, mergem cu pasi mai rapizi pe tehnologie si cercetare, astea aduc schimbari rapide si vizibile care imbunatatesc viata. Sa iesim de pe planeta noastra, sa cercetam sistemul solar pentru inceput, asta ne va deschide mintea si va produce un salt tehnologic si organizational semnificativ. Alftel spargem si punem geamuri la loc pana nu mai putem respira.
Trei intrebari: cand naibii se va termina nebunia cu încălzire globala datorată mucurilor de tigara aruncate pe jos, cand se va termina naibii cu corectitudinea politică și cand „negrul” va deschide primul partidele de sah? 🙂
Dle Cranganu, sunt un fan al teoriilor dv, care cred ca sunt aplicabile pe termen scurt (100 de ani)
Totusi, stau si ma-ntreb, ca un profan, ar putea pamantul sa se transforme in svaiter, peste 2-300 (sau 1000) de ani, datorita fracturarii hidrulice?
Va multumesc,
Craciun Fericit si linistit!
Nu, sub nicio formă! Diametrul Pământului este de cca 12.700 km. Diametrul unui tub de fracturare, cu tot cu cimentul înconjurător, nu depășește 20-25 cm.
Dle Cranganu, nu sunt un fan, dar v-am citit toate articolele pe care le-ati publicat aici in ultimii 5-7 ani. am observat ca nu sunteti impartial in privinta incalzirii globale.
publicati va rog costurile pentru aceasta tehnologie( Energia geotermală produsă prin fracturare hidraulică) asa cum o faceti si pentru tehnologiile pe care nu le agreati.
Nu cunosc deocamdată aceste costuri. Dar dacă nu mai aveți puțintică răbdare, puteți contacta direct compania DEEP din Canada și cereți informațiile care vă interesează. În măsura în care acele informații nu sunt cofindențiale, le veți primi fără îndoială.
Date de contact:
President & CEO, Kirsten Marcia: (306) 261-6979, [email protected]
Public Relations & Media, Cynthia Block: (306) 230-8262, [email protected]
Sa incercam, ca open topic, nu am pretentia ca pot pune totul pe hârtie, o evaluare de costuri si tehnologii:
1. Amplasament – studii geologice( obisnuite – nu comparam cu căutarea de zacaminte)
– proximitate consumatori – similar oricărei unitati de productie energie din surse permanente, usor restrictionat de geologie, dar si regenerabilele intermitente sunt restrictionate de alti factori
2. R&D – tehnologie geotermala -exista de zeci de ani aplicata fie in zone de rezervoare fie in zone vulcanic active
– tehnologie de forare orizontala – dezvoltata deja
– echipamente de productie – tehnologie apărută odat cu dezvoltarea primei turbine
– retelistica – aceeasi ca la orice alta unitate de productie energetica
Nimic nou de inventat, costuri banale.
3. materiale – exista in domeniul geotermiei, fracturarii etc. Nimic de inventat de la 0
Costuri materiale si echipamente:
– foraje – similar cu ceea ce exista in domeniul productiei petroliere. Usor mai scump deoarece e nevoie de diametre mai mari
– unitate energetica de productie a energiei – tehnologie existenta, costuri decente
– retelistica – aceleasi costuri ca pentru orice unitate producătoare
Nimic nou de inventat.
4. Durata de viata – in romania se exploatează energia geotermala din banii 60. Durata de viata este obisnuita pentru echipamentele de productie, tubulatura sa schimba eventual la 30-40 de ani(colmatare la apele termale).
5. Impact asupra mediului – amplasament mult redus fata de solar si eolian, similar unei centrale
– fara emisii de nox si co2
-durata mare de exploatare
6. Pv energie – nu am un calcul pentru electric – eventual cautati pe internet despre islanda, acolo sunt destul de dezvoltati in geotermie datorita caracteristii zonei. Pot in schimb sa va dau u. Exemplu paralel : Gigacaloria produsa geotermal in oradea si beius este mai ieftina decât cea produsa de un CET, fie el si pe baza de cogenerare.
7. Pericole – miscari seismice – se pare ca islandezii se descurca de minune
8. Impact suplimentar politici verzi – producere hidrogen (parca tot islanda avea aceasta idee, la ei vine apa si la 300 de grade).
Islanda sta pe o „cucta”, pe oala sub presiune datorita pozitiei geografice, intre placi tectonice foarte active, vulcanii islandezi cu denumiri nepronuntabile fiind renumiti.
Nu stiu daca parabola geamului spart se potriveste cel mai bine. In cazul costurilor legate de disparitia unei industrii, situatia seamana mai degraba cu “Candle Maker’s Petition”, tot de Bastiat. Iar acolo se poate ajunge daca enhanced geothermal systems vor fi intr-adevar un mare succes.
Mie imi vine in minte o alta comparatie. Cineva povestea cat de greu le-a fost unor antropologi sa convinga niste triburi care trecusera de putin timp la agricultora sa nu consume cele mai bune seminte din recolta de anul ala. Tocmai pentru ca sunt cele mai bune, e bine ca semintele alea sa fie pastrate pentru a fi plantate anul urmator. Cum ar fi in termeni actuali, e normal piata libera sa aiba in vedere un orizont de timp destul de scurt cand e vorba de consumul de resurse. Asta e natura umana. Doar nu o sa murim toti de grija generatiilor care o sa traiasca peste 200 de ani de acum. Sa se mai descurce si singuri :) Dar poate ca nu e tocmai rau ca un alt mecanism decat piata libera sa aloce niste resurse pentru cercetare in plus fata de cat aloca deja piata libera.
Asa ca poate ar fi bine sa redirectionam o parte ceva mai mare din cantitatea imensa si incredibil de ieftina energie de care ne bucuram acum catre noi surse de energie. Dupa cum se vede in exemplul enhanced geotermal systems, cercetarea costa si multa energie, nu doar bani. Inteleg ca investitia initiala e imensa in cazul energiei geotermale in special datorita forajelor, energy conversion ratio este foarte mic, si exista riscul ca la adancime sa nu se reuseasca suficient transfer de caldura intre roca si apa, cu tot cu fracturare, penrtu a face investitia viabila dpv economic. Desi este doar o problema de tehnologie cu sanse mari de a putea fi rezolvata in viitorul apropiat datorita progreselor facute in fracturarea hidraulica si foraj, cum spuneti in articol, e normal ca piata sa fie cam reticenta in a-si asuma riscurile astea chiar si acum, pentru ca e conditionata de nevoia de a face profit, daca se poate cat mai repede.
Bineinteles, a cosidera tehnologiile deja existente ca fiind suficient de verzi pentru a inlocui asa cum sunt combustibilii fosili la scaea larga este o alta greseala. Incercarea de a face lucrul asta acum pare sa fie e o alta mare risipa de energie.
Mi-e teama ca temperatura de 150 de grade C (corespunzatoare unei presiuni de vreo 5,5 bari) a energiei geotermale este mult prea mica pentru generarea economica de energie electrica. Boilerele actuale din centralele electrice pe combustibili fosili sau nucleare functioneaza la temperaturi si presiuni mult mai mari, de la 300 grd.C/150 bari in sus din ratiuni economice, uzual la peste 500 grd.C /250 bari. Nu cred ca va rezista competitiei cu energia eoliana off-shore. Oricum este laudabil ca aceasta tehnologie a fracturarii hidraulice isi gaseste si alte intrebuintari inafara extragerii de hidrocarburi.
Din cauza limitării inițiale a numărului de cuvinte pe care le puteam folosi în răspunsurile mele la cele trei întrebări ale chestionarului, nu am inclus multe detalii despre exploatarea energiei geotermale.
Premiul cel mare al fracturării hidraulice a zăcămintelor geotermale este apa „supercritică”: spre deosebire de apa de ploaie și cea de la suprafața Pământului, aflată în condiții normale de presiune și temperatură, apa geotermală se găsește de cele mai multe ori în condiții „supercritice”, adică deasupra punctului critic vapori-lichid (647 K și 221 MPa). Asta înseamnă că, prin fracturarea rezervorului supercritic, se poate extrage apă cu temperaturi similare celei folosite în boilerele actuale (nucleare sau pe combustibili fosili).
Sper sa fie așa cum spuneți dvs. Deocamdată pot spune că citesc pentru prima data despre aceasta aplicație a fracturării hidraulice, așa că hai sa vedem ce ne rezerva viitorul.
It is never too late to learn something new!…
Crăciun fericit!
Mulțumesc, la fel!
Resurse geotermale cu entalpie inalta (flash, dry steam, et al) sunt rare, departe de centre urbane si de consumatori, cu posibilitati putine in valorificarea caldurii reziduale, samd. In contrast, sursa petrotermala se afla mai pretutindeni sub picioarele noastre, introducerea fracturarii hidraulice in proiecte geotermale (EGS) nu sunt o noutate, din pacate insa, s-a batut mult timp pasul pe loc.
In fine, pe de-o parte schimbarea paradigmei in sistemul energetic (dar si cursa competitiei pe cealalta parte) ma determina sa cred ca in urmatoarele decenii, cercetarea si inovarea va face progrese imense in domeniul sistemelor petrotermale, spre ex. perfectionarea multi-frac in roca cristalina , dezvoltarea noilor tehnologii in scopul reducerii costurilor de foraj la adancime ( aici , aici ), samd.
Pentru cei care nu au citit articolul meu inițial, publicat în 2014, reiau câteva paragrafe care descriu energia petrotermală:
Sursa: Crânganu, C., 2014, Fracturarea hidraulică și „energia verde”
Detalii despre EGS:
https://www.energy.gov/eere/geothermal/enhanced-geothermal-systems-0
Cum lucrează un EGS? [fracturarea hidraulică este inclusă aici]
https://www.energy.gov/eere/geothermal/how-enhanced-geothermal-system-works
@wiki
@profesor Cranganu
conceptul se reduce la o schema simpla in care sursa geotermala reprezinta agentul primar, iar traseul prin forajele de injectie si extractie reprezinta circuitul secundar; apa este agentul termic, iar sectiunea dintre cele doua foraje reprezinta schimbatorul de caldura, care, in locul unui clasic pachet de tevi „contine” un „pachet” de „fracturi”;
initial, comentariul dlui wiki cat si terminologia „de sonda” cu „injectii” si „extractii” mi-au sugerat presiuni mari de lucru; insa sistemul ar trebui sa functioneze la presiuni apropiate de presiunea atmosferica; la h=-4km, presiunea ar fi cca.1,4bar; circuitul secundar are nevoie doar de o pompa de circulatie (nu de injectie sau extractie), care sa invinga frecarea din circuit; care este nesemnificativa pe o distanta cumulata de cca.10km, daca viteza fluidului se mentine limitata in parametrii optimi de curgere (de ex.2m/s); pompa ar functiona intr-un regim de presiune de cativa bar, similar cu cel de pe aductiunile de alimentare cu apa potabila; de fapt, mare parte din treaba pompei va fi efectuata pe gratis de termosifonul natural generat de dilatarea apei dupa incalzire;
„Mi-e teama ca temperatura de 150 de grade C (corespunzatoare unei presiuni de vreo 5,5 bari) a energiei geotermale este mult prea mica”; pai e irelevant: deocamdata scopul nostru este sa aducem sursa de energie la indemana, cu costuri rezonabile, eventual mai mici decat costurile de extractie pentru alte surse subterane sau supraterane; apoi, odata ce ai scos apa fierbinte la suprafata, se poate construi un circuit tertiar cu un agent termic mai eficient decat apa, care prin comprimare/vaporizare sa genereze o temperatura mai mare decat cea a agentului furnizor, in cazul nostru apa; relevanta e doar cantitatea de energie neta pe care o scoti la suprafata, raportata la costul investitiei si un amortisment rezonabil de vreo 8-10ani;
la o evaluare mosnegeasca:
daca iau in calcul un diametru relativ modest DN250mm, la 2m/s debitul este de cca.100kg/s, care la Cv apa = cca.1,5kj/kg ar rezulta un debit termic de 150kw/K; iar la un ecart termic de 150K ar rezulta o putere bruta de 22,5Mw; costul cu forajele nu prea cred sa depaseasca 100eu/m, respectiv vreo 800.000eu; luand in calcul 10ani de amortisment rezulta 80.000eu/an /365zile/24h =rotund 10eu/h; care pentru 22.500kw inseamna mai nimic; costuri de pompare: 100kg/s=0,1mcx3600s=360mc/h; echivaland cu pret apa potabila: 360mc/h x 1eu/mc =360eu/h pentru 22500kwh;
iar de-aici incolo problema se reduce la tehnologiile, randamentele si costurile clasice cu turbinele generatoare;
principiul nu e o noutate exclusiva, fiind similar cu cel utilizat de pompele de caldura cu extractie din sol; dar in cazul acestora din urma – vai! – cu doua mari deosebiri:
1. cu chiu cu vai: pompele de caldura exploateaza un ecart de temperatura cu mult inferior, aproape inexistent;
2. vai-vai: circuitul pompelor de caldura nu poate fi deschis (precum fracturile la mare adancime), pentru ca apa s-ar infiltra in solul permeabil; si de-aici nenumarate „detalii tehnice” care impun masuri deosebite; in primul rand s-ar evidentia criteriul conductivitatii termice ridicate necesara, care mai departe implica criteriul rezistentei la coroziune (etc, etc); care costa cat nu face;
ramane totusi intrebarea mea de curios naiv, pentru dl. profesor Cranganu: in lipsa unui rezervor geotermal de exceptie, care ar fi totusi temperatura obisnuita a rocilor la o adancime de 4km ?
scuzati-mi incoerentele…
intentionasem sa tratez si subiectul presiunii hidrostatice, sistemul fiind initial uscat la presiune atmosferica si ulterior umplut cu apa, incat la baza forajului de 4km ar atinge 400bar; am renuntat tocmai pentru a nu induce eventuale confuzii cu presiunea de pompare necesara hidrodinamic; nu am destule cunostinte despre solutia consacrata de executie a tubulaturii pentru o astfel de presiune, motiv pentru care nici nu am luat-o in calcul la costuri; apreciez ca ar mai adauga vreo 2-3 sute de eu/m la costuri;
de asemenea, nu am intrat nici in „detaliul” (deloc nesemnificativ) factorului de utilizare u%=Putere medie / Putere maxima, la transformarea din kw in kwh; apreciez ca ar fi in jur de 50%, ceea ce dubleaza costul amortismentului raportat la puterea maxima;
intentia mea a fost doar o simpla evaluare mosnegeasca a unor ordine de marime, fie-mi iertate socotelile rudimentare…
daca nu abuzez cumva… as mai avea o intrebare de curios naiv si profan: ce fel de tubulatura se utilizeaza la foraje de mare adancime ? la nivel de sute de bar si sute de K
Tuburile de oțel folosite în forajele adânci sunt construite să suporte presiuni până la 180.000 psi (12.410 bar) și temperaturi mai mare decât cele estimate prin variația gradientului geotermic. De exemplu, în teza mea de doctorat (Heat Flow in Oklahoma) am identificat gradientul maxim ca având 42°C/km. Asta înseamnă că la 4 km adâncime, tubulatura trebuie să reziste la o temperatură de cel puțin 170°C. Gradientul mediu în statul Oklahoma l-am calculat la 31°C/km.
Domnule Fanel aveți o sumedenie de greșeli și de confuzii in comentariul dvs., din care, la o ora târzie din noapte, va enumer doar câteva: presiunea unei coloane de apa de 4km este de peste 400 bari, deoarece 1bar=10m col H2O, capacitatea calorică a apei este de 4,15kJ/kgK la 20grdC și de 3.5kJ/kgK la150grdC, la transformarea în kWh ați greșit enorm, confundând kJ cu kWh, în realitate cele 100kg apa/s la150grdC reprezintă vreo 80 kWh cu tot cu căldura latenta de condensare pe care ați uitat-o . Aceasta energie termica teoretică conținută de 100kg apa la 150grd.C și la presiune atmosferică, nu o veți vedea convertită în energie electrică în realitate nici în procent de 10% pe diverse motive de randament și de faptul că turbinele sunt învârtite de abur, nu de apa calda. Așadar puțul dvs. nu va produce 22MW ci doar vreo 7-8 kW , care sunt după părerea mea insuficienți sa vehiculeze aceasta cantitate de apa apa până la 4 km adâncime și înapoi printr-o țeavă de 250mm diametru.
cu atat mai bine daca scoti 4,15kj/kg dar asta depinde de starea de agregare;
eu m-am rezumat la cazul transformarii izocore cu Cv=1,5kw/kg;
4,15kj/kg reprezinta caldura specifica in transformare izobara, valabila in stare gazoasa;
in rest, am explicat deja mai sus cum e cu presiunea hidrostatica, factorul de utilizare si influenta asupra transformarii kw-kwh;
inca nu se pune problema randamentului de transformare a energiei termale in alta forma de energie; nu fac decat sa transport aceeasi energie dintr-un loc in altul; si da, exista un randament, dar nu cel la care va referiti dvs., ci randamentul cauzat de pierderile de caldura pe traseul celor 4km; traseu destul de lung intr-o teava neizolata termic; motiv sa cer detalii privind gradientul natural si materialul conductei de transport;
ma tem ca ar fi necesara si o termoizolatie;
si, desigur, dupa ce am adus apa fierbinte sus, are sens sa fie transformata in alta forma de energie cu randament cat mai mare; dar nu randamentul asta intra in discutie, ci daca nu cumva m-ar costa mai ieftin sa scot kilowattul din subteran decat ma costa sa ard gazul;
si cred ca am supraevaluat costurile de pompare :)
Va dau un link cu un soft de calculare a turbinelor cu abur:
https://www4.eere.energy.gov/manufacturing/tech_deployment/amo_steam_tool/equipTurbine
Daca introducem in acesta datele dvs. : abur la 150grd.C , debitul de 100kg/s convertite in imperial si randamente de 100%, puterea maxima returnata de soft este de vreo 50kW. Nu sunt de specialitate și nu știu care sunt randamentele reale, dar ceea ce s-ar obține util este probabil o fracțiune din aceasta. Asemănător găsiți și softuri de calculare a rezistenței (căderii de presiune) în conducte și veți vedea că nu este deloc neglijabilă.
pai bineinteles ca nu ai cum sa scoti mai mult intr-un singur ciclu pe circuitul de abur, pentru ca nu poti raci aburul deodata cu un ecart de 150C intre intrarea si iesirea din turbina; turbina genereaza putere cu o fractiune mult mai mica din ecartul de temperatura disponibil; si nu faci mare afacere daca scoti din put apa cu 160C si o bagi inapoi cu 120C.
restul de energie fie il folosesti in alte scopuri, fie il readuci la parametrii de intrare prin intermediul unui circuit recuperator, folosind un agent frigorific care sa raceasca apa la o temperatura de vreo 10C inainte de reintrarea in putul de injectie; caldura recuperata poate relua ciclul prin alta turbina
nici eu nu ma descurc momentan sa calculez presiunea generata de transformarea apei in abur: as specula ca, daca scot din put apa supraincalzita cu densitatea de 1000kg/mc, la transformarea in abur presiunea creste invers proportional cu scaderea densitatii in starea de abur si ar rezulta sute de bar la intrarea in turbina, iar cu asemenea valori calculatorul dvs.scoate mii de kw intr-un singur ciclu (nu doar 50kw); de exemplu daca e posibila o transformare cu 360tone/h, 150C, 400bar intrare si 5bar iesire;
dar de aici in incolo e nevoie de experienta reala in termotehnica, nu doar cunostinte generale sau cursuri generaliste, de principiu
Exista un citat celebru a unui cunoscut baseball-ist american Yogi Berra care suna cam asa : ” You can observe a lot just by watching.”
Daca privim in jurul nostru si nu vedem la tot pasul puturi geotermale care sa ne dea energie electrica continua pe gratis inseamna ca exista niste motive obiective sa fie asa.
fara indoiala: sa te nasti in tara gresita sau in secolul gresit, sa faci scoala gresita, sa investesti banii aiurea sau sa nu investesti deloc…
Domnule Fanel, fără supărare, ar trebui sa înțelegeți că există o relație între presiunea aburului și temperatura. La 150 gard.C nu puteți avea peste 5,5 bar, altfel veți condensa aburul, rezultând apa supraîncălzită și nu veți mai avea cu ce învârti turbina. De aceea am spus în primul comentariu că boilerele moderne lucrează la temperaturi mult mai ridicate la care și presiunea aburului este mai mare și randamentul ciclului termic mult mai bun.
domnule Wiki, dar nu e nici o suparare :)
ipoteza aburului in circuitul puturilor va apartine in totalitate;
eu, dimpotriva, am sustinut necesitatea unui alt circuit pentru abur;
mie imi puteti reprosa doar ca am incercat o echivalenta adaptata la calculatorul pe care ati insistat sa-l folosesc :)
si n-am zis nici ca turbina e musai sa functioneze cu abur;
n-ar putea functiona, de exemplu, cu R744 ?
asta e de la Siemens si se aplica la apa uzata de mai slaba calitate termica: https://www.siemens-energy.com/global/en/news/magazine/2020/waste-heat-to-power-with-sco2-turbines.html
iaca si General Electric: https://www.ge.com/news/reports/bad-co2-good-co2-ge-scientists-use-climate-change-culprit-make-cleaner-electricity
Ma bucur sa vad ca veniri din nou citesc cu informatii extrem de interesante si chiar imbucuratoare, domnule profesor!
1. Un articol foarte intersant mai jos despre aceasta tehnologie si modul, exemplar as spune, in care se implica guvernele provinciale din Alberta si Saskatchewan. Se pare ca este o solutie inovanta de mentinere a avantajului tehnologic din domeniul forajelor si a locurilor de munca(and turnover) ale actorilor din industria respectiva. + Fara nicio urma de malitiozitate: Aceasta insemna cu adevarat o politica de Tranzitie Justa (ca sa parafrazez EU) si nu ceea ce viseaza unii mai mult sau mai putin comisari sau euro-parlamentari:
https://financialpost.com/commodities/energy/saskatchewan-driller-hits-gusher-with-ground-breaking-geothermal-well-that-offers-hope-for-oil-workers#:~:text=In%20Canada%E2%80%99s%20nascent%20geothermal%20power%20industry%2C%20Deep%E2%80%99s%20%E2%80%9Cgusher%E2%80%9D,pump%20capacity%2C%20that%20are%20connected%20to%20the%20wellhead.
2. Eu consider ca un prim pas in folosirea acestei energii a pamantului, pas pe care Canada l-a facut de foarte multe decade deja, ar fi, pentru UE de ex., generalizarea utilizarii Pompelor de Caldura! mult mai putin prezente de aceasta parte a Atlanticului!
3. Solutia fracturarii in geotermie mi se pare ca imbina (de fapt, ca principiu seamana) intr-un mod fericit tehnologia pompelor de caldura cu cea a forajelor! Win-win!
4. Costurile nu par a fi zdrobitoare: Foraj + sistemul de circulare a agentului incalzit + unitatea de productie a energiei (termice si sau electrice). La forajele clasice, datorita depunerilor din apele termale, tevile se înlocuiesc la un 30-40 de ani(cel putin asa am retinut, nu sunt sigur). Pretul gigacaloriei pur geotermala este mai mic decât al celei produse de CET-uri pe gaz sau cărbune.
Romania are experienta in domeniul geotermal clasic, având chiar si orase care se încălzesc in acest sistem (ex. Beius – Integral; Oradea – partial), deci exista o baza de cunostiinte pentru un upgrade spre productia si a electricitatii.
Sărbători Fericite!
Islanda este un exemplu cum acesta forma de energie poate fi folosita.
In Europa continentala incercarile sunt firave, au fost cazuri in care s-au provocat daune majore in urma unor forari, distrugerea imobilelor datorita miscarilor de teren.
Un element foarte important este calitatea apei geotermale.
Daca apa geotermala este dura apar depuneri de calciu pe toata si evident apar multe probleme si costurile sunt foarte mari sau „nesustenabile” financiar.
In orice CET exista o statie de dedurizare a apei provenita din surse carora li se poate determina si controla duritatea
in cazul depozitului fracturat, principiul presupune pomparea aceluiasi agent termic intr-un circuit, nicidecum captarea unor izvoare subterane; deci roci impermeabile fracturate local, prin care agentul termic sa fie recirculat; calcarul nu corespunde specificatiilor, fiind un svaiter natural nemarginit in care agentul termic s-ar scurge necontenit si ireversibil, ca prin conductele RADET;
paradoxal, in cazul pompelor de caldura de mica adancime „detaliile tehnice” se pot dovedi mai spinoase si mai costisitoare pe unitatea de energie
Mai multe detalli despre o companie din acest industrie: https://deepcorp.ca/
Stimate profesor, stiu ca cititi comentariile noastre si va sunt recunoscator, imi doresc, poate si altii, un articol care se arate avantajele cat si pericolele digitalizarii, in opinia mea o tematica omisa intr.un mod scandalos.
Ma adresez dumneavoastra pt ca sunteti poate singurul de pe Contributors care poate oferi informatiile necesare si daca mai este si altcineva in masura s-o faca sa.mi fie cu iertare, nu l-am remarcat.
Off topic tangent.
Referitor la raspunsurile autorilor, din tara, doar, date la intrebarile Contributors: realizezi cit de diversa e lumea. Fiecare are un eveniment al sau, si o idee a sa despre eventualele pericole care ar paste viitorul tarii. Si e foarte normal. Nu sintem la fel,
Dar atunci te intrebi dece sint unii scandalizati pina a-i face stirbi si inculti pe cei care voteaza altfel decit ei? Cit de scandalizati erau unii cind s-a votat Brexit-ul („Brexitul a esuat. Marea Britanie va ramâne în Uniunea Europeana”).
NB,
pentru mine, ca ma bag in seama, cel mai urit eveniment al anului, a fost retrimiterea la procurori, de catre ICCJ, a dosarului mineriadei din iunie `90, cu rezolutia „nulitate a rechizitoriului”. Nulitate. Stirea a trecut prin presa noastra mai ceva ca acceleratl din poezia lui Toparceanu.
Cita energie s-a consumat in proteste pentru „lasati Justitia sa-si faca treaba!” Nulitate de treaba, ca in livada Portocala.
Nu se mai simt loviturile de lanturi, furtunuri si rangi date de mineri?
@Constantin Cranganu
Va multumesc pentru raspunsul dat @ https://www.contributors.ro/trei-intrebari-despre-energia-geotermala-produsa-prin-fracturare-hidraulica/#comment-433352
Din cate am inteles, sinonimele Hot Dry Rock /Hot Weet Rock /EGS se incadreaza in categoria sistemelor „petrotermale“ datorita faptului ca (i) orizontul putului se afla in roca vulcanica /cristalina, (ii) se injecteaza apa rece de la suprafata pentru a fi reincalzita (prin schimb termic) in roca rezervorului creat. Cu alte cuvinte, rezervorul creat (in roca cristalina) joaca rolul unui schimbator de caldura.
Chiar si roca cristalina/vulcanica per se este “umeda“ si fisurata (roca uscata si nefisurata este probabil sporadica si rara, ma gandesc ca este foarte greu de dibuit in primii 5-10 kilometri ai scoartei terestre). Cu exceptia resurselor de tip “flash“ de-a lungul centurei de foc si a anomaliilor de la marginea placilor tectonice (unde scoarta terestra este mai subtire), productia initiala in proiecte petrotermale, EGS /HDR /HWR, et al, este nesemnificativa – temperatura rezervorului este realtiv mica, fisurile sint cicatrizate si permeabilitatea initiala a formatiunii este mica.
Conform experientelor castigate in proiectul pilot din Soultz sous Forêts (Franta), crearea unui rezervor artificial printr-un singur frac imens (un balaur cu un volum de 1-2 km cubi) nu este o idee grozava – a se vedea si productia mica a acestui proiect. Rezervorul, fracturile si pierderile de presiunie (si de apa) sunt greu de gestionat, aparitia unui asa zis „high-way“ intre sonda de injectie si sonda /sondele de productie este o chestie aproape inevitabila, samd. In fine, modelarile si simularile (facute in ultimii 10 ani) arata ca legarea prin Multi-fracs a doua sonde paralele (injectie /productie) la o distanta de 200-300 metri metri una de cealalta, pe o sectiune orizontala ceva mai lunga (de 1-2 km) elimina multe din provocarile mentionate, rezervorul ar avea acelasi volum, dar mult mai usor de gestionat (pierderile de presiune ar fi mult mai mici, debitul sistemului /flowrate ar putea fi considerabil mai mare, samd). Din pacate insa, nu se intampla nimic! Vorba multa, conferinte, etc, iar proiectele de cercetare au ramas asa, la stadiul de „concepte“ si “simulare“!
Banca Saxo are urmatoarea previziune pentru 2021:
https://www.home.saxo/en-gb/content/articles/outrageous-predictions/revolutionary-fusion-design-catapults-humanity-into-energy-abundance-08122020
la multi ani ! de vreme ce ne am nascut aici, trebuie sa sfredelim (cu gauri nu prea mari – 25 cm cum spuneti) si Pamintul, sa l scarpinam, cum o fac pasarile cu hipopotamii, ciocanitorile cu copacii (doctorii padurilor)
A fost trecuta complet cu vederea pericolul pe care il reprezinta technologiile verzi pt mediu, in frunte cu automobilul electric si cel autonom, deocamdata ele produc pagube de mediu mai mari decat avantaje reale, politiciul si curetele eecologiste fiind primii raspunzatori.
Pt cei din Europa pe postul TV ARTE este un documentar extraordinar despre aceste technologii si urmarile lor, merita vizonat.
Lucrez in Energy Performance Contracting si Energy Efficiency de douazeci de ani. In Canada si in UK. In opinia mea, nici o tara din G20 nu isi va permite sa elimine petrolul si gazele naturale din circuitul economic fara sa isi afecteze economia in mod grav, cu consecinte sociale si politice extraordinare. Chiar si argumentele poluarii si fetisizarea decarbonizarii economiei nu sunt suficient de puternice ca sa justifice modificarea in mod negativ a nivelul de trai la care s-a ajuns in prezent in aceste tari. Energiile regenerabile au locul lor in mix-ul economic-financiar de azi dar pentru urmatorii 100 de ani combustibilii fosili vor continua sa fie vioara intai in orice economie care va tinti o crestere modica de 2,5% -3% pe an.
foarte bun articolul, ca si celelalte articole scrise de dvs. pe care le-am citit aici
Acum citeva sute de ani se dezbatea in Franta o chestiune arzatoare: daca punem o sticla de vin in zapada peste noapte, va ingheta aceasta sau nu? Dezbaterea pur teoretica a antrenat cele mai luminoase si competente minti din Academie, dar nimeni nu a sugerat simplul eperiment de a vedea in mod practic ce se imtimpla.
Deci: Se discuta mult despre caldura geotermala, dar, in mod practic, exista cineva in acest forum care se incalzeste cu pompe termale si care ne poate impartasi daca ceea ce genereaza aceste pompe asigura o caldura confortabila in casa? Pentru ca daca e vorba doar de calorifere ametite ca pe vremea epocii de aur, atunci ne-am lamurit.