sâmbătă, noiembrie 2, 2024

Unde vă vedeți cu greva peste încă 18 ani?

Greva profesorilor s-a încheiat! A început școala!” – titlu Hotnews, ediția din 28 noiembrie 2005. O grevă, începută pe 7 noiembrie, încheiată cu acceptarea ofertei guvernului, mediată de președinte, de creștere cu 11,83% a salariului pentru personalul didactic și auxiliar (cererea inițială era de 18%). Următoarea grevă generală, avea să înceapă pe 22 mai 2023. Deocamdată, a 11-a zi a actualei greve s-a încheiat cu ”Profesorii au respins și ultima ofertă a Guvernului și continuă greva

18 ani pentru o grevă generală… la drept vorbind nu-i putem acuza pe dascălii noștri că au abuzat de acest instrument extrem de convingere. Desigur, nu le putem acorda nici nota maximă la răbdare, având în vedere momentul ales. Fatală coincidență, pentru un tânăr născut în vreme de grevă profesorală să nu-și poate da liniștit BAC-ul din motiv de grevă (una pentru care el, realmente, nu are nicio vină).

N-aș acorda notă foarte mare nici la capitolul pedagogie – adică la modul cum au reușit să-și explice greva, de ce e nevoie de ea și cum ne ajută pe noi toți.

Sigur, nu sunt eu profesor să dau note. Am părinți profesori (acum 18 ani, in 2005, erau încă activi); am avut, și acasă, în Șomcuta Mare, apoi în Baia Mare, la liceul Șincai, profesori mari, de la care am înțeles cât de grea este această meserie (în orice caz, este mult prea importantă pentru a putea fi considerată ușoară).

Dar, din respect pentru munca dumnealor, a celor de atunci și a celor de acum, cred că trebuie spus că pancarte perene precum ”Vrem salarii decente” (aici, din 2023, și aici din 2005) nu sunt suficiente pentru a transmite mesajul disperat pe care trebuie să-l dea școala noastră.

Nici acum 18 ani nu erau suficiente, desigur, dar parcă atunci Google n-avea decât 7 ani, mobilul era ceva cu taste, smart-ul era doar o mașină mică pe benzină, chatgpt-ul, încă o invenție, criza de meseriași, o glumă, sau geopolitica și războaiele între puteri, o materie uitată. Or, la noi, după 18 ani, copiii de azi umblă cu ghiozdane mai grele, citesc manuale mai abstracte și înțeleg lumea mai puțin decât copiii de ieri (părinții de azi). 

N-aș merge până acolo să se facă grevă pentru adaptarea decentă a sistemului de evaluare a elevilor la vremea inteligenței artificiale (tema unei dezbateri actuale în asociațiile de profesori din Germania) , dar am să reamintesc o vorbă pe care am luat-o cu împrumut de la sir Churchill – ”never let a good crisis go to waste”.

În sfârșit, am zis să nu las nici eu această criză să treacă fără a da un set de cifre, eventual ca niște note pentru o eventuală lecție deschisă la Istorie contemporană. Și să începem cu o incursiune în … economia școlii, care ar putea pune un pic lucrurile in perspectiva:

 20052023
Născuți vii221.020196.858*
Copii în înv. preuniversitar,3.644.3672.941.784
Din care liceu767.439597.789
Din care școli profesionale284.412104.986
Personal didactic înv. preuniversitar281.034237.854
Din care în liceu61.91452.714
Din care în școli profesionale6.2341.430
Câștig salarial mediu net în învățământ (lei)7644.321**
PIB/loc (lei)13.455,374.033,7***
Curs valutar (lei/1 euro)3,684,95****

Sursa – INS. *datele pentru număr născuți, copii și personal didactic sunt la 2021. ** date pentru martie 2005, respectiv martie 2023; *** date provizorii 2022; **** date la 31 martie 2005, respectiv 2023 (sursa cursbnr.ro)

Apropo de salarii, iată date comparative privind salariul de bază brut anual, profesori debutanți din școlile publice (în PPS), anul școlar 2020/2021

NivelRomâniaBulgariaFinlandaFranțaGermaniaPoloniaUngaria
ISCED 1 (primar)17.97715.15926.49324.56350.35715.06813.465
ISCED 34 (liceal și postliceal)17.97715.15930.07726.88958.54115.06813.465

Pentru a facilita comparațiile internaționale, salariile au fost convertite din monedele naționale în PPS. Valorile PPS se obțin prin împărțirea unităților monetare naționale la paritatea puterii de cumpărare respective. Au fost utilizate datele parităților puterii de cumpărare pentru consumurile individuale reale Eurostat 2020 (EU-27 = 1). Sursa Studiul ”Salariile profesorilor și directorilor de școli din Europa în anul școlar 2020/2021” – CE, prin programul Eurydice (octombrie 2022)

Văzând datele de mai sus, poate vă întrebați care este una din revelațiile europene la faimoasele teste PISA.  Ați ghicit … Polonia (aici, diferențele dintre rezultate și unde se găsește România comparativ cu Polonia, într-o analiză din 2018).

Și asta poate pentru că nu doar salariile contează, când vine vorba de motivarea profesorilor să facă performanță cu elevii lor. Altfel spus, politicile educaționale nu stau doar în salarii. Comparația de mai jos poate ajută în deblocarea conflictului de muncă actual: acolo unde salariile de început sunt mici, poți crește atractivitatea printr-o ascensiune rapidă la vârful carierei (și implicit a grilei de salarizare). De ce să aștepți ieșirea la pensie pentru a ajunge în vârf, mai ales când ieșirea la pensie e departe de a se face ca la speciali, profesorii având, după părerea mea, condiții cel puțin la fel de grele de muncă.

Diferențe  dintre salariile de bază:

 RomâniaPolonia
După 10 ani de experiență17,3 %33,7%
După 15 ani de experiență24,3%63,3%
La vârful grilei de salarizare77,4%70,2%
Vechime medie pentru a ajunge la vârful gamei de salarizare40 ani20 ani

 (sursa raport Eurydice, 2020/2021)

Cu mai multă flexibilitate și inovație în tratarea problemelor școlii, poate că nu vom putea să evităm următoarea grevă generală de peste 18 ani ( sau mai devreme), dar, cel puțin, ne va ajuta să mai avem școală pentru copiii noștri. Ceea ce n-ar fi chiar așa de puțin. 

Și o paralelă fiscalo-educațională

Poate că nu e întâmplător că Polonia este și una din campioanele europene la inovații în politică fiscală. Este deja de notorietate saltul uriaș făcut în reducerea gap-ului de TVA ( diferența între încasările efective și cele potențiale). Mai nou, a preluat și metodele moderne de cooperative compliance/ conformare prin colaborare, cele care stabilesc un parteneriat real între administrația fiscal și contribuabil (dacă vreți, un parteneriat modern între școala care pune note și elevul care trebuie să livreze, nu să fie examinat).

De politici din acestea am avea nevoie noi! Zilele trecute, ministrul Finanțelor spunea că a primit declarații fiscale cu sume chiar peste ceea ce a estimat, dar că încasările efective au fost, în final, sub așteptări. Or ce spune acesta – o nevoie clară de politici fiscale de susținere a contribuabilului care vrea să se conformeze (altfel nu și-ar mai fi depus declarația)! În schimb, concluzia oficială ”Eficiența sistemului de colectare trebuie să crească …”

Adică? Ce înseamnă acesta? Mai multe lucrări de control, mai multe inspecții, pentru că, iată, e nevoie de tot mai mulți bani la buget? Poate chiar mai multe taxe. De unde? Din ce economie? De ce nu vorbim mai mult de politicile de parteneriat? De noile sisteme de evaluare care să țină seama efectiv de analize Big Data? Etc. etc. (mai multe în comentariul ”Vreau un Fisc puternic”).

Chiar nu mai suntem ca acum… 18 ani. Și apropo, în raportul anual ANAF pe 2005 se vorbea de politici de conformare aproape la fel de mult ca în raportul pe 2023. Era bine că se vorbea, păcat că avansăm atât de încet. Da, ar fi nedrept să nu recunoaștem schimbările prin care a trecut administrația față de acum un an, doi, cu atât mai mult fata de acum 18 ani. Dar chiar este nevoie de o adaptare mai rapida a ANAF-ului la aceste vremuri complicate. Are și el, Fiscul, o datorie față de această economie!

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. PPS in București sau PPS in satul Cioca-Boca, comuna Șcheia din județul Iași?…

    Au și profesorii din Finlanda nspe sporuri și indemnizații care le dublează salariul net?
    Dacă va uitați pe grilă, ce salariu de bază îți dă salariul mediu net din învățământ din luna martie 2023? În medie.. toți sunt profesori universitari?

    Este ușor să te pierzi in hățișul birocrației (și democrației) originale românești, in care nimeni nu este responsabil, nimeni nu îți spune sincer cât câștigă, nimeni nu ia doar salariul brut stabilit de lege și nimeni nu vrea să facă reformă.

  2. F bun articol.
    Statistica, mai ales a elevilor din profesionale, care au scazut de la ca.30000 in 2005, la 100000 in 2023 e alarmanta. Oare cine va mai repara o chiuveta peste citiva ani? Chinezii si nepalezii!

    • Pot să fie și marțieni. Important e să aibă bugetul de unde să dea salarii și pensii la toți pomanagii. E singurul lucru de care le pasă. După ei potopul.

    • Firesc este ca reparatiile simple in casa sa fie facute de cei ai casei . E semn de fudulie si inconstienta sa nu vrei sa inveti sa faci lucruri elementare . Ma gindesc si eu uneori daca nu cumva ar trebui sa imi mestece altcineva mincarea …. Eventual sa o inghita si sa ma simt eu satul …..

      • Stimabile, fiecare este liber sa mestereasca in casa lui sa insa daca din lipsa unor cunostiinte profesionale arunci blocul in aer sau inudezi apartamentul de sub tine nici o asigurare nu va prelua daunele, respectiv esti apt de pedeapsa.
        Sunt oameni care au ” 2 maini stangi” nu pot bate un cui in perete, cine ii ajuta ? meseriasul. Nu are nici o legatura cu fudulia, este un serviciu la care fiecare ar trebui sa poata apela cu efectul benefic, asigura foarte multe locuri de munca.

        • Ma iertati dar am o virsta pina la care am luat contact cu foarte multi fuduli care nu vor sa invete lucruri elementare , simple in ceea ce priveste reparatiile casnice . Intr-adevar , fudulia unora creeaza locuri de munca pentru altii . In plus , fudulii alearga dupa mariri de salarii pentru ca ( printre altele ) trebuie sa plateasca ,,meseriasi ” acolo unde nu se pot lepada de fudulie . Alora care nu pot bate un cui in perete le ,,taie gura in sabii” cind e vorba de ,,spalat varza ”. Sau fac balet cu degetele pe tastatura , dar cuiul nu il pot bate in perete . Probabil sinteti avocat de profesie si va sesizati din oficiu pentru specimene d’astea ….

  3. Dupa 1990 politica salariala pentru sanatate, invatamant, cercetare, servicii sociale a fost un proasta si a continua gandirea comunista. Daca nu produc nimic de ce sa detina salarii decente?!!!. Prioritate au avut toate guvernele, ministerele, zecile de agentiile de stat, prefecturile, consiliile judetene, primariile, toate puse sa deserveasca partidele politice si interesele de clan. Asa s-a consolidat statul mafiot si esuat. Aveam nevoie de atatea directii in ministerul educatiei, de atatea inspectorate scolare, evident ca nu. Scoala, prin o lege clara si concisa sa isi organizeze concursuri pt.educatori, invatatori, profesori. Timp de doi ani ai performante cu elevii, mai prelungim cu inca doi ani, nu, scoatem din nou la concurs posturile.in o clasa maxim 12-16 elevi, nu intre 24 si 36. Legea mecenatului si sponsorizarii schimbata din temelie, prioritate pentru scoala si spitalul public. Acum pe prim plan sunt cluburile de sport.

    • Inainte de 1990 politica nu era la fel, statutul social al profesorului si invatatorului erau incomparabil mai bune, ca si importanta pe care statul o arata educatiei. Salariile, care in epoca curenta sunt definitorii pentru statutul social, sunt gestionate strict de guvernul central, care trebuie sa asigure un nivel decent macar, sau daca chiar se doreste prioritizarea educatiei, nivelul trebuie sa fie peste medie.

      O parte din finantare vine de la bugetul local, mai ales in invatamantul preuniversitar. Aici intradevar legile ar trebui modificate ca sa te asiguri ca fiecare primar/CJ face din invatamant o prioritate. De exemplu nu ai voie sa dai 1 leu pentru echipa sportiva pana nu ai dat (inainte) 2 lei pentru scoala. Nu poti planta palmieri de 1 leu sau pune borduri de 1 leu sau concert de 1 leu pana nu ai dat in avans 2 lei la scoli. Un sistem de credite pentru cheltuieli cu sanctiuni drastice: Ai incalcat legea, nenegociabil fara alte procese in 3 zile primarul sau CJ-ul e eliminat si se organizeaza noi alegeri.

      Plus o reactie la articol, dreptul la educatie este trecut in Constitutie, si respectarea acestui drept e grija strict a Guvernului, nu a profesorilor. Acestia sunt doar angajati, si vor fi angajatii cu care Guvernul isi indeplineste sarcinile doar daca sunt multumiti cu situatia lor, altfel isi vor cauta alte locuri de munca si generatiile urmatoare vor face scoala cu absolventii de scoli profesionale

      • In perioada socialista existau scoli mai bune dar si proaste atat in urban cat si in rural. Statul profesorului era mai sigur ca si pedepsele erau mai variate si se mai stia si de frica lor dar si a parintilor. Dar erau multe scoli profesionale si scoli postliceale, unele mai bune altele mai slabe. Erau examene admitere pentru licee dsr si pentru facultati. Meditatii se faceau doar pentru aceste admiteri. Cu cei slabi profesorii faceau ore suplimentare in scoala. Pentru cei mai buni, cercuri de invatat pe diferite fuscipline, in plus, tot in scoala. Dar salariile erau mici si atunci dar alta era puterea de cumparare. Aceasta pana in 1982 cand au inceput lipsurile de tot felul.

    • Se pare ca acelasi castig financiar (40% acum) e si pentru universitari. Care universitari NU au facut greva, caci au salarii generoase, plus 15% doctorat, plus multimile de sporuri.
      Ei traiesc acum proverbul :”cand doi se cearta (= preuniversitarul cu guvernul) al treilea castica .Fara efort si pierderi din cauza grevei.

      • Intrebam daca acei 4321 lei din tabel reprezinta castigul mediu numai pt preuniversitar sau include tot.
        Aveti dreptate, au castigat si in 2005 fara greva.
        Asistentii universitari au salarii mici si apare aceeasi problema cu atragerea absolventilor valorosi. Restul au salarii rezonabile. Salariile profilor univ mai bine nu le mentionam, deoarece se vor gasi iar comentaci care sa infiereze cu manie proletara invatamantul si foamea pt bani.

    • Așa să fie. Dar ăia măcar își merită lefurile. În România profesorii prodc în cea mai mare parte doar analfabeți, plagiatori și găinari după chipul și asemănarea lor. Tehnic vorbind nu merită nici jumătate din cât încasează acum.

      Eu mă gândesc la învățătorii și profesorii pe care i-am avut din clasa I-a în 1994 încolo: Meschini, incompetenți, ranchiunoși, frustrați, lacomi, oneroși și mulți de-a dreptul ticăloși. Oameni pe care nu i-aș angaja nici să facă curat prin casă. Am mult mai multă încredere în mexicanii care vin săptămânal să curețe carpeta decât în 90%din profesorii pe care i-am avut în România.

      • Inseamna ca ai frecventat numai scoli de cea mai proasta calitate! Si asta pentru ca, probabil, nivelul intelectual scazut pe care-l ai nu ti-a permis accesul in scoli de buna calitate.

        • Am frecventat școli bune. Sau cât de „bune” pot fi cele din România.

          Dacă te uiți la testele PISA și la calitatea celei mai mari părți absolvenților liceelor românești nu s-ar zice că școlile bune sunt prea dese.

          Altfel cum de ele produc în cea mai mare parte doar alafabeți și plagiatori?

  4. S-ar părea că actuala grevă a profesorilor e prima care se poate baza pe oarecare susținere din partea populației. Până acum am avut la greve în Educație bășcălie indusă mediatic de putere sau cel mult indiferență. E semn bun de solidaritate românească. Pesemne dușul rece al umilinței naționale cu neprimirea în Schengen de către Nehammer al Austriei ne-a trezit la realitatea izolării noastre pe continent.
    Nu știu ce fel de lideri au asociațiile de părinți. În Vest, ele demonstrează adesea alături de profesori pentru o educație de calitate, care nu se poate face cu înlocuitori de intelectuali și cu plagiatori. Legea Educației Naționale 1/2011 (art. 8) a prevăzut 6% din pib pentru învățământul românesc, iar guvernul a alocat pentru 2023 doar 2.1%.

  5. Greșeala e a celor care sunt afectați de toată comedia asta bufă.

    Dacă ar avea un strop de minte părinții copiilor afectați de circ ar trebui să intenteze procese civile profesorilor care după ce că nu-și fac meseria pentru care au nesimțirea să încaseze parale de la buget mai și pretind bani în plus.

    Procesele nu trebuie intentate instituțiilor ci indiviziilor. Lui Popescu, Ionescu, etc. Merită târâți așa vreo decadă prin tribunale cu câte 40-50 de procese fiecare ca să se sature.

    • Parintii si bunicii acestor copii sunt cei care prin absenta de la vot sau prin vot gireaza mentinerea la guvernare a cleptocratiei de origine securisto-comunista care de 33 de ani isi bate joc de aceasta tara, asa ca isi merita soarta cu varf si indesat!

    • Exact atitudinea aceasta este cea care reprezinta al doilea motiv pentru care tinerii romani de mare valoare nu doresc sa intre sau sa ramana in invatamant sau emigreaza in tarile civilizate, care tari nu-si bat joc de valoarea lor. Ma refer la atitudinea unei parti a populatiei fata de profesori!

      Primul motiv este bataia de joc la care esti supus ca profesor de catre guvernarile cripto-comuniste care s-au perindat pe la putere dupa disparitia de pe fata pamantului in dec 89 a intaiului maimutoi comunist al patriei!

      • Drept să-ți spun eu de aia m-am zbătut să prind o bursă la Georgetown și să profesez medicina în America: Nu voiam să fiu nici milogul bugetului și nici să le plătesc lefurile & pensiile creaturilor ce au făcut-o pe profesorii în școlile la care am fost în patrie. Ei erau bugetarii cu care am avut cel mai mult de a face în anii trăiți în România și nu a fost deloc o experiență bună.

        Dacă-l întrebi oricare din cei plecați nu cred vei găsi niciunul care ar fi dispus să dea fie și măcar o centimă pentru ăia care au făcut-o pe profesorii săi în România. Deci eu zic că de fapt problema e la profesori. Altfel spus, dacă oamenii ăia chiar vor respect ar trebui să facă ceva ca să-l merite. Lamentațiile nu se pun.

  6. Legea din 2011 spune ca Educatia trebuie sa primeasca 6% din PIB. De ce votati PSD si PNL, cand e clar nu vor respecta niciodata legea?

  7. Motto:
    „Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni”.
    (Psalmul 11 al lui David, versetul 8)

    Lipsa de încredere în clasa politică a ajuns la cote alarmante. Soarta învăţământului românesc este decisă de politicieni fără caracter şi cu o educatie îndoielnică. Reamintim că în anul 2008 a fost semnat Pactul pentru Educatie, cu o serie de obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de învăţământ astfel încât reforma în educatie sa fie una coerentă. Unul dintre punctele esentiale prevedea introducerea în Pact a alocarii de 6% din PIB pentru învăţământ si minimum 1% pentru cercetare.
    Pe baza acestui pact , Ministerul Educației a elaborat Legea 1/2011, supusă unor dezbateri, negocieri, urmate de angajamentul solemn al partidelor că nu o vor modifica.
    Actul normativ prevedea obligativitatea alocării anuale a 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare. Nici măcar un singur an această prevedere nu a fost aplicată întrucât guvernele succesive au prorogat anual această obligație pe care o aveau. Inițial, a fost invocată criza economică din acei ani, însă ulterior guvernanții nici măcar nu s-au mai obosit să justifice prorogarea. Astfel, pentru anul în curs este alocat un procent de 2,1% din PIB, cel mai mic de la Revoluție, la care se adaugă sume gestionate de administrațiile locale și sursele de venituri proprii ale unităților de învățământ, astfel că procentajul final este de 3,2% din PIB.
    Si nu doar prorogarea acestei prevederi a afectat stabilitatea sistemului educational, ci repetatele modificări ale legii, fie prin alte legi, fie prin ordonanțe de urgență. Legea educației a fost practică hăcuită prin 116 de alte acte normative. Procesul a început timid cu doar două modificări în anul 2011, modificări ce vizau aspecte minore sau remediau unele scăpări ale legii inițiale. Însă deja din 2012, modificările erau de esență. Astfel, a fost permis în continuare universităților mici, cu reputație științifică redusă, să organizeze în continuare programe de masterat sau chiar de doctorat.
    În 2014, după ce Klaus Iohannis a devenit președinte acesta a promis în campania electorală o nouă reformă a sistemului de învățământ, proiectul „România Educată”. Abia după șapte ani, Iohannis a publicat proiectul, timp în care numărul modificărilor legislative a crescut constant de la an la an. Un nou proiect de lege a educației a trecut de dezbaterea parlamentară. Rămâne de văzut dacă, după adoptare, va rezista în aceeași formă sau va avea soarta legii 1/2011 .
    Ce încredere să mai ai în astfel de politicieni?

  8. Conducerile sindicatelor din invatamant, ale inspectoratelor scolare si ale scolilor si liceelor sunt adanc politizate, de decenii si actioneaza la comanda politica.
    Calitatea invatamantului romanesc este in cadere libera, continua. Sistemul produce 50% analfabeti functional.
    Castigul profesorilor pe ora de munca EFECTIV PRESTATA depaseste castigul orar al multor categorii de bugetari. Cei ce nu fac meditatii, au timp suficient pentru un al doilea job part-time.
    Greva a fost declansata in momentul generator de maxime potentiale daune pentru elevi si parinti.
    „Ai carte, ai parte” nu poate functiona daca orice elev poate trece clasa fara efort, pentru a putea fi asigurate posturile profesorilor.

    • Salariu profesor debutant 2.400 lei/luna. 2.400 x 12 = 28.800 lei / an

      28.800 impartit la 9 luni (cel putin 3 luni sunt vacante), impartit la 22 zile lucratoare pe luna, impartit la 5 ore pe zi lucratoare = 29 lei / ora.

      29 lei x 8 ore/zi x 22 zile lucratoare pe luna = 5104 lei – salariu lunar pentru norma intreaga de 8 ore / zi. E un salariu mic, pentru un debutant?!

      N-am socotit 21 zile de concediu anual, dar nici sporuri, tichete de vacanta etc., la profesori.

      • In USA, la marea majoritate a universitatilor de top ( si sunt peste 200 in aceasta categorie), un profesor primeste intre 50 000$ – 100 000$ pe an( de regula, dar sunt si salarii mai mari, pe care le obtin cei cu renume stiintific). Obligatiile se rezuma la 4-6 ore de curs si 4-6 ore de consultatii pe saptamana, cel mult, plus activitate de cercetare, care, in multe domenii inseamna publicare de studii si articole in reviste de specialitate.

        Daca esti implicat in proiecte de cercetare finantate in mod special, fie de universitate, fie de oricine( NASA, Pentagon, guvernul USA, Microsoft sau multe altele) sumele incasate peste sunt mult mai mari – evident, in cazul proiectelor externe universitatii, marea majoritate a banilor merg in bugetul universitatii.

        Nimanui nu i-a trecut prin cap vreodata sa plateasca cu sume per ora intr-o astfel de universitate.

        Daca ma uit pe CV-uri, pot gasi in Romania profesori din universitati cu mai multe articole bune de cat unii din universitatile americane din top 500. Nici unul din Romania nu primeste mai mult de 20 000 $ anual.

        In Romania inca exista, de exemplu, profesori de matematica exceptionali, cu mult mai buni decat cei din colegiile din USA, dar salarizati cu de cel putin 3-4 ori mai putin decat cei de acolo.

        Vrei performanta, trebuie sa platesti! Si nu pe criterii comuniste cum propui tu!

        Ca sunt multi imbecili care nu stiu nimic printre profesorii din Romania este o cu totul alta poveste, care, printre altele, porneste de la salariile mizerabile, birocratia excesiva inutila pe care trebuie sa o suporti( birocratie care provine din comunism si este dezvoltata de fel si fel de paduchi cu sechele comuniste plantati in functii de decizie de clicile PSD – PNL) si saracia lucie privind infrastructura din scoli si universitati.

        • @LS
          Eu nu prea inteleg aceste comparatii – cu SUA, cu Germania etc. Ar trebui sa ne comparam si la PIB, la productivitatea muncii, la nivelul absolventilor si la multe altele, nu doar la veniturile profesorilor…
          Cat despre performanta, sa inteleg ca 50% dintre absolventii de liceu sunt analfabeti functional din cauza ca profesorii au avut salarii mici, pana acum? Si ca, de-acum incolo, va fi altfel?

          • @ Decebal: ca nu le intelegi, e problema ta!

            Mult peste 50 la suta dintre absolventii de liceu sunt analfabeti functional, din urmatoarele motive:

            – aprox 50% dintre profesori sunt idioti sadea

            – coruptia din societate se reflecta in sistemul de invatamant, notele se dau pe spagi sau aiurea, fara criterii clare, examenele sunt trucate( trucarea examenelor e boala veche, se trucau inca din perioada comunista, iar in epoca post 90 fraudarea examenelor a devenit din ce in ce mai mult un sport national de larga participare: ministerul inv, profesori, elevi, parinti, rude…mai tota societatea)

            – o parte dintre profesorii buni sau foarte buni fiind demotivati de salariile mizerabile, de birocratia inutila excesiva, de politizarea scolii intr-un hal fara de hal, de faptul ca au multi colegi idioti care sunt platiti la fel ca ei au renuntat la a-si face treaba – exista si multe exceptii, toata stima pentru acestia, dar din nefericire societatea nu le ofera decat injurii si dispret(vezi chiar exemplul tau) in deplin consens, cu manie proletara provenita din lozinca „moarte intelectualilor”, pentru ca parintii si bunicii multor romani de azi sunt cei ce zbierau in anii 90 in favoarea bestiilor comuniste.

            – invatamantul sufera de boala inadecvarii, este inca de tip comunist, este nereformat, nerespectand elementarul principiu „omul potrivit la locul potrivit”

            – viata publica e plina de derbedei, de hoti si impostori, media audio-vizuala si nu numai e plina de astfel de specimene, iar tinerii le iau ca modele

            – familiile acestor imbecili cu diploma de bac ce sunt analfabeti functional sunt de cea mai proasta calitate, jeguri umane dresate in spiritul violentei si analfabetismului, impregnate cu comunism, se cred ca sunt motzul pamantului, si in spirit pesedisto – infect sunt „mandri ca sunt romani”

            Mai sunt si alte motive, dar sunt mai complicat de expus!

            • @LS
              Cele mai multe motive expuse de dvs. ma indreapta, logic, catre urmatoarea intrebare: Ca platitor de taxe si impozite, de ce ar trebui sa fiu de acord cu marirea salariilor profesorilor cu 25%, la gramada, avand in vedere ca (va citez) „50% dintre profesori sunt idioti sadea”, „notele se dau pe spagi sau aiurea”, „examenele sunt trucate”, „invatamantul sufera de boala inadecvarii”?!

            • @ Decebal: Stii de ce consider ca ar trebui sa fii de acord cu asta? Pentru ca e o minima conditie ca lucrurile sa mearga putin mai bine! Bineinteles ca s-ar putea sa nu fie asa, pentru ca marasmul si imoralitatea generala ce domneste in societatea romaneasca de astazi sunt mai puternice decat a face lucrurile corect si cu responsabilitate.

              Dar macar prin asta(prin cresterea salariilor) responsabilizezi macar pe unii dintre cei ce lucreaza in invatamant si speri ca cei ce vor intra in sistem de acum incolo sa nu mai fie absolventi mediocri sau foarte slabi a fel si fel de pseudouniversitati.

              Invatamantul trebuie revigorat, altfel suntem pierduti pe termen lung, condamnati la saracie si prostie generalizata pentru mult timp.

              Invatamantul post 1990 a fost distrus nu numai de coruptie si impostura, ci si de dorinta politicienilor comunisto-populisti de a da prostimii diplome, pentru ca au stiut, au sesizat ca prostimea, cu toate ca a urat din tot sufletul intelectualii si pe cei cu studii facute asa cum trebuie, si-a dorit nespus de mult diplome pentru plozii ei mizerabili, care bineinteles ca au ramas la fel de idioti, in ciuda diplomelor capatate aiurea, diplome fara acoperire.

              Vinovati pentru situatia actuala nu sunt numai politicienii comunisto-populisti care cu o incompetenta crasa au „managerizat” invatamantul, ci si majoritatea romanilor, pentru ca peste 70% din populatia tarii a participat cu mandrie si cu fruntea sus la goana dupa diplome cu orice pret. Scala valorilor a fost astfel complet distrusa!

              Te cred cand spui ca nu-si merita nici salariile astea! Dar ce ne facem cu cei care merirta de 2 ori mai mult decat cele pe care le au? Ii pierdem si pe acestia?

            • @LS
              Buna, asta-i poanta zilei! :) Adica, salariul mare genereaza rezultate mai bune. Nu rezultatele bune ar trebui sa genereze salarii mari…
              Nenica, trezeste-te! Singura solutie e recompensarea celor cu performante. Daca-i platesti pe toti la fel, sigur nu-ti raman in sistem decat loazele ce viseaza la un salariu bun, cu munca de 4 ore pe zi si 8 luni pe an.
              Daca, treaz fiind, ai scris comentariul asta cu „minima conditie”, ori esti profesor sindicalist, ori esti pesedist. Ori ambele. :)
              Hai, sa traiesti!

    • @Decebal _ „28.800 impartit la 9 luni (cel putin 3 luni sunt vacante), impartit la 22 zile lucratoare pe luna, impartit la 5 ore pe zi lucratoare …”

      Se observă din comentariul dumneavoastră că vă pricepeți, foarte probabil lucrați în domeniul Educației.

      Cadrele didactice lucrează 8 ore pe zi, nu 5. Cu siguranță ați confundat programul de lucru cu norma de predare.

      • @Constantin
        Nu incercati sa vindeti castraveti gradinarului! :)
        8 sau 10 ore pe zi doar daca face si meditatii, poate. Stiu exact cate ore lucreaza pe zi un profesor. Si cate luni pe an. :)
        Si, uitandu-ma in jur, la tinerele generatii, vad si cat de eficienta e munca dascalilor (cel putin a celor de limba romana, istorie, geografie)…

  9. Probabil veșnica obsesie a minților limitate a normelor de 17 ore pe săptămână. Că sa fie mai clar hai să folosim un exemplu, un jucător vedetă de la Farul Constanța (că ei sunt campioni acum) joacă doar 2 (DOUĂ) ore pe săptămână dar nu este plătit pentru 2 ore pe săptămână. Există o întreagă activitate în spatele scenei pentru care cele 2 ore sub lumina reflectoarelor nu funcționează.

    La fel este și cu profesorii. Decebal uita că lucrările de control trebuie alese subiecte înainte și corectate după, mediile trebuie calculate, lecția repetată și ajustata înainte, diversele documente cerute de minister completate samd.

    Dar am înțeles, profesorii trebuie să iubească atât de mult copiii încât să facă lucrurile astea benevol in weekend după ce au vorbit 40 de ore la catedră

    • @Cititor
      N-am uitat nimic. Daca mai cititi o data, cu atentie, comentariul meu, veti vedea ca am socotit 5 ore pe zi, adica 25 de ore pe saptamana, adica 8 ore in plus fata de „norma de 17”.
      Mi-ar placea si mie ca, pentru un job part-time, sa ma plateasca angajatorul ca pentru un job full-time. Doar ca e imposibil, fiindca eu nu lucrez la stat. Si nici nu sunt membru al vreunui „sindicat” pesedist… In plus (auziti tupeu!), mi se cere si performanta.

    • Exemplul unei vedete (in orice sport) platita pentru -sa zicem 2 ore de meci/concurs.. ar fi sa comparam mere cu pere.
      Sportivii fac multe ore de antrenament, iar antrenorul tine evidenta riguroasa a acestor ore de antrenament. Au si un sever program de mancare/odihna/distractie.
      CINE si CUM se tine evidenta pregatirii continue – a profesorilor? Cu cat e platita o ora de aceasta pregatire profesionala obligatorie -deci parte a celor 40 ore /saptamana.
      Si daca profesorul NU face aceste ore (in afara orelor de predare la clasa) CINE, CAND, CAT i s-a scazut vreodata din salariu?
      Apoi: sportivul se antreneaza la sala, sau pe teren
      Profesorul.. sta unde vrea, oricum nu la scoala. Poate ca doarme, sau isi ingrijeste copilul, gateste/spala/calca // face vizite, sau.. sau.. CINE, CUM il verifica?
      Au sportivii 3-4 luni de concediu, fara a li se cere sa faca antrenamente?

  10. „eventual ca niște note pentru o eventuală lecție…”

    Acest lucru îmi place atunci când citesc texte scris de economiști: ne înțelegem, vorbim aceeași limbă. Iar când, eventual, ei dau lecții, sunt avid de noile ocazii comprehensive apărute.

    Trecând peste lipsa de oportunitate a acțiunii de a da note cadrelor didactice, recunoscută, dar neocolită de autor, îndrăznesc să remarc irelevanța PPP, sau „Big Mac Index”. Pentru a nu zăbovi asupra subiectului, aș spune doar că atunci când aud la TV că România a depășit Grecia ori Portugalia la PIB per capita, productivitate, sau venit mediu pe economie, conform PPP sau Big Mac Index, schimb canalul, pentru că „eu nu mănânc Big Mac”.

    Altfel spus, indicatorii convenționali menționați sunt prea puțin relevanți, din pricina metodologiei de calcul însăși. Acceptând imposibilitatea găsirii unui indicator perfect, consider mai adecvată utilizarea pentru comparații, precum cea prezentată de autor, a unei valute ($, €) la un moment dat. Mai ales între state membre UE, în contextul în care aproximativ un sfert din populația României trăiește în state europene (de unde trimite valută), majoritatea prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, energie, utilități etc. sunt exprimate în EUR șamd.

    Refăcând calculele și comparând cu celelalte state membre UE, se observă că România stă rău de tot!

    Doar că … este irelevant!

    Mai relevant este, cred eu, procentul din PIB pe care îl primește educația în fiecare stat, iar România este în UE pe locul 26 din 27 cu un procent de 3,2% din PIB acordat Educației, în fața Irlandei, 3,0%. …Pentru că este mai important decât salariul/venitul cadrelor didactice, arătând că domeniul educației nu are o perspectivă promițătoare în România.

    Și astfel ajungem la o concluzie elementară, desprinsă din manualul de Economie de clasa a XI-a, anume, că forța de muncă se tranzacționează pe o piață liberă în România. Astfel, cei mai competenți absolvenți de studii superioare merg să lucreze în Occident. Cei mai puțin competenți aleg să lucreze în mediul privat din România, iar cei foarte puțin competenți se mulțumesc cu veniturile modeste din Educație. Și nu neapărat din pricini legate de TVA și nici pentru că facturile ar putea fi plătite de profesori cu „pasiunea pentru profesie”.

    Însă, dacă veni vorba despre politici publice, după sub-finanțare, cealaltă mare problemă a Învățământului românesc este politizarea excesivă.

    În cele din urmă, autorul – deși pornește de la Învățământ – ajunge la domeniul său de competență, anume taxele, unde sunt nevoit să recunosc că sunt pe deplin de acord cu domnia-sa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro