विपन, जो आपने किया उसके लिए हम आपका धन्यवाद करते हैं।
Traducerea titlului este în hindi literar, cel procesat de copilotul AI via google translate, imaginați-vă însă că există peste 1.000 de dialecte și variante. Este foarte probabil ca Vipan să nu înțeleagă textul sau să dea alt sens celor de acolo. De altfel, pentru amatorii de lingvistică, la retroversie se va vedea cum numele prietenului nostru indian devine din Vipan ”Vipin” și cum copilotul AI transformă formularea directă, personală, într-una politicoasă, ”vă mulțumim” în loc de ”iți mulțumim”, și așa mai departe.
Lucrez de peste 20 de ani cu parteneri din India și, de fiecare dată când am prilejul, îmi dau drumul.
Filme, Taj Mahal, yoga, mirodenii și o mulțime de clișee, cam asta este ce știu românii din generațiile senioare despre India.
Sindhu Vee, Sundeep Fernandez, Masood Boomgaard, IT şi o mulţime de clişee, cam asta este ce ştiu românii din generaţiile tinere despre India.
De Iulia Vântur şi Cartea Junglei probabil ştiu toţi. Adevăraţii cunoscători îi ştiu pe Rabindranath Tagore, Rudyard Kipling şi Mircea Eliade.
Ce nu se ştie însă despre India este că a lansat în 2014 cel mai mare program de atragere de investiţii industriale străine derulat de o ţară, „Make in India”
Programul de industrializare şi internaţionalizare al Indiei a atras într-un interval de zece ani coloşi din toate sectoarele, dar dacă ne uitam doar la coloşii din tehnologia informaţiei, iată: Pegatron, Huawei, Motorola Mobility, Spice Group, Micromax, Qualcomm, Samsung, Vivo Mobile, Wistron, Xiaomi, Foxxconn, VDN Technologies.
Şi sunt, cum spuneam, doar nume din tehnologia informaţiei.
India a atras în zece ani investiții industriale într-un program extrem de ambițios de industrializare și internaționalizare, demonstrând că se poate. Exact asta ar trebui să facă şi România, am rămas fără tehnologie, fără cunoștințe, fără finanțare şi fără resursă umană pentru fabrici, uzine şi combinate. India ne poate învăța din propria experiență cum să ne industrializam şi internaționalizăm.
India are însă şi proprii coloşi industriali în industrii lucrative cum ar fi energia regenerabila, tehnologia informaţiei, maşini şi utilaje grele şi substanţe farmaceutice active.
Uite, top trei companii din fiecare dintre cele patru domenii:
– energie regenerabilă – Adani Green Energy, Tata Power, Renew Power;
– tehnologia informaţiei – TCS, Infosys, Wipro;
– maşini şi utilaje grele – Mahindra, Tata, L&T;
– substanţe farmaceutice active – Akums Drugs, Aarti Pharmalabs, Sudarshan Pharma.
Vipan Kumar, un indian modest, probabil fără educație, venit în România de la 5.000 de kilometri să muncească pentru familia de acasă.
India, o tara incredibila, o putere industriala care va fi în top 3 cele mai mari economii ale lumii în 2030.
India ar putea fi o ancoră economică strategică și un profesor de industrializare şi internaționalizare pentru România, dar trebuie să mergem spre ea, pentru ca altfel vor merge alte țări din estul Europei. Iar ne-o iau înainte Polonia, Ungaria, Bulgaria, în curând şi Ucraina şi Moldova.
India are tot interesul să vină în România ca să cucerească o piață de peste 500 de milioane de consumatori de pe bătrânul continent.
Romania are tot interesul să plece în India ca să cucerească o piață de 4.750 de milioane de consumatori din Asia.
India trebuia să fie în locul lui Mercosur.
India poate să fie, nu „în locul” ci „și cu” Mercosur. Numai să se vrea! Și să fi fost viziune! Am avut o ambasadoare foarte activă acolo, dar cam fără resurse. Asta nouă, cum e?
Fiecare are indianul lui. Eu aveam un coleg dragut, f bun specialist, dr in aerodinamica care spunea, cind il invitam sa jucam fotbal, ca englezii au adus in India limba si cricketul. d-aia nu stia sa joace fotbal.
Dar nu as fi atit de linistit cu imigratia strainilor in Ro, fie indieni, fie altceva, si nemtii i-au chemat pe turci prin anii 60, ca sa nu mai spun de alte tari.
„India trebuia să fie în locul lui Mercosur.”
Ei, am ajuns și la final și văd că, înflăcărat de gestul curajos și uman al lui Vipan Kumar dar și de cunoștințele pe care le dețineți în materie de „ce e India și ce vrea ea”, vă poziționați și ca strateg (anti?) UE: Nu MERCOSUR, Da INDIA!
…serios?
iti multumin, Vipan!
India, China … Tot cu aia defilează.
Dar sigurar trebui copiată politică lor. Numai că noi nu avem atiti milionari ca ei.
Și aia care îi avem nu își moștenesc averile și nu sunt educați în UK
Nu am nimic cu India, cu indienii, dar societatea lor este una fragmentata, impartita pe caste, valorile lor fiind foarte diferite de ale noastre. Este foarte greu sa construiesti echipe cu indienii pe proiecte comune pentru ca obisnuiesc sa minta pe fata, neavand repere morale compatibile cu ale noastre. Indianul tipic iti spune ca albul e alb daca tu vrei asa iar sefului sau va raporta ca e negru. In plus, coruptia indiana e perfectionata de sute de ani, fiind practic imposibil sa ocolesti cutumele lor. Stiu de la prieteni de-ai mei, ce lucreaza in domeniul programarii, ca indienii au pregatire limitata pe domenii inguste dar liciteaza proiecte ample fara a avea competente complete, la preturi sub costuri si apoi dau vina pe romani pentru nerealizarea partii lor de proiect.
PS Am avut si noi investitori importanti indieni (de exemplu Mittal la Galati): S-a ales praful de combinatul din Galati, din mai multe cauze, dar mai ales din cauza lor.
Nu scrieti lucruri pe care nu le cunoasteti! Nu Mittal este responsabil pentru falimentul combinatului galatean care apartine 7 ani firmei Liberty House Group (si nu are in prezent nici o legatura cu Mittal).
Cei de la Mittal erau profesionisti, au eficientizat combinatul si i-au dat un traseu bun. Am colaborat atat cu Sidex (inainte de privatizare, coruptie uriasa) cat si cu Arcelor Mittal (dupa privatizare, profesionisti, tratament corect si onest, cel putin din partea indiana). Dupa 2011, odata cu criza, otelul ieftin (si prost) chinezesc pe piata, au aparut si problemele. Vanzarea (impusa de UE) catre Liberty (companie cu management prost ca sa nu spun tepari) si cresterea pretului la energie au pus lacatul pe combinat.
Stiu ce spun!
Mittal a decapusat combinatul si a vandut productia pe piata pe care o controla, beneficiind de scutiri importante de datorii bugetare. Personalul a fost disponibilizat constant, de la 27k in 2001, la 5k in 2019 cand a fost vandut din nou catre Liberty detinut de magnatul Gupta – tot un indian. Specialistii proveneau din LNV Holdings ce a fuzionat su ISPAT, formand Mittal Steel
Sa vedem ce zic Vasilescu & Manda.
Acel om nu a acționat în calitate de „indian” ci în calitate de tată al unei fetițe de vârstă apropiată (conform propriilor declarații).
Deci toată perorația e construită pe un pilon fals – etnia/cetățenia.
Da, aveți dreptate, dar țineți seama că autorul este un tip iute de condei și impetuos în stil și abordări, și uneori avem devoie de astfel de texte. Dar ăsta e greșit, cred și eu, din mai multe puncte de vedere.
Amazing indienii. Atâta că nu te poți baza pe ei nici pâna la ieșire din clădire. Mai ales pe ăia cu ceva carte.
De -aici din mica Indie care e Regatul Unit mie nu mi-e clar cine pe cine a invățat să mintă la nivelul la care se minte în țara asta? Englezii pe Indieni sau Indienii pe Englezi ?
Lipsa de scrupule in viața profesională și in relațiile sociale cred face parte din invățăturile hinduismului pentru că altfel nu-mi explic comportamentul majorității indiene in viața de zi cu zi.
Chestia asta cu „să mergem in India să facem afaceri ” imi ridică serioase semne de intrebare despre cât de bine cunoașteți protecționismul pieței indiene si daca ați făcut ceva serios acolo. V-o fi luat entuziasmul pe dinainte. La capitolul imigrație, ca român imigrant in vest, eu voi vota doar cu partidul care ține imigrația din Asia cât mai departe de România. Altfel o sa mănânc, la pensie, sarmale cu curry de Crăciun. … Mă țin de nas dacă trebe să votez cu idiotul huligan de la AUR atâta timp cât imi garantează că in 40 de ani cand o sa fiu la pensie nu o sa fiu singurul alb din metrou sau autobuz , cum sunt acuma aici in Londra.