Nothing that is can pause or stay;
The moon will wax, the moon will wane.
The mist and cloud will turn to rain,
The rain to mist and cloud again,
Tomorrow be today.
Henry Wadsworth Longfellow (1807-1882)
În finalul articolului Asta este apa… îmi imaginam o situație insolită: Dacă o expediție de extratereștri ar explora sistemul solar, ar numi planeta noastră Apă, nu Pământ. Pentru că apa acoperă cea mai mare parte a planetei. Mai mult chiar: ciclul hidrologic, unic în universul cognoscibil, înseamnă o circulație fără sfârșit a apei prin multiple rezervoare (de suprafață, subterane, atmosferice, permafrost), ca și prin organismele vii ale căror celule conțin circa 70% apă. Probabil neintenționat, Longfellow, un poet american (contemporan cu Eminescu), a oferit o imagine exactă, deși un pic romantică, a ciclului hidrologic (conform motto-ului).
Celelalte două cicluri planetare unice – ale rocilor și plăcilor tectonice – sunt parțial controlate și întreținute de apă. Viața însăși – o altă unicitate a Pământului – a apărut în ocean și este imposibilă fără apă lichidă. Toate aceste argumente, dar și altele (sculptarea reliefului topografic, existența și funcționarea agriculturii etc.) ar putea fi folosite pentru schimbarea denumirii actuale a celei de-a treia planete din sistemul solar.
Dar argumentul climatic?
Două sub-sisteme ale complexului climatic – hidrosfera și criosfera – funcționează pe baza apei lichide, respectiv solide.. Un al treilea sub-sistem, atmosfera, conține cel mai important gaz cu efect de seră, ca volum și influență – vaporii de apă, care formează norii, ploile, ninsorile etc. și modifică albedo-ul planetei. Alte gaze cu efect de seră – CO2, CH4, N2O – au concentrații semnificativ mai mici decât cele ale apei. Spre deosebire de apă, CO2 are o singură fază și este distribuit uniform în atmosferă, în timp ce vaporii H2O au concentrații foarte variabile, între 0% – 4% în volum, în funcție de temperatură și locație. Această ultimă proprietate a apei în formă gazoasă are implicații importante asupra climei, implicații pe care le voi detalia mai jos.
Răcirea suprafeței planetei datorată precipitațiilor
Precipitațiile medii globale sunt de aproximativ un metru pe an.[1] Este nevoie de ~80 W/m2 de radiație pe o perioadă de un an pentru a evapora un metru de apă de mare, în funcție de mai mulți factori (temperatură, umiditate, viteza vânturilor, presiunea aerului).[2] În plus, există încă o răcire de ~0,7 W/m2 datorată ploii reci care cade pe pământ. Aceasta înseamnă că, la nivel global, precipitațiile răcesc direct suprafața planetei cu ~80 W/m2.
Pentru că volumul precipitațiilor variază cu zona geografică, la fel se întâmplă și cu răcirea suprafeței, care variază între -25,0 W/m2 (zona Arctică) și -101,3 W/m2 (zona uscatului tropical).
Și acum, în premieră absolută pentru cititorii români, voi introduce personajul principal al articolului meu: Virga, ploaia care nu mai cade pe pământ (Fig.1). În timp ce o precipitație „normală” (ploaie sau ninsoare) ajunge pe suprafața terestră, Virga se evaporă înainte de contactul cu solul (sau oceanul, după caz) din cauza penetrării unui interval atmosferic cu aer uscat.
Fig.1. Schema de apariției a ploii Virga. (sursa)
Și aici intervine motivația discutării fascinantului fenomen Virga din punct de vedre climatic.
Evaporarea ploii Virga este asemănătoare cu evaporarea „normală” de la suprafață, răcind atât picăturile de ploaie, cât și aerul din jur. Acest proces de scădere a temperaturii generează vânturile reci care coboară pe verticală și se dispersează spre exterior de la baza furtunii. Videoclipul din Fig. 2 este o prezentare captivantă a acestui fenomen: ploaie care se evaporă înainte de a atinge solul, provocând rafale puternice de vânt. Se poate vedea și un nor de praf ridicat de vântul care lovește solul.
Fig. 2. Virga în Wyoming, SUA.
Virga este mai frecventă în climatele aride și semiaride, unde aerul este uscat și poate evapora rapid precipitațiile care cad (Fig. 2). Dar regula aceasta este încălcată de exemplu într-o zonă deasupra lacului Millstättersee, Carinthia, Austria. Urmărind videoclipul din Fig. 3, puteți vedea un tsunami coborând din ceruri (cloudburst sau rupere de nori). Tot acolo, există și o Virgă (microburst*), care poate fi identificată pe baza descripțiilor oferite mai sus.
Fig. 3. Un tsunami din cer și o Virga (microburst) deasupra lacului Millstättersee, Carinthia, Austria.
Bugetul energetic al precipitațiilor evaporate și compilate de Copernicus EU, care răcesc suprafața pământului cu circa -80 W/m2, este incomplet pentru că Virga complică măsurarea precipitațiilor, deoarece nu contribuie la volumul precipitațiilor de la sol. Și acest lucru poate afecta modelele hidrologice și studiile climatice bazate pe acele modele.
Numărul de studii științifice despre Virga este extrem de redus în comparație cu alte lucrări despre precipitații, ceea ce face dificilă estimarea cantității de apă care se evaporă înainte de a ajunge pe pământ. Puținele studii pe care le-am găsit sugerează că între 50% șu 85% din ploaie se evaporă. Cel mai recent, o lucrare publicată în 2023, sugerează că 63% din masa ploii se evaporă sub norii din care cade (e vorba de Atlanticul de Nord, pe timp de iarnă). Autorii estimează că o rată a ploii de 1 mm/zi poate produce un flux potențial de evaporare de 28 W/m2. Acest fenomen are sens, deoarece suprafața uriașă a sutelor de mii de picături de apă permite evaporarea unor cantități mari.
Și iată motivul pentru care Virga este importantă. Am estimat răcirea prin evaporare asociată cu un metru de ploaie la -80 W/m2 pe an. Aceasta este energia necesară pentru evaporarea acelui metru de apă de mare. Dar nu am inclus în calculele mele răcirea suplimentară (locală) produsă de evaporarea ploii în sine. Având în vedere că peste jumătate din ploaie se evaporă, aceasta ar furniza o răcire suplimentară de cel puțin ~40 W/m2. Răcire care nu este inclusă în datele meteo privind precipitațiile pentru că nu se poate, Virga s-a evaporat.
Acum, însumând cele două părți ale răcirii produse de ploi într-un an se obține o valoare de cel puțin ~120 W/m2. Dar asta nu e totul. Virga, prin evaporare, contribuie și la formarea norilor, care, precum se știe, joacă un rol important în complexul climatic.[3]
Efectul norilor asupra temperaturii
Norii încălzesc unele părți ale planetei și răcesc altele, printr-o combinație de răcire prin reflectarea razelor solare și încălzire prin creșterea radiației descendente. În ansamblu, în perioada 2000 – 2023, aceste modificări ale radiației datorate norilor răcesc planeta cu aproximativ ~20 W/m2.[4]
Albedo-ul norilor variază de la 40% la 90%, ei reprezentând principalul factor (88%) care contribuie la albedo-ul planetar mediu global. Împreună cu zăpada și gheața (albedo cuprins între 75% și 90%), cele două faze ale apei controlează decisiv menținerea relativ constantă a albedo-ului planetei. După cum am scris de câteva ori, modificarea antropogenă, intenționată sau nu, a reflectivității norilor are consecințe imediate și nefaste la nivelul temperaturilor regionale și globale.
Apă– climă – schimbarea climei
Deși activitățile umane au avut într-adevăr un impact asupra climei, mai ales după Revoluția Industrială, majoritatea factorilor cheie care influențează clima sunt legați de apă, nu de emisiile de CO2.[5]
Spre deosebire de apa care există în trei faze, cu concentrații variate, CO2 are o singură fază și este distribuit uniform în atmosferă. Prin urmare, dacă CO2 ar fi cauza schimbărilor climatice actuale și dacă oceanul ar fi sursa vaporilor de apă care ar trebui să crească cu aproximativ 6-7 % ca răspuns la fiecare 1°C de încălzire cauzată de gazele cu efect de seră non-apă, atunci emisfera sudică ar fi trebuit să înregistreze mai multe consecințe decât emisfera nordică, datorită suprafeței mult mai mari a oceanelor.[6] Dar, în realitate, s-a observat o creștere medie cu 2% a precipitațiilor, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 2 Tt/an în ultimul secol, în cazul precipitațiilor terestre din emisfera nordică, în timp ce nu s-a observat o astfel de creștere în cazul precipitațiilor terestre din emisfera sudică.[7] Această creștere a precipitațiilor terestre din emisfera nordică a fost însoțită de o creștere estimată de 2 până la 4% a frecvenței precipitațiilor abundente în ultimii 50 de ani, din nou în emisfera nordică, dar nu și în emisfera sudică.
O concluzie similară despre prioritatea ciclului hidrologic în fața variațiilor CO2 a fost formulată de Koutsoyiannis și Vournas (2024):
Deoarece formulele utilizate pentru cuantificarea efectului de seră au fost introduse în urmă cu 50-90 de ani, analizăm dacă acestea sunt încă reprezentative sau nu, pe baza a opt seturi de observații, distribuite pe parcursul unui secol. Concluzionăm că creșterea observată a concentrației de CO2 din atmosferă nu a modificat, într-o manieră vizibilă, efectul de seră, care rămâne dominat de cantitatea de vapori de apă din atmosferă. [s.m.]
Virga și fenomenele climatice emergente
Fenomenele climatice emergente sunt schimbări complexe, imprevizibile și adesea la scară largă ale sistemului climatic, care apar din interacțiunile mai multor procese interconectate. Aceste fenomene nu sunt doar suma părților lor; ele prezintă caracteristici și comportamente unice datorită interacțiunii complexe a mecanismelor de reacție din cadrul sistemului, ceea ce le face adeseori imprevizibile și dificil de modelat.
Principalele caracteristici ale fenomenelor climatice emergente sunt:
– Non-linearitatea: Modificări mici într-o parte a sistemului pot duce la schimbări disproporționate și imprevizibile în alte părți.
– Proprietăți emergente: Întregul sistem prezintă caracteristici care nu sunt prezente în componentele individuale.
– Bucle feed-back: Procesele din cadrul sistemului se influențează reciproc, amplificând sau atenuând modificările inițiale.
– Variabilitate spațială și temporală: Fenomenele emergente pot apărea la diferite scări și în diferite intervale de timp.
– Impredictibilitate: Datorită naturii lor complexe, prezicerea cu exactitate a fenomenelor emergente este dificilă, deoarece ele reprezintă comportamentul sistemului ca întreg, mai degrabă decât suma părților sale individuale.
Sistemele cu fenomene emergente precum cel climatic, funcționează după reguli radical diferite de cele ale sistemelor fără emergență, necesitând adesea modele sofisticate și analiză complexă a datelor.
Printre exemplele de fenomene naturale emergente cu care suntem familiarizați se numără coloniile de termite, dunele de nisip, comportamentul stolurilor de păsări, vortexurile de tot felul, funcționarea creierului, conștiința și, de ce nu, viața însăși.
În cazul climei, fenomene emergente familiare sunt furtunile, tornadele, norii, cicloanele, uraganele, circulațiile curenților oceanici gen ENSO, pompa El Niño-La Niña ș.a. Ele prezintă o serie de proprietăți care ne ajută să le identificăm:
- Apar spontan atunci când condițiile sunt favorabile. Ele nu trebuie să fie generate artificial. Se creează singure ca răspuns la condițiile locale (temperatură, umiditate etc.) care depășesc un anumit prag. Spontaneitatea lor le face dificil de prezis pe baza configurațiilor și condițiilor fizice de bază ale situațiilor în care apar și se dezvoltă.
- Fenomenele climatice emergente sunt fluxuri (sisteme de curgere) dinamice, declanșate spontan, adesea la depășirea unui prag critic, de multe ori bazat pe temperatură.
- Ele sunt adesea asociate cu schimbări de fază, apa fiind evident un component important. Norii apar ca urmare a unei schimbări de fază a apei.
- Fenomenele emergente climatice sunt asociate în multe cazuri cu modelul de circulație Rayleigh-Bénard. Această proprietate este crucială pentru discuțiile și înțelegerea sistemului climatic. Ca principiu fundamental al dinamicii fluidelor, circulația Rayleigh-Bénard descrie modelele de convecție care apar atunci când un fluid este încălzit de jos, oferind o perspectivă valoroasă asupra proceselor convective mai ample, inclusiv asupra celor relevante pentru schimbările climatice (curenții oceanici, transporturile de apă de la adâncime la suprafață și invers, convecțiile atmosferice în celule polare, Ferrel și Hadley, furtuni și uragane, topirea ghețurilor și salinitatea oceanelor).
În circulația Rayleigh-Bénard este nevoie de o anumită diferență de temperatură între partea superioară și cea inferioară a unui sistem de convecție pentru a provoca apariția modelului de circulație. Dar odată ce circulația este stabilită, ea va persista chiar dacă se reduce căldura cu mult sub pragul temperaturii de inițiere.
Se poate concluziona că sistemele cu fenomene emergente operează cu un set de reguli diferit de cel al sistemelor non-emergente. De aceea, sistemele cu fenomene emergente nu pot fi analizate în același mod ca sistemele fără fenomene emergente. Corolarul este faptul că modelele climatice actuale sunt adecvate numai pentru sistemele fără fenomene emergente.
Climatologia actuală se pregătește de o schimbare a paradigmei, în care manifestările apei sub cele trei forme și fenomenele emergente asociate cu ele vor deveni cheile dominante de interpretare și predicției a viitoarelor schimbări climatice.
Pe baza caracteristicilor prezentate mai sus, Virga nu se califică a fi un fenomen climatic emergent. Este un proces fascinant și spectacular, ce-i drept, dar relativ simplu ca formare (temperaturi ridicate și umiditate scăzută în apropierea solului) și bazat pe o relație cauză-efect directă (evaporarea precipitațiilor înainte de a ajunge la sol este o consecință directă a condițiile menționate).
Chiar și fără „blazonul” emergenței, Virga este un fenomen fascinant și complex care poate avea un impact semnificativ asupra climei. Prezența sa poate afecta în mod direct precipitațiile și temperatura, iar efectele sale indirecte asupra formării norilor, stabilității atmosferice și umidității solului pot avea, de asemenea, repercusiuni de lungă durată asupra ecosistemelor locale și regionale. Înțelegerea interacțiunii dintre Virga și climă este esențială pentru prognozele meteorologice, gestionarea resurselor de apă și înțelegerea dinamicii generale a atmosferei planetei noastre.
Concluzie
Briciul lui Occam, în varianta sa originală, susține că explicația cea mai acceptabilă a unei întâmplări, a unui fenomen sau a unui eveniment este cea mai simplă, cu cele mai puține entități, ipoteze sau schimbări.
Briciul lui Occam, în varianta sa climatică, pe care o propun aici, susține să nu atribuim oamenilor ceea ce poate fi atribuit variabilității naturale și fenomenelor emergente.
__________________________________________________________
* Efectul de răcire al ploii Virga poate uneori să conducă la formarea unor curenți descendenți puternici, cu un diametru mai mic de 4 km. Aceștia pot provoca vânturi periculoase mai ales pentru aviație.
[1] Copernicus EU, 2024, Precipitation monthly and daily gridded data from 1979 to present derived from satellite measurements
[2] Trenberth, K., et al., 2009, Earth’s Global Energy Budget, Bulletin of the American Meteorological Society, vol. 90, no. 3, pp. 311 – 324.
[3] Crânganu, C., 2024, Un experiment climatic neintenționat: Reducerea bruscă a emisiilor din transporturile maritime produce o încălzire substanțială
idem, 2024, On Eggs and Chickens, Temperature and CO2 and Causal Links in Contemporary Climate Processes, in Cranganu, C., Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts, Cambridge Scholars Publishing, pp. 1 – 11.
[4] DATA CERES EBAF 4.1 – https://ceres.larc.nasa.gov/data/
[5] Peachey, B., 2006, Mitigating human enhanced water emission impacts on climate change, IEEE EIC Climate Change Conference, pp. 470-477.
idem, 2008, Environmental stewardship – What does it mean?, Process Safety and Environmental Protection, vol. 86, pp. 227-236.
Koutsoyiannis, D., 2021, Rethinking Climate, Climate Change, and Their Relationship with Water, Water, vol. 13, 849.
Koutsoyiannis, D., and Kundzewicz, Z. W., 2020, Atmospheric temperature and CO2: Hen-Or-Egg Causality?, Sci, vol. 2, 83.
Koutsoyiannis, D., and Vournas, C., 2024, Revisiting the greenhouse effect – a hydrological perspective, Hydrological Sciences Journal. vol. 69, pp. 151-164.
[6] Peachey, B., and Maeda, N., 2024, Role of Humans in the Global Water Cycle and Impacts on Climate Change, https://judithcurry.com/2024/08/04/role-of-humans-in-the-global-water-cycle-and-impacts-on-climate-change/
[7] IPCC, 2014, Fifth Assessment Report (AR5), The Physical Science Basis.
Definiția actuală a „schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Burning fossil fuels, cutting down forests and farming livestock are increasingly influencing the climate and the earth’s temperature.
This adds enormous amounts of greenhouse gases to those naturally occurring in the atmosphere, increasing the greenhouse effect and global warming.
https://climate.ec.europa.eu/climate-change/causes-climate-change_en
”increasing the greenhouse effect and global warming”
… and increasing the opportunity for activists to make a living. I’ve heard some black guy even managed to become president, but only after marrying the right daughter 😀
Oportunitate de afacere:
Premiu de 100 000 de euro pentru demonstrarea catastrofei climatice cauzate de CO2: De ce nu l-a revendicat nimeni în mod serios?
https://report24.news/preis-von-100-000-euro-ausgeschrieben-wo-bleibt-nun-der-beweis-fuer-die-klimakatastrophe/?feed_id=40471
Walter Hopferwieser a oferit o recompensă impresionantă de 100 000 de euro persoanei care poate furniza dovezi științifice ale unei creșteri dăunătoare a temperaturii globale cauzate de emisiile de CO2. Un stimulent puternic – dar, deși narațiunea „catastrofei climatice” a fost dovedită dincolo de orice îndoială în mass-media, nimeni nu a obținut încă premiul. Cum se poate acest lucru? Dr. Martin Steiner l-a invitat pe dl Hopferwieser pentru un interviu.
Oil executives testify over climate misinformation in House hearing
The fossil fuel industry has had scientific evidence about the dangers of climate change since at least 1977, yet spread denial and doubt about the harm its products cause— undermining science and preventing meaningful action on climate change
https://www.pbs.org/newshour/economy/watch-live-oil-executives-testify-over-climate-misinformation-in-house-hearing
Este o știre cam veche (2021) și bine popularizată de presa alarmistă.
Ar fi mult mai interesant și în contextul articolului să descrieți dacă sau când ați citit prima oară despre Virga și ce părere aveți despre fenomenele climatice emergente care stau la baza actualei schimbări de paradigmă climatică. Poate găsiți chiar pe site-ul PBS (pe care l-ați citat) vreo informație cu valoare adăugată articolului. Altfel, geme podul de știri precum cea pe care ați citat-o. Iar gestul dvs. mi se pare extrem de asemănător cu al comentatorilor de acum 10 ani care, la fiecare articol despre fracturarea hidraulică, scormoneau prin burta internetului și mai pescuiau unul sau mai multe articole apocaliptice semnate de „experții” impostori de la Cornell University și alte locuri.
Ancheta aceea deja s-a terminat. Raportul final e deja disponibil, aici: https://www.budget.senate.gov/imo/media/doc/fossil_fuel_report1.pdf
Documents demonstrate for the first time that fossil fuel companies internally
do not dispute that they have understood since at least the 1960s that burning
fossil fuels causes climate change and then worked for decades to undermine
public understanding of this fact and to deny the underlying science.
Este mai simplu pentru unii să facă propagandă climatică și să câștige acești bani, decât să-i câștige aducând dovezi. Pentru că este un fake global: “omul este vinovat de distrugerea planetei”, așadar haideți să dăm cu el de pământ și să-i punem limite, făcându-i viața un calvar.
iaca niste % experti: https://www.icr2025.org/the-team/
si niste analize: https://www.icr2025.org/wp-content/uploads/2024/06/ICR_Poster_Ernst_06_2024_2.pdf
si alte cercetari/experimente : https://www.icr2025.org/de/projekte/
nu le pricep eu pe toate, dar imi place graficul cu modificarea ponderilor benzilor de frecventa (fractiile intre 0 si 1 de pe ordonata reprezentand 0-100% din totalul energiei transmise)
daca tot am experimentat dublarea codoiului la 800ppm, sa presupunem ca eliminam complet codoiul; sau chiar eliminam si atmosfera, reducand presiunea de la 1bar la, sa zicem, 1mbar; ca urmare, radiatiile emise de sol nu vor mai fi interceptate de codoi sau molecule atmosferice decat intr-o masura mult mai mica, iar frecventa radiatiei va fi maxima;
consideram 1mp de sol la paralela 45, la ora amiezii;
1. energia/1mp/1s, radiata de sol, va fi mai mare, mai mica, sau egala cu cea dinainte ?
2. temperatura solului va fi mai mare, mai mica, sau egala cu cea dinainte ?
Energia regenerabilă este mai ieftină decât cea din combustibili fosili chiar și în Arabia Saudită
https://e-nergia.ro/energia-regenerabila-este-mai-ieftina-decat-cea-din-combustibili-fosili-chiar-si-in-arabia-saudita
Eu am inteles ca in Antarctica vor sa instaleze eoliene si parcuri voltaice. Acolo e soare 6 luni pe an. Un cablu de mare voltaj in DC va lega Antarctica de Cape Town.
Mai este un proiect aproape de incepere legat de Gibraltar si Marea Mediterana. Se cheama Atlantropa. Cu toate ca e mai vechi a fost reactivat de curand:
https://en.wikipedia.org/wiki/Atlantropa
”in Antarctica vor sa instaleze eoliene si parcuri voltaice. Acolo e soare 6 luni pe an.”
Povestea asta s-a mai întâmplat o dată, în Norvegia, cu @Hantzy. Care pretindea că a văzut panouri solare la Averøy, pe Atlantic Road, iar norvegienii i-ar fi spus: ”avem soare 20 de ore pe zi, ar fi păcat să nu îl folosim”. Ceea ce nu știa @Hantzy, dar norvegienii sigur știau, este că Soarele răsare și apune în spatele panourilor, la asemenea latitudini.
Ca să fiu sincer, nici eu nu știam asta, nici cât am locuit în România, nici cât am locuit în Germania, pentru că acolo nu se poate vedea așa ceva. Însă Nottingham e la 53°N și se poate vedea asta, iar Averøy e la 63°N, aproape de Cercul Polar, efectul e și mai pronunțat. În plus, mașinile de la Street View, spre ghinionul lui @Hantzy, trecuseră și pe Atlantic Road și nu era niciun panou solar la Averøy.
Ar trebui un cablu submarin de 3.000 sau 4.000 de kilometri între Cape Town și Antarctica, iar Antarctica ar avea soare exact când are și Cape Town. Deci nu se va vede așa ceva în timpul vieții noastre. Este destul deșert în Africa de Sud, au unde instala panouri solare, nu e nevoie să le care până în Antarctica.
@ harald
Cum asa domnule, vara solare cu 24 de ore soare iar iarna vant ca e destul pe acolo. Perfect viabil. Cat despre cablu de 4000 km nu-i problema la 20 kV DC. Efect joule minim.
Cape Town e pe la 33°S, are destul soare la fața locului. Numai oamenii care trăiesc în emisfera nordică pornesc de la ideea că în sud e mai mult soare, pentru că așa e la ei. Dar dincolo de ecuator e invers: cu cât o localitate e mai la nord, cu-atât e mai mult soare.
În România, pentru comparație, Mangalia și Zimnicea sunt pe la 44°N și au destul soare pe plan local, nu îl importă din Norvegia. Unde e preferabil de instalat panouri fotovoltaice, în Arabia Saudită sau în Norvegia? Namibia e vecină cu Africa de Sud și e călare pe Tropicul Capricornului, la fel cum Arabia Saudită e călare pe Tropicul Racului. Printre altele, de asta sunt deșerturi în ambele zone, din cauza expunerii excesive la soare.
Un singur început de frază din acel articol:
”Combinația dintre sprijinul oferit de stat și …. ”
De unde are statul saudit bani să subvenționeze eoliene? Din petrol, evident. Cu bani din petrol se poate face orice, inclusiv ieftinirea energiei eoliene 😀
Ce face statul saudit cu banii lui, îi privește strict pe cetățenii saudiți.
În continuare, ce spune EIA (Administrația pentru Informații în Energie a Statelor Unite) despre petrolul saudit:
”Saudi Arabia produces the most crude oil among OPEC members, and it accounted for the largest share of OPEC total revenue in 2022. We estimate that Saudi Arabia’s net export revenue was $311 billion, which accounted for about 35% of all OPEC oil revenue in 2022.”
https://www.eia.gov/international/analysis/special-topics/OPEC_Revenues_Fact_Sheet
311 miliarde de dolari e o cifră absolut respectabilă, deci saudiții exportă destul petrol cât să-l dea și în vânt 😀
Nu numai asta Harald dar au si cel mai mic pret de extractie, daca nu ma insel 5 marafeti/baril.
O adevarata placere sa citesti articolele pe teme stiintifice ale Domnului Cranganu !!
Sunt prea putini care citesc si, mai ales, care inteleg ce se scrie pe aici.
Marea majoritate prefera analizele „politice” pline de spume patriotice in care isi demonstreaza vitejia si spiritul de jertfa.
Very good point, herr tzigan… but… as you can, presumably, see…
the very first law, unwritten*, for independent jurnalism**,
beside the truth… speaks about/for the-right/proper using language
dar… formularea, in romana, marea-majoritate***…
te include in multimea de tip pedesere/pereme/haur/shoshuaka
aceeasi care ia cu asalt usile unui mijloc de transport in comun inainte de a opri in statie
… in general… „multimea” care nu poate distinge para de un mar
____________________________________________________
* https://www.youtube.com/watch?v=b7k0a5hYnSI
** there is some question mark (other then romanian syntax)
*** idem **
Nici o problema, „stiinta” si politica vor gasi la fel ca la temp. medie si concentratia de CO2, un numar ales arbitrar care va anunta o „limita sustenabila” a nivelului de precipitatii, adica apa, care va putea cade pe suprafata pamantului.
In opinia mea personala intreaga discutie in occident asupra schimbarii climei, masurile care se iau si care vor urma este doar distragerea atentiei de la schimbarea sistemului social capitalist intrunul ecosocialist de control total al statului asupra destinelor noastre in care libertatea personala va fi masiv ingradita in favoarea egalitarismului si al „dreptatii sociale”.
Va rog sa-mi iertati indrazneala, dar nu pot fi de acord cu formularea:
… Probabil neintenționat, Longfellow,
un poet american (contemporan cu Eminescu), a oferit o imagine exactă,…
deoarece… mai degraba gospodin Eminovici a fost contemporan cu Longfellow.
Inteleg si (intr-o mica masura) accept c-ati facut constructia literaro-temporala
(doar) pentru ca „sa-fie-foarte-clar” contextul… dar… c’mon’
to’ar’su’ „geniu” nu exista in „lumea” anglo-saxona (care este intotdeauna-sub-soare)
Cind 97% ein savanti, incl Greta, ne invata ca codoiul emis de noi, si de vacile noastre este vinovatul principal al distrugerii planetei, noi, un colectiv de oameni de bine, protestam cu vehementa impotriva acestei incercari de manipulare.
Sunt sigur ca domnul prof Cranganu e platit de Societatea de vinificatie so de cea a berarilor pt a ne impiedica sa bem apa.
Un fenomen climatic emergent prea mediatizat: Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC)
În lista inițială din articol nu am inclus (din motive de spațiu) toate fenomenele climatice emergente semnificative ale sistemului climatic. De exemplu, am lăsat deoparte subsistemele reprezentate de jungla tropicală amazoniană, calotele glaciare din Antarctica și din Groenlanda, precum și circulația curenților oceanici din zona meridională a Atlanticului (AMOC).
Un aspect interesant al acestor ultime subsisteme se referă la potențialul lor de a produce o depășire a așa-numitelor tipping points, puncte critice în care se înregistrează relații non-liniare semnificative între atributele evolutive ale unui sistem natural complex (d. ex., ecologic, hidrologic, climatic) și factorii (naturali sau umani) care produc schimbări în sistem. În 2020 am detaliat aceste aspecte în articolul Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe.
Despre AMOC s-a scris și prognosticat destul de mult la modul alarmist. De exemplu, anul trecut, un studiu publicat în Nature a făcut „valuri” catastrofiste, prognozând cu o certitudine de 95% că subsistemul AMOC se va prăbuși cândva între 2025-2095 (Warning of a forthcoming collapse of the Atlantic meridional overturning circulation).
Din fericire, nu toți oamenii de știință sunt atât de preciși (95%) pesimiști.
Pe 2 august 2024, revista ScienceAdvances a publicat studiul Uncertainties too large to predict tipping times of major Earth system components from historical data, care toarnă apă rece peste o fierbințeală apocaliptică.
Redau mai jos Rezumatul studiului:
Senzația mea este că asistăm treptat, pentru că nu e deocamdată corectă politic, la o schimbare de paradigmă climatică într-o manieră similară celei în care fracturarea hidraulică, diabolizată în perioada 2010 – 2015, este acum privită drept cea mai de succes revoluție tehnologică de la începutul secolului al XXI-lea.
Articolele mele de pe această platformă, publicate începând din 2014, și cărțile care le conțin, vor deveni, sper, mărturii documentate ale noii schimbări de paradigmă climatică.
Fiti sigur ca daca nu va veni mult dorita catastrofa, cei 97% si cu Greta 98, vor spune ca datorita lor care au tras avertizari din timp s-au luat masuri decisive.
Probabil ca vor numara masinile electrice, eolienele si panourile, chiar daca intre timp populatia va ajunge la 10 miliarde.
Din ziarul Adevărul 10 august 2024:
De ce nu mai cumpără românii mașini electrice: principalele dezavantaje, enumerate de experți
Când am început să descriu dezavantajele mașinilor electrice începând din 2016 (Automobilul electric = automobilul viitorului? Argumente pro și contra), mai mulți comentatori nu s-au simțit prea bine, iar unii chiar m-au acuzat complet aiurea că articolele mele ar fi o încercare de a decupla eforturile României de cele ale SUA și Germaniei. Citind ce scrie un ziar central românesc, după 8 ani de la primul meu articol, despre declinul automobilelor electrice, nu pot decât să mă simt mulțumit că am fost mereu cu picioarele pe pământ și fără aburii alcoolurilor „verzi” care tulbură buna gândire a unor compatrioți.
Gresiti, dle profesor…
dincolo de sintaxa (forma) exprimarii… (am pus deja intre paranteze)
prezumati ca fondul (buna-gandire) ar fi… ceea ce-ar trebui…
dar… (unfortunately) nu prea este… deoarece…
chiar indivi(zii/dele) care au fost „binecuvantati/e” „natural”
sunt nevoiti/e sa treaca prin „selectia” numita „invatamant-de-stat”
care „selectie” (dominata de comu’istoida stocare/reproducere)
si „gardata” de „camere-la-bac” impuse de ref/v-oma „dreptaca”
sunt in „multimea” noi-muncim-nu-gandim-(nici dac-ar-putea)
despre care „compatrioti” vorbiti? (beside… buna-gandire)
Mulțumesc, am corectat forma exprimării.
Va foarte multumesc pt corectia formei.
Din pacate (nu insinuez c-ati avea vreo vina) fondul ramane.
„decat” invidiez beneficiarii formelor
in care prezentati fondul problemelor
care provoaca existenta contemporana.
Spun/scriu asta… constient c-am „beneficiat” de „dascali” dedicati si competenti
(care nu… n-au baut „ceai” si nici nu s-au aventurat in „exploatarea-etajata-a-vazduhului”)
… „decat” s-au aflat in „coliziune” cu „un-copac”… ori au fost
elemente-legionare-care,-inarmate,-contestau-„legea”-si-„ordinea-de-drept”
Un ziar german de mare tiraj a aruncat bomba, este posibil pt ca. 7 – 8 milioane de automobile sa fie retras permisul de utilizare pt ca nu mai corespund technic ultimelor norme schimbate din mers de UE cu toate ca la momentul fabricatiei masinile erau in regula.
Tema este pe masa curtii de justitie europene, minstrul german al transportului intervenind dur la adresa CE cerand explicatii si clarificari.
Asta numeste se pe romaneste expropriere fortata, ca pe vremea comunistilor.
Va dati seama ce impact ar avea aceasta miscare daca va fi pusa in aplicatie ?
Se zvoneste ca VW ar putea intra in insolventa pt ca au mizat exculsiv pe masinile electrice, concurenta chineza fiind pregatita sa.i dea concernului impunsatura finala.
Da , ceva se coace atat la Bruxelles, la Curtea de justitie europeana cat si la VW si totul datorat masinulor electrice care nu se vand, consumatorul nefiind dispus sa le cumpere de buna voie. Daca nu va fi de buna voie, vom fi siliti !!
„dacă oceanul ar fi sursa vaporilor de apă care ar trebui să crească cu aproximativ 6-7 % ”
„– Non-linearitatea: Modificări mici într-o parte a sistemului pot duce la schimbări disproporționate și imprevizibile în alte părți.”
Din complexul sistem natural de reacție climatică ați putea lua în calcul miile de MicroHidroCentralele.
În general MHC-urile captează apa pâraielor montane, diminuând, legal (practic, cand e vorba de bani nu se știe) cu cca 30% debitul apelor învolburate ale pâraielor montane importante.
În cazul acestor MHC sunt 2 mari aspecte de luat in considerare
1. ALTITUDINEA – unde de obicei curenții de aer și vânturile sunt mai puternice
2. INVOLBURAREA apei – „oxigenarea” și evaporarea apei datorită datorită traseului sinuos și stâncos parcurs de pâraie.
Se stie că de obicei in zonele montate cu multe pâraie se formează de cele mai multe ori slabe formațiuni noroase de ploaie și în perioade de secetă.
Este un ciclu natural de nivel microclimatic demn de luat în seamă. Umiditatea aerului generată evaporarea pâraielor întreține un ecosistem vital în raport cu vegetația bogată și sănătoasă, care este un alt „Albedo” climatic. Vegetația abundentă și sănătoasă reține și prelucrează radiațiile electromagnetice solare reducând cel mai puternic și temperatura la nivelul solului. Una este temperatura solului la umbră și cu totul alta este la soare!
Aici avem de a face cu 2 minusuri – debitele mai scăzute și defrișările tot mai intensive implicit avem de a face cu o creștere a temperaturii
Sănătatea acestui ecosistem devine deja cu ceva mai mult de 30% bolnavă.
Apar și alte fenomene prin aceste „mici” modificări montane, spre exemplu în circulația maselor de aer ascensionale, …
Aparent oceanele sunt cele mai puternice surse generatoare de curenți de aer și vânturi care să deplaseze norii.
Dar mai sunt 2 categorii de vânturi din porțile vânturilor care influențează clima: vântul stelar și vântul solar.
Cele 3 centuri Van Allen au un rol esențial în stăvilirea vânturilor stelare (cosmice) și solare.
Recent la unele erupții solare cercetătorii au rămas surprinși de velocitatea unor erupții solare mai mici, or nu sunt date dacă acele mici erupții solare au fost sau nu generate de vânturile cosmice.
logica wiki:
„Most of the particles that form the belts are thought to come from the solar wind while others arrive as cosmic rays. By trapping the solar wind, the magnetic field deflects those energetic particles and protects the atmosphere from destruction. ”
logica1: centurile astea is particule de vant solar care protejeaza atmosfera de vantul solar
logica2: vantul solar prins in capcana reflecta vantul solar (sau vantul solar este reflectat in timp ce e prins in capcana? scuzati calitatea traducerii…)
intrebare logica: cine protejeaza atmosfera de centurile van Allen ?
„Este nevoie de ~80 W/m2 de radiație”
Ceea ce majoritatea științelor ignoră este principiul cuantic al dualității materiei și implicațiile EMF (radiații non-ionizante) în diferitele echilibre.
O exemplificare:
Considerăm 2 medii naturale de circulație a unei unde (caz concret o tensiune de 220V cu frecventa undei de 50 hz, toate constante
Luăm tot ca și constantă intensitatea. Considerăm că in mediul de propagare trec 80 W care eliberează altă energie sub formă de căldură
1. O temperatură va avea Cuprul străbătut de EMF-ul cu aceste caracteristici constante și o altă temperatură va aveam aluminiul!
2. Extindem și schimbăm frecvența, și aici se vor constata din nou diferențe fată de pct 1
Să schimbăm mediul de propagare al EMF în atmosfera, unde telecomunicații. Cu tot acest spectru de unde radio cum și cu ce alte materii interacționează, în ce se transformă și ce alte energii generează?
Nu cunosc, dar cred că sunt megawati de emisii atmosferice, cumulat. in tot spectrul radiațiilor non-ionizante.
Într-un mesaj al fostului președinte american Barack Obama, rostit în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, pe 25 septembrie 2012, am găsit o idee interesantă:
…in a diverse society, efforts to restrict speech can quickly become a tool to silence critics and oppress minorities.
Pentru că cei ~3% din oamenii de știință care nu împărtășesc actuala mantră climatică pot fi considerați o minoritate, aș sugera prezumtivei candidate democrate la președinție să ia aminte la vorbele predecesorului ei și să le completeze cu o simplă declarație de principiu:
The strongest weapon against silencing critics and minorities is not repression, it is more speech. (This means democracy).
Misiunea reală a prezumtivei candidate democrate este de a-i asigura al 4-lea mandat lui Obama. Ca o comparație mai ușor de înțeles de către români: Kamala ar fi echivalentă cu Dăncilă, în funcția de președinte.
Încă nu s-a văzut vreun președinte american care să petreacă atât de mult timp la Casa Albă după încheierea mandatului, cât timp a petrecut Obama în mandatul lui Biden. De facto, a fost al 3-lea mandat al lui Obama. Maybe someone will put the kibosh on the 4th 😀
Regret sa te „trag-de-atentie”, Harald… dar…
nu’sh daca naturalul handicap al gospodinei dancila…
chiar poate fi folosit ca termen de comparatie
Ca oblama/bilika-saxofon s-a folosit de bidon ca sa… este „decat” vina bidonului
Ca_kamilla este „trista” tine de sustinerea teroristilor hamas,
exprimata clar, fara echivoc.
Apropos, macar vassilika-veorika s-a „aptinut” cand s-a sugerat asfaltarea „caii-lactee”.
Insa… gospodina udrea elena chiar a asfaltat drumuri intr-o rezervatie naturala.
Dăncilă poate fi folosită foarte bine ca termen de comparație. În primele 6-7 luni ca vicepreședinte, Kamala a emis aberații pe bandă rulantă, așa că Obama i-a cerut pur și simplu să tacă, să nu mai iasă în evidență cu nimic.
Cred că am mai explicat asta de câteva ori, dar asta e, dacă trebuie, trebuie: 😀
femeile nu dețin niciodată puterea reală. Ele dețin doar puterea pe care le-o încredințează bărbații. Motivele pentru care bărbații fac asta pot fi foarte diferite între o relație și alta: relația Băsescu -> Udrea nu seamănă cu relația Putin -> Merkel. Dar relația Dragnea -> Dăncilă seamănă cu relația Obama -> Kamala.
Până și Margaret Thatcher, deși era femeie serioasă și cu copii acasă, avea totuși un bărbat pe care îl urma în politică: Ronald Reagan. Englezii erau complet demasculinizați, încă de pe vremea aceea, dar peste iaz se mai găsea și câte un bărbat adevărat, care să merite urmat.
nefasta*-ti stie?
Daca ti-ai fi controlat, cat-de-cat, narcisismul
(Cred că am mai explicat asta de câteva ori, dar asta e, dacă trebuie, trebuie)
poate c-ai fi-nteles ca m-am referit strict
la naturala diferenta dintre cele doua persoane.
vassilika nici limba materna n-o stapaneste
(dincolo de diferentele constitutionale dintre functia de presedinte USA/Ro).
_______________________________________________________
* ca sa citez un „neamt” care posteaza p-aici
@Ronald – comentatorul @Alex din Bush a oferit mai jos un link spre un clip mai mult decât relevant pentru Kamala. Nici măcar Dăncilă nu ar emite aberațiile emise de Kamala în mai puțin de 30 de secunde.
Era inevitabil să recurgi la ad hominem, în lipsă de argumente.
Când o să te întreb eu despre nevastă-ta, atunci poți să faci și tu la fel. Dacă trebuie să-ți explic în mod repetat un aspect pe care tu insiști să-l distorsionezi ideologic, atunci am să-ți aduc la cunoștință faptul că ți l-am mai explicat, iar acuzația de narcisism n-o să te ajute cu nimic. Nu hotărăști tu ce scriu eu, obișnuiește-te cu ideea 😀
Feminismul nu are o bază reală în relațiile dintre oameni. Feminismul este o ideologie impusă, fără legătură cu realitatea obiectivă. Instituțiile de forță sunt formate din bărbați, iar femeile aflate în poziții de putere se bazează, în esență, pe acești bărbați. Mai mult decât atât, pe Kamala nu a votat-o nimeni pentru a ocupa funcția actuală, ea a fost ”la pachet”.
A fost o (incercare de) gluma (ok, nereusita), Harald,
nicidecum ad-hominem.
„acuzatie”?
Ironia sortii… dac-as fi (ideologic) PC
ti-as recomanda o „proprie” folosinta a „explicatiilor”. Repetata.
Ps:
va rog sa ne iertati divagatiile, dle profesor Cranganu.
Întâmplător am dat peste acest podcast al lui Mr Bean în care citează fraza din discursul lui Obama menționată de domnul Prof Cranganu ceva mai sus.
Mr Bean se dovedește nu doar un actor talentat ci si un cetățean care înțelegea perfect acum mai bine de 10 ani spre unde merge noua libertatea de expresie.
https://m.youtube.com/watch?v=bG73k4yNXtE
Mr Bean ar găsi azi material mult mai bogat.
El s-a exprimat ulterior și despre „avantajele” mașinilor electrice fiind atacat virulent pentru asta.
Barack Obama si Kamala Harris nu sunt esential diferiti. Ei sunt niste speculatori si jongleuri de cuvinte, care in „prestidigitatiile” lor inlocuiesc unele cuvinte cu altele. In cele doua cazuri, Obama si Harris, cuvantul „majority” este molestat si substituit cu cuvantul „minorities”. O, zei, cata batjocura la adresa democratiei si umanitatii!
Lasati lasati ca e bine asa rau cum e, nu avem nevoie de mai mult portocaliu in politica si in viata noastra.
Cum se face propagandă alarmistă la The New York Times?
Ieri (11 august 2024) una din publicațiile-fanion ale Partidului Democrat a publicat o listă de tipping points a căror activare este pusă pe seama încălzirii globale: How Close Are the Planet’s Climate Tipping Points?
Lista cuprinde următoarele sub-sisteme climatice emergente:
-Mass Death of Coral Reefs
-Abrupt Thawing of Permafrost
-Collapse of Greenland Ice
-Breakup of West Antarctic Ice
-Sudden Shift in the West African Monsoon
-Loss of Amazon Rainfores
-Shutdown of Atlantic Currents (AMOC)
Articolul este o simplă înșiruire de drobi de sare precum cel din povestea celebră Prostia omenească pe care cititorii români o cunosc foarte bine. Lipsa oricăror referințe științifice, absența oricăror intervale numerice cu incertitudinile asociate face articolul din NYT o însăilare de truisme.
Am pretenția că, pe baza articolelor mele publicate pe această platformă, cititorii români sunt mult mai bine și mai obiectiv informați decât prezumtivii cititori ai publicației americane.
De exemplu, unele puncte critice (prăbușirea calotei din Groenlanda, ruperea peninsulei West Antarctica, pierderea pădurii amazoniene și oprirea circulației AMOC) au fost deja demontat științific prin articolul publicat pe 2 august și prezentat mai sus (Un fenomen climatic emergent prea mediatizat: Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC)).
Din cate stiu NYT e un ziar serios care nu publica de obicei aiureli. Pe de alta parte nu e un jurnal stiintific, deci nu poate da prea multe detalii tehnice (probabil au experti cu care colaboreaza). De ce nu scrieti un contra-articol la cel din NYT ? Sau in alt ziar de mare circulatie american? sau in Scientific American?
Aici pe contributors nu aveti impact decat la un grup f.restrans (si nu tocmai stralucit).
Are vreo relevanta faptul ca NYT, ca si marea majoritate a new-yorkezilor, sunt de partea democratilor? Republicanii neaga schimbarile climatice?
Vorbiți serios?! Când ați citit ultima oară în NYT sau Scientific American o critică a alarmismului climatic?
Dacă nu ați făcut o glumă, comentariul dvs. este o abisală observație demnă de efortul colectiv al unei cârciumi de sat aflat în sărbătoare.
Vechea „argumentatie” de tip snspa/cccp/”grup-restrans”/pe-cine-reprezinti*
„viteaz” de-ai fi ti-as face „statuie”… precum „regelui” de trozball
dar… da, putina lume (grup f.restrans) chiar stie despre „pohtele” musiului calare ecvestru
(cu tot cu ceasul ahead-of-his-time)
asa cum nyt, ca si marea-majoritate… este/sunt „de-partea”…
fracturii logicii elementare al bunului simt.
______________________________________________________________________________
* „scolitul” cccp iliciescu „specialist-in-ape” intreband un specialist in geologie
OT: iar cu vulcanismul islandez. E pe cale sa erupa iar, de la ultima eruptie s-a bombat iarasi o zona la Nord de Grindavik si cutremurele sint din ce in ce mai dese. Pare ca se umple iarasi camera magmatica situata undeva la 5 km adincime si la citiva kilometri SW de Peninsula Grindavik, cutremurele fiind chiar manifestarile presiunii gazelor magmei ascendente.
Din pricina scaderii altitudinii unor zone adiacente peninsulei unii specialisti au emis ipoteza unei zone in care scoarta sufera un fenomen de „pinching”, ciupitura, ca atunci cind ciupesti ceva, ii ridici pielea intr-o zona insa restul coboara in proximitate. Ipoteza are la baza masuratori GPS. Imediat alti specialisti au contestat ipoteza sustinind ca respectiva coborire ar fi datorata formarii „umflaturii” – si adiacent si simplu spus al relaxarii unor falii si fisuri adiacente. (Un craton. Dati un Google si veti mai gasi citiva, unii de mare importanta in evolutia planetei asteia.) Personal ader la ipoteza contestatarilor, in principiu avem de-a face cu strate care stau ca niste siruri de carti in unghi cu virful in jos si care sint indepartate in bloc unele de altele de presiunea magmei. Motiv pentru care eruptia poate avea loc in oras (fereasca-i Dumnezeu), la NordEst oriunde in zona Blue Lagoon sau la NE de ea, si mai putin probabil deocamdata in SW, in ocean. Se contureaza tot mai puternic ipoteza ca si camera magmatica dar si legatura ei cu mantaua se afla undeva sub ocean, la citiva km SW de uscat.
Tot OT
ipoteza unei zone in care scoarta sufera un fenomen de „pinching”
Pe vremea când predam la Iași Fizica Globului le-am cerut studenților să înlocuiască termenul scoarță cu termenul crustă. De ce? m-au întrebat ei. Foarte simplu, le-am răspuns eu. Pentru că de la substantivul crustă poți forma adjectivul crustal (de ex., mișcări crustale). Dar de la substantivul scoarță, ce adjectiv putem forma? Scorțos? De ex., mișcări scorțoase?!? Nu prea se poate aplica la roci și fenomene geologice.
Mea culpa, crusta e mult mai bine de folosit.
Mi-aduc aminte de un hai general facut cind dl Marcian Bleahu a vorbit despre „pestera” vs „caverna”. S-a ris mult cind s-a facut misto pe tema cavernicol vs „pestericol”. Formatiuni si animale „pestericole” suna intr-adevar ca dracu.
Tot dumnealui a propus termenul „ghetarii” nu ghetari pentru blocurile de gheata fosila din pesteri, argumentind ca blocurilor de gheata le lipseste curgerea la vale. Termenul n-a prins, tot Ghetarul Scarisoara sau Bortig sau Focul Viu le spunem desi la rigoare respectivele blocuri de gheata curg insa nu pe vai ci pe verticala, gheata se topeste la baza din cauza presiunii (iar apa rezultata e foarte agresiva) insa se formeaza si se acumuleaza gheata noua la suprafata in urma precipitatiilor.
Ultima oara cind am fost la Scarisoara nu m-am bagat jos, am fost doar ca turist pe traseul turistic, blocul de gheata era acoperit de un strat de 7-10 cm de apa lichida. Nu stiu sa se fi facut vreun studiu adevarat asupra modificarii climei locale vs masivul aport antropic de caldura la suprafata ghetarului Scarisoara.
Crustacei vs scortacei 😁
Marea Barieră de Corali – un tipping point?
Nature, 7 august 2024, Highest ocean heat in four centuries places Great Barrier Reef in danger
https://www-nature-com.brooklyn.ezproxy.cuny.edu/articles/s41586-024-07672-x
Studiul alarmist a fost imediat preluat de o parte a mass media și, probabil, din această cauză, pericolul în care s-ar afla Marea Barieră de Corali a post plasat pe primul loc în lista New York Times (vedeți mai sus).
Potrivit autorilor, coralii din Marea Barieră sunt într-un pericol extrem de a dispărea din cauza temperaturilor ridicate în 2024, 2017 și 2020, care au fost cele mai calde din ultimii 400 de ani.
Realitatea: Niciodată coralii nu au dus-o mai bine!
Potrivit datelor recent publicate de Austalian Institute of Marine Science (AIMS), în ultimii ani s-au înregistrat niveluri ridicate fără precedent de acoperire cu corali
Un grafic al dezvoltării coralilor din Marea Barieră poate fi văzut aici:
https://joannenova.com.au/2024/06/after-a-trillion-tons-of-co2-the-great-barrier-reef-hits-record-coral-cover-third-year-in-a-row/
@Constantin Cranganu- chiar nu am inteles de ce ati mai introdus si Virga in discutie. Fie ca ploaia se evapora pe drum, fie ca ajunge la sol, fiind parte dintr-un ciclu, evaporarea si condensarea nu schimba energia totala a sistemului. Inainte de racirea produsa prin evaporare la o altitudine intermediara, a fost o incalzire produsa prin condensare in interiorul norului. Notiunea care guverneza schimbarea de faza este caldura latenta ( asta o spun pentru cititorii nefamiliarizati cu fizica…) si pentru o anumita cantitate de apa, energia absorbita la evaporarea de la sol sau din aer este egala cu energia cedata aerului la condensarea in nori. Adica avem o racire a atmosferei in apropierea solului si o incalzire la nivelul norilor. In final tendinta naturala este de egalizare a temperaturii.
Pamantul este un sistem care primeste si cedeaza energie doar prin radiatie. Chiar dvs. ati prezentat date CERES care confirma ca se acumuleaza energie prin scaderea radiatiei emise de Pamant in satiu. Evident ca mecanismele sunt multiple, dar cresterea energiei acumulate in atmosfera si oceane este de netagaduit.
Asertiunea lui Koutsoyiannis și Vournas ” creșterea observată a concentrației de CO2 din atmosferă nu a modificat, într-o manieră vizibilă, efectul de seră, care rămâne dominat de cantitatea de vapori de apă din atmosferă. ” este penibila. Cum adica „intr-o maniera vizibila”, dar ce ar trebui sa se intample ca sa fie intr-o maniera vizibila?
/…/
chiar nu am inteles de ce ati mai introdus si Virga in discutie.
O cauză a neînțelegerii poate fi și faptul că, până la articolul meu, nu ați auzit/citit vreodată despre Virga și, în consecință, aveți nevoie de explicații suplimentare. În general, dacă cineva are probleme de înțelegere a unui text la prima citire, „medicamentul” pe care îl prescriu regulat este: recitiți și căutați surse suplimentare de lămurire.
Referitor la studiul lui Koutsoyiannis, D., and Vournas, C., 2024, Revisiting the greenhouse effect – a hydrological perspective, vă invit să-l citiți in extenso și apoi să meditați pe marginea argumentelor lor.
@Constantin Cranganu- sa stiti ca inteleg foarte bine ce se intampla in fenomenul Virga, nu trebuia sa va osteniti sa-mi explicati suplimentar.
Doresc sa va atrag atentia ca toate aceste diverse fenomene care muta caldura ( energia mai corect…) dintr-o parte in alta, sunt practic cuprinse in radiatia emisa de Pamant in spatiu si masurata de CERES.
Putem considera Pamantul o cutie neagra, nici nu ne intereseaza ce este inauntru, si observandu-l din spatiu, putem constata ca primeste aceeasi cantitate de energie de la Soare si emite mai putina energie in spatiu. Legile conservarii energiei ne spun ca diferenta ramane pe undeva in jurul nostru, „in interiorul cutiei”.
Este la latitudinea fiecaruia sa-si imagineze cauzele pentru care Pamantul radiaza mai putin in spatiu, adica absoarbe mai mult. In opinia mea cresterea concentratiei CO2 din atmosfera impreuna cu variabilitatea naturala a climei au declansat mecanisme in cascada care accelereaza incalzirea planetei. Ne salveaza deocamdata inertia termica a oceanelor, dar nu stiu cat vom fi de fericiti daca in urma acestor acumulari de energie se vor modifica curentii oceanici si de exemplu va ingheta Marea Britanie si Europa nordica si se va dezgheta Groenlanda.
Mă bucur că „înțelegeți foarte bine ce se întâmplă în fenomenul Virga” și fără explicațiile mele suplimentare. Problema pe care o observ a fi persistentă, totuși, în comentariile dvs. și ale altora ca dvs., care, nu-i așa, „înțeleg foarte bine ce se întâmplă” și cu Virga și cu celelalte fenomene climatice fără articolele și explicațiile mele, este următoarea: Omul care citește cu năduf nu poate fi scos din lectura lui (Sever Voinescu)
Asa-e, nu pot fi scos din lectura mea, pentru ca n-o sa ma convingeti niciodata ca 200 de ppm de CO2 pe care le-am adaugat noi in atmosfera nu au niciun efect. Pentru ca este prea putin dupa cum spun unii comentatori, ca si cum efectul de sera al CO2 este o proprietate colectiva, prezenta numai de la o anumita concentratie in sus. Cand se va intelege ca si o singura molecula de CO2 are un efect de sera cuantificabil, chit ca este zece la minus nu stiu cat, va fi o victorie pentru ratiune. Pentru ca este o chestiune de principii de fizica si de logica, nu de efecte de o „maniera vizibila”. „Nu se egzista” cum spune Celentano din „Las Fierbinti” ca CO2 sa fie gaz de sera numai pe Venus si pe Marte si pe Panant nu!
Un rabin, vestit pentru înțelepciunea sa, este pus în situația de a împărți dreptatea între doi împricinați. Îl ascultă cu atenție pe primul și spune: „Ai dreptate”.
Îl ascultă și pe cel de-al doilea, iar răspunsul este identic: „Și tu ai dreptate”.
Aflat de fată, omul cu năduf îl întreabă, nedumerit, pe rabin: „Păi, cum vine asta, Rabi? Nu se poate să aibă amândoi dreptate!”.
Iar rabinul cel înțelept îi răspunde: „Și tu ai dreptate!”.
End of story.
@ Cranganu
Nea Ion asta e un fel de Bula.
@Ioan
nu trebuie sa va convinga nimeni pentru ca v-ati convins singur, doar ca va lipseste un minim de consecventa:
„Fie ca ploaia se evapora pe drum, fie ca ajunge la sol, fiind parte dintr-un ciclu, evaporarea si condensarea nu schimba energia totala a sistemului. ”
exact la fel si codoiul, absoarbe si emite fotonii cat se poate de ciclic, deci n-are nici un efect :))
„este o chestiune de principii de fizica si de logica, nu de efecte de o „maniera vizibila”. „; io zic totusi ca, in mod cat se poate de vizibil, e suficient sa muti o chestie fierbinte la o distanta de cativa metri mai incolo ca sa-ti fie nitel mai racoare, chiar daca nu scrie in manualul citit de dvs. sau nu se pupa cu propria logica;
„putem constata ca primeste aceeasi cantitate de energie de la Soare si emite mai putina energie in spatiu”; as fi mai prudent cu „aceeasi cantitate de la soare” (nu gasesc dovada), dar sunt cat se poate de convins ca anume cantitate de energie primita de la soare e imposibil sa fie returnata integral, chir si intr-un ciclu suficient de lung cat sa anuleze acumularile reversibile, pentru ca o parte se consuma ireversibil in reactii chimice, inclusiv in lemnul si carbunele pe care le vom arde peste un secol
@Prototipescu – aveți explicațiile mecanismelor prin care CO2-ul e gaz de sera peste tot, trebuie dor sa le credeți, nu sa le tratați ca pe o conspirație. Da, CO2 -ul absoarbe și re-emite radiația ciclic, dar important este că o absoarbe pe cea care ar scăpa in spațiu și o re-emite in toate direcțiile, inclusiv înapoi spre pământ, care pământ o absoarbe din nou și se încălzește suplimentar.
Parca ne lămurisem că activitatea solară (petele solare ) are treabă cu câmpul magnetic al Soarelui nu cu energia totală radiata de acesta, care este constanta până la a patra zecimală. Din nou date sunt peste tot, numai sa le găsiți și să le credeți.
Referitor la mutatul sursei de căldură mai la distanță, cred că realizați că este o chestiune temporara, că într-un final toată atmosfera se va încălzi și nu veți mai scăpa de consecinte.
Referitor la înmagazinarea unei părți din energia solară receptată in biomasa, din nou nu are legătură cu mecanismul efectului de sera al CO2. Clorofila implicată în fotosinteză absoarbe in spectrul vizibil, lumina albastră și roșie, CO2 are treabă cu infraroșu. Pământul văzut din spatiu se „ventilează ” tot preponderent în IR. Iar datele CERES acoperă tot spectrul, de la IR îndepărtat la UV facă de un bilanț comprehensiv al energiei radiante de Pământ.
Eu nu vorbesc despre modele climatice care pot fi greșite, nu fac predicții, eu am făcut o constatare : la un input cvasi constant outputul este în scădere, diferența sigur este în jurul nostru in aer, in apa, în scoarța, in biomasa, etc…
@Ioan
faptul ca explicatiile sunt peste tot arata doar cat sunt de rudimentare; iar la cat sunt de rudimentare nici nu pot explica de ce temperatura maxima pe Luna, fara codoi, e mai mare decat pe Terra, ci incearca sa induca premisa falsa precum ca ca daca ar radia liber, pamantul ar fi mai rece; cum deja ati stabilit ca fluxul radiant e constant, puterea a patra a temperaturii unui corp in vid va depinde, conform legii radiatiei, doar de acest flux si de emisivitate (albedo); asa ca daca vrei sa-l racesti ai doar o singura posibilitate, sa-l pui in contact cu un agent de racire, apa, aer sau codoi, care sa exercite un ciclu de racire (ca ala pe care l-ati subestimat mai sus, sau ca in orice instalatie termico-frigorifica), echilibrand zonele mai calde cu zonele mai reci; chiar si cu pretul cresterii temperaturii medii, ca e de preferat o medie uniforma de 20C (ideal, as zice, chiar 24-26C fata de 15-16C cat e acum) unei medii intre +100C si -160C;
si s-ar mai putea discuta despre:
– confortul termic: in jungla temperatura e mai scazuta, dar disconfortul e insuportabil comparativ cu temperaturi mai mari in zone uscate
– motive sanitare: in lipsa unui efect de sera ar fi ca atunci cand faci o plimbare pe asfalt proaspat turnat: 100C la sol in timp ce aerul ramane rece ca briza marii: o expunere de cateva ore iti va afecta pielea cu ceea ce s-ar numi „bronzul de asfalt” (asta in timp ce incredibil de multi chiar se tem de microunde si 5G, c-asa i-au speriat niste articole alarmiste sau niste guru binefacatori de profesie)
@Prototipescu – Luna nu are atmosfera si toata radiatia solara care cade pe fata luminata este absorbita de praful acela gri inchis care se incinge. Planeta Mercur, mult mai aproape de Soare decat Luna si de asemenea fara atmosfera, are o temperatura pe fata luminata de vreo 400 grd. C Unde nu cade lumina este mult mai frig. Cred ca va dati seama ca datorita prezentei atmosferei, curentilor de aer si alternantei zi-noapte scoarta terestra nu poate ajunge la temperatura scoartei lunare. Asa cum nici noaptea temperaturile pe Pamant nu scad atat de mult ca pe fata intunecata a Lunii. Nu vad nicio conspiratie in aceste chestiuni.
@Ioan
multumesc ca sunteti de acord cu ce am sustinut si eu: atmosfera e tocmai agentul de racire, iar treaba agentului de racire este tocmai sa se incalzeasca si sa recircule; daca elimini efectul de sera nu vei scadea temperaturile maxime, ba dimpotriva, vei obtine diferente mai mari intre maxime si minime si doar o scadere a mediei;
@Prototipescu- priviti atmosfera nu ca pe un agent de racire ci ca pe un agent de distribuire a caldurii dinspre zonele incalzite spre cele reci. Vin din nou cu un exemplu din astronomie: planeta Venus, masa aproximativ egala cu Terra, atmosfera de 92x mai densa, 96% CO2, se roteste in jurul axei sale de aprox. 2 ori in cursul unui an venusian. Ne-am astepta la variatii de temperatura intre fata luminata si cea intunecata a planetei ( ex.: pe Mercur +400grd C la soare, -200 grd. C pe fata opusa, Luna +120grd. C la soare, -170 grd.C pe fata intunecata). In realitate, vaturile si atmosfera densa fac ca pe suprafata lui Venus sa nu prea fie variatii de temperatura.
„Thermal inertia and the transfer of heat by winds in the lower atmosphere mean that the temperature of Venus’s surface does not vary significantly between the planet’s two hemispheres, those facing and not facing the Sun, despite Venus’s slow rotation…The surface of Venus is effectively isothermal; it retains a constant temperature not only between the two hemispheres but between the equator and the poles.” Wiki
O alta observatie pe care o putem face este ca temperatura pe suprafata lui Venus, avand o atmosfera incarcata de CO2, este mai mare chiar decat pe suprafata lui Mercur, desi aceasta din urma este mult, mult mai aproape de Soare.
Cum sigur cred ca stiti, intensitatea radiatiei scade cu patratul distantei fata de sursa, motiv pentru care temperatura pe fata luminata a Lunii este mai mica decat pe Mercur.
Din datele de mai sus este clar efectul de gaz de sera a CO2-ului. Pe noi ne pazeste de soarta lui Venus atmosfera mult mai rarefiata a Pamantului si concentratia mult, mult mai scazuta de CO2.
@Ioan
de acord, imi insusesc ipoteza constantei temperaturii la suprafata lui Venus; numai ca, temperaturaa mai mare decat cea de pe Mercur are alta explicatie, pe care ati remarcat-o si dvs.: Venus se roteste in jurul axei sale de aprox. 2 ori in cursul unui an venusian; e ca la rotisor: daca Venus ar fi lipsit de atmosfera precum Mercur, maxima pe suprafata expusa la soare ar fi cu mult mai mare decat pe Mercur ca urmare a duratei mari de expunere; in continuare, presiunea de 100bar de pe Venus reduce aceasta maxima pana la o temperatura apropiata de maxima de pe Mercur, redistribuind energia intre cele doua emisfere; nici nu e nevoie de codoi pentru echilibrarea temperaturilor, cei 100bar fac toata treaba, impiedicand transferul radiatiei pe verticala: este exact ca si cum ai inlocui o izolatie termica cu densitate de 1kg/mc cu una de 100kg/mc, sau ai mari grosimea zidului cladirii sau grosimea polistirenului izolator de 100ori
„priviti atmosfera nu ca pe un agent de racire ci ca pe un agent de distribuire a caldurii dinspre zonele incalzite spre cele reci”; n-o mai dati cotita: un agent de racire = agent de distribuire a caldurii dinspre zonele incalzite spre cele reci = fluid de convectie;
in lipsa agentului de racire, adica in vid, corpul va fi in echilibru termic si va avea temperatura proportionala cu radiatia, deci faptul ca radiaza liber in lipsa efectului de sera nicidecum nu echivaleaza cu o racire mai eficienta, cum incearca sa ne convinga incalziristii, ba dimpotriva;
in functie de mecanismul racirii, repectiv raportul dintre radiatia directa si convectie, se poate discuta doar despre ce preferam: nisip fierbinte + aer rece sau nisip mai putin fierbinte + aer mai cald; convectia si radiatia directa sunt complementare: creste una, scade cealalta, iar per ansamblu fluxul termic ramane constant; daca reduci convectia la zero dispare gradientul termic: un om intr-un balon la altitudinea de 1km ar resimti aceeasi temperatura pe care ar resimti-o in contact direct cu solul; codoiul amplifica mecanismul convectiei, ca altfel cum s-ar incalzi aerul de la codoi ?
@Ioan – ”activitatea solară (petele solare ) are treabă cu câmpul magnetic al Soarelui nu cu energia totală radiata de acesta, care este constanta până la a patra zecimală.”
Nu are nicio relevanță ”energia totală” radiată de Soare, s-a discutat în mod repetat problema. Repetarea la nesfârșit a unei minciuni nu duce nicăieri, mai ales că @Hantzy a dus asta la mare artă, în urmă cu 5-6 ani. Ai exact același repertoriu, se vede că ai primit exact aceeași instruire, dar ai ajuns cam târziu, după ce mistificările lui au fost demontate total.
Relevanță au doar erupțiile solare îndreptate spre Pământ, iar în 2019, de exemplu, treceau și câte 200 de zile fără nicio pată solară. Uite o analogie simplă: am 4 proiectoare deasupra pe mașină, din acelea ca la basculantele de șantier. Când le aprind, pentru tine contează dacă ești cu ochii în ele sau nu. Este complet lipsit de relevanță faptul că ele radiază aceeași energie cât timp sunt aprinse, contează doar dacă tu erai cu ochii în ele 😀
La fel și Pământul, în ani ca 2023 sau 2024 primește mult mai multă energie de la Soare decât în ani ca 2019 sau 2020, când nu erau erupții.
@Harald- nu știu cum să-ți spun da fizica e una singura așa că n-am cum să-mi schimb repertoriul.
Tu cum mai ești? Ai ajuns la capătul Pământului? Cred că ar fi bine sa te limitezi la comentariile politice. Pentru fenomene fizice exista noțiuni și formule, nu analogii.
Așa este, fizica e una singură. Ai remarcat cumva că ziua e mai cald decât noaptea? Are sau nu are legătură cu expunerea la soare a suprafeței corespunzătoare a planetei? Ai remarcat că vara e mai cald decât iarna? Are sau nu legătură cu expunerea la soare a emisferei corespunzătoare a planetei? Contează ”radiația totală” a Soarelui sau gradul de expunere la ea?
Comentariile mele politice te privesc și pe tine, fiindcă tot guvernarea Merkel te-a recrutat, la origine, ca să împrăștii progandă încălziristă pe forumurile de limbă română. La fel ca pe @Hantzy.
Tot fiindcă fizica e una singură: când molecula ta de CO2 radiază mai multă energie decât primește, nu crezi că ai o problemă cu înțelegerea bilanțului energetic? Molecula de CO2 nu e radioactivă, bilanțul ei energetic e întotdeauna negativ, o parte din energia primită o pierde ”în sinea ei”.
@Harald-hai, citeste-mi comentariile mai atent si lasa intoxicarea din manualul de troll, nicaieri n-am afirmat ca CO2-ul radiaza mai mult decat primeste. Tu confunzi dezintegrarea radioactiva cu excitatia-dezexcitatia ( absorbtia / emisia de energie ) atomilor si moleculelor. Ti-am mai spus ca nu ai proprietatea termenilor stiitifici pe care-i folosesti, da te bagi… Nu molecula e radioactiva, doar un atom din ea poate fi radioactiv si afla ca exista si izotopi ai carbonului care sunt radioactivi.
Incalzirea globala antropica nu are treaba cu alternantele zi/noapte, vara/iarna, care au existat de cand se invarte Pamantul in jurul Soarelui.
Sper din tot sufletul ca cititorii care urmaresc si comentariile noastre, sa extrapoleze gaunosenia si precaritatea educatiei tale in domeniul stiintelor exacte tuturor celorlalte comentarii pe care le defulezi sistematic pe acest site.
@Ioan – discuția actuală era despre ”radiația totală” a Soarelui, nu despre ”încălzirea antropică”.
„Ti-am mai spus ca nu ai proprietatea termenilor stiitifici pe care-i folosesti,”
Te rog să citezi, cu dată și oră, comentariul în care pretinzi că ”mi-ai spus” așa ceva. Sub ce nickname era? În realitate, parafrazezi comentarii de-ale mele, exact ca și @Hantzy. Când o formulare ți se pare interesantă, cum a fost asta cu ”proprietatea termenilor”, o preiei din comentariile mele și pretinzi că tu mi-ai fi ”spus” 😀
P.S. Știi că ”Ioan” și ”Hantzy” sunt de fapt forme diferite pentru același nume?
@Harald – probabil ca nu realizezi ca inflamarea comentariilor cu atacuri la persoana atrage atentia unora mai curiosi si mai destupati la minte si asupra punctului de plecare. In final imi faci un serviciu atragand atentia asupra opiniilor mele.
Este absolut evident pentru toata lumea ca nu ai proprietatea termenilor stiintifici pe care-i folosesti. Daca crezi ca bagandu-mi proiectorul in ochi cu somatii sa-ti declar ziua si ora in care ti-am spus ceva, iti acoperi lipsa de argumente si educatia precara este problema ta. Instructia de la Sankt Petersburg o fi de vina…
@Ioan – am înțeles, nu ai cum să citezi vreun comentariu din categoria respectivă, atât timp cât el nu există. Cât despre ”opiniile” tale, ele nu sunt opinii și nu sunt nici ale tale. Ele sunt propagandă eco-marxistă, identică la toate portavocile Berlinului. Fabrica de trolli de la Berlin nu e cu nimic mai prejos decât cea de la Sankt Petersburg 😀
Mai departe: exemplul cu proiectoarele nu a fost ”atac la persoană”, dar mistificarea ta cu ”radiația totală” a fost mistificare. Tu ești cel care trollează articolele Dl.Crânganu, dar tot tu ești cel care acuză pe alții de trolling. Dacă tot pretinzi că îți fac un serviciu, asta ar trebui să te încânte, nu? Sau încerci să practici psihologie inversă la nivel de grădiniță? 😀
Un articol plin de informații de care nu știam nimic, dar parca totusi lipsește inca un factor care ar putea explica modificările climatice: prezența a tot mai multe datel stocate in nori.
Iată o explicație riguroasă aici:
https://m.youtube.com/watch?v=O2SLyBL2kdM
😊😊😊
Fără a avea „calitățile” științifice ale doamnei respective, recomand, cu toată modestia, comentariile mele din 2020 pe marginea prelegerii susține de Karl Popper în 1966, On Clouds and Clocks: An Approach to the Problem of Rationality and the Freedom of Man.
Dilema prizonierului și încălzirea globală sau despre ceasuri și nori.
OFF TOPIC
Head of Panel That Ruled Against Jordan Chiles Represented Romania in Other Cases
The head of a panel that ruled that the American gymnast Jordan Chiles had to give up her Olympic bronze medal in favor of a Romanian athlete has represented Romania for almost a decade in arbitration cases.
Mr. Gharavi, the presiding arbitrator in the hearing and a lawyer based in France, is currently serving as legal counsel to Romania in disputes at the World Bank’s International Centre for the Settlement of Investment Disputes. Mr. Gharavi’s work on behalf of Romania dates back almost a decade.
The result left Chiles brokenhearted: It took away her only individual medal at the Games, and means her appearance on the podium — the first all-Black medals stand at a gymnastics event at the Olympics — is now left with an asterisk.
OFF TOPIC
Colegul meu de la Graduate Center of CUNY, profesorul și laureatul Nobel în Economie Paul Krugman, a publicat ieri în NYT textul Trump Calls Harris a ‘Communist.’ That Shows How Worried He Is.
Prof. Krugman susține că Kamala Harris nu este „evident” o comunistă, ci „un social-democrat care favorizează programele guvernamentale care atenuează duritatea unei economii de piață…”. Pentru cei care am trăit 45 ani în comunism și care mai știm câte ceva și despre social-democrație, afirmațiile profesorului Krugman sună tare ciudat, ca să spun mai multe.
Ca să mă convingă și pe mine s-o votez eventual pe 5 noiembrie, prof. Krugman ar fi trebuit să mai adauge niște argumente interesante pentru a întregi profilul doamnei Kamala Harris:
1. Tatăl lui Harris a fost un profesor marxist.
2. Harris are exact zero experiență în sectorul privat ca adult.
3. De la Medicare-for-all la Green New Deal la confiscarea armelor, Harris nu susține nimic altceva decât controlul guvernamental asupra tuturor lucrurilor.
4. Sprijinul lui Harris pentru „de-bugetarea poliției” și pentru Jussie Smollet, de exemplu, este vechea tactică comunistă de a provoca tulburări sociale și haos pentru a aduce mai mult control guvernamental.
Dacă nu vrei să fii etichetat drept comunist, nu te comporta ca unul din ei.
După cum se va vedea încă o dată în noiembrie, în America de azi poți să faci președinte chiar și un ciorap găurit dacă ai suficient de mulți bani și la acțiune participă, șold lîngă șold, haha…
1. toate cele 6 trusturi de televiziune, fiindcă doar atîția proprietari de canale tv există de fapt în SUA, nu mii și mii cum cred naivii enoriași ai democrației americane,
2. majoritatea rețelelor de gargară cenzurată pe internet,
3. statul subteran (mă abțin să enumăr aici entitățile, că ăștia au arme, sînt mulți, organizați și extrem de periculoși),
4. cîteva ziare foste mari, pe care nu le mai citește nimeni, dar le citează și le ventilează agențiile de presă,
5. mașinăriile și oamenii care numără voturile.
(IMPORTANT: toate acestea au sens numai și numai dacă votează și femeile. Altfel, nu! Dar votează. Și vor vota și ilegalii. În massă vor vota.)
Daca ultimele sondaje sînt reale, și nu m-ar mira să fie, Kamala are deja 54% intenții de vot, iar Trump se zvîrcolește agățat de un firav 47%.
QED.
P.S.
Victoria în alegeri a Kamalei ar putea însemna pentru Trump șansa extraordinară de a mai trăi încă mulți ani fericiți și de a muri de bătrînețe in patul lui.
Banii (cat mai multi) sunt necesari/obligatorii… dar nu ajung fara 2. si 5.
(deja „sondajele” insumate dau 101-102%)
3.se vor „restructura” in functie de rezultatul „alegerilor”
1. si 4…. „decat” zgomot. De fond. Din pacate. Pentru Omenire.
Cei care au banii detin in totalitate 2 si controleaza cel putin 51% din 5.
3 nu s-au restructurat deloc de la JFK incoace, chiar daca ei l-au lichidat (a spus-o pina si Tucker Carlson recent). Tot cu banii se controleaza si ecosistemul asta, fiindca nici un salariat al statului nu si-a cumparat proprietatea de pe Martha’s Vineyard cu banii din salariu. Si cu lista lui Epstein, cei din virful virfului ierarhiei. Doar un colaps gen URSS 1989-1992 poate pulveriza acest sistem osificat prin coruptie.
„1. si 4…. „decat” zgomot. De fond.”
Se vede ca ai taria opiniunilor tale, se vede ca ai si mult aplomb juvenil, ba chiar si un dragalas spirit ludic… dar insa tontusi… situatia e ceva mai complexa decit cuprinzi tu cu vedere. Si are mai multe aspecte.
97(fix) din 100 de alegatori americani isi petrec serile uitindu-se la televizor. De acolo „stiu” ei tot ceea ce cred ca stiu de destepti ce sint. Iar 4 inventeaza o parte din „stirile” si „analizele” care li se servesc alegatorilor intre un film lacrimogen si un meci de basket.
P.S. Dupa mizeriile de o obscenitate paralizanta pe care SISTEMUL i le-a montat lui Trump in ultimii ani (imi amintesc si de bietul Kavanaugh, acum la SCOTUS), orice barbat decent se va intreba daca merita sa accepte riscul sa-i fie facuta viata personala harcea-parcea la televizor pentru a incerca sa salveze un popor caruia acelasi televizor i-a intunecat judecata mai rau decit pot sa o faca alcoolul, drogurile tari sau hormonii sexuali.
Cum sugeram, mult zgomot pentru un ciorap găurit. Hai sa ne oprim!
Multumesc pt „diagnosticul/consultatia” gratuit/a.
Da, „dezbaterea” despre „gaura” unui ciorap/covrig este inutila.
Așișderea în cazul PSD la noi de-a lungul vremii. Câte o sincopa în jurul căreia violentele de tot felul au fost puse pe seama dreptei, legionara fireste.
Ca-n zilele lui Noe, doar 8 au fost salvați! Asta demonstrează ca oamenii cu bun simț, caracter, integritate și dorința de adevăr sunt rarisimi.
Cazul Ro… este si mai „trist” decat zilele lui Noe.
Se poate combate grindina si stimula ploaia in acelasi timp folosind rachete antigrindina sau alte metode?
MUST-WATCH: Rep. Thomas Massie issues an epic two-minute takedown of John Kerry’s „man-made global warming” propaganda.
„I think it’s somewhat appropriate that somebody with a pseudoscience degree is here pushing pseudoscience in front of our committee today.”
O întrebare de bun simț a congresmanului Massie: S-a oprit geologia când noi am apărut pe planetă?
https://x.com/wideawake_media/status/1823382062125982052
Dispare vanilia din cauza schimbării climei?
Propagandă, dezinformare, fake news.
Pe 4 august 2024, The New York Times a publicat eseul unei poete intitulat This Is How the World’s Favorite Scent Disappears. E vorba de vanilie și cum poetele au ajuns, se pare, să se priceapă și la climatologie, doamna autoare ne informează că:
De unde și concluzia apocaliptică din titlul eseului: Parfumul favorit al lumii dispare.
Fact-checking:
Conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură producția mondială de vanilie s-a dublat de la 3,9 milioane kg de vanilie în 2000 la 7,7 milioane kg în 2022.
Se produce atât de multă vanilie încât fermierii se plâng de prețurile scăzute la vanilie cauzate de supraproducție. „Se așteaptă ca recolta de vanilie din 2023 să fie una dintre cele mai bune recolte din ultimele două decenii, estimată la 2 500 de tone, cu o calitate excepțional de ridicată”, se arată în raportul Nielsen-Massey 2023 Crop Report.
Raportul privind recoltele de vanilie remarcă faptul că producția puternică din ultima perioadă a creat o supraofertă pe piață. „Supraoferta a dus la reduceri agresive ale prețurilor, ceea ce reprezintă o provocare economică pentru cultivatorii de vanilie, care își vând recolta din 2022 la prețuri mici pentru a-și satisface nevoile zilnice”, se adaugă în Crop Report.
Din păcate, mai sunt comentatori care se întreabă (ipocrit? prostesc-naiv?) Deci si NYT, Scientific American si alte jurnale serioase se inseala, habar nu au, dar dv stiti mai bine … oare?!
După cum am explicat mai sus, un om care citește cu năduf (= preconcepții, closed mind) nu poate fi scos din lectura lui. Din păcate, această lectură este făcută cu ochelarii de cal ai ideologiilor.
Just published:
Cel mai mare mister al geologiei: când a început tectonica plăcilor să remodeleze Pământul?
Cercetătorii au petrecut zeci de ani căutând indicii despre originile procesului care deplasează continentele. Istoria sa profundă începe, în sfârșit, să devină clară.
Detalii,
https://www.nature.com/articles/d41586-024-02602-3#Echobox=1723628426
Pe imensul lui birou tata avea o minunata reprezentare „fotografica” alb negru a reliefului inclusiv a fundului Oceanului Planetar, ceva 2.5 x 1.5 m sau pe-acolo, acoperita de o foaie de sticla. Ceva in genul celei de-a doua fotografii de aici: https://www.geomon.co.uk/mapping-the-seabed/(*)
Se uita la ea mormaind referindu-se la Tectonica in Placi: „ideea e buna insa asta nu poate fi totul. Cind a inceput asta? Cum au inceput sa se separe placile, unde si de ce?”. (El nu facuse la scoala teoria asta dar cumparase citeva lucrari, unele in copie dupa copie. Nu le mai am, parca au intrat pamint. Nu e de la mine, nu imprumut carti, am imprumutat 2 cind eram june si duse au fost. Nu se va mai intimpla).
(*) chiar, stiti de unde pot sa cumpar azi asa ceva? Cit de mare, 3×2 e ok, o inramez si o pun pe perete in birou.
El nu facuse la scoala teoria asta
La vremea aceea (până la începutul anilor ’70) teoria geosinclinalelor, venită la noi în principal pe filieră sovietică (V.V. Belousov) era dominantă. Am auzit prima dată despre tectonica plăcilor într-o emisiune de popularizare a științei la Europa Liberă, prin 1972. Mai târziu, comunitatea geologică din România, deschisă spre cea mai importantă revoluție științifică a secolului al XX-lea a putut lua cunoștință despre tectonica plăcilor prin studiile și publicațiile geologului și speologului Marcian Bleahu. În 1983, prin publicarea monumentalei sale cărți în două volume – Tectonica globală – M. Bleahu a „îngropat” definitiv teoria lui Belousov.
Oh, antipatia intre tata si dl Bleahu era notorie insa lucrarea domniei sale e in biblioteca. Cumva nici celalalt doctor geolog de la noi, foarte bun specialist, nu prea-l avea la inima. Habar n-am de ce.
Eu am avut o relatie buna cu dl Bleahu, ba i-am si facut o farsa. Eram intr-un octombrie la un Congres de speologie si camera unde stateam era cu un etaj mai sus decit cea a domnului Bleahu. Asa ca seara cind lumea era la prezentari, discutii, diapozitive si beri am urcat si am dibuit camaruta unde femeia de serviciu isi tinea sculele si am luat aspiratorul. L-am dus la noi in camera si l-am lasat pina in balconul camerei lui. La ceva vreme dupa ce a stins lumina am bagat aspiratorul in priza :)))
Nu s-a suparat doar m-a boscorodit oleaca si apoi ori de cite ori ne-am intilnit isi amintea de patanie.
Imi amintesc cu multa placere despre seria dumnealui de conferinte despre Parcurile Naturale Americane. De-atunci mi-a intrat in cap sa zbor in US si sa vad macar citeva.
La București, unde am fost student, cursul de geologie structurală era predat de prof. Ion Dumitrescu, care, spre a ne impresiona pe noi, studenții, se lăuda că a făcut doctoratul la Moscova, cu Belousov. Desigur, tot cursul de geologie structurală era bazat pe ideile lui Belousov și geosinclinale. O parte din colegii mei (cărora m-am alăturat și eu) au organizat întâlniri semi-conspirative la clubul studențesc geologic de pe o stradă lângă parcul Cișmigiu (Blvd. Schitu Măgureanu): Acolo l-am ascultat prima dată pe Marcian Bleahu vorbind despre noua paradigmă a geologiei. Când unul din acei colegi, în timpul unui curs, l-a întrebat pe prof. Dumitrescu ce părere are despre tectonica globală vs. geosinclinale, profesorul a dat o replică pe care mă jenez s-o reproduc în scris, fiind un abject atac la persoană legat de infirmitatea oculară a dlui. Bleahu. După promovarea examenului respectiv, n-am mai vrut să aud de geosinclinale decât ca exemplificare a schimbărilor de paradigmă, propuse de Thomas Kuhn, The Structure of Scientific Revolutions, în același an (1962) în care prof. Dumitrescu și-a tipărit singura lui carte, Cursul de geologie structurală cu principii de geotectonică și cartare geologică, curs pe care l=a păstrat neschimbat ani la rând. (Gurile rele bârfeau că profesorul nu știa decât limba rusă și nu putea citi cărțile și articole publicate în SUA și pe care dl. Bleahu i le oferise spre examinare în original. Personal, i-am arătat un articol în franceză a lui Xavier Le Pichon, care publicase un model de deplasare a plăcilor litosferice majore pe suprafața astenosferei. Se pare că nici limba lui Voltaire n-o stăpânea, pentru că mi-a respins oferta imediat după ce s-a uitat la titlul lucrării).
Felicitari pentru dialogul de mai sus. E ca un nor frumos de pufos…
Domnule Profesor, stiu ca vorbiti despre tectonica aici. Cu acordul dumneavoastra as vrea sa va intreb ceva legat de capetele de foraj. Am citit acum ani buni despre o inventie a unui domn pe nume Haward Hughes. Daca aveti timp, puteti detalia ceva mai mult decat in articolul de mai jos?
https://petroleumservicecompany.com/blog/howard-hughes-oil-revolutionary/
Deasemenea, in scoala am invatat despre filete si acolo, fara prea multe detalii, ne-au spus ca filetul de prajina de sonda e unul foarte special. Aveti detalii?
Doar curiozitate de inginer. Va multumesc
Invenția lui Howard Hughes Sr a fost revoluționară în sensul că s-a trecut de la forajul cu sapa cu lame (lentă și ineficientă în formațiuni dure și consolidate) la forajul rotativ cu sape cu role, care la început au avut două conuri rotative cu dinți. Acestea puteau avansa în gaura de sondă de până la 10 ore mai repede decât sapele cu lame. În prezent, sapele cu role sunt tricon- au trei dispozitive de taiere in forma de con, fiind montate in așa fel încât sa se întrepătrundă si sa se rotească împreuna in timp ce sapa se rotește. Corpul sapei poate fi prevăzut cu duze sau jeturi prin care se descarcă fluidul de foraj. După 1901, sapele Hughes au deschis toate zăcămintele de petrol din lume. Patentul lui Hughes Sr. a fost lăsat moștenire fiului său, Howard Hughes Jr., care a devenit cel mai bogat om din lume.
Pentru o informare completă, sapele cu lame nu au fost abandonate complet. Compania Chevron (mult hulită în România) este colos al industriei petroliere care folosește niște sape cu lame speciale pentru foraje în formațiuni medii și tari în principale la forarea tubajelor și a cimentului din găurile de sondă.
Acestea sunt folosite in special in formatiuni medii si tari, si cu precadere la forarea tubajelor si a cimentului din gaurile de sonda.
Filetele țevilor de foraj sunt proiectate special pentru a rezista condițiilor extreme întâlnite în operațiunile de foraj de petrol și gaze.
Iată câteva caracteristici cheie:
Rezistență și durabilitate
Rezistență ridicată la tracțiune: Filetele sunt concepute pentru a suporta sarcini de tracțiune imense în timpul operațiunilor de foraj.
Rezistență la cuplu: Ele trebuie să reziste cuplului ridicat generat în timpul rotirii sapei de foraj.
Rezistență la uzură: Filetele sunt fabricate pentru a rezista la abraziune și la uzura provocată de fluidele de foraj și de condițiile din fundul găurii.
Precizie și fitting
Conicitate abruptă: Aceasta asigură o aliniere precisă și previne filetarea încrucișată în timpul conectării.
Design inter-locking: Filetele se întrepătrund strâns pentru a preveni scurgerile și a menține integritatea conexiunii.
Etanșare
Compuși pentru filete: Creează o etanșare între filete, prevenind scurgerile și îmbunătățind rezistența conexiunii.
@ Robert 15/08/2024 La 0:11
Domnul profesor este cu certitudine cel mai valoros autor de pe Contributors, nu sint eu primul care a scris asta. Nu putem decit sa-i fim recunoscatori pentru indelunga activitate aici, eu am invatat o multime de lucruri noi citindu-i articolele, cartile si amintirile din timpul cit a studiat si a lucrat in Romania fiind si, ca multi moldoveni, un bun povestitor.
Din dialogul de mai sus transpare printre animozitatile generale ale profesiei si o rivalitate istorica cunoscuta in breasla, cea intre Geologia Bucuresti si cea Cluj. Bucurestenii au fost de la inceput perceputi a fi mai „tehnici” si mai „aplicati”, la Bucuresti existind si singura scoala de Geofizica din Romania, fata de clujeni care s-au considerat intotdeauna mai „academici”, ba chiar avind o atitudine trufasa fata de Geofizica in general. Sper din toata inima ca mentalitatea sa se fi schimbat.
Se cuvine sa-i multumim si administratorului platformei pentru ca i-a gazduit articolele – noutati absolute in presa romaneasca! – in vremuri in care nici dracu nu stia de fracturarea hidraulica de mare volum. Eu de la domnia sa am aflat si-am fost curios sa caut mai departe, inainte neavind vreun interes in privinta titeiului si gazelor. Banuiesc ca numarul celor care stiau cu ce se maninca asa ceva la acea vreme era cel mult de ordinul sutelor in toata lumea asa ca am fost privilegiati. (Voi scrie altadata despre baiatul unei amice, absolvent de foraj acum vreo 7 ani la Ploiesti, eu il banuiesc a fi supradotat, curtat de lumea buna a forajului lumii asteia si care a ales o cariera la una dintre putinele companii capabile sa faca exact asta, foraje dirijate si fracturare hidraulica de mare volum in detrimentul altor companii care l-ar fi platit mai bine. Vorbesc de 6 cifre in dolari pentru un Master la inceput de cariera. Nu in Romania).
Daca la inceput unele articole au fost prea specializate si deci accesibile unui public mai restrins – domeniile geologiei/geofizicii au vocabularele lor specializate, a vorbit cindva despre elemente calcofile respectiv siderofile, 90% dintre cititori au nevoie de Google pentru a traduce asa ceva caci chimia pare a fi mai nou un soi de stiinta oculta,
si ultraspecializate (spre exemplu mi-a raspuns cindva vorbind despre „santul ofiolitic al Muntilor Metaliferi” – nu, santul asta nu e cu serpi ci cu Tectonica Globala, crusta oceanica in plina Transilvanie -, la rindu-mi as putea pomeni despre Aureola de contact a Eruptivismului Banatitic si n-ar pricepe mai mult de 5 persoane ce-am spus. Da’ ce sa zic, m-am dat cult in cap pe Contributors si-am impresionat doua coafeze si-o pedichiurista) – cu timpul a facut in asa fel incit sa explice lucruri extrem de complicate, unele neintelese inca, pe intelesul oamenilor cu educatie normala, singura conditie fiind ca respectivii sa fie de buna credinta si cu mintea deschisa. Nu s-a intimplat intotdeauna si cu toti cititorii, insa articolele domniei sale au avansat idei si au atras comentarii valoroase din alte domenii, de la astrofizica la muzica si de la literatura la filozofia stiintei. Probabil ca asta e motivul pentru care articolele domniei sale sint de departe cele mai citite si mai comentate.
Nu uita insa ca nu sintem „inter pares”, domnul profesor ramine domnul profesor chiar daca nu trinteste catalogul pe catedra. Unii par a ignora asta in ignoranta lor fudula si suficienta.
@ :)
Stimate domn far de nume, ma simt flatat de comentariul dvs. si sunt deacord cu ce spuneti. Personal sunt pe o scara a culturii mult inferior Domnului Cranganu ori a dvs. Ce ma frapat in dialogul dintre dvs e latura comuna in multe subiecte, probabil datorit apropierii educatiei din scoala.
Am mai descoperit ca sunteti un om cu pedigri; vorbeati de tatal dvs.
Acum, ca vorbeati de diferentele intre meserii sa va dau un exemplu de fenomen care leaga cutremurele (nu cele vulcanice) de vibratia corzilor unei viori si de ghidajele unei masini unelte. Fenomenul se cheama „stick slip” si se datoreaza diferentei dintre coeficientul de frecare static si cel dinamic, Cel static e totdeauna mai mare si tinde sa tina 2 corpuri in contact fara alunecare(stick) pana ce o forta invinge frecarea si se produce alunecarea(slip). In masini unelte apar mici vibratii, in vioara arcusul face coarda sa vibrezi intre 2 placi tectonice apare brusc o miscare relativa.
Acest exemplu nu e singurul care leaga diferite stiinte intre ele dar il consider elocvent. Deobicei nu sunt atat de lung, acordatimi scuze.
Numai bine
@Cranganu
Doar o ultima intrebare; sunt prajinile de foraj reutilizabile dupa folosire?
Din cauza costului ridicat al prăjinilor de foraj, acestea sunt adesea reutilizate, multe companii vânzând atât țevi noi, cât și folosite, adesea până la sfârșit. Prăjinile sunt clasificate în trei clase (prețul lor scade în această ordine): New (noi), Premium (puțin uzate, fiind ca noi) și clasa C (utilizate în grade diferite C1, C2 și C3).
În funcție de forajul pe care o companie îl programează (adâncime, tipuri de roci, tipul de noroi de foraj etc.), sunt cumpărate tipurile de prăjini adecvate, cele de tip C fiind cele mai ieftine.
Robert 15/08/2024 La 0:11
Ca sa-ti arat cit de complicate sint de fapt lucrurile, cit de multe stim dar si cite necunoscute ne ramin. Eu nu sint de acord cu citeva dintre cele prezentate aici ( nu sint deloc intr-o minoritate) insa ca idee exemplul este bun.
Desfid pe oricine:
– fara pregatire de specialitate sa inteleaga 5% din ce-i acolo;
– cu pregatire de specialitate sa nu aiba nevoie sa caute in lucrarile citate sau in altele pentru a intelege partial ce-i acolo. Ca nu intelegem complet nici azi.
Atentie, lectura foarte dificila! Daca intelegeti din prima sinteti suspect de genialitate. Fara gluma!
https://www.padis.ro/zona-padis/lucrari-stiitifice/muntii-padis-scarisoara/
Am recitit o parte din articolul citat mai sus.
In privinta cunoasterii dpdv speologic al zonei articolul lasa mult de dorit parind a fi o crestomatie a unor lucrari vechi de cel putin 30 de ani. Or de-atunci s-au facut multe pe-acolo. Sa amintesc doar doua:
– descoperirea urmelor de locuire umana acum ~35 000 ani in Pestera Coliboaia
– descoperirea Avenului V5 din Varasoaia, azi cea de-a doua pestera ca dezvoltare pe verticala din Romania. Multi ani am umblat citeva zeci de speologi sa gasim o intrare accesibila si sint ele mai multe dar accesibile doar pentru apa, insa doar una descoperita de clujeni a dus la coborirea pina la riul subteran care apare la suprafata ca Izbucul Boghii. Am gasit si noi una intr-o iarna, am dezobstruat si intrat si-am putut cobori vreo 70 de metri pina cind „s-a inchis”. Potentialul pe verticala e cunoscut, cel al dezvoltarii galeriilor putind atinge usor 80 km. Tinerii speologi au acolo de lucru citeva zeci de ani intr-o pestera foarte dificila si periculoasa in care trebuie sa „petreaca” macar 6 zile pentru a cerceta in continuare.
Amanunte: https://www.speologie.org/V5
https://www.youtube.com/watch?v=NMvZaNawUPI
Va respect pasinea. Eu am o claustrofobie aproape paranoica.
In Little Rock Arkansas este un submarin muzeu:
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Razorback
Am intrat in el si m-au luat frisoanele. N-am putut sta inauntru mai mult de 15 minute. Oricum e o experienta magica. Ma intreb cum bietii marinari stau cu lunile inchisi in cutiile astea de otel…
N-am putut sta inauntru mai mult de 15 minute
V-ați gândit în timpul celor 15 minute petrecute într-un submarin aflat la suprafață (concentrația de CO2 ~ 420 ppm) cum trăiesc marinarii într-un submarin aflat în misiune 3 – 6 luni, când concentrațiile de CO2 ajung între 2000 și 7000 ppm?
@ Cranganu
Sunt fumator, cam un pachet pe zi. Oare cat CO2 si CO bag in mine. Se spunea ca un fumator are sanse mai mari sa supravietuiasca fumului unui incendiu. Banuiesc ca numarul de globule rosii creste cu scaderea concentratiei de oxigen cum e la tibetani. La aceeasi presiune cresterea concentratiei de CO2 probabil disloca o parte din oxigen. Asta poate fi compensata prin crestera numarului de celule rosii. Luati ce-am spus cu un drob mare de sare; sunt inginer mecanic pana la urma.
Dar ati spus un lucru foarte interesant, Va multumesc.
@ robert 16/08/2024 La 1:25
Lucrurile sint mult mai simple de-atit doar ca niste indivizi numiti psihologi au amplificat povestea pina au scornit o kestie numita claustrofobie. Fleosc. Si-l ia lumea de bun pe fleoscul asta.
Am vazut si eu pupile (frumoase) marite de frica atunci cind respectiva a ajuns dusa de mine intr-o zona mai strimta dintr-o pestera cit se poate de turistica, de-aia cu icoane de hirtie aruncate prosteste si cu monede aruncate in gururi, parca la Polovragi. (E-adevarat ca am dus-o in afara traseului turistic. Numa’ umpic). Cu respiratii amalgamate si cu inceputuri de panica. Ca simte ca o stringe stinca, ca n-are aer, ca kestii. Prostii, manifestari de animal. Firesti insa trebuie stapinite, termina cu prostiile, a naste un copil e o chestie cu mult mai periculoasa si mai complicata!
Nu poti? S-o crezi tu ca poti sa dai cu pumnisorii in strimtoare ore in sir si sa-ti invoci mama sau cine ti-o veni in cap, blestemind clipa in care m-ai cunoscut. Am venit la tine, ti-am vorbit cum stiu eu si-ai trecut imediat. Tu singura ai facut-o, eu doar ca ti-am aratat cum. Si ti-a si placut! Bon, n-ai putut si tu sa iesi cu un om normal la cap :)))
Niste vorbe blinde de ajutor si respectiva a trecut usor, zvelta si mladie. Calm, vointa si tehnica de parcurgere (pentru V5 macar un TSA 2), nu inchipuieli. Alea-s pentru Revista 22. Stapinire de sine, nu prostii si abureli. Vorbaraia la tema e pentru sezatori de budoar intelectualicesc, noi impartasim trairile (si mistourile) la cort sau la o bere la cabana dupa ce-am iesit afara. Uneori la ani de zile dupa, pe Contributors.
@Cranganu
Occupational Safety and Health Administration (OSHA), organizatia care gestioneaza siguranta si sanatatea personalului muncitor in US considera ca sub 5000 ppm concentratie de CO2, lucrurile sunt OK. La 7000 ppm devine problematic cred.
@ :)
Dom far de nume, vorbiti cu atat de multa pasiune de speologie ca ma faceti sa va intreb daca ati fost pe coast Dalmata. Am avut un coleg de munca sarb si povestea niste lucruri incredibile apropo de carsturile dn zona.
@ robert 17/08/2024 La 0:21
Da, am fost si voi mai fi pe Coasta Dalmata, e unul dintre locurile pe care le prefer cind e vorba de mers la mare. Nu mult ca marea pe mine ma plictiseste dar e ok citeva zile. In Croatia e frumos, civilizat, linistit (nu e voie sa rasune muzica afara din local), golfurile intre munti chiar sint ceva pe gustul meu desi preferinta mea e mai degraba un lac intre munti, ceva gen Konigssee – am urcat peretele ala si a fost minunat.
Nu am pesterit in Croatia, am fost doar ca turist in vacante, Plitvice & stuff. Minunat. E tirzior sa fac acum acolo profi ceva la tema, citeva recidive ale unor accidentari mai vechi, niste oase rupte de citeva ori – ma lupt chiar acum sa recuperez dupa o proaspata entorsa de glezna, proaspata pe dracu, are deja 2 saptamini, nu pe Piatra Secuiului ci dupa, in curtea pensiunii, f–-i, – si care agraveaza niste leziuni mai vechi pe-acolo. Poate-i vremea de cutit, doctorii or decide.
Numele de azi, Carstologie, vine de la Platoul Karst, situat in Slovenia si Italia insa in mintea romaneasca vine „la sarbi”. Iar asta e ca povestea cu Nikola Tesla, daca pina si sarbii spun ca a fost croat, pai croat a fost.
Nu pot decit sa recomand oricui o vacanta pe Coasta Dalmata, nu sint eu genul navigator insa o baie intr-un golf oarecare cu apa clara de vezi fundul la 10 m adincime e ceva foarte misto. Bon, totul devine ca dracu cind vremea e urita dar asa-i la mare. Prin comparatie pe munte cind vremea e proasta poate fi foarte frumos.
Thanks ;), „hats off” for Mr. profesor Cranganu
Stiintele încă mai caută dovezi geologice și geografice ale existenței Sodomei și Gomorei
GENEZA
Cap 14
3. Toti acestia din urma s-au adunat in valea Sidim, unde e acum MAREA CEA SARATĂ.
10. Valea Sidimului insa era PLINA DE FANTANI DE SMOALĂ; si, fugind, regele Sodomei si regele Gomorei au cazut in ele, iar ceilalti au fugit in munti.
3. – O relatare geologica a văii SIDIM, o precizare „unde e acum Marea Cea Sarata
10. – O detaliere – plină de fântâni de smoală
Cap19
19. Iata sluga Ta a aflat bunavointa inaintea Ta si Tu ai facut mila mare cu mine, mantuindu-mi viata; dar nu voi putea SA FUG PANA IN MUNTE, ca sa nu ma ajunga primejdia si sa nu mor.
20. Iata cetatea aceasta este mai aproape; sa fug acolo si sa ma izbavesc. Ea e mica si-mi voi scapa acolo viata prin Tine!”
19. „Dar NU VOI PUTEA să fug până în munte” – înseamnă că erau intr-o vale
20. „ Iată cetatea aceasta este mai aproape” – o altitudine mai mică
Concluzii:
Sodoma și Gomora se aflau pe o mare pungă (zăcământ) de smoala/bitum care a explodat și a format fundul Mării Moarte actuale
De-a lungul timpului la suprafața Mării Moarte au ieșit bucăți mare de asfalt (minerale închegate cu bitum)
”Munții” de lângă Marea Moartă conțin indicii existenței unui puternic incendiu.
Aici devine clară treaba existența H2S și potențialul exploziv al acestuia – inclusiv proprietățile H2S și a compușilor organici volatil a condus la un anumit comportament uman: – un ținut cu „oameni răi”
Aici este cazul in care un mare zăcământ s-a colapsat in urma incendiului
Îngrijorătoare este insă acțiunea tectonică asupra imenselor zăcăminte petroliere actuale ramase goale sau umplute cu altceva și impredictibilitatea efectelor rezultante!
România a produs inainte de 1990 utilaje de foraj destul de bune, dar nu a excelat in sape de foraj. Cele românești se uzau mai repede si asta necesita multi timpi morți pentru extragerea si înlocuirea lor. Pentru geologii de sonda asta era (și este și azi) o pauza binevenita, nu si pentru echipa de foraj care depune atunci cele mai multe eforturi. Pana in 1990 se importau cu greu sape mai performante din Occident.
Am văzut la o instituție geologica din Occident expusa o sapa de foraj folosita la forajele de cercetare a fundului oceanelor. Nu era foarte uzata pentru ca rocile de pe fundul oceanelor sunt în general destui de moi.
Mi-am adus aminte de acest detaliu când am văzut recent ca nava Joides Resolution a plecat in ultimul ei voiaj de cercetare după care va fi retrasa pentru ca are vreo 40 de ani. Nu știu ce înseamnă retrasa, casata sau folosita pentru altceva.
Progranul de cercetare folosea specialiști din multe tari. Am cunoscut câteva specialiști care au lucrat în programul initial de cercetare (DSDP), dintre romani doar pe dr Dan Jipa. Nu stiu sa fi fost altcineva din România.
Și uite ca sar de la una la alta.
Primul vas de foraj al fundului oceanic a fost Glomar Challenger. A existat și un Hughes Glomar Explorer (a colaborat si compania Hughes), un vas construit special de CIA pentru a recupera un submarin sovietic scufundat pe fundul oceanului la vreo 5km sub apa. Operațiunea a fost un success recuperandu-se o parte din submarin inclusiv corpurile a 5 marinari sovietici și codurile de la bord.
După multe eforturi (întreținerea acestui vas era foarte scumpa) vasul a fost cumpătat de o companie de foraj petrolier și a fost folosit chiar și în Marea Neagra în sectorul turcesc.
Si inca ceva si ma opresc. Glomar Challanger a forat 3 sonde in Marea Neagra, doua in sectorul turcesc si una in centrul marii (posibil sa fie azi si asta in cel turcesc).
A fost o încercare de a elucida legătura cu Mediterana din timpul crizei din Messinian (acum vreo 7 milioane de ani) când nivelul marii a scăzut foarte mult in Marea Mediterana după închiderea conexiunii ei cu Atlanticul. Se spera ca se vor găsi depozite groase de sare ca in Mediterana, dar n-a fost așa.
Intr-un articol publicat in 1980 de unul din participanți la expediție, dr Kenneth J. Hsu (pe care l-am cunoscut acum vreo 25 de ani, avea un dezvoltat simt al umorului, rar la chinezi) se arata ca nivel marii a scăzut si in Marea Negara, dar fără acumulare de sare. In zona romanească impactul crizei din Messinian a rămas pana acum vreo 20 de ani destul de neclar, asta datorita lipsei de contacte științifice înainte de 1990 si schemei stratigrafice diferita folosita la noi. Lucrurile s-au mai clarificat după ce niște biostratigrafi britanici si de la IGG București au făcut, independent, un fel de Rosetta Stone intre cele doua scheme folosite in Alpi si la est de Carpați.
@Ioan
apreciez efortul si logica dvs., dar pare-mi-se ca, din neatentie, va scapa o mecanica elementara:
presupunem ca Planeta1 se roteste in jurul axei cu viteza tangentiala de 2m/s in timp ce Planeta2 are viteza de rotatie 1m/s;
cand calculezi fluxul termic Q=E/dt/dS, nu cumva in cazul Planetei1, care se roteste cu 2m/s, fluxul termic Q1=E/1s/2mp=0,5xQ2, unde Q2=E/1s/1mp ? deci la jumatate in cazul Planetei1, care se roteste cu viteza dubla; si in consecinta, fluxul termic la „amiaza” pe Mercur(Planeta1) e mult mai mic decat pe Venus(Planeta2);
adica temperatura maxima la sol, la aceleasi conditii atmosferice ca pe Mercur (sau in vid), e incomparabil mai mare pe Venus decat pe Mercur
@Prototipescu- nu stiu de ce unii comentatori pur si simplu nu aveti simtul ridicolului.
Este naspa sa-ti exlici lumea inconjuratoare prin teoria rotisorului, a caloriferului sau a frigiderului.
De asemenea nu inteleg de ce nu va cautati date concrete in loc sa tot presupuneti nu stiu ce…
Uite doua linkuri de la NASA, in care aveti date despre planetele Mercur si Venus comparativ cu Pamantul:
-https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/mercuryfact.html
-https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html
Sa o luam pe rand :
-Mercur: solar irradiance (W/m2) Mercury: 9082.7, Earth: 1361.0 , ratio: 6.674; Semimajor axis (10^6 km) Mercury: 57.909 Earth: 149.598 ratio: 0.387;
-Venus: solar irradiance (W/m2) Venus: 2601.3, Earth 1361.0, ratio: 1.911; Semimajor axis (10^6 km) Venus:108.210 Earth:149.598 ratio: 0.723;
Daca stiti sa faceti niste calcule elementare veti gasi ca : (1/0.387)^2=6,67 si ca (1/0.723)^2=1,91, adica exact ce va spuneam mai sus, ca intensitatea radiatiei scade cu patratul distantei fata de sursa.
Ma gandesc ca aveti incredere in NASA. Daca ea va spune ca Mercur primeste 9kW/m2 si Venus numai 2,6kW/m2, sper ca veti recunoaste ca nu se poate ca temperatura pe Venus sa fie mai mare decat pe Mercur !
Decat daca… intervine atmosfera cea plina de CO2 care nu lasa sa scape in spatiu caldura radiata de suprafata venusiana. Va umpleti de ridicol cu teoriile rotisorului si a izolatiei de polistiren…
Postand comentarii cu formule si presupuneri nu va cresteti legitimitatea. De fiecare data cand primiti o replica la care nu aveti argumente, deviati discutia si introduceti alte si alte notiuni si analogii. Fiind o zi libera mi-am permis sa va raspund convins ca nu credibilitatea mea este cea care sufera.
Daca doriti sa aveti ultimul cuvant, mai cautati ceva, mai avem si diferentiale la masini si magnetroane la microunde si …
@Ioan
asta inseamna sa papagalicesti sau sa copy/paste valori medii
pe fata noptii lui Venus ai fix zero W/mp
temperatura maxima nu e data de radianta medie, ca e o marime instantanee;
pe-acolo pe la NASA ar mai trebui sa scrie ca intensitatea radiatiei solare e vector, nu scalar; in consecinta, la o modificare a inclinarii axei se modifica nu doar valorile instantanee intr-un punct, ci chiar si valoarea medie, incat pe Terra valoarea de 1361w/mp nu ramane constanta intr-un ciclu milankovic;
si daca modelul meu scolaresc simplificat (recunosc, nu tine seama de inertia termica a solului), nu e de ajutor, exista si un model chiar mai simplu, la nivel de gradinita:
daca planeta P s-ar invarti in jurul axei cu o viteza care tinde la infinit, orice punct de pe ecuator (presupunem ca acolo e unghiul de intensitate maxima) ar primi aceeasi cantitate de energie in unitatea de timp, in orice moment, incat toate aceste puncte vor avea temperatura instantanee T egala cu Tmax=Tmin=Tmed.; daca aceeasi planeta s-ar opri din invarteala, iaca isprava, temperaturile instantanee, pe fata expusa am avea o temperatura cu mult mai mare decat cea de pe fata intunecata, intensitatea radiatiei pe fata luminata fiind mult mai mare decat pe fata intunecata;
tinand seama si de variatia meridionala de la ecuator la poli, maxima la ecuator rezulta mult mai mare chiar si decat dublul mediei;
ce-i drept, atmosfera venusiana ar retine/reflecta mai multa energie solara decat cea terestra, dar n-am vazut daca scrie la NASA valoarea la sol, ca si pentru Terra sunt destul de greu de gasit amanunte din astea mai delicate si nici ele nu-s batute-n cuie;
@Prototipescu- „solar irradiance” -iradianta solară – este o mărime scalară deoarece este rezultatul împărțirii a două mărimi scalare, puterea și suprafața: W/m2.
Restul comentariului nu merita răspuns deoarece este un ghiveci de chestiuni prost înțelese.
„iradianta solară – este o mărime scalară deoarece este rezultatul împărțirii a două mărimi scalare, puterea și suprafața: W/m2.”
aoleu, deci la poli e la fel ca la ecuator, dar noroc ca e gheata la poli si raceste suficient :)
si asta este motivul pentru care, de-a lungul unui ciclu Milankovic in care se modifica parametrii rotatiei, de exemplu inclinarea axei, fluxul radiatiei solare NU POATE RAMANE CONSTANT.
dar, desigur, urmeaza sa mai apara destui vraci care sa se pretinda vindecatori dupa ce au citit titlul unui tratat de medicina
Trancritical CO2, nici lichid nici gaz, doar putin gravida.
„Unlike traditional refrigeration systems that rely on harmful refrigerants, transcritical CO2 systems utilize carbon dioxide, a natural and environmentally friendly substance. However, what sets this system apart, and why is it gaining traction in commercial and industrial applications worldwide?
Cititi mai jos. E folosit si la racirea sculelor aschietoare in masini unelte. Uite donle, codoiul raceste nu incalzeste:
https://www.fusioncoolant.com/technology/supercritical-co2
https://www.lindegas.hu/hu/images/R744%20Refrigerant%20Grade%20CO2%20Leaflet_tcm71-568840.pdf
energetic, pare ca e mai eficienta injectia directa, combinata cu fracturarea, ba chiar si cu extractia de gaz metan;
„The temperature T = 473 K and the pressure P = 52 MPa and P = 60 MPa are used for the well bottom condition … Since the mass flowrate of the CO 2 is about 5 times higher than that of the water for
the same driving force, the amount of useful mechanical work extracted from the heat content in a
rock reservoir could be up to ten times more if CO 2 instead of water is used as the heat extraction
fluid”
insa problema majora la sistemele geotermale o reprezinta depunerile de „piatra”, iar majoritatea articolelor o trec cu vederea;
tot aici, https://www.osti.gov/servlets/purl/1571233 , scrie asa:
„It is a non-polar fluid with low salt solubility. Thus, use of CO 2 can prevent the likelihood of scale
precipitation in wellbores and surface equipment”
Încă un articol pe tema norilor, din seria the science is settle, sau in românește unde dai si unde crapa.
https://www.newscientist.com/article/2442912-modern-fuel-efficient-jets-can-cause-more-warming-than-older-planes/?trk=feed-detail_main-feed-card_feed-article-content
Sunt două paragrafe care merită citate pentru că revendică rolul vaporilor de apă în variația climei:
Totusi contraintuitiv, Norii maresc albedo dece n-ar face acelasi lucru si contrails? Norii Cirrus ajung si ei pe la 10 Km altitudine si nu cred ca contribuie la incalzire. Sunt facuti tot din particule de gheata…
Da, contrails pot crește albedo-ul, dar efectul este complex și depinde de mai mulți factori:
– Tipul de contrails: Contrails subțiri și de scurtă durată reflectă în primul rând lumina soarelui, crescând albedo-ul. Contrails mai groase și persistente pot acționa atât ca reflectoare, cât și ca capcane pentru căldură, complicând efectul.
– Altitudinea: Contrails de altitudine mai mare tind să aibă un impact mai mare asupra albedoului datorită poziției lor în atmosferă.
– Locația geografică: Contrails formate în zonele cu niveluri ridicate de lumină solară vor avea un impact mai semnificativ asupra albedo-ului.
– Momentul zilei: Contrails formate în timpul zilei vor reflecta mai mult lumina soarelui, crescând albedo-ul.
Da, am citit acum 5 minute na norii Cirrus au acelasi efect pe care-l descrieti. Unii ar vrea sa-i sptie prin insamantare etc.:
https://en.wikipedia.org/wiki/Cirrus_cloud_thinning#:~:text=Cirrus%20clouds%20are%20high%20cold,warming%20effect%20on%20the%20climate.
„Habar nu credeam” ca norii astia incalzesc….
Uneori norii încălzesc, alteori răcesc clima. De aceea, modelarea comportării ambivalente a norilor este probabil cea mai complexă problemă pentru climatologi și scenariile climatice ale viitorului, un imens și complex nod gordian a cărui dezlegare este crucială pentru creșterea încrederii în predicțiile climatologilor.
Mulți ani la rând a fost vizibil fenomenul chemtrails.
Printre argumentele aduse, cum că acele fenomene sunt experiențe științifice, nu efectul natural contrails, a fost și faptul că, prin indiciile dovedite, acel chemtrails ajuta mult la îmbunătățirea telecomunicațiilor in banda 4G în tranzitoriu 5G!
Acum apar tot mai rar acele dâre chem trails dar, 5G „bate” 4G!
Pentru 4G lungimea de acoperire a unei antene pe câmp deschis era mare, în 5G deja este necesară o îndesire cu antene de emisii de radiații non-ionizante. Adică dacă o antenă 4G avea emisii poluante de „80W” acum trebuie 2 antene cu emisii poluante de „50 W”.
Este o reclamă wowww, NU?!!! Acum există antene de emisie de numai 50 W, ce ecologic sună, insă dacă este sa luăm in considerare o raza de acoperire mare unde sunt necesare 10 antene 4G, care va fi înlocuită de 5 G, se va constata de fapt o emisie suplimentară de 200 W și chiar mai mult în mediul urban. Dar, radiațiile 4G sunt încă la aceleași cote de emisii. Abia recent au început să renunțe la banda de emisii 3G.
S-a constatat încă un fapt!
Cu un contor Geieger necalibrat, acesta înregistra emisii IONIZANTE (radioactive nocive) pe antenele urbane 5G care erau solicitate puternic de traficul de date, in condițiile in care alte antene de aceeași putere dar cu trafic de date redus, același contor Geiger nu indica existența radiațiilor ionizante!
AICI apar deja primele semne de întrebare ale efectelor 5G asupra mediului.
De unde le scoateti donle? Hai sa dam foc la stalpii de 5G ori mai bine facem ce fac cainii la pomi. Atat de multa teorie a constipatiei legata de 5G ca m-am saturat demult.
S-a speculat mult timp pe tema contrails și chemtrails.
Suprafețe mari de ghețari se topesc, de la poli până in vârfurile munților, și totuși calculele au fost dat peste cap pentru că nivelul oceanelor nu a crescut conform predicțiilor științifice.
Dar din disputele CHEM și CON-trails, acele dâre imense de „nori” lăsate de avioane la altitudini mari sunt indicii care reflectă o încălzire a straturilor atmosferice superioare! Există deja o cantitate de umiditate și particule de apă în straturile superioare, ce indică o creștere a temperaturii și la acel nivel.
Poate ati văzut videoclipuri în care avioane ce decolează de la sol in condiții de ceață formează același efect de chem/con-trails.
CHEM sau CON – TRAILS ??!
Nu există suficiente date publice despre nivelul umidității existente la altitudinea la care se formau acele interminabile dâre lăsate in urma avioanelor care, ulterior se dezvoltau în nori de mare altitudine!
Experiențe științifice ??? Posibil că da, având în vedere experiențele de formare a norilor din vapoare la nivelul suprafeței oceanelor.
Dar, mai este un aspect!
TOATE avioanele ce brăzdau cerul la un moment dat lăsau acele CHEM-trails-uri!!!
Să fi fost o „conspirație”? Prea multe companii aeriene implicate în experiment.
Fenomenul chem/con-trails se poate reduce la 2 cauze:
1. temperatura și umiditatea existență la altitudinile de croazieră a avioanelor (10-11 km), altitudini la care se formau chemtrails-urile
2. sursa și compoziția chimică a combustibilului utilizat de reactoarele avioanelor.
@Cuantum Tecton – ”TOATE avioanele ce brăzdau cerul la un moment dat lăsau acele CHEM-trails-uri!!!”
Asta e cel puțin o dovadă de neseriozitate, dar e mai aproape de prostie patentă. Ce înseamnă ”toate avioanele”? Ceva gen ”toate femeile au copii”? 😀
”Chem” provine de la ”chemical”, deci presupune răspândirea de substanțe chimice. Fumul de avion se încadrează la substanțe chimice? Avioanele de pasageri trebuie spălate pe exterior destul de des, uneori chiar săptămânal. Fiindcă fumul lasă funingine pe fuselaj și asta ar crea o impresie proastă asupra pasagerilor, în privința stării de întreținere. În plus, fuselajul murdar ar împiedica observarea pierderilor de lichid hidraulic, deci fuselajul trebuie să fie curat, altfel inspecția vizuală dinaintea fiecărui zbor ar fi inutilă.
Pentru a discuta în mod serios despre chemtrails, ar trebui niște mărturii incluzând niște detalii tehnice, ceva gen ”combustibilul Jet A-1 conține substanța X, care nu e o hidrocarbură găsită în mod natural în petrolul rafinat și care este adăugată la un ordin expres.”
@Harald
Mi-a cazut o fisa Harald; cu chemtrailsurile astea. Propun ca avioanele sa zboare cu spermantet. Un combustibil verde folosit si in trecut pe scara larga in America de Nord si Europa. Dovada, romanul Moby Dick al lui Herman Melville. Mai mult, am avut un prieten mai special in Nantucket…
Acum mai e o singura problema de rezolvat si anume cresterea in captivitate a casalotilor si casaloatelor dar nimic nu e insurmontabil daca in cauza e salvarea planetei.
Alte beneficii colaterale pot fi micsorarea numarului ori chiar interzicerea vacilor Wagyu stiut fiind ca nu-s verzi deloc si alt beneficiu ar fi redezvoltarea industriei de clei de oase (inclusiv la Marasesti) si reducerea consumului de petrol folosit in industria lipiciurilor.
https://en.wikipedia.org/wiki/Wagyu
Ei ce spui? Nu e genial?
1. Cititi un pic un pic despre compozitia chimică a bitumului rezultat în urma rafinării petrolului. Citiți in NIOSH (CDC USA) sau SCOEL (EU). Toți remarcă complexitatea compușilor organici (COV) rămași în urma procesului de rafinare! Complexitatea compoziției acestora diferă de la o cisternă aut de 20 To la alta dar și de la o sursă de exploatare la alta!!!!!!!
2. Motorina este un produs inferior in procesul de rafinare a petrolului. Este deja un combustibil MURDAR plin de COV!
3. Luând in ordinea inversă a produselor petroliere obținute prin rafinare observă că rămâne o principală cauză a complexității COV și anume: sursa exploatației petroliere, cracare, maritimă, etc.
4. Orice zăcământ petrolier s-a format in diferite ere geologice și a fost supus în timp forțelor tectonice care au condus la lichefierea și combinare compușilor organici existenți în acele vremuri cu radiațiile aferente acelor vremuri.
5. Dacă combustibilul ars in la cote înalte era cum era, cel ars la nivelul solului era deja extrem, să recunoaștem: concedii, city break-uri, … lumea era in plină mișcare motorizată DIESEL
In vara 2019 erau deja in culmile paroxismului exploatațiile petroliere rezultate prin cracare, dar în vara anului 2019, tot știința, indica un nivel depășit al concentrației de RADON deasupra Europei Occidentale fără a putea fi identificată sursa care a format acel „nor” de Radon!
(Ca o paranteză, in acel context, în 2019 regiunea dezvoltată a Italiei se confrunta cu o „explozie” a cazurilor extreme de „covid” pe acest fond: – industrie, aviație, circulație auto și, …. colac peste pupăză, o explozivă dezvoltare a 5G. Sună extrem de defavorabil adepților dezvoltării acestor tehnologii bănoase.)
PREDICTIILE METEO și fenomenul CHEMTRAILS
Numai ce scriam faptul că acele dâre CHEM au cam dispărut și oooops, in aceste zile au început să reapară!
La știri deja se anunță de săptămâna viitoare ploi, cum de fapt se întâmpla și in recentul trecut al acestui fenomen! Numai că, între timp, au apărut prea multe variabile pentru ca aceste prognoze meteo să fie valabile la o scară largă.
@Cuantum Tecton – ”despre compozitia chimică a bitumului rezultat în urma rafinării petrolului. (…) Toți remarcă complexitatea compușilor organici (COV) rămași în urma procesului de rafinare!”
Avioanele nu zboară cu bitum, zboară cu kerosen. Ce relevanță are bitumul în discuția despre chemtrails?
”Motorina este un produs inferior in procesul de rafinare a petrolului. Este deja un combustibil MURDAR plin de COV!”
Foarte adevărat. Orice compus care conține o legătură carbon-hidrogen este un compus organic. Sunt milioane de compuși organici cunoscuți. Ce facem cu motorina rezultată din procesul de rafinare, o aruncăm? Ne întoarcem la motoarele cu abur și ardem lemn și cărbune? E un combustibil mai curat cărbunele decât motorina?
Un litru de motorină conține mai multă energie decât un litru de benzină sau decât un litru de kerosen. Turbinele de pe tancurile M1 Abrams merg la fel de bine și cu benzină și cu motorină și cu kerosen. Se presupune că e război și fiecare alimentează cu ce găsește la fața locului 😀
Eu cred ca merg si cu spermantet.
Eu cred că merg și cu ulei de gătit. dar n-am făcut rost de niciunul, ca să verific 😀
China are nevoie de 8830 de avioane in urmatorii 20 de ani.
https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/boeing-says-china-will-need-8830-new-planes-over-next-20-years-2024-08-27/
Asta inseamna cam 38 pe luna. Si banuiesc ca toate vor trebui sa zboare cu apa de lac cu licar de luna, indoita cu gaz de lampa, nu?
@robert – ”China are nevoie de 8830 de avioane”
China o să-și cumpere oricâte avioane îi trebuie, fără să-i întrebe pe încălziriști ce părere au.
Bineinteles. Sper sa nu fie mari toate.
Schimbarea paradigmei la Scientific American
Science Improves When People Realize They Were Wrong
Science means being able to change your mind in light of new evidence
Naomi Oreskes este #2 după Michael Mann în răspândirea de alarme false. Îmi place să cred că schimbarea paradigmei, pe care am anunțat-o de ceva vreme pe această platformă. Mi-a plăcut și primul exemplu de schimbare de paradigmă folosit de autoare, cel al lui Alfred Wegener, care, de unul singur, a inițiat cea mai importantă revoluție științifică a secolului al XX-lea, tectonica globală.
Daca nu ma insel, primul hint ca placile tectonice se misca a fost potrivirea aproape perfecta dintre curbura atlantica a Americii de Sud cu coasta vestica a Africii.
A propos de schimbarea paradigmei: un punct de vedere cu-adevărat ecologist din partea lui Jimmy Carr, un proiect care ar salva în fiecare an milioane de țânțari din Africa:
https://www.youtube.com/shorts/gm0kpZTDXd0
Lăsând gluma (foarte bună) deoparte, folosirea plaselor contra țânțarilor în Africa pentru combaterea malariei și-a diminuat mult scopul inițial. Astăzi, tot mai multe plase, oferite gratuit de numeroase ONG-uri ecologiste, sunt transformate în multe alte lucruri: mingi de fotbal, cotețe pentru găini, voaluri de mireasă, giulgiuri funerare. O altă destinație importantă a plaselor pentru țânțari este transformarea lor în plase de pescuit.
Detalii,
Meant to Keep Malaria Out, Mosquito Nets Are Used to Haul Fish In
Mosquito nets as wedding gowns and fishing nets in Uganda
COV – compus organic volatil
– este o abreviere chimica de mediu în limba română, este doar o coincidență faptul că de aici s-ar trage și denumirea cov id
Denumirea „bolii” covid trebuia să fie COwww-ID, in traducere: identitatea „consumatorilor verzi” obținută prin www-online în banda 5G, co-rporations
Aveți careva acel pasaport verde de vaxat, vaccinat cu identitate de liberă trecere ?
Schimbarea paradigmei și la New Scientist
22 august 2024
Most climate policies do little to prevent climate change
An analysis of 1500 climate policies in 41 countries has found that a slim minority have led to a significant reduction in carbon emissions, with most policies being too specifically targeted to make a substantial difference.
The vast majority of climate policies fail to significantly reduce emissions and so make little difference to stopping climate change, suggesting that governments must work much harder to identify ways to actually shift the needle.
Ghana, de la al doilea producator mondial de cacao (care sa scumpit in draci) la centru regional de extractie si rafinare a petrolului, De la verde la negru. Bineinteles investitia e chinezeasca.
https://www.reuters.com/world/africa/ghana-begins-construction-12-bln-petroleum-hub-2024-08-20/
Verzii astia sunt „in denial”.
Schimbare de paradigmă sau idioțenie climatică?
2 martie 2024
The Atlantic Ocean Is Warming Rapidly—Here’s What That Means
Worse hurricane seasons, decreased marine life, and, potentially, a shutdown of vital ocean currents might already be here.
După mai puțin de șase luni:
21 august 2024
Scientists Say The Atlantic Ocean Is Cooling Down And They Don’t Know Why
Scientists say that the Atlantic Ocean is cooling down, and they’re not quite sure why. The reason behind the cooling remains a mystery to experts.
–––––––––––-
Din două, una:
Ori experții nu pot rezolva misterul (și atunci cum rămâne du cei 97-99,9% experți care…)
Ori oceanul este așa de obraznic (impertinent, chiar) și nu ascultă de predicțiile experților.
În acest ultim caz, propun soluția lui Xerxex la traversarea strâmtorii Dardanele: Să-i tragem oceanului o mamă de bătaie cu 300 lovituri de bici, să-și bage bine mințile-n cap și să se poarte ascultător și cuviincios, să nu-și bată joc ca un nesimțit de emisiile de CO2 și modelele climatice, nu? (🤣😂😒)
La modul serios:
Recomand vizionarea unei prezentări interesante în contextul oceanic discutat mai sus:
The Geothermal Paradox: How the Earth’s second largest heat source may be driving the most recent warming
împreună cu citirea articolului
How impactful is geothermal? (16 iulie 2024)
Cred că, încet dar sigur, schimbarea de paradigmă, pe care am pomenit-o de ceva vreme, pare să înlăture teoriile actuale legate de emisii și schimbarea climei.
P.S. Am fost realmente surprins că, în cel mai important discurs din viața ei până acum, Kamala Harris nu a apăsat pedala climatică așa cum mulți democrați așteptau. Practic, a utilizat o găselniță potrivit căreia lupta pentru protejarea mediului ar fi o formă de patriotism (sic!)
Ei Domnule Profesor, doar stiti care e treaba cu predictiile; sunt greu de facut cu privire la trecut dar mi-te despre viitor.🙃
Pai parca are un nume toata incalzirea asta a Atlanticului de Nord, nu? Cumva Gulf Stream ?
Am vazut hartile lor in articol. Chiar si spun”la suprafata”
Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC).
Da asa-i, va multumesc. Gulf Streamul e doar o parte din toata circulatia apei. Am gasit harta asa care e destul de intuitiva:
https://en.wikipedia.org/wiki/Atlantic_meridional_overturning_circulation#/media/File:Thermohaline_Circulation_2.png
citind textul asta ( How impactful is geothermal? ) retraiesc mai multe din articolele dvs. dinainte de 16iulie2024
ce nu-mi iese inca la socoteala este comparatia cu patinatorul, excluzand bineinteles, frecarea;
daca patinatorul isi extinde bratele, avem de-a face cu o crestere a razei maxime, ceea ce nu se intampla in cazul planetei; patinatorul va avea intr-adevar o viteza periferica mai mica la nivelul bratelor, dar ce anume reduce viteza la periferia trunchiului ? nu e ca si cum am exclude masa mainilor, ci doar o modificare a pozitiei centrului de greutate; evident ca la aceeasi masa momentul de inertie se conserva, iar viteza tangentiala va depinde de noua pozitie a centrului de masa: daca masa se redistribuie preponderent catre periferie, viteza in centrul de masa va scadea, dar in acelasi punct viteza era mai scazuta decat in situatia initiala, deoarece acel punct era mai exterior centrului de masa initial;
sa luam exemplul unei roti cu spite in care:
a) distributia masei intre butuc si obada e echilibrata incat centrul de masa e fix la mijlocul spitei; viteza tangentiala la mijlocul spitei e Vm, iar la obada e Ve=1/2xVm (invers proportionala cu raza);
b) roata e redimensionata cu masa redistribuita 100% in obada: avem Vm=Ve, unde Ve nu se modifica in raport cu cazul a), deoarece raza exterioara, masa si momentul de inertie nu se modifica;
avem de-a face doar cu o relativitate, precum efectul Coriolis;
admit totusi ca, daca masa s-ar redistribui neuniform intre emisfere, ar aparea o neuniformitate a vitezei instantanee, deoarece „felii” diferite ar avea mase diferite, ceea ce ar fi insa irelevant intr-o rotatie completa;
modificarea vitezei de rotatie tine de factori gravitationali externi, poate si de eventuale impulsuri interne(vulcanism) si de frecare externa (cu propria atmosfera), dar mai ales interna, deoarece nu avem de-a face cu un rigid perfect, ci cu transmiterea fortelor de rotatie prin intermediul unor vascozitati variabile;
motiv pentru care imi mentin opinia ca e inoportuna comparatia cu patinatorul;
Prototipescu Fanel 05/08/2019 La 20:24
https://www.contributors.ro/enigma-lui-munk-revisited-noua-structura-a-interiorului-planetei-ofera-o-posibila-solu%c8%9bie-implica%c8%9bii-asupra-varia%c8%9biilor-nivelului-oceanic/#comment-384798
acum am priceput si logica efectului de incetinire, care imi iesea taman pe dos; multumesc !
––––––––––––––
S-a schimbat ceva după cinci ani de pricepere?
da, s-a schimbat ceva:
– inainte imi imaginam ca axa de rotatie descrie o traiectorie de revolutie cvasiliniara
– acum imi imaginez ca ea oscileaza descriind un soi de evolventa
in exemplul cu roata, am luat in considerare o deplasare a masei dinspre centru catre periferie, dar cu axul rotii in aceeasi pozitie; problema se complica in cazul unui titirez asimetric sau a unei biciclete cu rotile ovalizate, sau a unui cartof/asteroid care se roteste haotic fara o axa bine definita;
adica inteleg natura efectelor care conduc la oscilatii sau inclinari ale axei, dar tot nu vad analogia cu patinatorul , care isi mentine simetria si viteza de rotatie;
daca presupun axa fixa si corpul asimetric, doua puncte diametral opuse au aceeasi viteza tangentiala daca sunt situate la aceeasi distanta de axa, indiferent de asimetria masica
mai degraba as face insa o analogie cu un schior care se impotriveste inertiei in viraje inclinandu-se in sens opus fortei centrifuge, incat partea superioara a corpului sa vireze mai din scurt decat picioarele care vireaza mai larg; per ansamblu, desi viteza se modifica vectorial, franarea apare doar din rezistenta zapezii la impingerea laterala; similar si in cazul vitezomanilor pe o pista ovala inclinata;
revenind la titirezul cosmic, redistribuirea masei incat sa se modifice pozitia axei de simetrie face ca raza aceluiasi punct exterior in raport cu noul centru de greutate sa fie diferita, dar in mod compensatoriu se modifica si raza punctului diametral opus, ceea ce impiedica modificarea modulului vitezei de rotatie, in noul plan perpendicular pe axa rotatiei, la finalizarea tranzitiei de masa;
scuze, in caz ca ma insel
Un pic de suspans, un pic de istorie, un pic de fizica. Corpuri in rotatie:
https://www.youtube.com/watch?v=1VPfZ_XzisU
cel mai bine mi-am imaginat ca sigur o sa aveti de scos niste mecanica de prin buzunare :)
mi-am amintit cu simpatie si de cursul si examenele cu dl.prof.Poterasu (UT Iasi); eu scriam vreo 5-6 pagini A4 pline de calcule numerice (foloseam calculatoare de mana, ca erau arii, momente de inertie si rapoarte complicate de numere cu 4-5 cifre fiecare), pe care el le derula in 2-3 secunde cat sa zica „bine-bine” pana s-arunce o singura privire fix la tinta: „uite-aici ai gresit…” :)
Exista o falsa nostalgie dupa ce treci de o varsta. Ei domnule, eram tineri…
Ma urcam in tramvai in Tudor, cu usa dupa mine (planseta de desen) sa ajung la cursul de desen tehnic in Copou. Si multe altele, frig, foame etc.
Dar au trecut; tinem minte ce a fost frumos. Acum despre tinere de minte. Eu am facut mecanica teoretica in anul 2. Cand am ajuns in anul 5 la lucrarea de diploma, am observat ca 90% dintre colegi nu mai stiau o iota de mecanica din anul 2. Nici macar lucruri simple. Aici am vrut sa ajung. Din comentariile dvs. anterioare e clar ca ati uitat mai tot. Eu inca mai tin minte si sa va spun dece. Am inteles fenomenul si asta nu se uita; se uita formulele dar le poti gasi usor.
Acum, lucrarea mea de diploma nu a fost copiata de nicaieri cum erau 90% din celelalte. Si sa ma laud un pic a fost si prezentata la „sesiunea de…” nu mai stiu cum o chema. Am folosit un calculator de mana si un manual al Dlui Mangeron. Lucratura a tratat influenta efectului giroscopic asupra uzurii rulmentilor intr-un cap de rectificat.
Ei, cam asta-i, m-am cam lungit.
@Robert
chiar si cu cursurile in fatza nu cred ca m-as descurca sa aplic legile de conservare tinand seama de toate gradele de libertate; de fapt, nu cred ca am avut de-a face vreodata cu o aplicatie similara in complexitatea variatiilor si nici nu-mi pot propune sa caut o cuantificare a fenomenului;
cu torsiunea rachetei de tenis am mai avut de-a face pe viu, admitand intuitiv starile de tranzitie, dar neindraznind sa-mi imaginez inversarea brusca a polilor precum in linkul video de mai sus; am numarat cate 5 rotatii pentru fiecare inversare a piulitei; exista vreo logica sa fie 5 si nu 7 sau 4 ?
@Prototipescu
Pai a explicat omu in clip. Discul cu cele doua randuri de mase. Dar e o greseala aici in explicarea fenomenului la piulita. Aparent piulita se invarte in jurul unei axe de inertie simetrica in raport cu distributia masei iar in acesc caz fenomenu nu ar trebui sa aiba loc. Ei, datorita felului cum aceste piulite sunt facute; stantate, gaurite si filetate, practic datorita imperfectiunilor nu au nici o axa de inertie perfect simetrica in raport cu distributia masei. Mai ales la una facuta de rusi. Intervalul intre flipuri e propotional cu asimetria distributiei masei in jurul axei de inertie. In cazul rachetei de tenis e mare si flipul are loc repede. La piulita este mai mic si atunci flipul are loc dupa un numar de invarteli care e constant, ca si valoarea dezechilibrului masic. Doua piulite aparent identice vor ave un numar diferit de ture intre flipuri pentru ca nu pot fi identice.
Acum va intreb ce credeti depre un boomerang? Iarasi un corp cu 3 axe de inertie asimetrice. Sigur aici aerodinamica intervine preponderent.
PS am un drac de boomerang vechi si demodat si vreu unul mai modern si mai fancy dar nu pot scapa de asta vechiu…
@Robert
ok, deocamdata accept explicatia ca atare, la fel cum accept intuitiv ca numarul de flipuri e unul intreg si nu 3/2;
eu am dreaqu o masina de spalat care are joc in axul centrifugei, ca nu vor rufele sa se distribuie uniform; iar tendinta nu e de franare a rotatiei centrifugii, ci de accelerare a intregii masini de spalat pe pardoseala; s-o schimb oare sau sa ma gandesc s-o ancorez mai bine ?
28/08/2024 La 20:41
Treaba cu masina de spalat e o mare taina, trust me :)))
Pe romaneste lucru’ dracu’. Nu conteaza o echilibrare statica (cu nivela adica), praf in ochi, rufele se vor aseza cum vor ele pentru o dinamica potrivnica oricarui barbat :)))
Eu am reusit cu niste bucatele de cauciuc puse sub picioarele masinii dar e oricum ceva temporar, cindva va trebui sa repar ceva pe-acolo. Sa nu cumva sa uitam de monstrul din masina de spalat, ala care fura cite-o soseta, ai ala dezechilibreaza pesemne cite ceva :))))
Intrebare: de ce masina de spalat trebuie neaparat sa aiba 4 picioare, 3 ar fi suficiente si spre deosebire de 4, 3 sint intotdeauna coplanare.
@Prototipescu
Devenim prozaici aici cu masinile de spalat…
Dar ma rog, adaug un clip cu cotragreutatea de peste 700 de tone din varful zgaraie-norului Taipei 101. Am vazut dracia cu ochii mei si toata camera aia arata ca o catedrala din otel. N-a fost cutremur cand am fost acolo precum in clipul urmator:
https://www.youtube.com/watch?v=Tkz6b7Q3dRk
Acum, masinile de spalat cu ax orizontal au o contragreutate din beton in partea superioara care actioneaza similar cu ce ati vazut in clip.
Banuiesc ca a dvs e cu ax vertical si nu e loc de contragreutate. Solutia cea mai usoara e sa deschideti capacul cand incepe ciclul de stoarcere si reasezati rufele cat mai simetric in jurul axei de rotatie a vanei. Asta va miscora distanta dintre axa de rotatie a vanei si axa de inertie cu rufele plasate excentric.
e a dreaqu la patrat relativitatea asta
Iar cu vulcanii islandezi. O spectaculoasa filmare din drona, azi, a eruptiei incepute pe 22.
https://www.youtube.com/watch?v=d1Kknjx9PV4
Interesan clipul. Am un coleg de serviciu care abia sa intors dintr-o vacanta de 2 saptamani in Islanda. A inchiriat un camper van si a cutreierat insula. Ce mi-a spus e ca n-a putut sa vada lava. Drumurile erau inchise si nici drona n-a avut. Dar oricum foarte interesant. Foarte vantos. Se spune ca in Islanda „the wind doesn’t blow, it sucks”🙃
In NIOSH CDC USA de foarte mult timp se analiza compoziția bitumului petrolier.
Bitumul petrolier este practic ultimul stadiu al rafinării petrolului, este un reziduu cu un conținut de chimicale foarte complex. Bitumul petrolier este depășit ca și periculozitatea complexității compoziției chimice de bitumul carbonifer care are un conținut foarte mare cu periculoasele gudroane.
S-a trecut la eliminarea utilizării bitumului carbonifer utilizat pentru asfaltări, intrându-se cu legi penale pentru stăvilirea reutilizării acestui tip de asfalt rezultat in urma decopertărilor drumurilor și autostrăzilor, acoperișuri.
S-a constat insă un alt fenomen creșterea, îngrijorător de mare a COVnm (VOC) în aglomerările urbane pe timp de vară atunci când se incinge asfaltul pe drumuri și parcări!
Un lucru trebuie reținut, produsele petroliere conțin o gamă variată de NEUROtoxine . Aceste neurotoxine sunt active.
COV-uri rezultate din combustie sunt mai puțin active ca cele care nu sunt arse de flacără (gen bitum cu o paletă largă a COV care poate interacționa cu diferite alte particule).
Spre deosebire de benzină, combustia motorinei din motoare nu reușește să ardă toate neurotoxinele. Așadar avem și din acest segment o paletă de COV semiactivă care poate incă interacționa cu alte particule fizice, chimice sau senzoriale din mediu.
Dacă este să lăsăm la o parte efectele asupra mediului, produsele petroliere murdare sunt cele care afectează foarte puternic sănătatea, mai ales pe partea neuro-psihică!
Dacă filtrele active de habitaclu auto cu polifenol reușesc să rețină o parte din COV-uri există însă momentul in care oricine (fără o mască filtrantă pe față) se dă jos din mașină în parcarea asfaltată de lângă locuință și intră locuința care nu are nici ea în dotare filtre cu polifenol sau filtre alte filtre mai eficiente.
Off topic:
„Goana dupa vant si desertaciune”:
https://www.reuters.com/world/americas/canada-wildfires-last-year-released-more-carbon-than-several-countries-2024-08-28/
Emisiile de de co2 și alte noxe generate de incendiile de pădure fac parte din ciclul natural climatic de mii de ani.
Astfel de emisii naturale foarte puternice, în condițiile in care atmosfera este deja saturată de noxele activităților umane, agravează și mai mult situația!
Am postat comentariul cu citatul din Ecleziast ca sa scot in evidenta ca oricat ar cheltui din banii nostri, soparlele astea verzi, nu te poti bate cu natura. In articol spune ca :
At 647 megatonnes, the carbon released in last year’s wildfires exceeded those of seven of the ten largest national emitters in 2022, including Germany, Japan and Russia the study published in the journal Nature found.
The 2023 fires burned 15 million hectares (37 million acres) across Canada, or about 4% of its forests.
Cat despre atmosfera saturata de noxe, nu aveti dreptate. Saturatie inseamna o solutie care nu mai poate sa absoarba nimic dintr-o anumita substanta (un borcan cu muraturi poate fi saturat de sare). Atmosfera e departe de asta.
Dacă tot ați citat din Ecleziast citați și din Sfânta Scriptură despre Trecut, Prezent, SFÂRȘIT și Viitor.
Cât despre saturația terestră și atmosferică, cu „desaturarea” artificială, constant și logaritmic ascendentă a nivelurilor geologice inferioare, aduse la suprafața terestră și atmosferică a ultimelor decenii de sfârșit aveți cumva niște date cum că toate aceste activități umane au fost suportate și înlăturate complet de ciclurile naturale?!!!
Titlul acestui articol în care toți încercăm să aducem argumente pro și contra este unul emblematic ” Virga, PLOAIA care NU MAI CADE pe pământ”
În momentul de față ne aflăm în fața unei situații fără precedent generată de activitățile umane, civilizație care paradoxal se destramă tocmai datorită continuării la nivel GLOBAL activităților de la începuturile Babilonului!!!
Despre SFÂRȘITUL acestui MARE Babilon ne puteți împărtăși câte ceva?
Cu toate ca comentariul dvs nu are legatura cu al meu, incerc sa va raspund logic.
Exista un tip de oameni carora nu le poti schimba convingerile sub nici o forma. Simt, asa, ca sunteti unul din ei. Domnul Cranganu a descris in nenumaratele lui articole indeajuns sa va faca sa nu mai credeti cu inversunare ca doar aportul antropogen e devina pentru schimbarile climatice. Dar o tineti pe-a dvs…
Eu, pana duminica trecuta, eram absolut convins ca limbile vorbite in tarile baltice sunt indoeuropene (protoslave cu influente ulterioare} si cineva cu pregatire in domeniu spune ca Estoniana e limba ugrofinica. Era sa cad din masina. La varsta mea ar fi trebuit sa stiu si datorita curiozitatii inascuta. Ei d-na respectiva mi-a intors o convingere cu fundul in sus cat ai zice peste. Eu nu sunt incremenit in proiect. Am cercetat si i-am dat desigur dreptate.
Cine si cum poate duce la caderea Babilonului? In mod sigur nu schimbarile climatice. Poate insa erupe vre-un vulcan mare ori vre-un asteroid. Alta mancare de peste.
Pericolul cel mai mare si intru tangential in politica sunt stanga si dreapta extreme.in politica din Nord America si Europa.
Alt pericol este totalitarismul; Rusia China Iran etc.
Daca pana si Papa asta e comunist travestit din fascist Argentinian, ce sa mai spui.
Termin cu politica ca stiu ca Domnul Cranganu o evita in articolele Dumnealui si banuiesc ca stiu si dece. Ca sa inchei. Ce frumoasa e politica asta verde:
” She told me she missed me, which is very nice by the way, but then she started reloading”
Un remember național, cum ar fi acum dacă din nou ar fi?!
Giurgiu, 1896 – primul record național de temperatură cunoscut a fost +42,8 grade,
Romania 1946-47 – seceta
Bărăgan 1951- Ion Sion din jud. Brăila, la 10 august 1951 – maximă absolută lunară + 44,5 grade Celsius !!!!
„Interesant este că stația de la Ion Sion, locul evocat în toate manualele de geografie, a funcționat între 1929 și 1960 și de atunci nu mai este activă.”!!!
Un tablou meteo interesant prezentat oe HotNews in 2021
https://hotnews.ro/o-istorie-a-valurilor-de-caldura-din-romnia-de-la-1896-n-2021-de-la-22-de-grade-n-vrf-de-munte-la-peste-44-de-grade-n-baragan-180860
Pare-se ca nici energia hidroelectrica nu e atat de sigura. Mai jos un articol despre „bateria Americii de Nord”
Elvetia voteaza pentru schimbarea legii care interzice construirea de noi centrale nucleare.
https://www.cbc.ca/news/climate/quebec-hydro-drought-hydroelectricity-climate-1.7309366
https://www.reuters.com/world/europe/new-swiss-nuclear-dawn-seen-decades-away-best-2024-08-30/
Iar despre contrails. EU vrea sa puna pilotii sa masoare lungime lor. A trecut pe sest legislatia vinerea asta. O fraza mi-a atras atentia:
“Studies have shown that the uncertainty in these effects is not a sufficient reason to avoid action,” the EU executive said. 🙃
https://www.euronews.com/green/2024/09/02/airlines-must-monitor-vapour-trails-under-new-eu-climate-rules