marți, iunie 18, 2024

Libertatea nu e de la Dumnezeu

Zilele acestea am văzut imagini neașteptate: peste 100.000 de oameni pe străzile Budapestei protestând împotriva unei legi care limitează accesul la Internet, și deci împotriva abuzului de putere a regimului Victor Orban, supranumit și ”victatorul”. În mai multe capitale ale Europei – Londra, Paris ș.a. -, alegătorii români, împiedicați să își exercite votul prin organizarea dezastruoasă a alegerilor prezidențiale, au protestat cerând demisia premierului și a ministrului de externe. La Londra, în fața sediului ICR din Belgrave Square 1, unde se afla o secție de vot, sute de oameni furioși au strigat ”Jos Ponta!” și au cântat ”Deșteaptă-te, române!”. Mânați de ambiții și beți de puterea obținută în alegerile precedente cu procente de peste 60% de FIDESZ-ul ungar, la fel defunctul USL românesc, cei doi Victor neglijează aceste proteste considerându-le, probabil, minore. Imaginile filmate sau fotografiate cu telefonul au circulat live pe Internet, rețelele de socializare ca Facebook sau Twitter le-au distribuit fără încetare, iar informația a zburdat necenzurată. La fel opiniile, îndemnul la vot, caricaturile, viralele. Libertatea de exprimare n-a venit cu hârzobul din cer. Acum și-au amintit și ungurii, amenințați cu taxe pe fiecare gigabyte, și românii din Londra, și protestatarii adunați în fața Ministerului Afacerilor Externe din București, când au strigat ”S-a murit ca să putem vota”. Libertățile cetățenești se cuceresc în procesul democrației, care nu este ireversibil. Erdogan în Turcia a declarat Twitter ”inamic al republicii” și a vrut să închidă rețeaua. N-a putut. Poate data viitoare? Există suficiente exemple pe glob care demonstrează că regimurile autoritare, fie și în țări democratice, n-au liniște până nu restrâng drepturi și libertăți, dintre care libertatea presei se află pe primul loc. Proiectul de lege pesedist care sancționează cu închisoare divulgarea de informații din dosare penale este un atentat perfid la libertatea presei. La case mai mari apar îngrijorări legate de supravegherea cetățenilor de către serviciile de informații. Nici casa mică numită România nu scapă de temeri similare, după scandalul agenților acoperiți din presă și politică. Acum câteva zile, CNN semnala apariția unei a doua surse după Snowden din interiorul National Security Agency care dezvăluie pe site-ul Intercept acte abuzive de supraveghere. La americani vin alegerile generale, dotate cu forme noi de manipulare subtilă a electoratului, prin așa-numita ”neurocampanie”. Imagini subliminale înfipte în mintea alegătorului.

Șubrezită la temelii de criza economică, presa românească și-a pierdut busola etică și s-a pus adesea la dispoziția patronilor, moguli sau politicieni cu bani. De aceea, destule televiziuni și publicații iau notă mică la prezentarea alegerilor prezidențiale, pentru derapaje, inexactități, omisiuni, exagerări, părtiniri. Adică, au dat libertatea pe mălai. Că Antena 3 și RTV sunt campioane, s-a demonstrat, chiar dacă CNA nu dorește să bage de seamă. Un portret deloc măgulitor face conduitei mass-media în campanie Andrei Pleșu în Adevărul: Gazetele şi posturile de televiziune au devenit, şi ele, un soi de trupe de comando, cu misiuni de lichidare şi propagandă. Moderatorii au ceva între miliţieni, procurori şi vecine de bloc. Invitaţiile la diverse „talk-show”-uri se fac, pare-se, pe bază de „abonament”. Aceiaşi inşi, cu aceleaşi păreri, prestează tenace, fără exces de imaginaţie, în teritoriul aceleiaşi, previzibile, obedienţe”.

Indexul cenzurii pe 2014 arată că sunt probleme la nivel global în protejarea libertății de exprimare. Nick Cohen atrage atenția asupra unui fenomen care tinde să se generalizeze în lumea democratică: dictatura companiei. Spaima de a nu-și pierde locul de muncă și clauzele din contract îi fac pe angajați – fie ei și jurnaliști – să accepte orice tabu, să tacă în fața unor inechități, să nu critice compania. Secretomania managerială este periculoasă, susține Cohen în articolul Coduri ale tăcerii, fiindcă subminează însăși esența democrației. Stimularea ipocriziei, renunțarea la propriile convingeri dijmuiesc grav libertatea individuală. Nici imensa deschidere oferită de Internet nu e inamovibilă, și aceasta trebuie protejată, fiindcă ”dacă nu suntem vigilenți, atunci când pretindem dreptul nostru la exprimare liberă, fie într-un regim democratic, fie într-unul autoritar, lumea noastră digitală riscă să fie cenzurată, monitorizată, fragmentată. Aceasta este provocarea libertății de exprimare globală a timpului nostru”, spune Kirsty Hughes în Index of Censorship.

Articol apărut și în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Daca libertatea nu vine de la Dumnezeu, stimata doamna, atunci merita toate felicitarile mintea care a pus in circulatie sloganul ” Alege-ti cu grija stapanul”.
    Este tocmai genul de violenta simbolica in stare sa revolte din senin si sa mobilizeze o lume care nu crede ca democratia este o joaca a slugilor de a alege stapanii.
    Oricate considerente hermeneutice subtile vor fi puse in pagina pentru a consolida justetea zicerii, (in fond, solutionarea problemei dificile a drepturilor omului sta in urma stabilrii raportului stapan/sluga) la prima strigare, cetatenii egalizati in perspectiva dreptului la optiune vor sari ca arsi cand cineva ii eticheteaza aprioric drept supusi… ai cui pana la urma?
    Ai toapelor aristocrate care au sarit direct din obiele in ciorapi de matase? Ai celor iesiti din randul simplilor cetateni si care isi imagineaza ca sunt cu atat mai frumosi si destepti cu cat sunt ceilalti, restul, mai urati si mai prosti?
    Incorect politic si de aceea sanctionat cu promptitudine sloganul „Alegeti cu grija stapanii” si-a facut treaba cu prisosinta: a declansat avalansa.

  2. Nu cred ca titlul articolului este prea inspirat ! Dumnezeu I-a dat omului libertate deplina !.Felul un care acesta isi foloseste aceasta libertate este cel important !Daca te consideri un bun crestin si votezi minciuna , hotia ,trufia ,ura , razbunarea , etc..atunci ai o mare problema cu propria libertate . VV Ponta ‘Omul cate uneste” promite razbunare asupra celor care nu sunt sustinatorii lui! Aici este sincer ! Libertatea presei este foarte importanta intr-o democratie autentica .S-a vazut cum a incercat sa o suprime chiar in perioada de campanie.Poate ca presa ar trebui sa „bombardeze „zilnic , minciunile si inadvertentele propagandistice ale ciumei rosii care este la putere acum ,incat sa priceapa si cei care nu gandesc , dar cred in Dumnezeu ,ca isi asuma pacatele hotilor , daca frateste nu ii pedepsesc , cu un simplu si unic vot ,dar foarte important acum , pentru viitorul acestei tari !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro