marți, iulie 14, 2026

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare.

Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, unitatea, voința și angajamentul statelor din zonă și al Europei (UE + UK) de a rămâne unită în fața amenințărilor, deocamdată hibride, rusești.

Poate să rămână doar o ipoteză ceea ce spun aici (chiar mi-aș dori), însă vă rog să priviți cifrele și cronologia încălcării spațiului aerian al României și Poloniei pentru o contextualizare mai largă și o comparație factuală.

România:

● septembrie 2023 – primul incident cu dronă care intră în spațiul nostru aerian (ucrainenii fac public evenimentul, autoritățile românești, inițial, neagă);

● 2023-2024 – aproximativ 20 de incidente, deci o medie de 10 drone/an; ținând cont că prima dronă a fost în septembrie 2023, este rezonabil să presupunem că cele mai numeroase încălcări ale spațiului aerian au avut loc în 2024;

● 2025 – cel puțin 13 incidente, printre acestea și acea situație cu drona care în noiembrie a străbătut nestingherită patru județe, Tulcea, Galați, Vrancea și Vaslui, unde s-a și prăbușit într-o gospodărie din localitatea Puiești. Drona nu avea încărcătură explozibilă;

● 2026, în numai 5 luni, 14 incidente, între care cel de la Galați cu o drona având aproximativ 30 kg de explozibil; explozia aceasta vine după ce cu 3 luni înainte, rușii mai încercaseră încă o dată apărarea românească antidronă pe 17-18 ianuarie; atunci, o dronă rusească a fost pur și simplu găsită într-o curte părăsită din comuna Tănăsoaia din Vrancea.

Recapitulând și însumând, între 2023 (septembrie) și 2026 (mai), Rusia a încălcat spațiul aerian al României de aproximativ 47 de ori, într-un crescendo cronologic bine dozat: 2023-2024 – de 20 ori, 2025 – de 13 ori, 2026 (numai în prima jumătate a anului) – de 14 ori. În ultimii doi ani, dronele au avansat mult în interiorul României fără explozibil (primele teste), până când, pe 29 mai, una cu explozibil s-a prăbușit pe un bloc de locuințe și a rănit două persoane.

Rusia a putut astfel să-și confirme că România, pilon important pe flancul sud-estic, nu este în măsură (atât militar, cât și/mai ales politic) să răspundă. Sau nu are curajul să o facă… vom vedea în viitor, deoarece provocările vor continua.

Polonia

Primele incidente apar și în această țară cheie a NATO din flancul nord-estic, practic cea mai importantă din tot spațiul geopolitic de contact cu Rusia și conflictul din Ucraina, tot în 2023. Dar să redăm tiparul și cronologia înregistrate de Polonia, pentru că sunt diferite, deoarece și situația sa militară și geopolitică este diferită. Înclin să cred că Moscova a dorit să înțeleagă diferența de abordare dintre cele două în strânsă legătură cu capacitățile și determinarea politico-militară de care dispun.

Așadar, cronologia dronelor în spațiul polonez arată astfel:

● înainte de 2024 – două incidente, dintre care primul în decembrie 2023, la 3 luni după primul caz din România;

● 2025: 2-3 septembrie, două drone intră în spațiul polonez, după care se întorc în Ucraina; 9-10 septembrie, la numai două săptămâni după, apare acea incursiune masivă cu 19-23 de drone, roi care a afectat Polonia timp de 7 ore; 3 dintre ele au fost doborâte de armata poloneză (și aliați) dovedind determinare, fermitate și tărie de caracter, transmițând Rusiei că nu va tolera comportamentul agresiv și imperialist aplicat Ucrainei;

● 2026 – zero incidente.

Cronologia și bilanțul încălcărilor spațiului aerian polonez: 2023-2024 – două ori, 2025 – o dată, dar cu roi de drone; 2026 – zero. Polonia a fost testată de trei ori, dar mai dur, deoarece Rusia știe că este mult mai puternică. Răspunsul primit din partea statului polonez, cel puțin până acum, dovedește că Rusia folosește forța pentru a-și atinge obiectivele geopolitice și, concomitent, înțelege importanța forței pentru a nu se angaja mai mult decât este necesar și pentru a nu risca să deschidă un nou front care nu-i va fi favorabil.

Luând cazul polonez drept exemplu, am putea concluziona că răspunsurile ferme și neechivoce sunt în măsură să dea Rusiei de înțeles că România nu se teme și este dispusă să-și apere nu doar suveranitatea aeriană, ci mai ales cetățenii. Dronele rusești care încalcă spațiul aerian românesc au un scop precis: culeg date, escaladează, sădesc frică și favorizează dezinformarea. Iar criza politică internă reprezintă un avantaj suplimentar pentru Moscova.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. „Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO…”

    Îmi pare rău, dar trebuie să amintesc faptul că Președintele României, domnul Nicușor Dan a declarat contrariul.
    Referindu-se la drona/dronele respective, domnia-sa a spus:

    „A fost un roi de drone, de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone”.

    Deci, a fost un aparat de zbor rătăcit, ajuns în mod neintenționat pe teritoriul României.
    Iar o altă declarație oficială, în urma unei anchete minuțioase, realizată de specialiști din România ori din străinătate, NU există.

    Acesta este și argumentul pentru care NU a fost activat Articolul 4 din tratatul NATO.
    …Ceea ce este în contradicție cu expulzarea consulului Federației Rusiei în România.

    Și aceasta arată cât de contradictorie este politica externă a României, ambiguă și amatorească, unde Președintele are un rol imens, dar este prea puțin calificat – eufemistic vorbind – și este sfătuit de consilieri incapabili.

    • Am mai postat observația asta la un alt articol:
      Din formulările citate în presă, N. Dan nu a prezentat devierea dronei ca pe un fapt demonstrat cu certitudine absolută, ci ca pe explicația cea mai probabilă pe baza informațiilor disponibile.
      Cheia este cuvântul „probabil”, pe care l-a folosit explicit:
      …una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, și-a modificat traiectoria și a venit spre Galați.

      Oricum declarațiile prezidențiale nu trebuie luate ca adevăruri irefutabile, ci exact cum am scris, doar că probabilitatea cea mai mare în baza informațiilor accesibile la momentul respectiv.

      • @Hantzy _ „…una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, și-a modificat traiectoria și a venit spre Galați.”

        Îmi pare rău, dar…
        Nu este nicio „probabilitate” în discursul președintelui Dan, ci este folosit cuvântul „sigur” de 3 ori în context, o dată cu referire clară și fermă la devierea cursului dronei de către ucraineni.
        Declarația lui N Dan…
        https://www.bbc.com/audio/play/w1730c5kb898515

  2. Rusia nu intelege decat mesajul fortei. Iar noi nu am tras nici macar un proiectil sau o racheta impotriva acestor drone care au incalcat spatiul nostru aerian. Este o mare diferenta de abordare intre noi si polonezi.

  3. NATO e descoperit în fața dronelor. De asemenea, războiul dus de România împotriva dronelor este exprimarea neputinței. Cum să cauți dronele cu rachete aer-aer? Un pilot român a doborât o dronă cu o rachetă trasă dintr-un avion. Dar nimeni se întreabă de ce trebuie un avion de vânătoare să doboare drone. Răspunsul e simplu: pentru că nu există în NATO armament eficient împotriva dronelor. „Vom apăra fiecare centimetru pătrat din NATO”. Pe bune? Dar cine e prost să atace NATO cu avioane și submarine ca să i se opună NATO cu avioane și submarine? Aici e vorba de un război de întreținere a nesiguranței și în curând a spaimei că vine drona peste tine, nu de un război pentru care alianța NATO se laudă cu tehnica ei. Faptul că avioane de milioane de dolari aleargă după niște drone rudimentare arată că NATO e prins pe picior greșit și că nu are contra-armă la dronă de fapt.

    • ”NATO e descoperit în fața dronelor. De asemenea, războiul dus de România împotriva dronelor este exprimarea neputinței.”

      Așă-i, uăi, rușîi îs tari, uăi! 😀

      Inclusiv Konstantin Kisin are problema asta, la fel ca toți cei crescuți cu axioma asta în Uniunea Sovietică: de câte ori vine vorba de puterea militară a Rusiei, ei nu mai judecă, ei aplică axioma.

      Subiect de meditație: rușii au avut nevoie de 10 ani până să se retragă din Afghanistan, dar când s-au retras în sfârșit (în 1989) era atât de târziu, încât Uniunea Sovietică s-a dezmembrat și au pierdut inclusiv ~stan-urile din Asia Centrală, pe care le controlau de 200 de ani.

      Faptul că rușii aveau mai multe focoase nucleare decât americanii nu le-a folosit la nimic. Exact aceeași poveste se aplică și acum cu dronele.

      • Ei, nu le-a folosit. D-aia ei sunt acum Rusia, iar noi Romania.
        Dupa ce americanii zboara de vreo 25 de ani cu RD-180, pe care nici acum nu au fost in stare sa-l inlocuiasca, ar trebui sa te ascult pe tine au ba?

        Dar asa, de spectacol, n-ar fi mai interesant sa contrapui Romania cu Rusia, sa vezi cu adevarat penibilul expozeului. Consecvent stilului, e posibil sa ajungi sa chibitesti despre ce legi proaste au dat asgaarzi pe Andromeda, ca au fost fideli lui Gracchus fiul, deoarece nu l-au lecturat cu atentie pe tata.

        Da, stan-urile din Asia Centrala fac parte din UE si cer sa intre si in US, insa nu vor sa renunte la CSI.

        Insa un adevarat ganditor, un free thinker veresvoi, e cel care se complace intr-un axioma free system, unde legile sunt derivate doar din regulile lui, si unde niciodata nu o sa ajunga la axioma: e posibil sa fie necesar sa n-am dreptate.

        Si ca sa nu las impresia ca am ceva de spus: eu cred ca inca zece ani de ridicarea restrictiilor pentru cercetarea militara in Ucraina, o sa duca mai degraba la integrarea Europei de Est in Ucraina decat invers. Apoi daca va fi necesar, Rusia si-ar putea muta capitala la Kiev, ah, cate imperii au manevrat asa prin istorie.

        • ”americanii zboara de vreo 25 de ani cu RD-180, pe care nici acum nu au fost in stare sa-l inlocuiasca,”

          Asta ai scris-o înainte de anexarea Crimeei în 2014 și n-ai mai actualizat-o de-atunci 😀

          SpaceX are peste 100 de zboruri la activ și n-a folosit niciodată RD-180.
          United Launch Alliance mai are într-adevăr în stoc motoare rusești RD-180 pentru 6 lansări și le va folosi pe toate, dar legislația americană nu mai permite folosirea altor motoare rusești. Spre ghinionul tău, legislația americană e publică:

          https://www.govinfo.gov/content/pkg/CPRT-113HPRT92738/pdf/CPRT-113HPRT92738.pdf

          Motoarele rusești erau ieftine, însă după anexarea Crimeei și mai ales după invadarea Ucrainei, în niciun caz nu vor mai fi cumpărate de americani. Mai actualizează-ți poveștile:

          https://www.defensenews.com/opinion/2024/01/11/how-the-us-replaced-russias-rd-180-engine-strengthening-competition/

        • ”D-aia ei sunt acum Rusia, iar noi Romania”

          Da, exact România ești tu 😀
          Ai amprenta personală tipică pentru cei crescuți în Uniunea Sovietică. Asta face parte din identitatea ta și nu e ceva ce să poți ascunde. 5 rânduri dacă scrii, îți iese identitatea sovietică prin toți porii. Nu contează în ce limbă scrii, minciuna tipic sovietică iese oricând la suprafață.

        • @gigix _ „Rusia si-ar putea muta capitala la Kiev…”

          Rusia și-a mutat în mare măsură capitala la Beijing.
          …Și nu spun că asta ar fi mai bine, sau mai sigur pentru Europa, ori pentru Lume în general.

          Dar, cum Rusia a devenit de facto un vasal al Chinei, este puțin probabil ca China să dorească mutarea capitalei Rusiei.
          Aceasta ar fi practic imposibil [chiar pe termen lung] inclusiv din cauza reacției populației ucrainene care ar continua un război pe care Rusia nu l-ar putea administra nici cu sprijinul Chinei.

          Dacă China va dori ca vasalul său să-și sporească influența în state din Vest, probabil că va căuta să păstreze aparențele, dar să instaureze regimuri politice favorabile la conducerea acelor state.

    • Corecta informatia! NATO a ajuns mai mult vorbe in declaratii. Baza erau americanii, acum numai sunt. Asa ca Rusia stie acest lucru. Iar armata romana cu cei cateva mii de militari si sute de generali nu va face fata ca pregatire si dotare.

  4. Că cea mai recentă dronă avea destinație prestabilită Galați mi se pare la fel de evident ca și proveniența ei rusească. O altă certitudine este că România are cea mai întinsă graniță terestră cu Ucraina, de circa 650km iar pentru a securiza toată acea graniță este într-adevăr o provocare. Dar mă întreb ce altă treabă mai bună ar avea de făcut armata română în condițiile date? Situația actuală indică disfuncționalități la vârful deciziei iar nivelul preocupărilor de acolo lasă impresia că armata română se pregătește să funcționeze doar în condiții de pace și nicidecum de război. Cel mai util exercițiu pentru armata română ar fi să apere spațiul aerian de incursiunile dronelor rusești și să facă asta din ce în ce mai bine.

  5. Dupa 1990 politica externa a Romaniei a fost slaba. Primirea in NATO si UE nu este meritul real al politicilor externe ale Ro ci mai degraba dorinta lor de a ne primi pana la urma. Si armata am ras- o pe cand Polonia a pastrat efective importante, cacise stia ce vecin are la rasarit.

  6. Aici nu este vorba despre ce fac Rusia, China, Iran sau Coreea de nord.
    Pana dronele rusesti nu vor cadea pe palatul Cotroceni, parlamentul Romaniei sau sediile centrale ale MApN si servicii, toti decinentii vor dormi pe salarii nesimtite, indiferent cati simplii cetateni romani vor muri.
    Dar vor creste in sondaje si voturi psdistii si suveranistii.
    Aceasta este reteta tradarii nationale.

    • Mai este pînă au să cadă drone pe Cotroceni, deocamdată a început sezonul de migrație al dronelor pe Marea Neagră. Tocmai a intrat una în port la Constanța, pînă să o caute băieții la icre a explodat. Prin ziare se vîntură ca ar mai fi încă vreo patru prin zonă, singura speranță ar fi să iasă lipovenii cu lotca și cu plasa cu carmace, poate prind ceva. Deși am fost politicoși și pe cele zburătoare le-am primit și le-am asigurat escortă VIP cu F-16, acum s-au obrăznicit și ar fi cazul să luam măsuri. Nicușor, spre deosebire de Iohanis care urmărea cu atenție, ne spune că tre’ să fim vigilenți, iar MApN a găsit deja vinovatul; Responsabilitatea monitorizării traficului naval în Marea Neagră este în competența Autorității Navale Române (de aici https://ziare.com/drona-maritima/portul-constanta-mapn-dosar-penal-2016883). Probabil că prima bombă care o să cadă pe Cotroceni va fi din vina Autorității Aviației Civile/Romatsa, că ăștia se ocupă cu traficul aerian. Gata, fără panică, ne-am liniștit!

    • @Un cititor _ „Aici nu este vorba despre ce fac…”

      Întocmai!
      Este vorba despre incompetența celor care ar trebui să asigure securitatea României și cetățenilor săi.
      România este o cleptocrație, iar acest fapt reprezintă o vulnerabilitate imensă.

      Cleptocrații NU au printre obiectivele primordiale securitatea României.
      Ei nu au țară, nu au scrupule etc.
      Cleptocrații sunt „cetățeni internaționali”, care și-au securizat averile obținute prin furt în alte state și sunt pregătiți să părăsească România le cel mai mic semn de pericol.

      Repetatele și prelungile crize politice arată cât de vulnerabilă și fragilă este România.
      Iar, la rândul lor, acestea vulnerabilizează și mai mult România.

  7. Si totusi, geografia are si ea influenta ei. Romania e mai aproape de Crimeea si partea din Ucraina unde Rusia are trupe in teren ( frontul de lupta ). E normal sa fie mai multe incidente in zona adiacenta decit la capatul celalalt al Ucrainei. Daca discutia este despre cit de pregatita este Romania in raport cu Polonia pentru a raspunde la aceste incidente atunci, cred eu, nu prea e mult de spus: Romania, prin politicienii ei de azi si de ieri, are alte prioritati.

  8. Domnule Mionel,
    Vă rog frumos sa-mi răspundeți la o singură întrebare: există vreun lucru (unul singur)-din orice domeniu în care putem să ne putem compara cu polonezii? Eu zic că nu. Hotarât.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Viorel Mionel
Viorel Mionel
Viorel Mionel este geograf și conferențiar universitar la Facultatea de Business și Turism, Academia de Studii Economice din București, unde predă geografie economică, resurse strategice, geopolitică și turism. Absolvent al Facultății de Geografie, Universitatea din București, specializarea geografie umană și economică, precum și al Masterului de Geopolitică și Relații Internaționale din cadrul Facultatății de Relații Economice Internaționale, ASE București, și-a construit cariera îmbinând activitatea didactică cu cercetarea riguroasă și implicarea publică. Este autorul mai multor volume de referință, precum Geoeconomie, Resurse geostrategice, Geopolitica schimbărilor climatice și România ghetourilor urbane, lucrări care explorează intersecția dintre geopolitică, geoeconomie, spațiu și putere. A publicat peste 50 de articole în reviste naționale și internaționale de prestigiu, abordând teme variate, de la resurse naturale și geopolitica balanței de putere până la turism cultural, „dark tourism”, segregare și ghetoizare urbană. Prin activitatea sa, el aduce o perspectivă interdisciplinară proprie asupra transformărilor socio-economice contemporane și este prezent frecvent în spațiul public, participând la conferințe și emisiuni media, unde explică fenomene complexe într-un limbaj accesibil.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro