vineri, februarie 23, 2024

Cauzele crizei energetice europene

Criza energetică se manifestă în Uniunea Europeană prin lipsa energiei deoarece capacitățile de producție nu au materie primă ceea ce duce la creșterea prețurilor. Piața este organizată deficitar, chiar daca modelul s-a arătat valabil în timp de pace. În situația actuală când Rusia a pornit un război cald împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva UE se demonstrează că modelul adoptat nu mai este fiabil pentru o astfel de situație critică.

Pentru mediul extern al Uniunii Europene am explicat (intr-un articol anterior aici) că Federația Rusă se comportă ca un imperiu dar fără a mai apela la forța brută a armelor ci la o agresiune hibridă în care componentele sunt economice, energetice, informaționale și cyber. Uniunea Europeană, ca pricipal „beneficiar” nu a reacționat în nici un fel la capcanele intinse, vulnerabilizându-se printr-o poziție de reconciliere, bună înțelegere și pacificare „business as usual”. Era deajuns o scurtă privire pe harta riscurilor macroeconomice de țară:

Fig. 1: Harta riscului de țară (sursa: fisualcapitalist.com)

Marea problemă este că și pe plan intern decidenții UE au acționat abulic.

Nu încape îndoială că problemele de mediu și încălzirea globală sunt probleme ce trebuie avute în vedere, numai după ce sunt întrebați cercetătorii din mediul academic și profesioniștii industriei energetice, ascultând moderat activiștii de mediu. Dar se pare că Bruxelles-ul este cucerit de aceștia.

În anii ’80, activiștii de mediu erau organizați de agenții de influență sovietici și pe bani rusești pentru destabilizarea politică a vestului. Nu este exclus ca aceste legături să se fi păstrat din moment ce extrema dreaptă europeană este sponsorizată tot de Kremlin. Să ne gândim la acțiunile de eliminare a nuclearului și cărbunelui din mixul energetic al Germaniei și migrarea către gazele rusești. Dar nu trebuie să excludem și faptul că aceste organizații neguvernamentale să fi fost preluate de chinezi, deoarece marele câștigător al politicilor de decarbonare de până acum a fost China.

Condițiile uniformizatoare cerute tuturor statelor UE nu se pot aplica. S-a cerut reducerea treptată a emisiilor de gaze de seră. Acestea provin din arderea combustibililor fosili: în transport derivatele din petrol, în producerea de energie electrică și / sau termică, gazul, cărbunele și derivatele din petrol. Chiar s-a pus și problema ca și nuclearul sa fie înlocuit. Înlocuitorii acestor combustibili au fost impuși: soarele și vântul, uitandu-se de biomasă, agrobiomasă sau de deșeurile solide urbane.

Uniformizarea industriilor energetice ale țărilor membre UE nu a ținut seama de geografie: cerea de energie arată într-un fel în țările sudice, unde soarele produce mult mai multe ore de energie într-o zi decât în țările nordice. De asemenea pe coastele Atlanticului sau a Mării Nordului sau a Mării Baltice sunt mult mai multe zile de vânt decât în pusta maghiară sau pe coasta Mării Negre. Fiecare țară are un mix de resurse energetice diferit. Știm că Polonia și Germania beneficiază de mari bazine carbonifere, că Norvegia și România dețin resurse de a gaze. Majoritatea țărilor Europei nu au resurse semnificative de energie primară. De asemenea într-un fel este istoria și arhitectura industriei germane și în alt fel arată în Spania sau în fostele țări comuniste. De aici a rezultat construcția sistemelor de transport a energiei, sisteme care nu sunt construite pentru a suporta intermitențele regenerabilelor de care am amintit.

Banii alocați prin Green Deal sau Fit for 55, programele majore prin care UE speră să se elibereze din dependența energetică față de Federația Rusă au dus la o dependență față de un monopol și mai crâncen, cel al metalelor și pământurilor rare pe care China le controlează în proporție mai mare de 80%. Este adevărat, capacitățile de producție regenerabile sunt mai iefine pentru un megawatt dar este de neînțeles de ce nu s-a calculat pentru un megawatt produs. Știm că factorul de capacitate, un fel de randament ce ține cont de timpul de funcționare, pentru regenerabile este mult mai mic decât pentru nuclear sau pentru combustibilii fosili, de aici rezultând că de fapt investiția pentru un megawatt pe regenerabile este de fapt de câteva ori mai mare.

Deoarece regenerabilele injectează energie intermitent, golurile de producție sunt preluate de capacitățile de producție a energiei din cărbune, gaz și nuclear. Centralele nucleare nu pot fi pornite – oprite pentru perioade scurte. Centralele (românești) pe cărbune și gaz au un timp mare de pornire – oprire, de la câteva zile la câteva ore. Acest fapt face ca să avem un consum de cărbune sau gaz mult mai mare din cauza acestor porniri și opriri dictate de cum bate vântul sau cum strălucește soarele. La toate acestea se adaugă și faptul că dacă o instalație este pornită și oprită de multe ori îi scade durata de viață.

O discuție interesantă a inițiat domnul Constantin Crânganu despre „necesitatea” introducerii regenerabilelor în sistemul energetic pentru a scade emisiile de CO2 aici. Nu dau decât un citat: „Pentru a înlocui 1 mp al unei termocentrale pe gaz sunt necesari 140 m2 de panouri solare, 370 m2 de turbine eoliene terestre, circa 3.000 m2 de lac de acumulare sau 6.000 m2 de biomasă.”

Uniunea Europeană a impus „hidrogenul verde”, adică hidrogenul produs din electroliza energiei electrice provenite de la regenerabile. Nimeni nu a făcut calcule economice de randament și de rentabilitate. La un „randament” al solarului între 10 și 20% sau al eolianului între 25 și 40% adăugăm randamentele din producția de hidrogen (85%), de transport și de stocare (necalculate), și de retransformare a hidrogenului în energie (între 35 și 50%). Ajungem la un randament final infim, adică la un preț imens al energiei. 

Sistemele energetice au fost proiectate (acum mulți ani) astfel încât capacitățile de producție securitare (cărbune, gaz, nuclear) să acopere media de consum. Vârfurile de consum (cele zilnice sunt seara și cele anuale sunt iarna) au fost gândite să fie preluate de energia hidro.

Astăzi sunt alte reguli în sistemul energetic. Regulile sunt dictate de „piață”, de „prețul marginal”. Adică prețul mic se vinde primul, ultimul preț tranzacționat fiind cel mai mare. În traducere: energia produsă de regenerabile este prima vândută, cel mai mare preț era al cărbunelui și de când au închis gazele rușii este gazul. Vedem că totuși nu este chiar așa: dacă 200 de euro este prețul energiei electrice obținută din gaz sau cărbune, de ce aceasta se vinde uneori și de patru ori mai scump? Răspunsul este mai nuanțat dar motivul principal este că nu există întotdeauna capacități de producție disponibile, deci cererea nu are cum să fie acoperită.

O altă problemă a pieței europene de energie (de gaze și de energie electrică) ar fi că nu este pe deplin reglementată. Această piață a fost financiarizață de câteva companii și fonduri de investiții care și-au impus propriile reguli. Astfel, odată cu introducerea pieței de futures pentru energie, s-au depășit cu mult sumele și cantitățile de energie negociate pe această piață față de sumele și cantitățile de pe piața spot, acolo unde tranzactiile au ca finalitate schimbul de marfă, adica de energie real consumată.

Probabil că Uniunea Europeană ar trebui să rediscute calitatea de serviciu public sau cea de „marfă” a energiei pentru a reconsidera organizarea acestor piețe, sau cel putin să limiteze dimensiunea pietei futures la maxim 50% (cum zice teoria) din mărimea pieței spot pentru a lăsa posibilitatea de hedging companiilor producătoare sau marilor consumatori și a stopa posibilitatea brokerilor de a lansa tranzacții speculative. 

Distribuie acest articol

111 COMENTARII

  1. Foarte adevarat ce spuneti, iar fraza asta este cat se poate de reala: „În anii ’80, activiștii de mediu erau organizați de agenții de influență sovietici și pe bani rusești pentru destabilizarea politică a vestului.” Aici este marea problema, iar lumea nu intelege ca acesti lideri europeni care insista frenetic pe schimbarea sistemului energetic si implementarea energiilor „verzi” favorizeaza de fapt regimurile autoritare, precum cel chinez si rus si, in acelasi timp, destabilizeaza si distrug economiile si industriile occidentale. Studiile, rapoartele si simularile privind aceste surse eoliene si solare sunt ignorate cu buna stiinta de catre guverne si nu ajung la cetetanul simplu. Probabil ca exista un control destul de sever asupra acestor informatii pentru ca ele sa nu ajunga in media, altfel nu se explica aparitia ecologistilor fanatici care propaga constant aceste politici verzi. De asemenea, la nivelul institutiilor europene exista o propaganda aproape zilnica pentru aceste politici, angajatii acestor instutiii fiind asaltati cu e-mailuri despre clima, mediu, constrangeri si chiar mailuri cu ultimele stiri despre Greta si declaratiile ei. Astfel de mesaje sunt tintite, incita la un fel de fanatism si sunt destul de asemanatoare cu mesajele trimise de extrema dreapta in unele state UE.

    • Mda, Siemens, RWE, BASF & comp sunt agenti sovietici, neomarxisti, etc, iar cleptocratiile din Estul-UE si greaua mostenire a comunismului (monopolul complexelor energetice de stat) te pomenesti ca sunt agenti americani. Mai sa fie… https://www.rwe.com/en/press/rwe-ag/2021-11-15-rwe-launches-investment-and-growth-offensive

      P.S. cum am scris si intr-o postare mai jos, singura sansa a Europei este debarasarea rapida de ipocrizia cleptocratiilor din Est (caci o tin ostateca). Ca fapt divers, aceasta idee incepe sa fie discutata nu in cadrul populistilor de la AfD – ci prin etajele concernelor germane, dar si prin randul unor membri CDU grupati in jurul lui Friedrich Merz. https://www.deutschlandfunk.de/merz-cdu-zur-eu-wiederaufbauhilfe-muss-kontrolliert-werden-100.html

      • @Florix
        Lasati va rog placa asta stricata pt. ca actualul război nu a fost provocat de tarile din est (UE), corupte sau nu care oricum nu aveau de unde sa pompeze bani la greu in regimurile sovietice si ruse, ci de catre onor lacomia Vestului curat ca lacrima, in speta Germania cea atat de admirata de necunoscători. Si de catre Austria, Olanda, si Elvetia, si luxemburg si Italia, chiar si Franta.
        Dar Deutchland Uber Alles! Cum altfel!!!
        1. Wintershall – https://en.wikipedia.org/wiki/Nord_Stream_2
        In June 2015, an agreement to build Nord Stream 2 was signed between Gazprom, Royal Dutch Shell, E.ON, OMV, and Engie.[12] As the creation of a joint venture was blocked by Poland,[clarification needed] in April 2017, Uniper, Wintershall, Engie, OMV and Royal Dutch Shell signed a financing agreement with Nord Stream 2 AG, a subsidiary of Gazprom responsible for the development of the Nord Stream 2 project.[13]
        2. BASF – https://www.basf.com/global/en/careers/why-join-basf/locations/basf-group-companies/wintershall.html
        3. Despre stransa relatie dintre industria si industriasii germani si URSS, apoi Rusia https://www.politico.eu/article/germany-inc-played-russian-roulette-and-lost-ukraine-war-energy-gas-trade/
        – Germany’s determination to trade with Russia through thick and thin is largely the work of a little-known, yet influential organization known as the Ost-Ausschuss, which literally translates as “East Committee,” but whose mission is akin to that of a foreign trade association. Housed above a small bakery and supermarket on a busy thoroughfare in central Berlin, the group has served as the primary lobbying arm of German business in Eastern Europe since it was founded in the 1950s at the behest of Ludwig Erhard, the German economy minister who masterminded the country’s postwar economic revival. –
        In addition to its activities in Berlin, another important outpost for the East Committee has been Munich, where the group used its vast network in German business to push a pro-Russia agenda at the Munich Security Conference, the annual gathering of American and European political leaders, security officials and business executives.

        German leaders have long described the country’s engagement with Russia as a historic obligation. Germany’s bloody World War II history with the Soviet Union, during which more than 25 million Soviet citizens perished, is often cited by German politicians as the reason for their embrace of Wandel durch Handel, the idea that deepening commercial ties can transform bilateral relations and liberalize authoritarian societies. Yet given the scope of German investment in Russia and the willingness of companies to stick things out in the face of Moscow’s oppression of its own citizens and aggression toward neighbors and others, the main reason for Germany Inc.’s devotion to Russia is probably the more obvious one: money.

        Deci lobby cu state vechi! Plata din doua directii – industria germana pt. deschideri economice si politicul rus pt. succesuri in infiltrarea vestului pt. a deveni binevoitor rusiei/urss.

        Am putea merge si mai adânc in istorie – cooperarea si alianta cu Stalin (poate ati uitat de ce romanii sunt impartiti si astăzi in 2 tari!?) . Sfanta Alianta din sec.XIX. Prin urmare relatia dintre lumea germanica si cea rusa este mult prea adanca in timp si spatiu. Ipocrizia e in vest si a fost intotdeauna, af fi bine sa incepeti sa realizati asta!

        Ps – rwe, eon, basf etc. Sunt pline de „cleptocratie” economica, chiar daca nu sunt detinute de stat. Influenta industriasilor germani se simte perfect in toata Europa prin efectele ei – război si criza!

        • @Nman
          1) Pana recent, Ucraina, Tarile Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, au fost chiar mai depedente de Rusia decat Germania.

          2) Tot ca fapt divers, companiile germane nu au fost singurele care au investit in sectorul energetic rusesc (spre exemplu ExxonMobil s-a retras ultima). De asemenea, companiile americane si englezesti sunt foarte active si in China (GoldmanSachs, HSBC, Tesla, Intel, Apple, General Motors, etc sa numim doar cateva dintre ele). Joe Biden se va intalni si el cu Xi Jinping si vor face pace. https://www.contributors.ro/hersoniada-calea-spre-pace-intre-federatia-rusa-si-ucraina/#comment-531577

          3) Actualmente, fondurile europene, PNRR, etc sunt conditionate de anumite reforme, conditii, realizarea anumitor proiecte, controale, etc. Guvernele cleptocratice din spatele fostei cortine de fier insa (in speta guvernele PiS din Polonia si Fidesz din Ungaria) fac presiune /bashing, santaj emotional, etc, la adresa Germaniei (dar si la adresa Bruxellesului) in speranta ca acestia se vor intimida si in final vor ceda la presiunea lor (soricul gros este putin zis). Polonia intinde coarda chiar la extrem, amenitand „fraierilor, dati-ne bani neconditionat, altfel ne punem cu tunurile pe voi”. In cest context, singura salvare a Vestului ramane debarasarea de cleptocratiille Europei Centrale si de Est, care refuza cu incapatanare (si fac chiar regrese) in privinta reformelor justitiei. Asta e… va fi o UE mai supla, dar mai functionala si mai eficienta. https://www.reuters.com/world/europe/poland-warns-repercussions-if-brussels-keeps-blocking-funds-2022-08-09/

          P.S. Cat despre corporatiile germane, nu trebuie sa iti faci griji. Piata pentru produsele si serviciile lor este imensa… incepand cu SUA, UK, dar si prin alte parti ale lumii, i.e. China, India, Kasachstan, Egipt, samd.

          • @Florix
            Incep cu PS – ti s-a parut ca imi fac griji de companiile germane? bineinteles ca se vor descurca, doar au deja in sange „Wandel durch Handel” – vb aia, banu’ sa iasa ca de rest cui ii mai pasa. Hmm – China cu uigurii/ India cu Modi si cea care si-a crescut la greu achizitiile de resurse din Rusia, pe langa cele milatare/ Vesnicul Egipt al generalilor si dictaturilor/ Kazahstan – alta marte democratie – dupa ce ti-ai facut mana lucrand cu rusu astia is mizilic :-).

            1. Corect. Au mai ramas doar ungurii si slovacii. Pe de alta parte Germania a focut tot posibilul sa sunteze tevi si proiecte alternative la gazul rus – Agri, Nabucco, Brua (aici au jucat si ungurii+bulgarii), ceva teava din adriatica, investitii in interconectoare . De ce? din dorinta de a deveni ei hub pt. distributia gazului dinspre rusia, asa cum e olanda pt. zona marii nordului. Iar mai nou Germania incearca acelasi joc cu Franta pt. conducta dinspre pen. Iberica – nu prea le merge, vor face cum vor francezii.
            O sa spui ca asa e in business – corect, doar ca atunci cand folosesti politicul (inclusiv la nivel de uniune) pt. a-ti crea avantaje in business alterand corectitudinea competitiei vorbim despre coruptie. La nivel mare, nu mizilicuri ca pe la noi!

            2. Iarasi corect, doar ca in US exista un control al comportamentului companiilor in afara tarii (mita-spagi-spalare de bani) – suficient de puternic incat sa nu poti face chiar tot ce doresti, cu ceva exceptii bineinteles, uscaturi sunt peste tot. In germania nu! vedem urmarile si incetul cu incetul aflam toate dedesupturile.
            PS – Deutche Bank este anchetata de vreo 2 ani pt. spalarea a 20 MLD euro din 2009 incoace! ING a dat-o la pace cu guvernul contra unei amenzi de 750 mil euro pt. incetarea unei investigatii de spalare de bani (ma gandesc ca suma era frumusica daca a meritat atata amenda). Danske bank 2 MLD etc. Despre elevtieni nici nu mai are sens sa vorbim (Astia-s schengen doar). Nu prea am auzit de banci mari americane in situatii similare.

            3. Poate fi o solutie! numai ca atunci incheiem si cu libera circulatie a capitalurilor si marfurilor, libertatea de cumpararea terenurilor agricole etc. – cred ca marja realizata pe CA a vestului in estul europei (care e cel putin dublul contributiilor destinate fondurilor europene in est – Clothilde Armand se referea la un procent in 4-8% din pib vest return in economiile contributoare fata de 1.5% contributia la bugetul UE) este in continuare un motiv suficient de solid pt. a nu se ajunge in acea situatie.

            Eu sper ca nu va imaginati ca dna. Kovesi vorbeste aiurea cand explica ca nu exista tara fara coruptie in europa. In schimb exista populatii spalate pe creier care se cred miezul etic al omenirii!

            Sunt multe nuante de gri si am putea despica firul in 4 la nesfarsit. Eu zic sa incheiem aici, acestea sunt pozitiile noastre de start, eu respect pe a dvs., iar pe viitor adaugam doar detalii noi, in plus, in discutie.

      • depinde de cati bani sunt bagati in afacerile cu implicare ruseasca si putem afla. mai ne uitam si in istorie, inca din anii 60 lobbyul sovietic functiona prin firmele mari , toate enumerate de dvs sunt prezente!
        nu uitati ca trebuie sa se produce energie si asta se face cu ce ai la dispozitie. nu e bune sa comparam tarile intre ele deoarece fiecare are geografie diferita, resurse diferite … Romania are ceva resurse si trebuie sa mizeze pe ele deoarece vor ramane ingropate si nevalorificate. mai adaug ca este un avantaj care trebuie expoatat cat se poate de mult. numai sa avem oamenii inteligenti care sa o faca!

    • Rusii care vindeau din greu petrol, gaz metan si carbune catre Vestul bogat sponsorizau miscarile ecologiste care se opuneau arderii hidrocarburilor ?

      • @ona – la comanda Rusiei, mișcările ecologiste au promovat închiderea centralelor nucleare ale Germaniei, astfel încât Rusia să pompeze în Germania gaz metan prin Nord Stream. Același cancelar a anunțat desființarea centralelor nucleare germane și a aprobat construirea Nord Stream: Gerhard Schröder. Iar după ce n-a mai fost cancelar, s-a dus chiar el șef la Nord Stream, pentru un salariu de 1 miliona de euro pe an.

        Mișcările ecologiste au umplut Germania de moriști de și de panouri solare, care nu produc energie electrică decât 25% din timp. Cu ocazia asta, Germania a devenit cel mai mare producător mondial de lignit, iar huila o importă din Rusia.

        Unde ai fost în ultimii 15 ani, dacă nu știi ce s-a întâmplat în Europa între timp?

        • Inchiderea centralelor nucleare in Germania a aparut dupa accidentul de la Fukushima.
          Ecologistii germani in anii ‘ 80-‘ 90 au fost impotriva construirii de noi centrale nucleare si a depozitarii deseurilor de combustbil nuclear in minele lor ; aduceau deseuri si din Franta.
          Fiecare popor cu fricile sale

          • @ona – închiderea centralelor nucleare germane a fost anunțată de Gerhard Schröder și de Joschka Fischer, în anul 2000, imediat ce ”Wladimir” Putin a ajuns președinte în Rusia.

            După Fukushima, Merkel nu a făcut decât să accelereze programul de închidere al centralelor nucleare, însă nu l-a inițiat ea.

            Iar domnia ta te afli aici în misiune, ai început cu întrebări presupus naive, după care încerci să-ți impui propriul narativ. Tot ce ai putea scrie tu, au scris @Florix și @Hantzy de câte 10 ori, înaintea ta. Du-te la coordonatorul tău și spune-i că ai nevoie de mai multă instruire 😀

            • @Harald
              Ca de obicei, cand te afli in lipsa de argumente iti denigrezi oponentii etichetandu-i in „agenti” ai puterilor straine et (lupul isi schimba blana, dar nu si naravul;)

            • @Florix – care lipsă de argumente? Închiderea centralelor nucleare germane a fost anunțată de Gerhard Schröder și de Joschka Fischer, în anul 2000.

              Ulterior, postacii angajați de Merkel au încercat să folosească accidentul de la Fukushima drept pretext, deși acela a avut loc 11 ani mai târziu. Așa că identificarea postacilor trimiși de Berlin e foarte simplă: numai ei susțin minciuna cu Fukushima. Și exact de asta încerci să-i iei apărarea, pentru că faceți echipă.

            • @Harald
              Berlinul, Berlinul, Berlinul. Cate centrale noi (nuke) au comisionat americanii sau englezii in ultimii 20 de ani? Joschka si verzii au fost inspirati sa calareasca un trend in campaniile lor electorale. Politicienii pot accelera anumite trenduri (cu ajutorul parghiilor fiscale) trendul insa (curentul puternic din mijloc) il face capitalul. Caci, investitorii asteapta randamente si rendite – restul sunt povesti, apa de ploaie. https://www.ecb.europa.eu/pub/financial-stability/fsr/html/ecb.fsr202211~6383d08c21.en.html#toc2

        • @Harald
          „la comanda Rusiei, mișcările ecologiste au promovat închiderea centralelor nucleare ale Germaniei, astfel încât Rusia să pompeze în Germania gaz metan prin Nord Stream.”
          _____
          1) Mda, hai cu „gogorita” inventata de structurile cleptocratice de stat din Europa Centrala si de Est (in special de cele ucrainiene si poloneze, monopolistii gazoductelor sovietice de transport). Caci in Germania, consumul gazului metan in sectorul energetic nu a crescut in ultimii 10-15 ani. Iata si evolutia cantitatilor de energie electrica produsa in centralele pe gaz:
          – Anul 2008: circa 66,9 TWh
          – Anul 2010: circa 63,1 TWh
          – Anul 2020: circa 57,1 TWh
          – Anul 2021: circa 51,8 TWh
          Sursa: https://energy-charts.info/charts/energy/chart.htm?l=en&c=DE&chartColumnSorting=default&interval=year&year=2008

          2) Dezvoltarea industriei petrochimice precum si modernizarea sistemelor de incalzire a locuintelor (trecerea pe gaz – de la petrol, lemne, etc) se numara printre principalii factori care au contribuit la cresterea consumului de gaz metan in intreaga Europa (dar nu numai). In acest context, corporatiile germane au cautat si ele acces la gaz mai ieftin prin investitii in dezvoltarea campurilor gazeifere din Siberia si evident prin scurtarea rutelor si a cheltuielilor de transport, reducerea platilor /taxelor pe teava catre monopolistii infrastructurii sovietice de odinioara, etc. Investitii logice si firesti de altfel, dar mare a fost „isteria” Doammne in randul structurilor cleptocratice „de stat” din Europa Centrala si de Est (in special in Polonia si in Ucraina) dar si in randul unor brexitieri invidiosi ca avansul Germaniei (si al Zonei Euro) in crestere PIB si in dezvoltare s-ar largi. Gazoductele Nordstream au explodat intre timp, guvernul Germaniei a pregatit un fond de circa 100 mlrd pentru sustinerea facturilor la gaz si la energie, productia industriala in UE a scazut cu circa 10% si ne indreptam cu pasi rapizi inspre o recesiune stagflationista /sistemica. Bucuria nebunilor!

          • @Florix – în ultimii 20 de ani, Germania și-a redus cu 75% (cu trei-sferturi!) producția proprie de gaz metan, iar Europa de Vest
            în ansamblu a făcut exact același lucru. Diferența a fost compensată de importurile din Rusia, prin Nord Stream.

            Consumul de gaz a rămas relativ constant, într-adevăr, însă până anul trecut 75% din el venea din Rusia, prin Nord Stream. Iar zecile de comentarii în care perorezi împotriva energiei nucleare sunt mai mult decât edificatoare.

            • „Germania și-a redus cu 75% (cu trei-sferturi!) producția proprie de gaz metan, iar Europa de Vest în ansamblu a făcut exact același lucru.”
              _____
              Putinele resurse de gaz din vestul Europei s-au cam epuizat (incl in UK, Marea Nordului, Olanda, etc). Asta e, din pacate, in vestul continentului nu avem formatiuni geologice bogate in hidrocarburi (nici macar zacaminte neconvetionale, shale gas, tightgas, etc).

              Referitor la Rusia, nu si-a imaginat nimeni ca Putin va da in „boala copilului” la batranete. Dar se va rezolva curand si aceasta problema – rusii isi vor alege si ei noi lideri cu toate tiglele pe casa (se vor moderniza si ei, caci vor si ei reforme, drepturi civile, buna guvernare, prosperitate, etc) si evident traiectoria businessului si a relatiilor internationale, comerciale, politice, etc va avea o evolutie pozitiva, fara precedent.

            • @Harald
              P.S. referitor la energia nuke, mi-ai ramas dator cu un raspuns la intrebarea cum planifica compelexele energetice de stat din Romania si din Polonia (mostenirea comunismului) finantarea centralelor nucleare, respectiv plata anuitatilor pentru productia energiei la un pret extravagant de 150$/MWh la turbina? Cu banii contribuabililor din vestul continentului?
              https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

            • @Florix – te-a investit cineva cu supervizarea strategiei energetice a României și a Poloniei ?!

              Nu ți-am rămas dator cu nimic, a apela la astfel de manipulări se numește comunicare patologică.

            • Bravo! Contribuabilii din Vest au facut o oferta de finantare avantajoasa (inclusiv granturi grase) in scopul dezvoltarii durabile, i.e. modernizarea infrastructurii de transport, modernizarea infrastructurii energetice /tranzitie energetica, digitalizare, etc. Eu ti-am pus o intrebare personala vazand ca militezi in defavoarea acestei oferte. Sa nu fiu inteles gresit -nu am nimic impotriva daca favorizezi o alta strategie- trebuie sa te gandesti insa si la modelul finantarii. Caci, nimeni nu poate obliga (si nimeni nu va constrange) contribuabilii din vest sa plateasca mofturile complexelor energetice „de stat ” din Polonia, Romania, Intermariu, etc. Nici macar Trumpy cu soricu’ gros de doua dejte;)

        • Economic nimic mai bun nu ti putea intampla importand gaz rusesc ieftin astfel incat sa.ti poti sustine o economie bazata pe productia de marfuri asa cum este cea germana si sa devi una din cele mai mari natiuni exportatoare, de toate, mai ales produse industriale, Made in Germany fiind un brand consacrat pana si de cei care acum ii acuza de „complicitate” cu rusii.
          Presedintele Biden afirma public daca tancurile rusesti vor intra in Ucraina, Nord Stream nu va mai exista, fapt dealtfel intamplat, rusii au intrat in Ucraina iar conductele au fost dinamitate, fapt asupra carui intre timp s-a lasat o liniste cel putin la nivel mediatic, surprinzatoare.
          Sunt constatari pe care le fac fara ale comenta.
          Problema ecologistilor germani este alta, bazele fiind undeva in anii 70, ani in care frica de radiatiile produse de centrale nucleare cu efecte asupra sanatatii umane fiind cea care a alimentat continuu miscare,
          Renuntarea la energia nucleara este punctul cel mai important din programul verzilor de la inceputuirle lor impreuna cu reducerea arsenalelor armelor nucleare etc.ect.
          In acea perioada miscarea ecologista fiind mai mult una impotriva inarmarilor, impotriva SUA, impotriva razboilului din Vietnam etc.etc. aici rusii avnd intradevar interese masive, verzii fiind de fapt Calul Troian al rusilor in vestul Europei, vest care era mult mai mic din toate punctele de vedere decat astazi care tine acum pana la Nipru.

      • Pe vremuri(anii 70-80) miscarile ecologiste aveau treaba cu energia nucleara! De asta a ajuns germania sa-si închidă centralele si Scholz sa facă balet diplomatic intern pe sirma pe tema amanarii inchideii ultimelor 3.

      • Greu de crezut, dar adevărat. Asa stau lucrurile. Dacă Germania cea ecologista ar fi mers cu ecologismul pana la capăt, atunci ar fi renunțat la gazele rusesti. Dar nu, acolo unde coloana vertebrala nu exista, nimic nu exista, decât interese cât cuprinde. Cică gazele și petrolul sunt „bio” doar în Germania. Haideți sa încheiem mascarada asta odată.

      • nu se opuneau atunci hidrocarburilor si centralelor nucleare … sunt multe carti aparute dupa 90 care descriu modalitatea de actiune a sovieticilor.

        • Oricum ar fi fost „atunci”, presupunerile cum că și azi ecologiștii ar fi sponsorizați de Rusia lui Putin rămân presupuneri și nu pot fi folosite ca dovezi sau argumente într-o dezbatere. Mai ales când se afirmă astfel:
          Nu este exclus ca aceste legături să se fi păstrat din moment ce extrema dreaptă europeană este sponsorizată tot de Kremlin. Ce treabă are extrema dreaptă dreaptă cu ecologia?!
          Și, chiar sponsorizați să fie, asta nu înseamnă că nu au dreptate în ceea ce susțin. Iar astea nu ar fi singurele erori logice din cuprinsul articolului.

          • Exterma dreapta cu cea stanga au multe in comun, ambele sunt miscari radicale, militante, ecologistii cel putin la ora actuala fiind mai virulenti decat nazistii numai ca toate lumea sta cu ochii pe acestia si mai putin pe cei care perturba zilnic traficul, care ponegresc opere de arta si cladiri, insasi sediul ecologistilor fiind revopsit, ma rog, dupa cum isi inchipuie dansii.
            Opinia publica nu sustine aceste manifestari tot mai militante.
            Pe vremuri in Germania exista RAF , similara brigazilor Rosii din Italia, grupari teroriste care doreau „schimbare lumii” , miscari antisistem capitalist.
            Dupa sfanta Greta ecologistii doresc acelasi lucru, schimbarea sistemului capitalist si inlocuirea acestuia cu altceva, altceva, nici ei nu prea stiu ce sa fie.
            Imi permit intre ghilimele sai numesc intre timp pe ecologistii nemti „GAF” .

            • Wow, investitorii Siemens, RWE, Thyssenkrupp, Enel, GE, UBS, GoldmanSachs, BalckRock (sa numesc doar cativa dintre ei) sunt iecologisti manipulati de eleva Greta. Mare noroc insa cu administratorii complexelor energetice de stat (mostenirea comunismului din Intermariu) altfel capitalismul si ordinea liberala s-ar duce pe apa Sambetei :P

            • Ăsta e argumentul dumneavoastră? Extremele seamănă într-adevăr la metode și agresivitate, deși au obiective (uneori) diferite. Dar ce treaba au Ecologiștii cu aceste extreme?
              Și in Rusia e interzis sa treci pe roșu. Dacă respecți regula asta ești putinist?
              Pare ca ii considerați nepregătiți pe activiști. Pe ce baza? Eu cred ca “sfânta Greta” se pricepe mai bine la fizica decât cei mai mulți dintre criticii ei.

            • @Hantzy:
              Lipsa de masura va joaca feste (din nou): daca cursul ei de fizica e vinerea, sunt convins ca Greta nu poate sti mai multa fizica decat majoritatea criticilor ei.
              Problema fetei asteia este tocmai lipsa ei de bun simt, invers proportionala cu cultura ei generala. Argumentatia ei publica, reductionista si umorala pana la confluenta cu penibilul, este cel mai puternic argument in favoarea taberei celeilalte, pentru ca permite deplasarea fondului discutiei de pe taramul stiintei in cel al circului politic. Un exemplu instructiv este chiar dialogul superficial, si contondent de pe situl asta, dezvoltat de obicei in subsolul articolelor unui geolog. De altfel, mitul elevei vizionare Greta a devenit atat de neverosimil, incat “incalziristii antropogeni” au inteles necesitatea inlocuirii mascotei cu un profil nou mai credibil, in care formatia intelectuala sa fie un argument, nu un balast. Sophia este
              zeita intelepciunii, nu?

            • Judex,
              ăți fi dumneavoastră convins, dar nu sunteți convingător.
              Eu am scris “ Eu cred”, nu m-am avântat in afirmații definitive. Tocmai pentru a evita penibilul unor prejudecăți și al unor concluzii pe baza unor supoziții. Sa va spun ceva: nu-mi place Greta, dar și mai puțin îmi plac cei care o critică, presupunând și neargumentand.

  2. Probabil că Uniunea Europeană ar trebui să rediscute calitatea de serviciu public, sau cea de „marfă” a energiei
    UE nu e in stare sa discute absolut nimic, nu are nici oamenii respectivi, nici vointa politica, nici inteligenta necesara. Cel mai bun lucru pe care poate sa-l faca UE ar fi sa nu se amestece.
    Daca vreti sa aflati cum functioneaza UE urmariti comedia spumoasa franceza „Parlament” https://www.ardmediathek.de/video/parlament/trailer-parlament-staffel-2-s02-e01/one/Y3JpZDovL3dkci5kZS9CZWl0cmFnLWQyNWEyYzExLTljZmYtNGQ4ZC04OGFhLWViYWRmZDZmY2E1MA

  3. Desigur, in UE revenim la carbune si ne transformam economiile in tari agrare. https://www.nytimes.com/2019/11/03/world/europe/eu-farm-subsidy-hungary.html

    Stam docili in banca noastra si privim competitorii prin binoclu cum dezvolta infrastructura si economia secolului 21 (altfel, ne blocheaza „noii membri din est” sub pretextul ca suntem ecologisti, neomarxisti, pro-rusi, pro-chineji si toate alea). Europa ar mai avea ceva sanse numai daca se debaraseaza rapid de ipocrizia cleptocratiilor din spatele fostei cortine de fier.

    https://www.youtube.com/watch?v=SUfjtKtkS2U

    https://www.youtube.com/watch?v=b1LQSezKxnA

    https://www.youtube.com/watch?v=ZXo66rawpHQ

    https://www.youtube.com/watch?v=JGe8R0N20ps

    • @Florix,
      Pareti foarte suprat pe estul europei. O intrebare asa, Sunteti roman sau doar european? Daca sunteti roman vad ca va place auto-flagelarea.
      Sau poate aveti nationalitate bruxeleza?

      Ar fi misto sa decidă doar altii pt noi, nu? Asa cum a mai fost si pana in anii 80, doctrina difera doar, pe ici, pe colo!

      • Evident, managerii complexelor energetice de stat (pe unde domneste nepotismul, mediocratia si hotia) functionarimea, clasa politica si baietii ei dastepti nu mai pot dormi noaptea de grija cetatenilor :P

      • Da, e nasol. Nu mai poți să depeni povești cu colegii de credință că vin ăștia, deplorabilii, să vă deranjeze.

  4. Staţi liniştit, tocmai s-a decis invers şi nimeni nu vrea să pună pe tapet cauzele reale ale creşterii preţului la energia electrică.
    S-auzim numai de bine!

  5. 1. Energia nu este o marfa!
    2. Ati uitat costul pentru combustibili fosili folositi pentru producerea energiei electrice, impus de o ,,bursa” controlata de niste smecheri, pe tCO2 care a facut sa creasca pretul.
    3. Lipsa de capacitati de productie e un rezultat al acestei ,,piete” care a facut ca companiile energetice sa nu mai dezolte proiecte folosind tehnologiile clasice (carbune, gaz, pacura) pentru ca nu se puteau obtine indicatori economici care sa arate ca acestea sunt rentabile.
    4. S-au dus arzatoarele mixte gaz-pacura!
    5. Bancile nu au mai finantat sistemul energetic pentru alte proiecte in afara celor regenerabile pentru ca ,,riscuri”.
    6. Descentralizarea care a dus la niste centralute mici in principal de cogenerare care au o problema mare cu deispecerizarea pentru ca sunt dimensionate pe termic.
    7. Rusia si-a jucat cartea gazului/carbunelui ieftin si China cea de producator mondial de orice.
    8. Politrucii romani nu au curajul sa refaca Conelul, desi ultimele propuneri cu pret fix si achizitii centralizate sunt exact acest lucru. Refa-l si da-le tuturor alor tai din cele 3 functii de directori! Ba chiar mai inventeaza unele noi ca poti, dar fa ceva!

    • Bravo!
      Da, ordonanta de azi pare totusi bine gândită – control cost achiziti si pv exact in zona care a sarit calul cu preturile – furnizorii / echilibrare si compensare spre producator/ pret decent si predictibil la consumator. Toate coroborate cu taxarea supra-profitului deja implementata. Dar asta e doar in Romania, ca noi suntem, vb. Cuiva pe aici plini de cleptocrati. Nu stiu daca vor avea curajul si vesticii sa impună masuri similare si la ei – e prea mare felia acolo.

      • Ordonanta de alaltaieri, (cred) s-a vrut sa fie un „copy-paste” al modelului „single buyer”…sau, poate „pay as bid”, dar, se vede de departe ca nu sunt intelese deplin. Ambele sunt modele „de piata” practicate si practicabile.
        Ma framinta o singura intrebare (la care am raspuns la modelele mentionate, dar nu si in cazul Ordonantei). Intrebarea este: pe ce baza s-a stabilit pretul fix de 450 Lei pina in 31.03.2025 ?. Parerea mea este ca acest pret este stabilit „dupa ureche”si, Ordonanta nu va functiona (sau va trebui sa fie data alta cit d ecurind),
        Am sa incerc sa explic in ce consta „smecheria” modelelor de mai sus, care pot controla foarte competitiv, preturile, in conditii de piata: Trebuie facute, ininte d etoate urmatoarele actiuni:
        1. identificarea costurilor de productie REALE AZI, in mod obiectiv (poate nu stiti, ca nici dracu nu mai stie care sunt costurile REALE de productie ale fiecarui grup energertic din Romania (de cind cu mana cereasca a preturilor marginale). In subsidiar, ce presiuni se pot face pentru reducerea lor;
        2. Dupa auditare, fiecare producator/grup energetic prezinta oferta pentru 1 an cu date de baza (cantitate de energie livrabila, diagrama de sarcini/consumuri partiale, etc., etc.) si acestuia i se recunosc costurile, bazate pe preturi de combustibil reale si alte costuri. Pentru aceste costuri i se vor plati cu (+%) marja;
        3. DEN (sau OPCOM) vor face „planificarea productiei (cum vor, orar, zilnic,anual) folosind instrumentele specifice de planificare (programare liniara a functionarii optime) pentru realizarea costulji minim;
        4. Toti producatorii vor fi „chemati in piata” sa livreze ce au promis si le se vor plati costurile de 400 lei/MWh, 200 Lei/MWh, 800 Lei/MWh, 1200 lei/MWh etc., etc., dar OPCOM sau DEN fac pool de energie rezultind un PRET UNIC, pentru distribuitori, carora li se va permite si lor doar acoperirea costurilor reale (aici trebuie un audit f.f atent).
        5. Distribuitorii sa face si furnizarea ! (daca nu pot, sa renunte la licente d edistributie) si, pina in 2025 scoatem din piata traderi si furnizor, niste anexe „de piata” inutile in aceste conditii

        Cele de mai sus sunt foarte rapid scrise, dar, sunt multe de adaugat, insa, ma indoiesc profund ca Guv s-a gindit la asa ceva, daca ar fi vrut sa faca ceva solid

        • Asa este, nu mai stie nimeni un pet real de productie de ceva timp încoace. Si nu doar la noi, preturile marginale sunt in toate pietele UE. Ma gândesc ca si diversele niveluri de pret plafonat la gaz puse in discutie la nivel UE (ba 180€, ba mai sus, ba mai jos) nu prea aveau in spate date prea complete. Ma rog, urgenta isi spune cuvântul.
          Eu inteleg altfel din ordonanta – pretul plătit este fix 450 ron si nu pretul de productie+marja! Remarcase si dl. Chisalita(interviu pe spotmedia – https://spotmedia.ro/stiri/economie/oug-privind-plafonarea-pretului-electricitatii-o-pacaleala-inca-un-incasator-de-comisioane-nereglementate-interviu , ca inca nu reiese, cel putin nu azi, ce bani ia opcom, posibil prime/comisioane si nici care ar fi schema de compensare pt. costuri mai mari de 450.
          Un lucru am observat vis a vis de plafonul de 450 ron. Acopera binisor hidro (grosier sindin amintiri – 2021 era in jur de 250ron costul de productie, pe 2022 se vehiculează undeva pana in 300 – tocmai au apărut datele financiare ale companiei pe 2022 – pret mediu vânzare 590(piata e libera) diferenta ducand la un profit net de cca. 100%, supraimpozitat intr-o masura). Bun, schematic, hidro productie face bani frumusei – 450 – 300= 50%. Hidro furnizare spre conumator vinde si ea, daca doreste la 680/800/1300-450= min. 50%, pana la 200% profit brut pt. lantul de furnizare. Nu e rau, as vrea si eu o felie :-)!
          As fi curios care sunt preturile de de productie pe celelalte surse( măcar 2021, se poate pondera).
          Un lucru este cert, ofertele de 2-3-4 ron pe kw vehiculate in vara, in special in mediul de business, productie – nu veneau de la producători sau activitatea lor de furnizare ci de la diversi traderi. Poate nu este nevoie de prea multi intermediari, fiecare cu cota lui de marja, in vremurile de acum.
          Nu sunt un adept al interventionismului statului in economie dar mi se pare corect ca atunci când o piata atât de sensibila se dovedeste complet disfunctionala in fata realitatilor prezentului, amenintand sa provoace colaps economic si social, posibil si politic, statul sa facă niste corectii. Ca oamenii de stat sunt sau nu la inaltime, inteligenti etc. e alta poveste. Cum spuneam, intentia pare ok, sa vedem restul.
          Nu am acum la indemana modelele de piata a energiei, functionale dupa cum bine ati remarcat, din america de nord, poate in week-end, dar monopolurile si zonele reglementate par sa functioneze bine de decenii intregi pe acolo. Iar regenerabile exista si fără preturi marginale si certificate verzi&co (alta zona care nu trebuia „financiarizata” pe burse si platforme de trading, se putea reglementa periodic un pret just, fundamentat pe realitati nu pe specula investitionala; sau se putea si fara).

  6. Interesant, dar statistica prezentata de dl. Cranganu (si pe care o preluati aici) este incompleta (stiti cum se spune, „statisticile sunt ceva minunat, iti arata exact ceea ce vrei”).
    OK, 1 mp de termocentrala este inlocuit de 3000 mp de lac. Da, dar termocentrala are in spate o mina de carbune, sau niste sonde de gaz, toate cu o suprafata oarecare, in general suficient de mare. Ce te faci cu transportul materiei prime si reteaua aferenta, si alea mai ocupa ceva.
    Nu mai vorbim ca poate luciul ala de apa are si alte avantaje, si atunci cum apreciezi suprafata ocupata strict de necesitatea producerii de energie.
    Si as mai intreba ceva, cum se defineste mp de centrala? Este strict cladirea cu generatoare, sau include si zona de stocare a carbunelui? Etc., etc….

    • Cautati in sectiunea comentarii a articolului dl-ui Cranganu linkul catre metodologia de calcul a evaluării respective. E mult mai complex si e fundamentat.

  7. Exact, e ca in vorba aceea cu gradele minciunii, cel mai avansat fiind statistica.

    Un exemplu este cel legat de suprafata ocupata de eoliene. Se vehiculeaza cifre de 80 de acri (vreo 30 de hectare) pe turbina, uitand convenabil sa se mentioneze ca asta se refera la spatierea turbinelor intre ele si ca o eoliana ocupa efectiv in jur de jumatate de acru (vreo 2000mp – fundatia si calea de acces), ca doar poti cultina porumb sau paste capre pe langa eoliana.
    Revenind mai sus, daca un mp de centrala pe gaz e inlocuit de 370 de mp eoliene, atunci 2000:370~5.5.
    Asta inseamna ca o centrala pe gaz de 2.5MW ar ocupa 5.5mp, adica ar intra intr-o debara un pic mai mare.
    Pe aceleasi cifre, Iernut, de 450MW ar trebui sa ocupe vreo 975 mp (e un patrat cu latura de 30 si ceva de metri).
    Asa o fi oare?

    • Indiferent cât spațiu ocupă eoliana, vântul bate tot 25% din timp, că atât bate el.

      Iar acest 25% din timp mai e și impredictibil: săptămâna asta poate nu bate deloc (eoliana nu funcționează la vânt de sub 3 m/s) iar săptămâna viitoare poate bate 3 zile la rând, dar poate fi și furtună. Iar eoliana iarăși nu funcționează la vânt de peste 25 m/s.

      Dincolo de asta, puterea unei eoliene nu prea depășește 5 MW, iar pentru asta are nevoie de un rotor de peste 100 de metri în diametru și un pilon tot de vreo 100 de metri înălțime. E ușor să-i trimiți pe alții să cultive porumb sau să pască niște capre, dacă stai în birou în timpul ăsta și vezi eolienele doar pe fereastră, la 5 kilometri. Un grup energetic de 330 MW poate fi înlocuit doar de vreo 100 de eoliene, în lumea reală. Iar asta numai 25% din timp. Nu sunt cumva niște jucării cam scumpe, eolienele astea?

      Un parc de eoliene poate funcționa eficient numai dacă aparține unei companii care mai deține și alte capacități energetice. Cât timp bate vântul, compania poate economisi resursele alternative (apa din lacul de acumulare, de exemplu) dar decizia trebuie să fie luată la nivelul companiei, nu la nivelul dispeceratului energetic.

      Mai devreme sau mai târziu, exact la soluția asta o să se ajungă. Însă asta abia prin 2027-2028, după câteva zile de stat fără energie electrică în miezul iernii, la finalul actualului ciclu solar. Pentru moment, Soarele e aproape la fel de activ ca în 1989, pentru cine a prins vremurile. Așa că sistemele energetice nu sunt nici pe departe solicitate. Însă după 2027-2028, pentru vreo 3-4 ani, toată lumea o să ia un contact binemeritat cu realitatea. Iarna, la -20°C, nu prea bate vântul. Cine nu crede, cam peste 5 ani o să se convingă.

      • @Harald
        Definitorie este componenta si pretul mixului anual. In noptile cand nu bate vantul, pornim hidrocentralele si instalatiile backup pe gaz+hidrogen. Care este baiul? Cu resursele Romaniei hidro de invidiat (dar si cu un potential considerabil de energie eoliana si fotovoltaica) ponderea regenerabilelor in mixul anual poate depasi cu usurinta marca de 80%.

        P.S. Exim Bank a semnat o scrisoare de intentie (un imprumut cu dobanzi peste 5% p.a?) pentru dezvoltarea unor centrale nucleare americane. Sunt curios insa cine va plati anuitatile – la un pret al energiei de 150$ /MWj la turbina? Contribuabilii romani?
        https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

        PPS. Personal nu vad ce beneficii /interese (locuri de munca, vanzari, etc) ar avea contribuabilii germani, francezi, austrieci, olandezi sau danezi, din aceasta afacere.

    • Niciodata nu mi-au placut gandirile unidirectionale iar pe aici pe forum vedem foarte des astfel de gandiri. Oameni care nu vor (nu ca nu pot) sa vada imaginea de ansamblu. Vei vedea inclusiv comentarii de genul „dar si cand produci palele pentru eoliana poluezi”.
      Lacurile de acumulare de la hidrocentrale in multe situatii au si rolul de a proteja localitatile din aval de viituri si inundatii. Dar iarasi se uita sa se mentioneze acel lucru.
      Inclusiv aici autorul mentionealzlla cei 80% dependenta de China pentru metale rare dar uita sa spuna ca dupa ce ai cumparat panoul sau bateria din China, materialul acela rar ajunge in tara ta si esti dependent de China doar daca vrei sa cumperi aditional materiale rare. In cazul petrolului si a gazului el este in permanenta in tara care il produce si oricand dictatorul din acea tara poate sa inchida robinetul…

    • Ar trebui sa inmultesti cu cinci, deoarece, tot statistic, in Germaia de ex, o eoliana produce energie cam a 5-a parte din timp. In plus trebuiesc tinute in stand by alte surse de energie pt a acoperi consumul cind nu bate vintul. Deci daca faci comparatia energie produsa pe suprafata ocupata ajungi la alte valori.

      • Cu cat tinem mai mult centralele pe gaz in pozitie de „stand-by”, cu atat mai mult pretul anual al mixului se ieftineste… si evident, cu atat profitam mai mult si de alte benificii socio-economice (atragere investiii private pe plan local, creare de locuri de munca pe plan local, sporirea securitatii energetice, etc). https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

      • Criteriul de suprafață este doar unul din multe altele și e cel mai tâmpit. În cazul unei conflagratii, de exemplu, suprafața mare e un avantaj. Până să bombardeze 10% din ferma eoliană, atacatorul este reperat și eliminat.
        Un alt criteriu convenabil ideologiilor pro-poluare este cel al orelor de funcționare. „De cinci ori mai multe” este exagerat. Explicația e simplă: eolienele produc curent și la un vânt de 3 m/s, nu doar la peste 10 m/s. Ultima valoare reprezintă orele de funcționare la capacitate maximă, care însumează între 1300 și 5000 ore pe an, în funcție de amplasamentul eolienelor. Rezulta o medie de circa 25%. Dar orele de funcționare cu vânt suficient ajung la 7400 – 8000 pe an, adică aproximativ 85%. Agregat, asta înseamnă un potențial de circa 40% din puterea instalată. Comparat cu gradul de utilizare al unei termocentrale pe lignit, care este de circa 47%, nu este chiar rău. În plus, energia consumată pentru extracția cărbunelui și aprovizionarea termocentralelor scade și mai mult eficiența acestora.
        Avantajul eolienelor este că, odată instalate, nu au nevoie de materie primă si nici nu produc curent dacă nu e nevoie, în vreme ce termocentralele pe lignit poluează degeaba mai bine de jumătate din timp. Centralele nucleare stau și mai prost la gradul de utilizare. Turbinele pe gaz reprezentau un compromis bunicel, întrucât ele pot fi pornite și oprite rapid, iar la ardere nu rezulta atât de multe produse secundare precum în cazul cărbunilor.
        Reactivarea termocentralelor pe lignit înseamnă deci timpi și mai proști de funcționare pentru eoliene, întrucât acestea vor fi oprite și când este vânt bun dar necesarul de energie electrică este mic, tocmai pentru că nu e posibilă întreruperea funcționării termocentralelor. Adică tocmai termocentralele pe lignit sunt în bună parte vinovate pentru factorul de capacitate redus al eolienelor.
        Trăgând linie, o fi criteriul de suprafață ceva mai favorabil tehnologiilor poluante, dar alte criterii înclină balanța în favoarea regenerabilelor. A le considera doar pe unele denotă mistificare.

    • Ca fapt divers, ponderea energiei eoliene din mixul electric german este in jur de 25-27%, ponderea energiei fotovoltaice este in jur de 10% si ponderea energiei electrice produsa din biomasa este de circa 10%. La care se mai adauga si circa 5% hidro. Conform strategiei energetice germane, in urmatorii 10-15 ani, ponderea regenerabilelor in mixul electric anual va creste pana in jur de 70%. De asemenea, strategia prevede si dezvoltarea productiei masive de hidrogen verde pentru acoperirea cererii in petrochimie dar si pentru acoperirea partiala a cererii in centralele flexibile „backups” pe un amestec de gaz-hidrogen. Printre beneficiile socioeconomice ale acestui sistem se numara atargerea investitiilor imense pe plan local, creare de joburi pe plan local (in proiectare, productie componente, montaj, mentenanta, etc), sporirea securitatii energetice prin exploatarea surselor regenerabile disponibile pe plan local, samd. Dar deh, Romania are o criza cu suprafetele.

      P.S. Romania a avut doua optiuni pe masa:
      1) un sistem modern, flexibil, descentralizat, bazat pe exploatarea surselor regenerabile (fotovoltaic, eolian, hidro, biomasa) si acoperit cu centrale flexibile de ultima generatie pe un amestec de gaz si hidrogen. Aceasta optiune putea fi finantata prin atragerea investitiilor private imense – stimulate cu ajutorul fondurilor europene si PNRR; si
      2) un sistem rigid, centralizat, bazat pe un mix compus in mare din energie nucleara, hidro, carbune, gaze naturale si ceva eolian. Ponderea energiei fotovoltaice in mixul electric anual ramane nesemnificativa (sub 2%-3%). Nici ponderea energiei eoliene nu poate creste semnificativ datorita rigiditatii/lipsei de flexibilitate a centralelor nucleare. Din cate am inteles, finantarea este planificata cu fonduri din bugetul statului, respectiv prin imprumuturi guvernamentale (sau garantate de guvern) acordate monopolului energetic de stat.

      • @Florix, buna remarca, si, tot ca fapt divers:
        Germania, mai exact, in 2021 avea:
        – regenerabile ~64% (vint,solar,biomasa, hidro si am inclus si nuclear aici !)
        – fosil ~36% (oil, gas, coal, lignit)
        Romania, la fel de exact (doar ca in 2020) avea, coincidenta mare ! :
        – regenerabile ~64% (vint, solar, biomasa, hidro si am inclus si nuclear aici !)
        -fosil ~36% (gas, lignit).
        Ce mare dreptate ai este la flexibilitatea sistemului (citez cazul Germaniei mai jos) pentru ca in Romania, nu exista asa ceva, decit, sporadic si capacitati mici pe hidro, dar, in nici un caz pompare-acumulare…a avut grija marele „vom face” (v.popescu) sa scoata Tarnita-Lapustesti din strategia Romaniei…de parca n-am avea nevoie de ea.
        „…There currently are 26 pumped storage hydro power stations in Germany with a total capacity of 6.3 GW and a further 3.4 GW are „regularly” provided from stations abroad, the government added.pumped storage hydro power stations available to the German energy system is expected to grow by about 1.4 gigawatts (GW) by 2030

        • @ Florix tot ca fapt divers, dar si pt. toti cititorii Contributors: Cine ne poate explica cum se face ca Romania si Germania avind EXACT ACELEASI PROPORTII DE ENERGIE REGENERABILA vs ENERGIE FOSILA (respectiv 64% vs. 34%),
          dupa ce veti citi asta de mai jos, din data de 14 Nov.: (DAM on EU „market”)
          https://euenergy.live/
          sa ne ofere o explicatie tehnico-economica logica, obiectiva si acceptabila, la intrebarea: DE CE IN GERMANIA PRETUL ENERGIEI ELECTRICE ESTE ~77% DIN CEL AL ROMANIEI ? (nu e aceeasi „marfa din piata”, aceeasi structura fosile/regenerabile, mai mult, salariile in RO sunt mult mai mici -exceptind cadrele de conducere de prin companiile de stat- si taxele cam tot pe acolo, numai ca in RO sunt mai mari, dar nu intr-atit de mari sa justifice cele 23%, iar RO este producatoare de gaz, DE este cumparatoare-f.scump- gaze lichefiate din US, dupa ce de-abia a terminat-o cu Gazprom)….TOTUSI, DE CE E ASA ?
          PS. cine nu stie, ma poate intreba si voi oferi explicatiile necesare…astept raspunsuri si de la cei anti-regenerabile !…poate sunt de parere ca DE are prea putine instalate !?…le trebuiau si mai multe !?

          • https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Electricity_price_statistics

            https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Electricity_prices_for_non-household_consumers,_first_half_2022_.png

            Ce e interesant din graficul dv e ca de ex Danemarca are un pret de 149 EUR/MWh, in timp ce in Romania acesta e 207. La nivel de gospodarii insa Danemarca e no. 1 european.

            Raspunsuri nu am; eu vad doar datele statistice si stiu cit am de platit:) Insa m-as bucura sa aud interpretarea dv.

            • @drăgostin catalin
              Fain link, multumesc! Ma gândesc sa i-l dedic lui Florix ca tema de relectie. Il si ajut un pic inserand o bucatica simpatica:
              „Cuplarea piețelor de energie electrică din Estul Europei la nivel european a fost o mare greșeală. Acest proiect impus a fost creat ca să ascundă faptul că sistemul energetic german și politicile energetice ale Berlinului erau eronate ca urmare a insistenței agresive pe închiderea termocentralelor pe cărbune și a centralelor nucleare și înlocuirea lor cu energii regenerabile.

              Situația s-a înrăutățit în 2014, când „a început nebunia”. Uniunea Europeană a forțat etapa a 2-a de cuplare a piețelor de energie, așa că acum fiecare este cuplat cu fiecare, din Franța în Bulgaria. Problema cu acest proiect este că a fost creat ca să ascundă faptul că sistemul energetic german și politicile energetice ale Berlinului erau praf. Germania, cu această nebunească politică ultra-verde, a închis centralele nucleare cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina. Ei își închid termocentralele pe cărbune. Majoritatea centralelor electrice convenționale urma să fie închise. Lobby-ul verde din Germania crede că vor fi atât de deștepți încât Germania va putea să producă toată energia de care au nevoie doar din eolian, fotovoltaic și din biomasă. Dar asta nu se poate”, a afirmat Jozsef Balogh, Senior Business Developer, Axpo Solutions AG, în cadrul conferinței „Abordare regională Budapesta: Cooperare” organizate de Energynomics.”
              Si acum citeasa de pe tort, ca asa se comporta in UE unii care dau celorlalti lectii de etica si concurenta loiala, intr-un singur sens – fin, cu manusi:
              „Din acest motive, Germania s-a transformat din principalul exportator de electricitate în cel mai mare importator și face acest lucru în detrimentul unor țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia și unele state scandinave. Pe de altă parte, atunci când centralele eoliene ale Germaniei produc la capacitate maximă și prețurile se prăbușesc, „dintr-o dată, operatorii de rețele închid granițele, iar electricitatea ieftină nu ajunge niciodată în România sau în Ungaria. Germania refuză să exporte această energie ieftină în Europa de Est, invocând „motive de stabilitate a sistemului” care obligă operatorii de rețele să reducă capacitatea de transport disponibilă (ATC).” Asa-s megutatorii adevarati cumpara când e ieftin si apoi ajuta pista sa devina scump pt. a vinde.

              Din cate s-a remarcat Ro exporta curent ieftin si importa din acela scump. Traderii isi maximizează marja iar consumatorul roman plateste tot scump.
              Nemaiavând ukr ca sursa de energie mai ieftina, cred si mai mult ca miscarea guvernului este ok (fara a avea simpatii politice anume). Reglementarea este o sansa temporara de a nu mai importa problemele altora pana reglezi pe intern(sper).

            • Nman,
              Oricum te invarti, in cazul Romaniei (la potentialul ei hidro, eolian on- si offshore, fotovoltaic, biomasa, gaz metan, etc) tranzitia energetica bazata pe un mix anual compus din 75%+80% regenerabile ieftine + 20%-25% centrale flexibile pe gaz este cea mai avantajoasa solutie. Si normal ar ca logica si deciziile sa urmeze cursul beneficiilor socio-economice, i.e. obtinerea unui pret competitiv al mixului anual, atragere investitii private pe plan local (de ordinul zecilor de miliarde) locuri de munca directe si indirecte pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), sporirea securitatii energetice, samd. https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

              P.S. mai puneti voi vreo 10 miliarde datorii guveramentale aditionale in carca generatiilor viitoare sa dezvoltati un sistem bazat pe cea mai scumpa forma de energie (infrastructura energetica insa este cam praf, pierderi tehnologice in jur de 25-30%, cablaraia pe stalpii centrelor urbane, etc). Cam asta ar fi stratagema clasei politice romanesti si a administratorilor complexelor energetice de stat (pe unde domneste in continuare nepotismul, mediocratia, smekereala si lipsa bunului simt). Mari „fauritori” ;)

            • @Florix
              S-a inteles! Rămâne cum am stabilit, pana ajungem acolo romania va continua sa facă ce poate, si ce e lasata – export ieftin si import scump.

              Mercin de răspuns, elaborat ca de obicei, dar tema era alta.

        • @dragostin catalin – acel cetățean maghiar vrea ca România să-și pună hidrocentralele proprii la dispoziția Ungariei. Iar dacă loialitatea lui, în calitate de cetățean maghiar, este în mod firesc către interesele Ungariei, scuza ”matale” care e?

          România de astăzi a ajuns un fel de sat fără câini, toate interesele străine se războiesc între ele pe teritoriul românesc. Europa încă este o Europă a națiunilor și fiecare națiune își vede interesele proprii. Numai românii sunt de vânzare pentru oricine plătește.

  8. UE impune impune impune … uniformizare, regenerabile, hidrogen verde șamd.
    În fapt, UE doar susține proiecte în acest scop, ceea ce nu e totuna cu „a impune”.
    Nu încape îndoială că problemele de mediu și încălzirea globală sunt probleme ce trebuie avute în vedere, numai după ce sunt întrebați cercetătorii din mediul academic și profesioniștii industriei energetice, ascultând moderat activiștii de mediu. Dar se pare că Bruxelles-ul este cucerit de aceștia.
    Păi dacă nu încape îndoială, ar trebui mai întâi arătat dacă ceea ce reclama activiștii e diferit de ceea ce afirmă specialiștii din mediul academic. Și unii și alții consideră că „problemele ce trebuie avute în vedere” se datorează arderii combustibililor fosili. Diferența dintre activiști și profesioniștii industriei energetice e că primii sunt radicali, ceilalți reținuți. Idealismul primilor e contracarat de realismul celorlalți, dar fiecare „ingredient” e considerat de UE: necesitatea trecerii spre o nouă paradigmă energetică *, combinată cu greutățile de aplicare a acestei tranziții, care nu poate fi un eveniment punctual, limitat temporal.

    * în istoria umanității un eveniment important a fost trecerea de la stadiul de vânător/culegător la cel de crescător de animale și cultivator de plante. Omul nu s-a mai mulțumit cu ceea ce îi oferea sporadic natura, ci a trecut el însuși la producerea de bunuri necesare traiului.
    În domeniul energetic paradoxul este că tocmai profesioniștii industriei de profil (mai ales cei autoproclamați) sunt ideologii posturii de culegător, în vreme ce ceilalți cer avansarea la stadiul de producător de energie.

    Densitatea energetică superioara a combustibililor fosili e compensată de cantitatea imensă de energie astrală pe care o avem la dispoziție. În definitiv pe Terra soarele nu apune niciodată, vânturile nu se opresc niciodată, mareele se încăpățânează să vină regulat, iar acolo unde nu avem vânt și flux (de exemplu în pusta) există biomasa. Iar neutralitate climatică nu înseamnă renunțarea completă la combustibili fosili. UE a arătat recent că poate accepta excepții motivate de realitate.

    • Hantzy, nu prea inteleg cum de ai devenit atit de „activist”!? Te stiam un ing pragmatic.
      Pilda cu vinatorul, cultivatorul nu-si are sens. Trecerea de la una la alta s-a facut firesc, natural, fara impuneri ideologice.

      Spui În definitiv pe Terra soarele nu apune niciodată, vânturile nu se opresc niciodată, … nu ma asteptam sa ajungi la asemenea „Floskel”.
      Mi-ar fi placut sa treci peste aceste discursuri politice si sa te referi concret la aspectele tehnice, economice.
      De ex. ce suprafata de solare, cite eoliene, ce capacitate de acumulare energie ar fi necesare pt a se asigura nevoia de energie, nu numai electrica, ci in totalitate. Si cit ar costa povestea asta, cine ar plati si cit ar dura!?
      Nu am vazut nicaieri un studiu serios in aceasta privinta. Majoritatea, si de o parte si de alta a baricadei, se limiteaza la „Floskel”, lanseaza jumatati de adevaruri, viseaza la solutii magice fara continut.
      Intre timp populatia lumii creste, nivelul de viata scade.

      • Despre “activism”: nu-l consider o eroare. E ca nervii din vârfurile degetelor, îți spun că e pericol și te obligă să iei durerea in seama. Ca ar fi alarma falsa sau nu, nu poate fi expediat ignorând semnalul respectiv.
        Despre pragmatism: zidarul când își curăță mistria e pragmatic. Dacă se întărește mortarul pe ea, nu-și mai poate face treaba a doua zi. Curățenie înseamnă sa lași locul de munca la aceeași parametri de stare in care l-ai găsit. Atmosfera e locul nostru de munca și nu mai are aceeași parametri ca acum 150 ani. A face curățenie sau măcar a menține parametrii actuali cât mai mult timp nu este “nice to have”, ci “must have”.
        Despre pilda: avem un instrument, cel al subvenționării, care a apărut și el in mod natural. Simultan cu surplusul. Șeful tribului decidea in ce direcție trebuie canalizate eforturile membrilor. De ce sa nu folosim acest instrument sub pretextul ca ar fi motivat ideologic? Ideologie este și refuzul, pana la urma.
        Despre calcule și timp: ii scriam dlui Brăduț Bolos ca pământul e o rudă bolnava care are nevoie de ajutor. Indiferent cât este efortul de mare, ar trebui să-l facem. E o chestie de decenii acest ajutor. A face calcule este deci greoi: ce costuri trebuie avute in vedere? Cele de acum sau cele de peste 50 ani? Ieri costurile de mediu erau complet ignorate, azi abia încep sa fie considerate. UE a impus doar o taxa care ia in considerare efectul tehnologiilor asupra mediului. Dacă va rămâne arderea rentabila, atunci așa sa fie! Chestia se negociază pe piața liberă, așa ca fluctuațiile sunt foarte probabile.
        Apoi, nici eu nu am văzut un studiu serios care sa arate ca arderea in câteva decenii a combustibililor, in care natura a concentrat timp de milioane de ani energie solară, nu ar produce modificări climatice sau ca acestea pot fi ignorate timp de încă 50 ani. Nu e whataboutism ce zic, ci vizez predispoziția celui care a băut alcool timp de 20 de ani și, pentru ca nu simte (încă) nimic, e convins ca mai poate bea încă pe atât. Nici o profilaxie nu-i poate prezenta un calcul care să ii confirme ca se va îmbolnăvi sau nu de ciroza pe 15 Martie 2026 sau mai târziu. Și nici vreo previziune nu se poate face cum ca boala va fi atunci tratabila, mai ales fără a fi căutat antidotul printr-un program guvernamental.

        Cât va costa barilul in 2050? Care va fi necesarul energetic al omenirii atunci? Vom avea destule rezerve atât pentru necesar cât și pentru noi cercetări?

        • Șeful tribului decidea in ce direcție trebuie canalizate eforturile membrilor. De ce sa nu folosim acest instrument sub pretextul ca ar fi motivat ideologic (…)

          Pentru că România își execută din când în când conducătorii, de asta 😀

          În Germania lucrurile stau mult mai grav, ordinea germană e mult mai patologizată. Acolo a fost nevoie de o intervenție americană full-scale și de dezmembrarea țării în 1945, astfel încât restul Europei să-și poată vedea liniștită de treabă.

          Pe măsură ce trece timpul, pare din ce în ce mai evident pentru restul Europei că a permite reunificarea germană a fost o greșeală. În 1990, ar fi fost de neimaginat ca fosta șefă a UTC-ului german să adune emigranți români și să-i trimită să posteze pe forumurile de limbă română. Dar asta este, never say never.

  9. Energia este un serviciu public, aveti perfecta dreptate. Sa incerci sa transformi un serviciu public intr-un produs comercial(de fapt un oligopol public intr-unul privat) nu are cum sa dea vreun rezultat pozitiv iar exemplu Dvs legat de tranzactiile futures e cat se poate de concludent.

  10. „Nu încape îndoială că problemele de mediu și încălzirea globală sunt probleme ce trebuie avute în vedere, numai după ce sunt întrebați cercetătorii din mediul academic […]”

    Sunt de acord cu chestia asta. Cercetătorii ăștia îi caut după h-index, nu? Mă uit la unde publică, la cine îi citează, nu? Că să știu dacă e pierdere de vreme să îi citesc sau nu.

  11. In ultimii 200 de ani, cam de cand cu inventarea motorului cu ardere interna, discutia despre asigurarea energiei necesare dezvoltarii omenirii revine cu periodicitate.
    Odata cu
    1) cresterea nevoii de energie necesare dezvoltarii a 8 miliarde de oameni,
    2) intelegerea faptului ca orice forma de energie introdusa in sistem se degradeaza in cadura
    3) observarea tendintei de incalzire a planetei in legatura cu cresterea absorbtiei atmosferei prin efectul de sera al CO2, metan si vapori de apa
    4) observatia ca sursele de energie primara sunt controlate in prea mare proportie de tari aflate la cheremul unor autocrati lacomi, violenti si impredictibili
    si cel mai important
    6) noua revolutie tehnologica care are in vizor echilibrul energetic planetar prin controlul balantei dintre radiatia solara captata de planeta si radierea inapoi in spatiu al excesului de energie in cadrul unei noi revolutii industriale globale (o suma de inovatii tehnologice care permit producerea energiei din surse regenerabile simultan cu scaderea vitezei de degradare sub forma de caldura – iluminat, transport direct electric, pile de combustie cu hydrogen,…)

    lumea si-a creat ca obiectiv un program de « sustenabilitate » energetica, economica si de dezvoltare cu o viziune care sa-i asigure supravietuirea si dupa secolul in curs.

    Sunt multi care se impotrivesc, din multiple cauze: interese ecomice directe, deficit de intelegere, conflicte politice, comoditate,…Lumea se schimba radical si cu o viteza uluitoare, iar ultimele descoperiri fac Omul atat de puternic in raport cu suportabilitatea planetei, incat Puterea/Energia in afara controlului trebuie urgent ingradita. Din acest motiv, conflictul « energetic » inca se desfasoara azi pe taramul politicii, desi stiinta si-a tras deja concluziile.

  12. Europa a devenit dependenta de curente ecologiste care se opun, intre timp prin mijloace tot mai radicale, oricarei politici energetice sustenabile la preturi accesibile pt toata lumea.
    Europa in naivitateta ei credea ca rusii nu se vor folosi de arma energetica o data pornit conflictul in Ucraina, rusii vor folosi in continuare aceasta „arma energetica” impotriva Europei si sper ca decidentii de la Bruxelles au inteles ca sunt intr-un conflict deschis cu Rusia, pe toate planurile,
    Ar fi paradox si hilar sa porti un razboi deschis cu un inamic si totodata sa cumperi de la el produse necesare, este ca si cum ai vinde inamicului munitia cu care te omoara, cu toate ca , se mai intampla, pe cai ascunse, folosite de indivizi si companii pt care nu exista moralitate, doar profit.
    Europa nu stiu din ce motive era ferm convinsa ca Rusia va furniza energie si dupa inceperea conflictului cu toate ca au fost destui care au avertizat din timp.
    Europa dispune de energie insa foarte scumpa, jubileaza si se bucura toti ecologistii care acum isi vad intrun fel sau altul obiectivele atinse respectiv actioneaza dupa deviza, batem fierul cat este cald.
    Vedem bine cum actiunile ecologistilor devin tot mai militante, organizatia ecologist/terorista „Last generation” fiind tratata in continuare cu manusi de catifea de autoritati chiar daca actiunile provoaca daune de tot felul si perturbeaza activitatile a zeci chiar sute de mii de oameni care isi vad de treba.
    Nu spune nimeni ca n-ar fi bine ca pe langa productia de energie in mod conventional este nevoie si alternative ecologice, deocamdata mixul energetic fiind solutia pe termen scurt si mediu.
    Europa este divizata la maxim pe tema energiei nucleare intre ideologia verde germana si pragmatismul finlandez, doua tari cu viziuni diferite asupra acestei tematici numai ca Germania este motorul economiei europene iar trecerea acestuia pe electrificare totala intr-un timp foarte scurt poate afecta puternic intreaga industrie si economie europeana, economia mare( concernele) avand deja planurile facute, relocarea industriilor in zone in care energia este mai ieftina, fie SUA fie Asia.
    Piata de capital si actionarii nu au timp si nici chef sa astepte pana cand vedeniile ecologiste isi vor face efectul in Europa.
    Poate daca la la Bruxelles am fi avut pe altcineva decat pe madam von der Leyen in fruntea comisiei treburile aratau altfel, acum treburile sunt puse pe roate, Green Dealul incepe sa produca efecte.
    Hidrogenul este viitorul energetic chiar daca acum inca productia este scumpa,
    La facultatea polititechnica din Lausanne s-a facut o descoperire remarcabila astfel incat sa fie posibila productia de hidrogen la nivelul fiecarei gospodarii in parte cu alte cuvinte fiecare sa-si poate produce singur hidrogenul necesar. Procedeul este pe baza de hidrura de metal ZrMn1.5., (prof Andreas Züttel)
    Detalii technice vezi pe net, procedeul este genial cu foarte multe avantaje, depinde acum in ce masura politicul este dispus sa sustina aceste noi technologii care exista.
    In Europa s-a facut si se fac greseli in continuare, se forteaza electrificarea intregii vieti economice insa fara a pune la dispozitie baza energetica necesara, se vede ca stimabilii politicieni nu au invata nimic si nu au inteles ca progresul technologic poate avea loc numai daca exista destula energie ieftina pe piata.

  13. Presa ne spune ca razboiul energetic l-a declansat UE cu liberalizarea pretului si interdictia de import din est. Dar nu ne e clar motivul.

  14. Pentru a crede că în anii 1980 mișcarea ecologistă (din Europa, se subînțelege) era controlată de ruși, prezentați măcar vreo două referințe bibiografice.
    În cazul UE, seamănă mai mult a sinucidere decât a crimă. Sau dacă există circumstanțe de crimă, suspectă e Uniunea Sovietică. Ailaltă.

  15. Buna D-le Pacuraru,
    in sfirsit vad si eu in „media” ca cinva mai tine seama si de legile fizicii si mecanicii. Ma refer aici la pasajul din articol unde analizati % de randament de producere a hidrogenului prin electroliza apei si folosirea lui ca si combustibil.E clar ca e o gargara, poate ceva ar fi rentabila, dar numai prin folosirea energiei solare si eoliene produsa in zone de unde e greu transportabila.(Cind jumatate din Sahara va fi acoperita de panouri voltaice poate atunci!!) A mai spus Dl. Chisalita cu o jumatate de gura – nu inteleg de ce parca se vede o frica a inginerilor de a explica principiile tehnice si calculele matematice in public- referitor la automobilele electrice, ca acum toti vorbesc si fetisizeaza automobilul electric in Romania, dar la 1 milion de masini ce ne
    vom face ca avem 2 hidrocentrale.Se intelege ce a vrut sa spuna.
    Ar fi interesant sa scrieti si despre acest lucru cu calcule simple: un automobil ca sa parcurga 100 km are nevoie de 15-20 KW. Ce se va intimpla cu sistemul nostru cind vor fi 1 milion de automobile in priza la incarcat, sa nu mai vorbesc de mai multe.(1MW=1000KW; 100 autox20KW=2000KW=2MW…1000 auto-20MW..10000 auto-200MW…100000 auto-2000MW. Deja nu ajung cele 2 hidrocentrale.!!!)
    Cred ca ar trebui sa fie ”vorbaretii’ mai sobri si intelectuali si sa puna mina pe carte, hirtie si creion cum se zice. Masura in toate-ar trebui cum se zice. Si la energie-cu de toate cu avantaje si dezavantaje.
    Cu respecte

    • Este greu de facut un calcul pentru hidrogenul ,,verde” pentru ca depinde de utilizarea pe care o va avea dupa ce a fost produs. Daca vreu sa-l injectez in reteaua de gaz pot sa-l produc sa zicem la 30-40 de bari, insa daca vreau sa-l produci pentru a fi folosit in autoturisme trebuie sa-l comprim la 700 bari, iar daca vrei sa-l stochezi pentru a-l folosi in generarea de energie electrica probabil merge si un 300 de bari.
      Per total, un randament de 10-15% MWh/MWh pentru producerea energiei electrice.
      Calculele se pot lua de pe site-ul GE: unde pentru a produce energie electrica folosind H2 100% (am luat un CC 1×1 TG 6F.03 de 135 MW – iti trebuie sa ai produsi in regenerabile 435 MWh/h, 1400 m3 de apa demineralizata – adica tratata pana la minim un 0.5 microS/cm2). Din asta ai un randament electric-electric de 30%, daca mai si comprimi ramai cu un 15% (cu tot cu tratarea apei). (https://www.ge.com/gas-power/future-of-energy/hydrogen-fueled-gas-turbines/hydrogen-calculator).
      In plus solutia este scumpa, nimeni nu stie cat costa cu exactitate cat costa materialele pe care le folosesti pentru a inlocui gazul cu hidrogen. Tot ei ziceau sa investitia sa folosesti hidrogen este cam jumatate din valoarea centralei dar nu pot estima pentru ca nimeni nu a construit o centrala pe hidrogen de la 0, toti ard hidrogenul in instalatiile de testare si se lauda cu asta.
      De fapt e ca la TV-uri care acum vreo 15 ani erau HD ready ca metoda de marketing.

      • Orice transformare energetică este însoțită de pierderi de energie utilă. Fără dubii! Din acest pdv orice soluție intermediară introduce un factor subunitar in ecuația totala și trebuie evitata. Numai ca in acest caz H2 nu e scopul producției de energie electrică, ci soluția de compromis împotriva risipei. Când necesarul se afla sub nivelul de producție – adică mai tot timpul – energia electrică in surplus poate fi înmagazinată in H2. Chiar și cu un randament total de 15% este un câștig față de 0% cât se recuperează acum. Pentru început e destul și atât.
        Apoi îți poți face gânduri căutând soluții pentru a îmbunătăți acest procent. De exemplu, nu mai produci curent trifazat la eoliană sau PV, ci continuu, necesar in electroliza. Un cuplaj automat între doua generatoare montate pe același Ax. Chestie de inginerie. Se îmbunătățește randamentul cu cel puțin 20%. Pentru comprimare poți folosi direct energia mecanica a vântului si mai câștigi alte 15%. Per total de la 15% poți ajunge cu ușurintă la 30 % randament total. Iar dacă mai recuperezi si căldură pentru alte scopuri mai adaugi încă vreo 10% la acest rezultat. De la 0% la 40% e deja un salt apreciabil, zic eu. Iar eu nu sunt așa de deștept sa le știu pe toate cât le pot trece cercetătorilor pe sub bască. Important e sa fie stimulați sa le caute.
        Apoi instalația se poate folosi si pentru recuperarea risipei de la centralele clasice pe cărbune, adică alea care lucrează între 60% și 100% din puterea nominală, cu o variație de maxim 2% pe minut, pierzând astfel peste 50% din energia pe care o produc.
        N-o fi H2 cea mai buna soluție pentru evitarea risipei, dar e una care poate fi implementată relativ repede. Altele mai bune – după cum scria recent și dl Dragostin – sunt cele cu salvarea energiei într-una potențiala de înălțime. Una n-o exclude pe cealaltă, numai ca nu exista o soluție universala, perfecta, ci trebuie căutată cea optima, de la caz la caz.

        • Discutam de un randament de transformare a energiei electrice in energie electrica de 10-15%!!!
          Investesc foarte mult bani sa fac 100% energie electrica ca apoi sa investesc la fel de multi bani ca sa rezulte 15% din ce am bagat! Nu discutam de transformare dintr-o energie in alta, ci despre o stocare pentru aceeasi forma de energie!
          Din punctul meu de vedere ca energetician este o imbecilitate, atata timp cat pot face reglajul sistemului energetic jucandu-ma cu sarcinile centralelor in functiune fara a investi masiv in formele arhaice de energie (soare si vant)!
          Pana la urma companiile si politicienii de azi sunt conduse de economisti, juristi si artisti de aia suntem unde suntem cand cei care conduc nu sunt capabili sa inteleaga principii simple de fizica si chimie de gimnaziu.

          • PiFu, Când exista consum mare, comparabil cu producția de energie, nu va face nimeni H2. Când consumul scade, iar curentul trifazat nu poate fi utilizat și nici acumulat, atunci se pierde. Pierderile ajung la peste 50% din producție. Pentru a reduce aceste pierderi se poate apela la H2. Tot așa cum faceți o donație când aveți un ban in plus. Cu banul ăla nu salvați lumea, dar contează pentru cel care-l primește.
            In rest, de acord cu dumneavoastră.

        • „(…) nu mai produci curent trifazat la eoliană (…) ci continuu, necesar in electroliza (…) de la 0% la 40% e deja un salt apreciabil”

          Astea sunt fantezii energetice fără nicio acoperire în realitate. Un exemplu ușor de înțeles pentru orice persoană de bună credință: bateria de la mașină are 12 V curent continuu, la fel și rețeaua electrică de bord a autoturismului, însă alternatorul produce totuși curent trifazat. Pentru că e singura modalitate eficientă de a transforma energia mecanică de rotație în energie electrică. Chiar dacă ulterior mai e necesar un bloc de 6 diode pentru a redresa tensiunea alternativă trifazată generată de alternator. Acel bloc de 6 diode este încorporat în alternator, de asta tensiunea lui de ieșire este continuă și poate fi conectat direct la baterie.

          În grădină la tine poți să-ți instalezi eoliene cu generatoare de curent continuu, nu te împiedică nimeni, dar pe banii tăi și neconectate la ”grid”. În sistemele energetice naționale, bazate pe tensiune trifazată, generatoarele trifazate sunt absolut singura opțiune pentru eoliene.

          • Motivul pentru care la automobile se folosește alternator este turația de până la 7000 -8000 rpm și care ar uza prea repede Periile colectoare. Eolienele au o turația mult mai mică ceea ce face posibila obținerea de CC. Apoi recitește cu atenție ce am scris! Înainte de a te arunca sa vorbești.

    • am scris pe tema asta … acum doi ani cred … am facut un calcul pt cele 1200 autobuze din Bucuresti care se vor trecute le baterii … cade reteaua electrica daca le „bagam in priza” noaptea cand trebuie sa le alimentam!

      • Ce înseamnă „cade rețeaua”?
        Secțiunea transversala a conductorilor permite o anumită intensitate de curent și aceasta trebuie calculata în functie de puterea sursei. O rețea se poate deci deteriora doar dacă e subdimensionata pentru sarcina electrică a sursei de curent, iar nu a consumatorilor.
        Pentru optimizarea distribuirii se pot utiliza diverse strategii, a.i. diverse părți ale rețelei sa fie alimentate cu puteri diferite la ore diferite, dar dimensionarea fiecăreia este făcută pentru sarcina maximă intenționată pe acel sector.
        Altfel spus, dacă necesarul de energie este mai mare în cele 8-10 ore de încărcare decât poate oferi sursa pentru stațiile de încărcare, atunci dimineața vor fi bateriile incomplet încărcate. Dar rețeaua nu cade.

        • @Hantzy – Ce înseamnă „cade rețeaua”?
          Secțiunea transversala a conductorilor permite (…)

          Când se ard siguranțele sau sar disjunctoarele, oamenii spun ”cade rețeaua”. Cei din domeniul energetic spun că ”declanșează protecția” (rețelei).

          Sistemele de protecție sunt cele care întrerup alimentarea, nu secțiunea transversală insuficientă a conductorilor. ”Strategiile de optimizare” aplicate de consumatori duc deseori la incendii, pentru că familiile cu copii mici or să pună adesea în priză calorifere de 5 kW pe care nu le poate ”duce rețeaua”. Iar după ce sar siguranțele de 20 de ori, or să pună ”un cui calibrat” pe post de siguranță fuzibilă.

          Exact astea sunt consecințele propagandei verzi, copiii ajung să stea în frig în case.

          • Eu nu am scris ca secțiunea transversala a conductorilor ar întrerupe ceva. Eu am scris ca aceasta secțiune este calculata in funcție de sarcina electrică maxima care urmează a fi livrata.
            Pentru a câta oară îmi atribui afirmații pe care nu le-am făcut? Știi ceva? Dacă vrei sa te cerți cu tine însuți o poți face in fata oglinzii, nu trebuie sa vii pe contributors.ro!

            PS in locuințele din România sunt doua tipuri de prize: unele cu împământare, care au cablaj de 16A (tip Schuko) și altele fără împământare (de exemplu Euro), in care nu pot fi introduse in mod normal ștechere de consumatori mari (mașini de spălat, mașini de gătit sau calorifere) și care suporta doar 6 A. Partea proasta e ca si unele si altele sunt conectate la aceeași sursa si doar siguranțele protejează circuitul subdimensionat. Numai ca romanul inventiv a inventat cuiul ăla calibrat și cablul fără ștecher ca să-l poate introduce in priza necorespunzătoare. La stațiile de încărcare nu pot face astfel de șmecherii.

        • @Hantzy – ”diverse părți ale rețelei sa fie alimentate cu puteri diferite la ore diferite”

          Nu înțelegi funcționarea rețelelor energetice. Nu e vina românului inventiv, e vina conducerii ”de partid și de stat” care îl ține pe respectivul român în sărăcie. Iar automobilele electrice nu vor fi încărcate doar la stațiile de încărcare, vor fi încărcate și acasă, odată ce ele există și trebuie încărcate.

          În căminele studențești de pe vremea lui Ceaușescu existau niște reșouri artizanale, cu o spirală de nichelină îngropată într-un bloc de BCA, într-un șanț scobit manual. Se foloseau și pentru încălzit și pentru gătit în cameră. Așa a fost inventat ”cuiul calibrat”, pentru siguranțele de la capătul palierului. Dacă n-ar fi fost frig în camere, n-ar fi avut nimeni nevoie de acele reșouri artizanale.

          Toate ideile înălțătoare ale politicienilor germani, pe care le promovezi tu pe-aici, la asta duc: la sărăcie și frig în locuințele din România.

          • Sărăcie și frig aduc combustibilii fosili. Dacă europenii ar fi investit mai din timp în regenerabile, azi am fi fost mai departe și, foarte probabil, mai puțin dependenți de livrările de petrol și gaze din Rusia sau OM.
            Student pe vremea lui Ceaușescu am fost și eu. Și am scobit și eu BCA sa fac reșou artizanal. Siguranța mea nu a sărit niciodată. Tabloul general era încuiat, așa că am avut una suplimentară în cameră: automată, ceea ce nu era prea obișnuit la acea vreme.

            Ce anume nu înțeleg? Ai mai făcut afirmația asta în diferite comentarii, dar când ți-am cerut explicit să clarifici, s-a așternut tăcerea. Așa va fi și acum.

            • @Hantzy – ”Ce anume nu înțeleg?”

              Funcționarea unei rețele electrice trifazate. Nu poți alimenta cu puteri diferite diverse părți ale rețelei, la ore diferite. Există un singur transformator trifazat care alimentează toată clădirea, indiferent câte circuite separate sunt instalate în clădire.

              În secundarul acelui transformator, consumul e determinat de consumatorii conectați, nu de furnizor. Iar dispeceratul energetic injectează în sistemul energetic național oricâtă energie e nevoie, astfel încât să mențină tensiunea din secundar în parametri. Sigur că în realitate sunt mai multe transformatoare și mai multe linii electrice pe lanțul de la producător la consumator, dar sistemul energetic național e unul singur.

              Prin urmare, în condiții de aprovizionare deficitară, consumatorii vor continua să absoarbă oricâtă energie electrică se poate extrage din secundarul transformatorului trifazat, după eliminarea sistemelor de protecție. Lucrurile astea s-au petrecut deja pe vremea lui Ceaușescu, tensiunea scădea uneori sub 200 V, iar frecvența rețelei ajungea în unele cazuri sub 48 Hz.

            • Amesteci lucrurile și rețelele cu clădirile. Îmi sunt cunoscute amănuntele respective, precum și protocolul ENTSO-E pentru menținerea parametrilor de rețea. Dar ele tot nu explica cum “cade rețeaua” încărcând mașini electrice. Dacă acestea sunt concepute pentru a fi încărcate monofazat la 230 V, atunci cu siguranță puterea lor nu depășește 3,7 kW. Și oricâte ar fi încărcate simultan, scenariul cel mai rău tot nu conduce la întreruperea alimentării. Rezerva momentană dacă e prea mică sau anulată complet, atunci se împarte sarcina pe majoritatea consumatorilor și rezultă intr-o viteza mai mică de încărcare, dar nu sar siguranțele. In definitiv Curentul scade, nu creste, iar energia totala absorbită nu o depășește nicicum pe cea maxima disponibilă.

        • @Hantzy – long story short: în firida din scara blocului sunt niște siguranțe fuzibile de 100 de amperi, câte una pe fiecare fază. În acea scară de bloc poți să pui în priză câte mașini electrice și câte calorifere electrice vrei tu, dar la un moment dat siguranțele acelea se ard. Așa funcționează în practică rețeaua, indiferent câte povești înșiri tu pe-aici, în necunoștință de cauză.

            • @Hantzy – dacă înlocuiești siguranțele respectivele cu unele supradimensionate, rămâne fără energie electrică un grup de 15-20 de blocuri. Nici atunci nu cade rețeaua? 😀

            • Dacă și parcă stau intr-o barcă.
              Nu știi cum funcționează siguranțele.

            • @Hantzy – oamenii spun ”a căzut rețeaua” atunci când un bloc sau un grup de blocuri nu mai este alimentat cu energie electrică.

              În principiu, la orice clădire se poate folosi formularea asta, când alimentarea cu energie electrică s-a oprit din cauze exterioare acelei clădiri, dar în practică se folosește numai la clădirile mari. Obsesia de a avea ultimul cuvânt n-o să te ducă nicăieri, rețeaua electrică națională nu funcționează ca o baterie de 9V. Asta e imaginea ta asupra rețelei și e greșită.

              Bateria de 9V dispune de o cantitate de energie limitată la propriul volum. În SEN se generează permanent energie, de asta sistemele de protecție fac să ”cadă rețeaua” oriunde apare un consum excedentar. Iar dacă la acel nivel sistemele de protecție sunt scoase din funcțiune, va ”cădea rețeaua” datorită sistemelor de protecție de pe nivelul imediat superior.

              În paragraful ăsta ai demonstrat că tu vezi rețeaua ca pe o baterie de 9V:

              Hantzy 22/11/2022 At 17:07

              „(… )scenariul cel mai rău tot nu conduce la întreruperea alimentării. Rezerva momentană dacă e prea mică sau anulată complet, atunci se împarte sarcina pe majoritatea consumatorilor și rezultă intr-o viteza mai mică de încărcare, dar nu sar siguranțele”

              Numai bateriile mici se comportă așa, din cauza propriei rezistențe interne. Deja la o baterie normală de mașină de 12V se ard frecvent siguranțele, în caz de consum excedentar, iar în SEN cu-atât mai mult.

    • D-le Inginer,
      concluzia corecta a calculelor dvs. asupra situatiei energetice de azi din Ro este alta: pentru intrarea Ro in lumea civilizata este nevoie de mai multa energie si nu, asa cum gresit concluzionati, ca dezvoltarea tarii trebuie stopata pentru ca acum nu exista suficienta energie.
      In legatura cu hidrogenul pe post de combustibil va asigur ca eficienta producerii de energie libera prin electroliza apei (sau din celule de combustie cu metan) este superioara producerii de energie libera prin arderea combustibililor fosilii. De asta lumea vrea eliminarea ultimilor din circuitul economic. Asta este abordarea inginereasca predominanta de azi.

      • Thumb up!
        Germania a făcut deja un calcul pentru parcul auto intern. Dacă toate autoturismele private cu motoare cu ardere internă ar fi schimbate pentru bibiuri electrice necesarul de energie electrică ar creste doar cu o șesime (16%). Diferența poate fi ușor acoperită prin creșterea ponderii de regenerabile, simultan cu tranziția spre e-mobility.
        Problema însă o reprezintă, pentru multă vreme încă, stațiile de încărcare prea puține.

    • „Cred ca ar trebui sa fie ”vorbaretii’ mai sobri si intelectuali si sa puna mina pe carte, hirtie si creion cum se zice. ”
      ___
      Domnule inginer, exact asa ati spus si in urma cu 10 ani despre pretul energiei eoliene si solare – sa mai asteptam pana sa ieftineste si dupa aia mai stam de vorba, etc. Intre timp am subventionat din greu agricultura (ne-a crescut valoarea ptrimoniilor pe hartie in paralel cu cresterea pretului la terenuri arabile) dar avem una dinte cele mai slabe infrastructuri de transport si una dintre cele mai invechite infrastructuri energetice din Europa (pierderi tehnologice in jur de 25% etc). Importam insa componente din China, panouri fotovolaice, invertoare, fabrici de baterii si toate alea. In 10-20 ani, pretul hidrogenului verde (produs din energie eoliana, solara, etc) va ajunge 1€/litru, iar noi ramanem tot asa (cu fandoseala) fara expertiza, fara componente, fara infrastructura, fara nimic. Sa traiasca bine „ai nostrii” si geniile carpatine (adica nepotismul si mediocratia complexelor energetice de stat, clasa politica si baietii ei destepti, etc)

    • Poate ca ar trebui sa faceți calculele pentru energie in kWh. Puterea instalată nu oferă informații și pentru durata de încărcare. Mai exact spus, nu toate vehiculele trebuie încărcate simultan. Sa vedem:
      un automobil electric, de exemplu Hyundai Kona are o baterie de 64 kWh și un consum de 15 kWh la 100 km. Rezulta ca poate parcurge cu un “plin” peste 400 km. In medie astfel de autoturisme parcurg cam 27 km pe zi, adică plinul ajunge pentru doua saptamâni, ceea ce înseamnă 336 ore. La încărcare petrece 6 ore. Asta înseamnă 1,8% din timp.
      Eu zic ca rămâne suficient pentru ca 1 milion de mașini sa se încarce in acest răstimp.

      • Hantzy,
        De la munca am un VW ID3. Incarcarea dvs. e pur teoretica pot sa va spun ca autonomia iarna este la jumatate din autonomia de vara. Din 400 km avem un 20% (80 km) in care te anunta sa te duci la incarcat si un 10% (40 km) in care trebuie sa te opresti sa incarci. Incarcarea optima este de 80%, deci inca 80 km minus. Disponibili ai vara vreo 240 km iar iarna 120 km. Testat si verificat personal.
        Iarna am aprox. 30 kWh/100 iar media este undeva la 20 kWh/100 km.
        In concluzie, mult marketing si o mare teapa asta cu masinile electrice, sunt superbe ca masina de PROXIMITATE, un mall, un supermarket, prin oras si adiacent. Tehnologia este departe de a putea inlocui motoarele termice dpdv al autonomiei. Bucuresti-Constanta doar daca vrei sa traiesti experiente extreme!
        Bucuresti – Oradea vara in 2 zile pentru ca trebuie sa te opresti pentru incarcare cate 1 h pentru super-charge la fiecare 200 km.

        • Eu am luat datele de pe site-ul ADAC, după probele făcute de ei, nu după cele date de constructor. VW id3 pro are o baterie cu 58 kwh netto și 335 km autonomie, dar e printre cele mai de la coadă.
          Dar sa zicem 7 zile între două încărcări. 2000 MW x 168 ore ÷ sqrt (3) = 194.200.000 kwh. Asta ajunge pentru încărcarea a peste 3 milioane de VW id3. Cu hârtie și creion.

          Pentru distanțe mari există avion și tren. Ambele sunt preferabile oricărui autovehicul: mai rapide, fără stresul de la volan, fără ambuteiaje, fără să-ți iasă căruța în drum, fără griji, cu internet și snacks și chiar mai ieftine în multe cazuri. Sau autoturism închiriat. Pentru 2 sau 3 astfel de deplasări într-un an nu merită achiziționarea unui vehicul cu autonomie mare.
          În Germania se merge pe regula următoare:
          Distanțe de până la 200 km dus-intors cu autoturismul, Până la 600 km cu trenul, iar peste cu avionul. Cu autoturismul până și de la gara / aeroport.

          • Deci 3 milioane de masini electrice! Oau, care stau 4 ore la incarcat in loc de 10 minute la benzinarie.
            1. cata suprafata iti trebuie sa le incarci?
            2. reteaua de distributie de jt este gandita pentru un consum de energie electrica, Introducerea statiilor de incarcare implica dublarea consumului pentru fiecare utilizator in jt, deci reconductorarea totala a retelei de distributie jt, mt si it, ceea ce se poate intinde pe decenii!
            Faceti calcului doar dpdv al costului terenului pentru orice oras ce ar insemna in loc de benzinarie care are 8 pompe si incarca in 5 min un rezervor sa o inlocuiesti cu o mega parcare cu statii de incarcare.
            Masinia insa e ok din toate punctele de vedere, mai putin autonomia si faptul ca iarna o incarc la 3 zile!

            • Puteti reface calculul separand spatiul public de cel privat? 😉
              …la acordul fin, puteti adauga suprafata visternelor de aprovizionare a benzinariilor si cea a conductelor/vapoarelor/rafinariilor care produc/transporta combustibilul? Si poate treceti la m3 in loc de m2?

            • Se pot face baterii standardizate, ușor de schimbat cu totul. Sa le schimbi ca pe navetele de bere: le dai pe alea goale și Primești pline. Indiferent ca e Becks sau Heineken. Ar dura tot cam cât durează un plin de carburant. Însă nu cred ca asta va fi viitorul mobilității.

            • @Hantzy – bateriile acelea au câteva sute de kilograme, se pot schimba doar cu motostivuitorul. Iar contactele lor electrice trebuie să fie totuși asigurate cu șuruburi.

            • @hantzy
              Sistemul respectiv era vehiculat de Renault prin anii 2010, inainte de Zoe, daca nu ma insel. Undeva a dat cu minus sau s-a dovedit prea dificil de implementat. Pana la urma nici măcar încărcătoarele USB nu sunt complet standardizate inca.
              E o idee oricum.

            • Nu trebuie să existe o singură baterie. Mult mai probabil ar fi seturi de baterii de câte 15 kWh sau 30 kWh. La o densitate energetică masică de cca 6 kg/kWh, ele ar cântări 90 sau 180 kg. E chiar mai bine așa, schimbate fiind doar entitățile complet goale.
              Un sistem automat, asa cum există deja în depozitele producătorilor auto, ar putea schimba automat bateriile folosind un depozit subteran. În caz că se dorește fixarea cu șuruburi, acestea pot fi înșurubate în circa 3-4 secunde cu un sistem automat fixat pe un braț robotic (kuka, stäubli, fanuc).
              Densitatea energetică volumica a bateriilor e chiar mai mica decât a combustibililor, deci depozitele subterane nu ar fi cu mult mai voluminoase decât cisternele actuale.

              PS. Teoretic se pot obține densități energetice de 2,6 kg/kWh, adică înjumătățirea celei actuale. De asemenea universitatea din München estimează că timpii de încărcare a bateriilor vor putea fi reduși la câteva minute. Câteva cercetări recente sustin această afirmație. Lumea se mișcă.
              https://www.ingenieur.de/technik/fachbereiche/verkehr/forschenden-gelingt-wichtiger-schritt-auf-dem-weg-zur-super-batterie/

  16. Un articol interesant despre situatia actuala in priviinta trenurilor cu hidrogen:
    https://clubferoviar.ro/dispute-in-germania-in-jurul-trenurilor-cu-hidrogen/
    https://www.hydrogeninsight.com/transport/will-no-longer-be-considered-hydrogen-trains-up-to-80-more-expensive-than-electric-options-german-state-finds/2-1-1338438
    „Prezentarea a arătat costul total de proprietate (TCO) pe o perioadă de 30 de ani pe două dintre „subrețele”. Pe linia Westfrankenbahn, TCO al unei operațiuni alimentate cu hidrogen ar fi de 849 de milioane de euro (833 de milioane de dolari), comparativ cu 506 de milioane de euro pentru un hibrid cu baterie și 588 de milioane de euro pentru trenurile electrice convenționale. Iar pe Nagoldtalbahn, diferențele de cost au fost și mai mari, hidrogenul venind la 476 de milioane de euro, comparativ cu 262 de milioane de euro pentru hibridul cu baterii – cu 81% mai puțin. Autorii raportului – analistul de transport TTK din Karlsruhe, consultantul austriac Komobile și „alți parteneri” – au recomandat ca cele trei dintre cele șase subrețele să înlocuiască locomotivele diesel cu hidruri de baterie; și că celelalte trei ar trebui să utilizeze trenuri electrice convenționale, deși, în fiecare caz, diferența de cost între hibridul cu baterie și liniile electrice aeriene se spunea a fi „mică” sau „foarte mică”.
    Chiar daca H2 ar fi donat gratuit de producatorii care il genereaza in pauzele de furnizare in retea, costurile de transport si infrastructura de alimentare sunt inca prea mari. Probabil vor mai scadea o parte din ele dar costurile materiale pt. echipamentele si imobilele necesare raman cam tot acolo+inflatie si ceva fluctuatii pe commodities.
    Stau si ma intreb la ce i-a trebuit romaniei sa se angajeze in achizitia de trenuri pe H2 prin PNRR? Tichie de margaritar, nu alta.

    Nu spun ca sunt o solutie proasta ci doar ca nu oriunde merge orice varianta si ca trebuie avute in vedere costurile totale pe durata de exploatare inainte de a te arunca inainte. In orice investitie, politica si activismul, de ambele parti, nu-si au locul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro