marți, mai 17, 2022

Ce mai face Antropocenul? Nu prea bine…

Despre Antropocen am scris de mai multe ori, începând din 2016 până în vara 2021.[1] O propunere lansată în 2000 de un chimist și un limnolog a găsit imediat suporteri printre eco-activiști și eco-alarmiști, cei mai mulți fără nicio pregătire în domeniul geologiei istorice, paleontologiei ori stratigrafiei. Ideea era să fie modificată scara stratigrafică a timpului geologic prin introducerea forțată a unei subdiviziuni, numite Antropocen, care să marcheze efectele negative (nu și pe cele pozitive!) ale impactului umanității asupra geologiei și climei terestre. Și, pentru că nu există o scară climatică prea generoasă – clima nu cunoaște decât două stări: glaciații și interglaciații -, introducerea Antropocenului nu putea să aibă loc decât pe scara geologică a timpului.

Substratul pur propagandistic al propunerii era vizibil probabil și de pe Lună, nu doar de pe Pământ – să fie blamată umanitatea pentru revoluția industrială, cea care a creat un progres economic și social fără precedent în istoria ultimilor 10.000 de ani. De ce blamare? Pentru că acea revoluție a fost inițiată și întreținută de inventarea și folosirea energiilor fosile și a motoarelor cu ardere internă, care folosesc acele energii. Cu alte cuvinte, aproape tot ce s-a întâmplat remarcabil în ultimii 200 ani – invenții numite electricitate, beton,  mase plastice, îngrășăminte sintetice, medicamente, activități nucleare etc. – toate acestea ar semnifica agresiunea umană asupra stratelor geologice și climei. Sugestia, exprimată printre rânduri, este interzicerea folosirii combustiilor fosili și nucleari ca primă măsură de oprire a poluării mediului cu gaze cu efect de seră, produse radioactive, reziduuri plastice ș.a.

Geologii au rezistat cu brio asalturilor eco-activiștilor și în 2018 au respins cererea de introducere a Antropocenului pe scara geologică internațională a timpului (GTS) ca o nouă serie/epocă. Oficial, noi nu trăim în Antropocen, cum ar vrea unii, ci în stagiul/vârsta Meghalayan a seriei/epocii Holocene (Fig. 1).

Figură 1. Noile sub-diviziuni ale seriei/epocii Holocen (Meghalayan, Northgrippian și Greenlandian) care au fost aprobate oficial în luna iulie 2018. (Sursa)

Motivațiile respingerii oficiale a cererii au fost detaliate în articolul meu din 2018.

Deși introducerea Antropocenului pe scara timpului geologic părea o cauză pierdută, speranța eco-activiștilor moare ultima și presiunile mediatice (și de altă natură) asupra oficialităților geologice care controlează conținutul acestei scări geologice nu s-au oprit în 2018.

Urmarea acestor presiuni a fost o propunere de compromis, care ar salva integritatea științifică a scării geologice internaționale și ar da o oarecare satisfacție susținătorilor Antropocenului.

Pe 15 noiembrie 2021, un grup de 12 experți ai International Union of Geological Sciences (IUGS) au publicat în EpisodesJournal of International Geoscience, revista oficială a IUGS, următoarea declarație:

A practical solution: the Anthropocene is a geological event, not a formal epoch

[Unul din cei 12 experți este profesorul de paleoclimatologie William F. Ruddiman, University of Virginia, ale cărui lucrări le folosesc în cursul meu de Climate Change, Torn Between Myth and Fact și pe care l-am prezentat cititorilor Contributors în mai multe articole, de exemplu Schimbările climatice și rolul lor în apariția și dezvoltarea civilizației umane. Implicații pentru un viitor probabil (2020) sau O ipoteză fascinantă: Încălzirea globală antropogenă a început cu 7.000 ani în urmă, stopând o nouă glaciație! Se va schimba paradigma climatică actuală? (2017). Profesorul Ruddiman a acceptat recent să public o ilustrație grafică de-a sa în ultima mea carte]

Ideea compromisului este prezentată în această formă:

Antropocenul nu a fost încă definit într-un mod care să fie funcțional atât pentru comunitatea geologică internațională, cât și pentru domeniile mai largi ale științelor sociale și de mediu. Definirea formală a Antropocenului ca serie cronostratigrafică și epocă geocronologică având o dată de început precisă la nivel global ar reduce drastic utilitatea Antropocenului în toate disciplinele. În schimb, propunem ca Antropocenul să fie definit ca un eveniment geologic [s.m.], facilitând astfel o definiție geologică solidă legată de un cadru științific mai util și mai congruent cu numeroasele discipline care se ocupă de interacțiunile dintre om și mediu.

Cu alte cuvinte, definiția actuală a Antropocenului nu conține o dată de naștere precisă și bine documentată. Chiar și fanii care l-au propus oscilează între mai multe date posibile (din punctul lor de vedere), undeva între 11.700 î.e.n. și 1964 e.n.:

a) Răspândirea agriculturii și despăduririlor;

b) Schimburile de specii între Lumea Veche și Lumea Nouă, generate de expedițiile lui Columb și descoperirea celor două Americi;

c) Revoluția Industrială, cu începere din jurul anului 1800;

d) Mijlocul secolului al XX-lea, o dată cu „Marea Accelerație”, vizibilă în creșterea populației,  industrializării și consumului de minerale și energie.

În geologie însă, datarea exactă a secvențelor temporale este o prioritate absolută. Încercările de a defini vârsta influenței umane asupra planetei în același mod în care geologii au definit Meghalayan-ul sunt problematice, conform lui Philip L. Gibbard, Secretarul General al International Commission on Stratigraphy și primul autor al declarației din noiembrie 2021. Influențele umane asupra planetei au început la date diferite, de exemplu, în China acum 5.000 ani, pe când în America de Nord în jurul anului 1.700. Profesorul Ruddiman a avansat chiar și o dată de acum 7.000 de ani, când defrișările și arderile pădurilor seculare ar fi produs suficiente gaze cu efect de seră pentru a stopa o mini-glaciație incipientă.[2]

Geologii urmăresc să definească o limită temporală unică, aceeași pretutindeni pe întreaga suprafața a Pământului. Pentru aceasta este necesar să existe un eveniment global: o schimbare biologică, ori o schimbare în mediul fizic terestru, precum geochimia rocilor și apelor. De asemenea, chiar dacă evenimentul este global, trebuie marcată și locația stratotipului, în principal pentru comparări și corelări ulterioare ale acelui eveniment în alte părți.

După cum au subliniat și autorii declarației amintite mai sus, dificultățile principale în stabilirea formală a Antropocenul ca o serie/epocă în scara geologică a timpului (GTS) sunt legate de cerințele pentru formalizarea acesteia. Este necesară existența unei limite bazale unice, numită oficial GSSP (global boundary stratotype section and point), iar colocvial, „golden spike”.

O limită GSSP reprezintă locația unui punct de referință convenit la nivel internațional într-o secțiune stratigrafică prin care se definește limita inferioară a unei secvențe pe scara timpului geologic. Din punct de vedere conceptual, limita GSSP delimitează depozitele de roci care reprezintă același punct în timp la nivel global (Fig. 2).

Fig. 2. Două limite GSSP, marcate cu „golden spike” (stânga) Perioada Ediacaran (635 – 542 Ma î.e.n.), limită localizată în Enorama Creek, Flinders Ranges, South Australia;  (dreapta) Stadiul/Vârsta Wordian, Permianul mediu (267 – 264 Ma î.e.n.) limită localizată în Parcul Național Munții Guadalupe, Texas, SUA. Lista completă a tuturor limitelor GSSP și a locațiilor „golden spike”, aprobate oficial de International Commission on Stratigraphy, poate fi accesată aici.  

Întrebările legitime care se pun în legătură cu Antropocenul este când a început și unde este localizată limita sa temporală inferioară pentru a fi marcată cu un „golden spike”? Fanii Antropocenului au făcut până acum 6 propuneri de limite GSSP, începând cu 11.700 ani în urmă (debutul actualei epoci Holocene) și terminând cu anul 1964, când s-a înregistrat un maxim al carbonului radioactiv produs de testele nucleare. Cu alte cuvinte, ei nu cunosc cu precizie unde și când anume a început Antropocenul, dar asta nu-i deranjează. Pentru ei nu contează rigorile științifice ale geologiei, ei vor cu orice preț să vadă Antropocenul introdus pe scara timpului, și nu ca un stadiu/vârstă, ci direct ca o unitate mai mare, de tip serie/epocă, eventual înlocuind actuala epocă Holocen.

Evident, este o cerere mai mult decât surprinzătoare…

Compromisul propus de cei 12 experți sugerează ca Antropocenul să nu fie introdus pe scara internațională a timpului geologic, ci să fie menționat undeva prin cărțile de geologie ca fiind un eveniment cu consecințe geologice și climatice.

Un exemplu clasic de astfel de eveniment este impactul produs de asteroidul care s-a prăbușit în Golful Mexic acum circa 66 milioane de ani. Consecințele acelui eveniment au fost multiple – geologice, climatice, biologice. Ultima extincție în masă este doar una din acele consecințe. Se cunoaște cu precizie locația (vedeți hărțile aici) și cu aproximație timpul producerii evenimentului. Dar nimeni nu a cerut oficialităților geologice internaționale ca, măcar în amintirea celor 75% din toate speciile devenite extincte după impact, sau pentru a comemora nișa biologică produsă de extincție, care a servit la apariția noastră, a mamiferelor, să fie creată o subdiviziune stratigrafică dedicată asteroidului și marcată cu un „golden spike”.

Un alt eveniment geologic semnificativ a fost Marea Oxidare, care a avut loc în urmă cu aproximativ 2,4 – 2,1 miliarde de ani și care demonstrează că oamenii nu sunt primele organisme care au contribuit la o transformare globală a Pământului. Înainte de Marea Oxidare, Pământul avea o atmosferă slab reducătoare în care oxidarea era ca și inexistentă. Dar după ce cianobacteriile au început să genereze oxigen ca produs rezidual al fotosintezei, nivelul oxigenului din atmosferă a crescut rapid și a schimbat radical cursul dezvoltării planetare, inclusiv evoluția vieții pluricelulare și colonizarea uscatului, după dezvoltarea unui strat de ozon. Pe scurt, cianobacteriile au avut un impact mult mai mare asupra planetei decât omul sau orice altă creatură.

Dar dacă activitățile antropogene din ultimul secol sunt considerate așa de importante încât merită a fi imortalizate în scara stratigrafică, atunci și perioada Siderian (2,5 – 2,3 miliarde ani în urmă) din era Paleoproterozoic ar trebuie redenumită perioada Cyanobacterian. Pentru că nici un organism nu a avut un mai mare efect asupra litosferei, hidrosferei ori atmosferei terestre decât cyanobacteriile. Oricare va fi fiind efectul final al activităților umane, el va păli sigur în comparație cu cel al viețuitoarelor din perioada Siderian.

 În ciuda bazei sale solide în stratigrafie, evenimentul Marii Oxidări nu este utilizat ca parte a GTS, dar este recunoscut ca o fază transformatoare majoră a sistemului terestru.

Un eveniment major a fost și Marea Biodiversificare a speciilor din Ordovician. Conform paleontologilor, a avut loc, fără îndoială, cea mai importantă și susținută creștere a biodiversității marine din istoria Pământului. Pe parcursul unui interval scurt de timp de 25 Ma, s-a produs o „explozie” a diversității la nivel de ordin, familie, gen și specie. Evenimentul Ordovician mai este recunoscut și pentru invazia continentală a plantelor terestre care au transformat sistemul terestru și datele stratigrafice în perioada imediat următoare, Devonian.[3]

Aceste exemple (și altele, precum explozia Cambriană sau extincțiile în masă) evidențiază faptul că evenimentele geologice nu sunt niște puncte oarecare în timp: ele sunt întâmplări semnificative, cu caracter eterogen în timp și în întreg spațiul terestru. Nici unul din aceste evenimente nu este inclus pe scara timpului geologic. Iar Antropocenul poate fi considerat un astfel de eveniment.

Compromisul propus de oficialii de la International Commission on Stratigraphy este o înfrângere dureroasă pentru entuziaștii fani ai Antropocenului, care s-au străduit ani de zile să-și atingă scopul introducerii termenului respectiv undeva pe GTS. Pentru a le mai îndulci amărăciunea, oficialii geologi au oferit o consolare:

Recunoașterea unui eveniment Antropocen este doar primul pas în definirea unei abordări interdisciplinare și multidisciplinare care va facilita cercetarea în anii următori, permițând viitorilor cercetători să dezvolte o înțelegere despre modul în care o serie de procese la scară multiplă și diferențiate din punct de vedere social și temporal  se articulează, se compun sau diferă în transformarea sistemului terestru.

What’s in a name?

Știm cu toții cum a încercat Julieta să-l oprească pe Romeo în a-și schimba numele pentru a se putea căsători cu ea: Un nume cei?  Un trandafir, oricum îi spui, exală-același scump parfum!

Situația evenimentului Antropocen este, totuși, puțin diferită și „exală un parfum” care impune renunțarea la sufixul –cen (de la kainós = nou, în limba greacă). Acest sufix este folosit de convenția stratigrafică actuală pentru a numi epocile din Cenozoic: Paleocen, Eocen, Oligocen, Miocen, Pliocen, Pleistocen și Holocen. Evenimentele geologice pe care le-am descris mai sus nu și-au însușit niciodată sufixele intervalelor temporale în care s-au produs: –ic de la Cretacic, –an de la Ordovician, ori –oic de la Paleoproterozoic. Același lucru trebuie să se întâmple și cu evenimentul Antropocen, care, cu denumirea actuală, ar parazita nepermis epocile legitime din Cenozoic.

Nefiind o perioadă a Cenozoicului, fanii evenimentului Antropocen vor  trebuie să vină cu un alt sufix. De exemplu: Antropolis (de la polis– oraș), Antroallagi (de la allagí anthrópou – schimbare umană), Antroporofos (de la anthropóforos- om grijuliu) ori altceva asemănător.

După părerea mea, afirmația că există o eră antropocenă este pur politică. Ea are scopul de a promova ideea că oamenii au un efect la fel de mare asupra evoluției planetei ca și fenomenele geologice din trecut, ceea ce este total greșit.

Concluzii

Folosirea actuală a termenului „Antropocen” este neproductivă și vicleană pentru că ascunde o gamă largă de semnificații științifice contradictorii care au provocat deja confuzie în rândul cercetătorilor și a publicului larg cu care ei interacționează. Această situație este puțin probabil să se schimbe dacă nu se propune și acceptă o definiție mai precisă și mai utilă. În acest context aș menționa că, orbiți de patima eco-propagandistică, unii presupuși specialiști au super-plusat, cerând ca Antropocenul să fie introdus pe scara geologică a timpului nu ca epocă sau perioadă, ci, mult mai grandios, ca eră geologică, precum Paleozoicul, Mezozoicul sau Cenozoicul: Welcome to the Fabulous Anthropocene Era!

Perioadele geologice, spre deosebire de intervalele arheologice sau istorice (epoca pietrei, a bronzului, perioada sclavagistă etc.), au începuturi și sfârșituri bine definite. Antropocenul s-ar califica mai bine într-una din aceste două discipline de studiu decât în geologie.

Promovarea actuală a termenului „Antropocen” este, de fapt, un atac la adresa științei: el rezultă din convingerea că oricine poate avea un cuvânt de spus în științe pe care nu le-a studiat și (acesta este cel mai important și periculos aspect) are dreptul de a dicta acelor științe modificări pentru a le face să corespundă ideilor, ideologiei sau intereselor sale.

Acceptarea denumirii de „eveniment” în loc de serie/epocă este o soluție de compromis rezonabilă care ar eluda furcile caudine ale definirii precise a limitei GSPP și a locației unui „golden spike”. Iar „degradarea” de la eră (!) la eveniment geologic, neînscris pe scara internațională a timpului, nu face decât să alinieze Antropocenul (al cărui nume trebuie schimbat) cu ale evenimente, toate mult mai importante pentru evoluția geologică și climatică a planetei Pământ.

Concluziile articolului meu din 2018 sunt valabile și astăzi:

Antropocenul ca Vârsta Omului – o perioadă de timp limitată în care planeta este supt oameni, iară nu oamenii supt planetă –, reprezintă, în opinia mea, o sugestivă ilustrare a unui fenomen pe care l-am numit Mitul Turnului Babel  – Mândria de a fi stăpânii Naturii.

Rasa umană se caracterizează printr-un ego nemărginit, confident și independent. Aspirația către un statut asemenea lui Dumnezeu, către lauda de sine și gloria personală, exemplifică ideea greacă de hybris – o mândrie nemăsurată, o supra-apreciere a forțelor proprii în confruntarea cu destinul și o dorință de a domina. Acest mit – Noi suntem stăpânii naturii și constructorii Turnului Babel – mobilizează de asemenea ideea utopiilor climatice și abilitatea noastră de a imagini lucrări de geo-inginerie în beneficiul omenirii.

Poate că o denumire ca „Alarmocen” ar fi mult mai potrivită…


[1] Crânganu, C., 2016, Trăim deja în Antropocen, între sustenabilitate și colaps. Ce va urma?

         Idem, 2018, O decizie semnificativă: Nu trăim în Antropocen (Epoca omului), ci în Meghalayan!

        Idem, 2020, Welcome to the Fabulous Anthropocene Era! (O glumă de vară)

Cranganu, C., 2021, A Significant Decision: We do not Live in the Anthropocene but in the Meghalayan, in Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, p. 106 -110.

  Idem, 2021, Welcome to the Fabulous Anthropocene Era! in Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, p. 111 -114.

[2] Crânganu, C., 2017, O ipoteză fascinantă: Încălzirea globală antropogenă a început cu 7.000 ani în urmă, stopând o nouă glaciație! Se va schimba paradigma climatică actuală?

[3] Servais, T., et al., 2009, Understanding the Great Ordovician Biodiversification Event (GOBE): Influences of paleogeography, paleoclimate, or paleoecology? GSA Today, v. 19, no. 4/5, doi: 10.1130/GSATG37A.1

Distribuie acest articol

77 COMENTARII

  1. A-si pleda pt denumirea de dolarocen, eurocen si mai noi kryptocen , banii fiind deocamdata cei care transforma tot, omul si natura.
    Fara inventia acestui mijloc de comunicare si schimb lumea ar fi aratat altfel, cum ? doar fantezia ne poate duce catre acele „lumi”.
    Schimbarile climatice puse pe seama activitatilor umane sunt urmarea unor investitii monetare, teoria clasica a capitalismului spund ca cei care detin capitalul il investesc in mijloace de productie si munca umana pt obtinerea unor produse identice care ulterior vandute acopera costurile si genereaza profitul s.a.m.d.
    Aceasta forma a capitalismului clasic este conform Shoshanei Zuboff in urma impactului neo-liberalismului si evenimentului 11.09.2011 pe cale sa fie inlocuit de capitalismul de supraveghere.
    „Shoshana Zuboff (born 18 November 1951)[2] is an American author, Harvard professor, social psychologist, philosopher, and scholar.
    Zuboff is the author of the books In the Age of the Smart Machine: The Future of Work and Power and The Support Economy: Why Corporations Are Failing Individuals and the Next Episode of Capitalism, co-authored with James Maxmin. The Age of Surveillance Capitalism: The Fight for a Human Future at the New Frontier of Power”
    Ca sa revenim la oile noastre, antropocenul este mai mult sau mai putin ” o inventie” a celor care au alte scopuri, nicidecum comune cu aspiratiile firesti ale omului si care atenteaza intr-o forma sau alta persoana fiecaruia.
    „The Internet is the first thing that humanity has built that humanity doesn’t understand, the largest experiment in anarchy that we have ever had”
    Eric Schmidt

    • 1. Termenul Cryptocen este potrivit cred. Revolutia criptomonedelor deja schimba lumea. De exemplu Shiba Inu care prin manifest clarifica independenta totala de orice control
      2. Sunt convins ca abordari gen Shiba Inu sunt EXACT pe linia identificata si propovaduita de Milton Friedman cu micsorarea la minimum a statului. Exemplul lui favorit este un simplu creion. Materialele pentru creion sunt din diverse parti ale lumii si partile interesate colaboreaza in mod natural prin comert
      3. Cresterea exponentiala a folosirii criptomonedelor va face in timp ca banii (fiat currencies) sa fie treptat inlocuiti in ciuda interventiilor statale prin taxe, ca statul doar asta stie foarte bine; sa ia taxe.
      4. De exemplu cu protejarea sanatatii populatiei de ctre state suntem lamuriti in ultimii doi ani – din America pana in Europa si Rusia si pretudindeni pe glob.
      5. Nu este vorba de anarhie cred, ci de descentralizare. Si un manunchi de fibre de nylon este mai rezlilient la rupere la fel ca si … papornitele. ;)
      6. In Romania ne amintim foarte bine de preferintele celor care vroiau sa se ramana la o Romanie „nealterata” de stiinta si tehnologie si unde au dus toate astea.
      7. Termenul de cryptocen este cred decuplat de geologie sau in cel mai bun caz „loosely coupled”.
      8. Cat priveste „oile noastre” cred ca optica este a) oi clonate pe modelul Dolly b) Oaia AI din Miorita cu capabilitati detectie primejdii (threats) si cu built-in voice, s-ar putea spune un POC reusit! :))

      Un An Nou Fericit!

    • „Dolarocen” este bine spus, indiferent de moneda. Adevarul este ca nu le pasa. Miliardarii lumii si-au dublat averile in pandemie. La fel si „ONG-urile” pentru clima.

      • Nu toti miliardarii si-au dublat veniturile in perioada pandemiei. De ex. investitorii in sectorul tursimului au pierdut.

    • Amice ! Totusi se mai face gramatica limbii romane in scolile din Romania ? Asa cum incepi mata postarea – cu a-si in loc de as !! Zau daca mai cred !!

    • @alin
      Spre deosebire de autorii insirati (teoriticieni, politologi,gazetari,etc) miliardarii lumii isi castiga painea prin creativitate, multa munca si perseverenta, contribuie la cresterea pib-ului national si global, inovare, creaza locuri noi de munca si bunastare. In locul lui Elon Musk de exemplu, nu vindeam active (actiuni Tesla) ci imprumutam in baza lor in scopul finantarii altor proiecte vizionare. Caci in realitate, noile companii inovatoare sunt motorul cresterii productivitatii si al economiei, politologii si gazetarii joaca si ei un rol in societatea civila… mai putin insa acei populisti care incearca sa se profileze prin polarizare cu interpretari acide. https://www.barrons.com/articles/teslas-musk-taxes-credit-51640014077

  2. Oare asa sa fie ? Oare Antropocenul este chiar atit de scenaritic denumit de catre unii ? Oare locul lui sau denumirea de Antropocen are o influenta ,de vreun anume fel, asupra lucrurilor ce deja s-au intimplat ? Cum bine stim, nu exista o formula miraculoasa de determinare a unei date exacte (nimic nu este matematic explicat ) la datarile periodelor ,ce sustin o anume imagine descriptiva si nu neaparat exacta ca si perioada existentialista ? Aproximarile sunt evidente .Nu putem zice decit ca ,acest asa numit Antropocen ,exista inca chiar daca de-a lungul istoriei omenirii lucrurile nu pot fi cunoscute cu exactitate . Viitorul ne va arata(celor care vor trai la vremea respectiva) , daca omenirea are sansa de a exista un numar suficient de ani si daca informatia poate fi pastrata suficient de mult spre a se putea face o comparatie , influenta avuta,de catre modelul de dezvoltare uman ,asupra planetei Terra .In rest , doar putem admira interesul umanitatii asupra a ceea ce omenirea a schimbat in bine sau rau (ramane de vazut ) planeta .

  3. O atitudine asupra umanitatii de parca progresul tehnologic e Dumnezeul suprem la care trebuie sa ne inchinam toti!
    Ca sa fac o paralela, e ca si cand am lauda faptul ca s-au inventat meniurile Big Mac, dar am insista sa continuam sa aruncam paharele de plastic, paiele si tacamurile de unica folosinta pe strada, in numele progresului, doar pentru ca instituirea unui sistem de colectare si reciclare a deseurilor (cosuri de gunoi, masini, centre de reciclare) costa si ne impiedica sa maximizam progresul tehnologic/cresterea nivelului de trai.
    Sa folosim progresul tehnologic si pentru a face „curatenie” dupa noi, asta incluzand neutralizarea poluarii cu gaze de sera, reducerea si stoparea poluarii solului si apelor, oprirea scaderii biodiversitatii,

    • Ca sa fac o paralela
      mai bine faci un triunghi, sau o curba.
      Stai jos, nu ai inteles nimic, ai nota 2. Sa vii cu tata tuns.

      • Nu stiu, sa rad sau sa plang citindu-ti conmentariul. Tu chiar nu stii expresia ” a face o paralela”, sau doar faci pe neinteligentul?

    • Stopati dezinsectiile si deratizarile pentru protejarea biodiversitatii!
      Daca gandacii, mustele si sobolanii nu mai exita darwinismul nu exista!
      Luati in serios indemnul sa nu aruncati plastice peste tot. SI mai ales urmati zicala „Vino mama sa ma vezi cum lucrez la spatii verzi”!
      Cincinalul in patru ani si jumatate! :))

      • Probabil ca la fel ca desteptului cu paralela de mai sus, trebuie sa-ti fac niste desene cu animalele pe care omul le-a impins la disparitie, cu habitatele distruse, cu defrisarile aberante.
        Te cred ca ti se pare degradant sa te duci cu plasticul la cosul de gunoi, un bazat ca tine ii da drumul pe jos. Cineva (nu tu) se va ocupa, in cele din urma de problema, tu optimizeaza-ti timpul, conserva-ti slanina de pe abdomen. Noi culmi de civilizatie umana au fost atinse cand te-ai nascut!

        • „desene cu animalele pe care omul le-a impins la disparitie”
          Da, da, da! De mic eram admiratorul lui Habarnam (Dunno pe engleza).
          https://archive.org/details/TheAdventuresOfDunnoAndHisFriends-English-NikolaiNosov/page/n61/mode/2up
          Si al cimpanzoaicei Judy si a leului chior Clarence!
          Si al lui Iurie Darie!

          „defrisarile aberante.”
          Sunteti anti-austrieci???

          „conserva-ti slanina de pe abdomen”.
          Evident ca da, pentru ca ma tem de inflatie inclusiv la produse alimentare.

          „degradant sa te duci cu plasticul la cosul de gunoi”
          Nu. de loc. Sugerati ca ar fi mai bine sa bem de la cismea sau sa venim cu sticle goale de acasa, spalate in cada apartmentului ca pe vremea lui Pingelica?

          Un An Nou Fericit!

  4. Femei te ridica, femeia te coboara, se spunea pe vremuri. Acum presa te ridica, presa te coboara. Pare extrem de picant pt presa sa auda un termen nou, cu semnificatii „adinci”, mai ales ca mai nimeni nu le intelege si deci creaza aura unei stiinte.
    E suficient sa-l vedem pe Trump. Tare ma fost criticat privind virusul. Vedeam in presa, nu stu in alt eparti, dar in presa germana era o mare satissfactie cind se spune 100000 de morti in USA, atitia infectati… iata rezultatele politicii trump.
    Acum s-a ajuns la peste 500000 de noi infectati pe zi, se vorbeste de pina la un milion de morti, dar Biden e nevinovat, el a facut totul…
    Asa se scrie istoria, depinde cine o scrie..

    • la noi omul n-a avut putere sa schimbe nici climatul social:
      nici macar un eveniment catastrofic precum revolutia din 89 n-a schimbat mare lucru;
      dar o iarna grea de altadata a avut puterea sa schimbe un guvern:
      batranii isi mai amintesc ca a fost candva inaintea erei noastre, demult, in 2012 A.D.

      • Chiar si acum suntem influentati de zicale precum „mamaliga nu explodeaza”.
        Cred ca optica este gresita si chiar denigratoare.
        Cred ca Romania este un taram natural de „stress testing”, nu pentru banci ci pentru culturile din proximitate si cele cu congruente lingvistice.
        Un An Nou Fericit!
        P.S. Astept cu interes interpretari bazate pe Bernoulli! :)

        • tocmai ce m-am luptat cu configurarea unor retele wireless de apartament, dar Bernoulli nu mi-a fost de mare ajutor :))
          routerele functioneaza cu frecvente de 2,4 si 5 GHz; cu cat frecventa e mai mare, cu atat viteza de transfer in Mbps e mai mare; in banda de 2,4GHz viteza e cam scazuta, dar se conserva cat de cat pe o distanta de vreo 10m; pentru o viteza de transfer satisfacatoare, trebuie sa folosesti banda de 5GHz, dar puterea semnalului se injumatateste la cativa pasi;
          comparativ, o radiatie infrarosie de circa 1micron=1000nm (lumina vizibila are lambda=380…700nm si f=790…430 THz), care chipurile nu mai poate fi absorbita de aerul obisnuit, ci numai de gazele cu efect de sera, are o frecventa f=c/lambda =(299.702,5×10^3)m/s / (1/10^6)m =299.702,5×10^9Hz =cca.300.000GHz, deci de vreo 60.000ori mai mare decat unda radio de 5GHz de la routerul meu;
          oare tot codoiul sa fie responsabil si de efectul de sera care imi absoarbe 50% din puterea semnalului radio pe o distanta de doar cativa pasi ?
          si avand in vedere ca puterea semnalului se injumatateste pe o lungime de 10m prin cresterea dublarea frecventei de la 2,4 la 5 GHz, daca routerul meu ar functiona in banda de 60.000GHz, cam pe ce lungime ar mai putea sa radieze semnalul ?

            • is accesibile, dar se pare ca tot nu rezolva problema obstacolelor, razei de acoperire si implicit stabilitatea semnalului; pe baza reviewurilor cochetez mai degraba cu compromisul pe baza de amplificatoare mesh WIFI5 triband 300+2×867 Mbps; un sistem mesh cu 3module costa cam cat 3xWIFI6, dar tripleaza aria de acoperire;

            • mesh-ul merge brici, la 50-75% din ce am pe fibra :)
              important e sa asezi corect modulele: cel intermediar trebuie sa fie mai apropiat de modulul primar decat de receptor (sa fie in raza 5GHZ a modului primar, eventual chiar in aceeasi camera); cu 3module schema optima este in triunghi cu doua module amplasate central, nu in linie: un modul final plasat chiar langa receptor e inutil (receptorul primeste acelasi semnal direct de la modulul intermediar); ideal e ca receptorul sa fie simultan in raza 5GHZ a doua module, la max.5m de fiecare, chiar daca ambele module sunt amplasate in alta camera (am 75% in bucatarie, unde nu am nici un modul, in schimb am doua module in camera alaturata);
              frecventa de 2,4GHz ar putea lipsi, dar e utila pentru zone de utilizare temporara (balcon, parcare)

              de fapt, ramasese sa urez La multi ani domnului Profesor si tuturor celor care il citesc;

  5. Bateriile nu vor salva Europa

    Viitorul energetic al Europei înseamnă doar electricitate solară și eoliană.

    Dar ce se întâmplă când soarele nu strălucește, iar vântul nu bate?

    Bateriile!

    În 2021, Europa a consumat 7,5 GWh/minut și a avut 10,2 GWh stocați în baterii, suficienți pentru un consum de 1 min 21 s.

    În 2030, se estimează că numărul bateriilor va crește de 10 ori; energia stocată în baterii va asigura consumul pentru 11 min 45 s.

    După aceea, Europa va avea nevoie de un backup 100%, asigurat în principal de energii fosile, plus hidro și nucleară (cât va mai rămânea în funcțiune).

    Detalii,

    The growth and growth of the global energy storage market

    • Reactorul de fuziune va rezolva definitiv problema energiei electrice, probabil dupa 2050. Pana atunci nu se poate sa traim fara combustili fosili.

    • Ma indoiesc ca viitorul energetic am Europei este doar solar si eolian. Cine zice Asta? Asa cum ma indoiesc ca energia stocata in baterii in 2030 va fi doar de zece ori mai mare decat azi. Dar n-am nici un calcul sa va contrazic.
      Ma gandesc doar ca acum zece ani absolut toata industria auto il lua pe Musk peste picior si ziceau ca numarul total al vehiculelor electrice nu va depasi numarul „tree- hugger”ilor. La mijlocul anilor 90, Ontario a inceput eliminarea completa a carbunelui din mix-ul energiei generate si distribuite. Toata lumea a inceput sa vibreze si sa strige ca blackouts o sa fie starea normala zilnica. Cred ca Ontario e in primele cinci economii prima fiind California. Dupa cincisprezece ani, carbunele a fost eliminat complet si economia Ontario-ului a continuat sa creasca fara nici un blackout.
      Nu mai cred in predictii in ceea ce priveste energia … My point.
      BTW, conform predictiilor din anii 70 astazi trebuia sa mergem la munca cu calul pentru ca nu mai trebuia sa avem petrol.

    • Productia de baterii este una dintre cele poluante si nocive industrii incepand cu exploatarea, productia si reciclarea acestora. Peste tot scrie, nu aruncarti baterii in gunoiul casnic, sunt colectate in locuri anume gen boxe din supermarketuri, nemaivorbind de cele industriale ( bateriile din masini si alte utilizari).
      Daca acest produs este intrat de toxic si nociv de ce nu ne rezumam la folosirea acestora doar acolo unde technic nu exista alta posibilitati ? in schimb se trece la utilizarea masiva a acestora.
      Mobilitatea electrica va crea multe probleme, mai putin sub aspectul resurselor ca Litiu si Cobalt, sunt distrugerile ecologice urmare a exploatarii acestor minerale, exploatari care se afla de regula in tari sarace, cu legislatie permisiva, coruptie si instabilitate.
      In Serbia s-a renuntat sub presiunea masiva a opiniei publice la exploatarea de litiu, concernul Rio Tinto neputand sa treaca la treaba, probabil va fi nevoie in continuare de multe spagi si alte „unguente” astfel incat la urma urmei guvernul sarb sa cedeze.
      Va puteti inchipui undeva in Europa occidentala exploatari masive de Litiu ? Europa occidentala fiind insa pe loc de frunte in dorinta electrificarii totale, interzicerea motoarelor cu ardere interna fiind hotarata chiar daca acestea (modelele noi si altele care s-ar putea imbuntati) sunt mai eficiente, din toate punctele de vedere
      Da, o doresc pt exportul technologiilor si mai putin pt apararea mediului chiar daca automobilul electric la prima vedere nu emana noxe, folosirea acestuia distruge insa altundeva mediul.
      Se poate argumenta astfel si pt fier, cupru si altele, da este adevarat insa n-ar fi mai inteligent sa fie gasite alte solutii mai ecologice si viabile din toate punctele de vedere ? unele chiar exista insa nu sunt luate in seama, nedorite politic.

      • Un reportaj recent publicat (30 dec. 2021) chiar de The New York Times trage un serios semnal de alarmă despre distrugerile ecologice și perturbările socio-economice ale unei mari exploatări de nichel:

        Race to the future
        Can a Tiny Territory in the South Pacific Power Tesla’s Ambitions?

        O frază-cheie din reportaj ar trebui să dea fiori de gheață eco-activiștilor:

        În timp ce consumatorii sunt atrași de vehiculele electrice pentru reputația lor „curată”, procesul de extragere a ingredientelor esențiale, cum ar fi nichelul, este murdar, distructiv și adesea periculos din punct de vedere politic.

        Iar fotografiile de la fața locului sunt înfricoșătoare.

        • Evident, mineritul se numara printre activitatile economice cu impact negativ asupra mediului, spre deosebire de petrol sau de carbune insa, nickelul si alte metale sunt reciclabile.

          • Good luck la reciclat nickelul in curte. Si alte metale. Vorbesc de scara industriala. Nu iese fum fara foc…. tiganii care recicleaza cuprul o stiu, o stiu si eu cand vad fumul gros si negru.

  6. TIME MAGAZINE, 30 decembrie 2021

    Did We Just Blow Our Last, Best Chance to Tackle Climate Change?

    Răspunsul este (aproape) DA.

    2020 și 2021 ar fi trebuit să fie ani de referință pentru planetă, dar liderii politici nu și-au respectat promisiunile.

    Potrivit articolului menționat mai sus, lupta pentru menținerea încălzirii globale sub 1,5°C este practic pierdută – dar guvernele trebuie să continue să cheltuiască bani.

    Cred că articolul ar fi trebuit să poarte un titlu mai potrivit cu realitatea:

    Am irosit ultima și cea mai bună șansă de distrugere a economiilor prin cheltuirea a trilioane de dolari pentru o problemă exagerată?

    Răspuns: Sper că da.

    • Suntem baterii, dar de un alt nivel si pentru o aparatura spirituala. Baietii vor sa ne transforme in bateriile lor personale, strict fizice.

  7. Stiti ce-i Nostim?
    Ca energia electrica se va DUBLA efectiv, pana in Primavara, si nu va mai da niciodata inapoi, la fel ca gazele, iar toata lumea vrea sa-si cumpere masini ELECTRICE si sa se incalzeaza si sa produca ELECTRICITATE mai ales cu gazele importate din RUSIA lui Putin!

    …ca nimeni nu are nimic de comentat” la chestiune, arata nivelul intelectual al zombilicior.
    (aia din germania … isi vor inchide in plina CRIZA toate, dar TOATE, centralele nucleare!

  8. Hai ca suntei prea generos!
    P fi fost luna cadourilor dar sa nu facem exces de generozitate !!
    Ati scris „suporteri printre eco-activiști și eco-alarmiști, cei mai mulți fără nicio pregătire în domeniul geologiei istorice, paleontologiei ori stratigrafiei„. Pregatire on domeniu?
    Fara minime informatii ce tin de cultura generala!!!

  9. 2022 – Semne „bune” anul are

    Pentru început, La Mulți Ani cititorilor și comentatorilor de pe Contributors!

    Apoi, aș semnala o tendință a cărei nocivitate n-ar trebui să lase indiferent pe nimeni.

    Profitând de măsurile autoritariste ale guvernelor lumii de a decreta lockdown-uri și alte îngrădiri ale drepturilor cetățenești pe motiv de Covid, au apărut voci susținând că este momentul ca și „criza” climatică să fie imediat rezolvată prin același soi de măsuri.

    Pe 6 decembrie 2021, prestigioasa revistă American Political Science Review, editată de Cambridge University Press, a publicat online articolul Political Legitimacy, Authoritarianism, and Climate Change, semnat de Ross Mittiga – profesor asistent, Instituto de Ciencia Política, Pontificia Universidad Católica de Chile, Chile.

    Chiar cititind numai rezumatul articolului, se poate ușor desprinde ideea pe care am enunțat-o mai sus:

    Este puterea autoritară legitimă vreodată? … În timp ce, în condiții normale, menținerea democrației și a drepturilor este, de obicei, compatibilă cu garantarea siguranței, în situații de urgență, pot apărea și apar adesea conflicte între aceste două aspecte ale legitimității.

    Un exemplu notabil în acest sens este pandemia COVID-19, în timpul căreia limitările severe ale liberei circulații și asocieri au devenit tehnici legitime de guvernare. Schimbarea climei reprezintă o amenințare și mai gravă la adresa siguranței publice. În consecință, … legitimitatea poate necesita o abordare la fel de autoritară.

    În cuprinsul articolului, autorul lucrării face apel la un „ecologism autoritar” pentru a face față unei presupuse „urgențe” climatice:

    În cele din urmă, este o întrebare empirică dacă guvernarea autoritară este mai capabilă să obțină rezultatele de mediu dorite și, dacă da, de ce și în ce măsură? Cu toate acestea, este de netăgăduit faptul că aproape toate statele democratice bogate nu au reușit să răspundă în mod adecvat la criza climatică. În schimb, diverse regimuri autoritare mai puțin bogate au reușit să pună în aplicare politici climatice stricte…

    Fără să îmi arog competențe în filosofia sau teoria politică, nu pot să nu constat că poziția exprimată de de profesorul chilean mă neliniștește. Pentru că, așa cum am citit eu, articolul susține în mod explicit că trebuie să punem acțiunile climatice mai presus de democrație și să adoptăm o guvernare autoritară dacă democrațiile nu acționează „corect” în privința schimbării climei.

    De la lockdown-uri pandemice la lockdown-uri climatice…

    • murphy a avut dreptate : inteligenta terrei este o constanta. creste exponential insa numarul trogloditilor nascuti cu burta lipita de spinare si mintea n colturi. principiul vaselor comunicante ii va raspindi uniform. ce va fi vom vedea, sa nu subestimam coolii cu nadragii n vine, smartphonul la cingatoare si piercingul din virful limbii. la multi ani cu sanatate!

    • Semne bune intradevar anul are, s-a „strecurat” un document in presa de la UE in care energia atomica si gazul sunt considerate surse de energie verde, sa vedeti ce iures va porni.
      Sa le fi venit mintea la cap birocratilor de la Bruxelles ca fara ele cel putin pt cateva decenii de acum inainte nu se poate asigura necesarul de energie tot mai mare.
      Din punct de vedere politic putem spune 1 -0 pt Franta care a preluat de astazi conducerea UE pt urmatoarele 6 luni si tot 1 -0 pt Rusia, fara gazul de la ei va fi imposibila implementarea obiectivelor climatice ale uniunii.
      Probabil vor fi tot felul de restrictii si impuneri insa „cedarea” UE este un semnal care arata cat de politizat este acest subiect extrem de sensibil pt vietile noastre.
      Cei mai vehementi oponenti ai acestui demers sunt nemtii care astazi au inchis 3 centrale atomoelectrice si vor fi nevoiti sa porneasca Nordstream 2 care o tin blocata din motive politice/birocratice.
      Intr-o asemnea garnitura de politicieni care astazi spun una iar maine altceva cum ne-am putea increde, o demisie la cel mai inalt nivel ar fi un gest necesar.

      • Nemtii sunt in general oameni raționali (exceptând vreo 12 ani din ultimul secol) dar decizia lor de a închide centrale nucleare încă utilizabile este undeva între prostie și nebunie. Sau amandoua. Mai surprinzător este că nemtii sunt oameni foarte calculați cu fiecare marcă (pardon euro, deși e acelasi lucru) cheltuit. Acum vor importă energie nucleară din Franța și gaz din Russland la preturi mai ridicate. În același timp vor consuma mai mult cărbune, energie care a omorât si omoara lent mai mulți oameni decât cea atomică. Wahnsinn.

        • Germania s-a schimbat in ultimii 15 – 20 de ani profund , aparent la suprafata treburile par a fi in regula, daca insa traiesti in tara respectiva si observi antent la ce se intampla iti dai seama alunecarea pronuntata catre stanga cu tendinte catre stanga extrema iar „valorile nemtesti” sunt tot mai diluate sub impactul acestor politici.

      • Generarea de energie pe gaze si energie nucleara ar fi considerata „verde-de-tranzitie”, prin definitie insa nu sunt pe deplin verzi, au insa emisii sub media industriei si nu blocheaza alte active pe deplin verzi /regenerabile. In acest context, pentru a fi considerate investitii eligible /sustenabile, noile centrale nucleare si pe gaz trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

        – Spre ex, investitiile in centrale nucleare trebuie sa evidentieze o solutie de depozitare finala in siguranta a deseurilor radioactive (cam greu de indeplinit) si nu in ultimul rand, evidenta ca nu blocheaza alte active nepoluante /regenerabile, cum r fi cazul centralei de la Cernavoda – AICI

        – Investitiile in centrale pe gaz natural, la randul lor, pot fi considerate sustenabile „de-tranzitie” daca produc emisii sub 270 g echivalent carbon /kWh (cogenerare sau stocare partiala de carbon) cu planuri de trecere la un nivel si mai scazut de emisii de carbon (sub 279 g /kWh) pana la sfarsitul anului 2035 (spre exemplu prin conversie pe hidrogen sau prin instensificarea stocarii carbonului).

        • Chiar daca exista restrictii, se vor gasi posibilitati pt construirea lor, la urma urmei depinde de fiecare tara in parte cum reuseste sa.si asigure necesarul de energie.
          Chiar daca investitiile nu vor fi eligibile din motivele sus mentionate, o data energia nuclerara si gazul spoite verde se vor gasi investori care vor fi dispusi sa investesca, ex. China care oricum doreste sa-si maresca investitiile in Europa , pt ei eligibilitatea nefiind relevanta.
          Ei lucreaza de mult la centrale nucleare de capacitati mici pe baza de toriu si doresc ca pana in 2030 acestea sa devina functionale, exportabile.

    • Nu trebuia multă imaginație ca vedem venind aceleași măsuri însă pentru combaterea încălzirii globale.

      Ce mă interesează pe mine însă este cum vor fi justificate lockdowns ca măsuri eficiente în lupta împotriva rasismului.

      • E simplu. Se vor acora „privilege points” ca un soi de moneda curenta. Daca suferi de exemplu de „white privilege”, vei sta in casa cand se termina punctele. Nu e greu deloc.

        • Inca cum o casa, mai ales de alb, polueaza, si sigur le da albilor idei sa revina la patriarhat, e mai bine un 1 pe 2 pe 2, sau facut biscuiti. Cu colorant verde bio, nu din paduri desigur ca le distrugem ci din vedem noi ce, iese papa buna pentru faceless obedient masses/individuals.

    • La ce s-au gandit stimabili de la UE, la taxonomia/clasificarea activitatilor compatibile cu mediul/clima.
      La inceput se va aplica marilor concerene si ulterior clasificarea activitatilor sa fie coborata pana la gospodaria individuala, cu alte cuvinte, vrei credit sau alte ajutoare trebuie sa-ti justifici activitatea in snesul cerintelor ecologice, la revedere afumatoria de carnat !!
      Alt monstru birocratic care va „usura” activitatile celor care doresc sa faca ceva pe cont propriu pana la investitii grele de prim rang. Vreau sa vad si eu criteriile care vor fi aplicate pt construirea unei autostrazi, la primul „carabus” probabil constructia va putea fi sistata deca cineva ca este necesar, depide de partea cui este.

  10. 2022 – Semne bune anul are

    UC Berkeley Central Sierra Snow Lab
    January 1 at 9:12 AM·

    One last inch fell over the last 24 hours (prior to 4pm yesterday). The record for our snowiest December on record at the lab is now 214″ (544 cm).

    După o perioadă secetoasă, California va avea un surplus de apă multașteptat.

    Un strat de zăpadă de peste 5,4 metri este un semn bun.

    Ce surpriză, însă, că anunțul oficial despre recordul absolut al grosimii stratului de zăpadă nu dă vina pe încălzirea globală, aia care…

  11. Cine/ce produce incendiile caselor din SUA?

    …We quantify the number of homes threatened, suppression costs, and ignition sources for 1.6 million wildfires in the United States (U.S.; 1992–2015). Human-caused wildfires accounted for 97% of the residential homes threatened (within 1 km of a wildfire). This study illustrates how the wildland-urban interface (WUI), which accounts for only a small portion of U.S. land area (10%), acts as a major source of fires, almost exclusively human-started.

    Deci, să recapitulăm:

    – 97% din cele 1,6 milioane incendii americane care au ars case în perioada 1992-2015 sunt provocate de oameni.

    – 3% din cel 1,6 milioane incendii americane care au ars case în perioada 1992-2015 au o cauză non-antropogenă, probabil schimbarea climei.

    Eu știam și am scris ceva despre procentul ăsta „magic” – 97% – dar parcă era vorba despre altceva…

    Detalii,

    In the Line of Fire: Consequences of Human-Ignited Wildfires to Homes in the U.S. (1992–2015)

  12. Bateriile nu vor salva Europa (II)

    În 2021, Europa a consumat 7,5 GWh/minut și a avut 10,2 GWh stocați în baterii, suficienți pentru un consum de 1 min 21 s.

    În 2030, se estimează că numărul bateriilor va crește de 10 ori; energia stocată în baterii va asigura consumul pentru 11 min 45 s.

    Studiu de caz: Germania

    În fiecare an, sunt în medie 122 ore / 7.320 minute constantly below threshold (CBT), adică perioade consecutive cu low-wind power (LPW) – putere scăzută a vântului.

    La fiecare 10 ani, sunt în medie 188 ore / 11.280 minute CBT.

    Păi, dacă bateriile anului 2030 vor asigura alectricitate doar pentru 11 min 45 s, cum va rezolva Germania cererea de electricitate pentru miile de minute cu putere scăzută a vântului? Importuri din Franța, din Rusia, sau redeschiderea termocentralelor pe cărbuni?…

    Detalii,

    Frequency and duration of low-wind-power events in Germany

  13. Un articol care este cred semnificativ.
    https://www.msn.com/en-gb/news/world/eu-must-be-joking-germany-in-furious-tirade-as-macron-s-greenwashing-plans-approved/ar-AASnmQG?ocid=winp2octtaskbar
    UE este inca preocupata in principal de forme (taxonomii de exemplu) in loc de fond si de solutii practice pentru cetatenii UE. Deh, … daca nu au auzit de Maiorescu, Caragiale si Lovinescu. ;)

    Am avut acum mai mult de 10 ani o experienta memorabila dar neplacuta cu mediul academic din UK.
    La Cambridge, la una din cele mai prestigioase universitati.
    Am dat examenul de IELTS pentru nivelul academic.
    Am platit vreo 30 lire ca sa parchez in apropierea universitatii si din comoditate si pentru ca examenul dura foarte multe ore si stiam ca o sa imi fie foame si mai aveam inca o ora de condus pe drumuri sinuoase si inguste parca facute cu ostilitate fata de conducatorii auto.

    Salile erau neincazite cu toate ca era noiembrie. Dupa numele de candidati auzite, cam 30% erau din China, cam 40% din Germania restul din alte tari.
    Supraveghetorul (invigilator) avea abordari parca copiate din The Wall al lui Pink Floyd.
    (Acum rog cititorii sa nu se lanseze in comparatii cu copiatul la examene din Romania si solutiile lui Funeriu, camere TV etc care erau o joaca de copii in comparatie cu atitudinea si cerbicia supraveghetorului).
    Dar ce m-a deranjat a fost subiectul probei scrise – cat de bune sunt tehnologiile verzi.
    Am scris conform regulililor (numar de cuvinte, sectiuni, vocabular divers, si in limitele mele … caligrafie) si speram sa demontez cu argumente practice si statistice si evident de fizica valabile atunci la fel ca si acum „wishful thinking” din mediul academic .
    Am fost depunctat serios, nu am facut recurs (appeal), dar nu au indraznit sa „ma pice”.
    Consoarta si prietenii m-au mustrat pentru atitudinea mea, chiar au catalogat-o drept copilareasca, iresponsabila, etc, dar tot am castigat „meciul” si cu ei si mai ales cu mediul academic preocupat de ideologii si „virtue signalling” si de prea multe ori in permanenta cautare de noi subiecte false si chiar ridicole.

  14. Președintele Klaus Iohannis a decis să înființeze un grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”
    iacata, elita (din care face parte si acel profesoras imbecil si profitor de provincie uns de securisti presedinte) / politrucimea (ca sa nu zic porcimea), se aliniaza trendului!

  15. Pompele de căldură vs. boilerele cu hidrogen

    Un studiu recent publicat de BEUC (The European Consumer Organisation) dă o lovitură puternică ideii de folosire a hidrogenului ca sursă de energie non-emițătoare de gaze cu efect de seră în perioada 2025 – 2040.

    Studiul – „Goodbye gas: why your next boiler should be a heat pump” – a analizat costul încălzirii celor mai tipice două locuințe (casă/apartament) din Italia, Republica Cehă, Polonia și Spania cu pompe electrice de căldură, pompe de căldură hibride electric/hidrogen și boilere cu hidrogen în perioada 2025-2040.

    Rezultatul? Pompele de căldură electrice au apărut ca fiind cea mai ieftină opțiune de încălzire ecologică în toate cele patru țări în ceea ce privește „costul total de proprietate”.

    De exemplu, în cazul Cehiei, costul energiei pentru încălzirea unie locuințe cu o singură familie sunt estimate după cum urmează:

    – 1.758 € cu pompă electrică de căldură
    – 1.990 € cu un sistem hibrid (pompă de căldură + hidrogen)
    – 4.289 €cu boiler pe bază de hidrogen.

    Costurile totale pentru proprietarii unor boilere pe bază de hidrogen este cu 65-80% mai mare în perioada menționată în cele patru țări studiate.

  16. Ce mai face „încălzirea globală”?

    Citind reportajul Drivers Stranded Overnight as Snowstorm Shuts Part of I-95 in Virginia, publicat de The New York Times astăzi, am căutat cu febrilitate printre cele 1500 cuvinte o sintagmă-cheie: încălzirea globală. Nimic, zero menționări, deși fenomenul nu este chiar singular și amenință să se repete în alte regiuni ale SUA, cu consecințe dintre cele mai nefaste.

    Ca și în anii precendenți, publicații alarmiste, gen The New York Times, CNN etc., se feresc ca dracul de tămîie să aducă în discuție subiectul lor preferat. Cu alte cuvinte, folosind o tehnică manipulatorie de cea mai scăzută calitate, cititorii sunt alarmați de pericolele încălzirii globale numai vara, când apar incendii, inundații sau secete. În restul timpului, se trece sub tăcere faptul că o climă are cicluri de încălzire și răcire, mai lungi sau mai scurte, cu o variabilitate care scapă modelărilor obișnuite sau unui wishful thinking apocaliptic.

    • M-ar fi interesat opinia ziariștilor despre situația în care toate vehiculele blocate zeci de ore în ger pe autostradă ar fi fost electrice, așa cum îndeamnă președintele Biden ca parte a planului său Net Zero.

      Este bine cunoscut că bateriile vehiculelor electrice suferă scăderi severe de performanță în condiții de îngheț și, de aceea, vehiculele electrice sunt mai susceptibile decât cele pe benzină să cedeze complet în condiții meteo severe. Chiar dacă nu îngheață, o baterie de vehicul electric nu conține nici pe departe atât de multă energie cât un rezervor de benzină, astfel încât marja de siguranță este mult mai mică pentru persoanele blocate în ger care folosesc energia disponibilă în vehiculul lor electric pentru a se încălzi.

      • A se vedea https://www.youtube.com/watch?v=iQcf964yZK4
        Se pare ca in pofida avertizarilor meteorologice au insistat sa aduca masinile inainte de cresterea taxelor in Rusia.

        Dar discutia este despre perceptia unora ca vremea, temperatura ar trebui sa fie o quasi-constante.
        Pariez ca nu au auzit in viata lor de circuite PID cu cei trei factori pentru proportional, integral si derivativ., cum se face tuning la asemenea sisteme si in ce situatii se folosesc de mai bine de un secol.

        Imi amintesc ca acum de anunturile cu „vand Fiat 124/128 tropicalizat”, urmat cateodata de „astept provincia”.
        Pentru analogie propun ca climato-alarmistii sa fie, … in joaca evident …, catalogati drept „provinciali” dpdv tehnic.
        Eu, bucuresteanul arogant si cu mari probleme cu identificarea animalelor domestice sau din natura cer scuze domnului profesor si cititorilor pentru glumele mele nesarate.
        :)

  17. O trezire la realitate: UE recunoaște că energiile regenerabile nu pot susține economiile statelor componente

    Recenta decizie a UE prin care gazele naturale și energia nucleară vor fi trecute în „taxonomia activităților economice durabile din punct de vedere ecologic” nu este altceva decât o recunoaștere tacită a unei realități dure: energiile solară și eoliană nu sunt suficiente pentru funcționarea economiilor celor 27 state componente.

    Cititorii articolelor mele au putut descifra simptomele acestei „morți anunțate” de mai mulți ani și „nu voi ca să mă laud, nici nu voi să vă-nspăimânt”, doar să vă spun că e mai bine să fie ascultate și alte voci decât cele propagandistice sau eco-alarmiste.

    Poate că acum, țările Uniunii Europene să-și aducă aminte, chiar dacă e ceasul al 11-lea, că imensa lor majoritate nici măcar nu au vrut să știe dacă au sau nu gaze naturale exploatabile prin fracturare hidraulică pe teritoriile lor. Asta în cazul în care nu vor să rămână în continuare dependente de șantajul energetic rusesc.

    Arhiva Contributors.ro oferă numeroase și foarte utile informații despre fracturarea hidraulică și accesul este, deocamdată, gratuit. Doar dorință de cunoaștere sinceră să existe…

  18. Încă un exemplu (al câtelea?) de manipulare mass-media

    Prăbușirea unui apartament din Miami ridică întrebări cu privire la rolul schimbărilor climatice

    Experții sugerează că vulnerabilitatea sudului Floridei la creșterea nivelului mării ar putea duce la destabilizarea altor clădiri

    The Guardian, 29 iunie 2021

    Ancheta a scos la iveală defecțiuni de proiectare, construcții necorespunzătoare, deteriorări și neglijență care s-au aliniat ca piesele de domino pentru a crea condițiile perfecte pentru o reacție în lanț mortală.

    Miami Herald, 30 decembrie 2021

    Avem de-a face cu același tip de manipulare ca în cazul inundanțiilor din vara trecutăm din Europa centrală, incendiile din vestul SUA etc.

    Ceea ce mă surprinde (neplăcut) este numărul mare al naivilor care se lasă duși de nas de manipulatorii de profesie.

    A se (re) citi și articolul Gaslighting și puterea manipulării.

    S-a ajuns ca astăzi tot ce-i rău pe lume să fie cauzat de schimbarea climei, iar până anul trecut, și de Donald Trump.

  19. Europa a intrat ca un somnambul într-o criză energetică care ar putea dura ani de zile

    În condițiile în care stocurile sale de gaze naturale sunt periculos de scăzute, Uniunea Europeană se află la mila a două forțe viclene: Putin și vremea.

    Afirmațiile de mai sus nu-mi aparțin, deși subscriu integral la ambele. Ele apar în titlul unui articol publicat pe 4 ianuarie 2022 de gigantul mass-media Bloomberg. Patronul companiei, Michael Bloomberg, este fost primar al New York-ului, fost candidat prezidențial, înfocat susținător al energiilor solară și eoliană, deținător al unei averi estimate la $70 miliarde etc.

    Articolul citat mai sus conține o concluzie clară:

    Mania energiilor regenerabile a cauzat penuria energetică actuală. QED

  20. Minciunile nobile sunt un pericol pentru sănătatea publică

    De data asta nu mai este vorba de „nobila minciună în climatologie”, ci despre efectul unor astfel de minciuni pentru sănătatea publică.

    M-am ferit să intervin în numeroasele articole publicate pe Contributors și numeroase alte platforme despre vaccinurile anti – COVID, politicile de vaccinare, intervențiile statale, constituționalitatea acestor intervenții etc.

    Invit doar pe cei interesați la o lectură incitantă :

    Noble lies are a public health hazard – Just the facts, bureaucrats

  21. Nobile minciuni de acest gen ne-au servit si Presedintele Romaniei si prim ministrul de atunci. Iar gornistii din media mioritica jubilau cind dr. Fauci avea contradictii cu Trump.

  22. S-a facut azi un hai (ardelenism pentru ris in hohote) urias pe grupul nostru de W’app pentru stupizenia unora de prin conducerea Indoneziei. Ceva guvizi politici care s-au gasit ei sa actioneze desi nu le-a cerut nici dracu. Asa ca au interzis exportul de carbuni pina in 31.01.2022 sub pretextul ca centralele locale nu au stocuri de carbuni decit pentru 5 zile. S-a intimplat sa intre in grup ceva gujbete politic local si l-am luat la intrebari precum urmeaza:
    – baiatu’, cum se face ca voi, tara cu cele mai mari exporturi de carbuni la nivel mondial ati intrat in criza interna de carbuni? Nu cumva preturile oferite de noi, adica de piata libera, sint mai bune si atunci minerii au preferat sa ne vinda noua? Toti minerii, asta ca sa n-avem vorbe, baiatu’….
    – de ce voi, adica guvernul Indoneziei, platiti facturile la 90 de zile si asta daca minerii va aduc aminte si insista saptaminal sa platiti ce ati primit acum 90 de zile? Asta cind piata libera le ofera plata la incarcare, in practica banii fiindu-le virati in conturi in 6 zile de la incarcare…
    – aveti aproape, in Australia, un nou fenomen La Nina in plina desfasurare. De ce nu ati facut absolut nimic pentru a va proteja una dintre principalele surse de venituri ale tarii? Refuz sa cred ca sinteti atit de prosti sau de absorbiti de prostiile voastre politice incit sa nu fi stiut de asa ceva insa e destul de mare probabilitatea ca eu sa ma insel si voi sa fiti cretini si noi ceilalti, din toata lumea, sa nu realizam asta. E ok, cind ramineti fara slujbe aveti oricind loc de analisti;
    – raspunsurile bietului ce e el pe-acolo au declansat un urias val de risete. Omul e complet pe dinafara, e ca si cind l-ai pune pe Primarul Capitalei, indiferent ca e Sordan asta de-acuma sau ca e sateanca aia obraznica de s-a nimerit din cititoare de prompter primareasa, sa-ti vorbeasca despre Biologie celulara;
    – ca sa fie colacul pus bine peste pupaza azi pe la prinz, ora Romaniei, erau la ancora in Kalimantan sau in zona 195 de vase, vrachiere de 60 000 – 100 000 de tone + barje maritime de 30 000 tone bucata + remorcherele aferente. Desfid pe oricine isi poate imagina cum arata o coada de 195 de nave!
    – reprezentantul unui comerciant de anvergura mondiala mi-a spus acum 3 zile ca a trimis citeva vase de carbuni spre Europa. Din Indonezia. Vreo 350 000 de tone. Nu, nu catre Romania, stiti, porturile de descarcare sint, ptiu, drace, unul german si unul olandez.

    • Și pe mine mă bufnește râsul pentru că ipocrizia încălziristă este din nou expusă în toată „splendoarea” ei:

      Pe de o parte, dacă ar fi să credem poveștile recitate în timpul COP26, cărbunii sunt trimiși în cartea de istorie.

      Pe de altă parte, țările fac mari eforturi pentru a-și asigura cărbunele: mai întâi China sapă mai mult ca niciodată, apoi India a declarat o situație de urgență în ceea ce privește aprovizionarea, iar acum Indonezia a interzis exporturile pentru a asigura aprovizionarea locală.

      • Cu intirziere, La Multi Ani, domnule profesor!
        Tin sa va multumesc pentru articole/pozitii publice si pentru tenacitate. „Piata ideilor” e in criza de interventii ale unor persoane competente si in spatiul public romanesc sinteti una dintre putinele!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022. ================================================================= DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro