miercuri, mai 29, 2024

Contracararea crizei energetice și măsurile luate de Uniunea Europeană

Decuplarea Uniunii de gazul rusesc costă peste 200 miliarde de euro. Acești bani sunt îndreptați în mai multe direcții.

Trasee energetice alternative și interconectare – o cale posibilă

Statele Unite se așteptau la începerea unui conflict Federația Rusă – Ucraina și au prevăzut criza economică / energetică generată de conflict. Astfel chiar înainte de 24 februarie 2022 oficialități americane au început înaintea decidenților din Uniunea Europeană să caute soluții alternative.

Cea mai simplă cale de a aprovizionare alternativă cu gaze a fost schimbarea traseelor maritime ale gazului natural lichefiat (LNG). Căutarea a început la sfârșitul anului 2021 și au vizate țările din Golful Persic, în special Qatarul. Cu toate că Statele Unite nu sunt printre cei mai mari producători de LNG, s-a mai avut în vedere ca acestea să exporte în Europa. Pentru această acțiune trebuiau să existe terminale de delichfiere care să fie legate la sistemul european de transport al gazelor. S-a inceput constructia acestora. Încă din 2020 a început să se discute chiar și de aprovizionarea cu combustibili de către „conducte militare” care să deservească Grecia, Bulgaria și România.

Cum am arătat, s-a pus accentul pe traseele alternative ce vin din vestul peninsulei scandinave și din zona Grecia – Turcia. Astfel, odată cu darea în folosință a noului interconector Grecia – Bulgaria s-a mârit capacitatea de aprovizionare a Europei prin sud.

În Grecia există doua terminale LNG: Revythoussa (5,2 mmc / an) și Alexandropoulis (5,5 mmc / an). Acestea sunt legate la sistemul de transport de gaze grecesc DESPA. Primul a fost conceput pentru aprovizionarea Greciei, al doilea pentru aprovizionarea Greciei, Bulgariei și României, dar România s-a retras din acest proiect în 2021.

Grecia consumă anual puțin peste 3 mmc. La fel și Bulgaria.

Există doua puncte de interconectare între Grecia și Bulgaria la Kulata (1mmc / an) și Macaza (3 mmc / an) pusă în funcțiune anul acesta, cu posibilitatea de mărire a debitului în câțiva ani la 5 mmc/an. 

Fig. 1 – Interconexiunile pentru gaze Grecia – Bulgaria (sursa: Enstog.eu)

Deci pe sud est, Europa nu are posibilități de aprovizionare din terminalele de LNG decât pentru 4 miliarde de metri cubi / an. La acestea se adaugă și interconectorul Turcia – Bulgaria (BRUA) cu gaze ce vin din Azerbaijan prin TANAP. Capacitatea anuală este 3 mmc. Turcia este bănuită că de fapt prin această conductă pot ajunge gazele rusești ce sunt transportate aduse prin Turk Stream.

În total către Bulgaria se pot transporta maxim 7 mmc / an. Către România există interconexiune prin două puncte, cel ce ține de BRUA (1.75 mmc / an) și Negru Voda (6 mmc / an).

Pentru sud-estul Europei, este clar că toate aceste capacități de transport și delichefiere nu sunt suficiente și din această cauză toate țările din zonă au deficit de gaze, mai ales că România, singura țară din zonă cu rezerve și-a diminuat extracția și nu a demarat nici o acțiune pentru extracția gazelor din Marea Neagră sau din depozitele onshore. Traseele sud est europene trebuie să mai aprovizioneze și Republica Moldova și Ucraina, țări nonUE.

Gaze din Marea Neagră mai pot extrage Bulgaria și Turcia, din aceeași pungă. Turcia a demarat construcția sondelor și conductelor care să aducă gazul la țărm. Acest lucru înseamnă că Bulgaria și România vor extrage mai puține gaze, deoarece acestea aflându-se în zăcăminte învecinate, vor migra către cel care le va extrage primul.

În tot acest timp au fost reîncepute discuțiile pentru revitalizarea AGRI, traseul alternativ de aprovizionare cu gaze din Azerbaijan, prin Georgia, unde se poate construi un terminal de lichefiere, de unde gazele să fie preluate pe Marea Neagra și delichefiate la Constanța pentru a fi transportate către consumatorii din România sau din zonă.

Tot in sud, Spania și Franța doresc să-și interconecteze sistemele de transport de gaze printr-un proiect indrăzneț dar riscant.

Fig. 2 – Conducta submarină Barcelona – Marsilia (sursa: techxplore.com)

Tot pe zona de sud est se preconizează și interconectarea sistemelor eletrice Grecia – Bulgaria cu o capacitate de 3000 MVA pe o linie de 400 V, dar aceast proiect va dura mulți ani până va fi pus în funcțiune.

Europa nord este la fel de nepregătită în a descărca și delichefia NLG și din această cauză tancurile de transport au așteptat destul de mult timp pentru a fi descărcate. Germania face eforturi pentru construcția primului terminal specializat. Evident că și coasta atlantică europeană se află în aceeași situație.

Se fac evorturi pentru divestificarea ofertei, ajungându-se ca până și Mozambicul să își pună în funcțiune un terminal de lichefiere și încarcare a tancurilor specializate.

Renunțarea la gazele rusești înseamnă că traseele alternative descrise trebuie să asigure cele aproape 170 mmc de gaz lipsă. Ce înseamnă acest lucru?

Este evident că noi conducte nu se pot face de pe un an pe altul, așa că aceste miliarde de metri cubi de gaz trebuie să fie aduse cu tancuri specializate.

Un tanc mediu are o capacitate de 175.000 mc de gaz lichefiat. Prin delichefiere aceștia se transformă în 100.000.000 mc. Deci pentru a acoperi lipsa gazului rusesc, pe coastele Europei trebuie să se descarce 1700 de tancuri de LNG într-un an, ceea ce înseamnă cam 5 tancuri / zi. Rezultă ca ar trebui o flotă mai mare cu aproximativ 150 de astfel de vase. Un asfel de vas costă cam 200.000.000 euro, deci cam 30 de miliarde de euro ar fi doar vasele. La aceste cheltuieli trebuie adăugate mai mult ca sigur construcția de noi instalații de lichefiere și încărcare în tancuri și mult mai multe instalații de delichefiere si pompare în sistemele de transport de gaze. Dacă discutam la nivelul Uniunii, sumele nu sunt mari.

Problema este că gazul ce a fost transportat în stare lichefiată este mai scump cu 100% față de gazul transportat prin conducte.

Astfel prețurile europene la gaze au crescut amețitor după invazia rusească în Ucraina. De ceva timp au început să scadă tinzând spre prețul real al LNG.

Fig. 3 – Variația prețului gazelor în UE (Sursa: reuters.com)

Sancțiuni și reglementare – un semieșec

Începand cu 2014, după ocuparea Crimeei, Federația Rusă s-a confruntat cu câteva sanțiuni economice. Dupa 24 februarie 2022 acestea s-au înmulțit.

Federația Rusă nu a pierdut timpul și s-a adaptat sancțiunilor. Astfel a crescut livrările de LNG, Europa importând LNG rusesc cu 41% mai mult decât în 2021. Dar nu numai gazele au plecat din Rusia ci și tot ce înseamnă petrol și produse secundare și cărbune.

Fig. 4 – Importurile de combustibili fosili din Federația Rusă în UE de la începutul războilului până în octombrie 2022. (sursa: dw.com)

Fig. 5 – Topul importatorilor europeni de combustibili fosili din Federația Rusă în septembrie 2022 (sursa: adevarul.ro)

Veniturile Rusiei au crescut cu toate că volumele s-au diminuat simțitor. La fiecare val de sancțiuni, energia fiind tranzacționata ca marfă pe piețele naționale sau comunitare, cum este normal, prețurile au crescut, veniturile Rusiei din vânzarea de materii prime energetice au crescut și ele.

Fig. 6 – Creșterile prețurilor materiilor prime energetice (sursa: bruegel.org)

Nefiind stopate total importurile din Federația Rusă, aceasta caștigă de fapt mai mulți bani. Exporturile au crescut în special către marii importatori China și India. Astfel se demonstrează că politica de sancționare a avut un efect contrar.

Fig. 7 – Creșterea contului curent al Federatiei Ruse în lunile ian – oct 2022 (sursa: bruegel.org)

Una peste alta, mai există și țări care au dat derogari la sanțiunile împortiva Rusiei. Olanda este cel mai bun exemplu deoarece derogările s-a dat multor companii rusești.

Sancțiunile aplicate Federației Ruse trebuie tratate cel puțin din două puncte de vedere, cel legat de veniturile din produsele energetice exportate, care de fapt au crescut veniturile și cel legat de plecarea marilor companii occidentale și imposibilitatea de a importa fel de fel de materii prime și produse de maximă necesitate industriei și serviciilor. Este indiscutabil că aceste sancțiuni trebuie aplicate pentru a reduce puterea economică și a slăbi puterea politică a conducerii actuale a Federației Ruse. Sancțiunile pană la urmă destabilizează viața cotidiană în cele mai neașteptate domenii.

Achiziții comune de gaze – o cale plauzibilă

Membrii UE doresc să facă achiziții comune de gaz. De câteva luni se tot discută această variantă și încă (decembrie 2022) nu s-a ajuns la nici un rezultat. Pînă acum Federația Rusă a tratat separat cu țările Uniunii tocmai pentru a obține dezbinare și un pret mai bun. Cum este normal, când cumperi cantități mari, scazi prețul. Până acum, situația a convenit în special Germaniei, cel mai mare consumator, deci a avut cel mai mic preț de achiziție, de aici rezultând că și-a menținut competitivitatea industrială.

Ideea ca UE să achiziționeze pentru țările membre gaze este bună dar există țări care se opun. După 10 luni de la începerea confictului încă nu s-a hotărât dacă aceste achiziții se vor face de către o entitate special creată, cum se vor face și cum se vor împărți cantitățile de gaze cumpărate.

Mai mult decât atât, ideea a prins și pentru achizițiile de petrol, încercându-se formarea unui cartel al consumatorilor, în oglindă cu cel al producătorilor, OPEC+, ce include și Rusia.

Plafonarea prețurilor și subvenții – o posibilă cale de urcare a prețurilor

Trebuie să lucram cu două tipuri de plafonări: plafonarea prețului european de achiziție al gazelor și plafonările naționale de vânzare către consumatorii de energie.

Impunerea unor prețuri de achiziție de gaze rusești este probabil o utopie. Nu este posibilă stabilirea unui pret fix numai pentru produsele energetice rusești. Primele țări care s-au împotrivit sunt Germania și Olanda, probabil pe considerentul că orice intruziune într-o piață ce se consideră liberă duce la dereglarea ei. Piața de gaze oricum este distorsionată de slaba ofertă, de slaba reglementare, de financiarizare (ceea ce am explicat acum ceva timp), de traderii care cumpără en-gross mai iefin și vând en-detail mai scump și de faptul că LNG-ul este mai scump decât gazele transportate prin conducte. Mai apar: distoriunea  „jocului” prețului la bursa de energie, bursă care nu este organizată pe principiile burselor de mărfuri și distorsiunea indusă de piața contractelor futures, care este (ca volume) mai mare de 17 ori decât piața spot, ceea ce reprezintă un nonsens

Problema este că orice plafonare duce la penurie ce are urmare creșterea prețurilor. Penuria de gaze se datorează faptului că dacă până acum a existat posibilitatea de aprovizionare din Rusia prin conducte, Europa nu are atâtea terminale care să acopere această lipsă. Mai intervine și concurența Asiei, cel mare consumator de LNG. Prețurile pe plan mondial sunt ridicate și orice producător va dori să-și maximizeze profiturile, deci va exporta acolo unde prețul este mai mare.

14 din cei 15 membri ai UE care doresc plafonarea prețurilor de achiziție (Belgia, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania) nu au rezerve, numai România ar putea rezista în această penurie deoarece dispune de rezerve proprii. Este un nonsens să-ți plafonezi prețul producției interne la un preț cu mult mai mare decât prețul de producție, preț dat de pseudobursa olandeză TTF. Dar România este un caz aparte, în sensul că politicile naționale în domeniul energiei sunt facute de OMV.

Prețurile fiind de nesuportat de o mare parte a consumatorilor, statele trebuie să acorde subvenții. Nu oricărui consumator, dar sunt multe categorii de consumatori care primesc subvenție deoarece nu este definit corespunzător termenul de „consumator vulnerabil”. Asta înseamnă că orice furnizor de energie poate cumpara la orice preț și statul îl va despăgubi de diferența dintre prețul de achizitie și pretul de vânzare către consumator, ceea ce reprezintă un alt nonsens. Cel mai bun exemplu îl oferă România: subvențiile acordate pentru energie în 10 luni de război în Ucraina se vor situa la 7,5 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro).

Dar cum formarea prețului energiei electrice este în functie de „prețul marginal”, adică de obținerea electricitatii din gaz și cărbune, penuria de gaz se transferă și la energia electrică, deci și aici avem o creștere de câteva ori a prețurilor din „piața liberă”.

Decuplarea pretului energiei electrice de prețul gazelor – un deziderat bun la care nu se va ajunge

Este un deziderat deoarece subiectul este doar în discuție, mari împotriviri având chiar producătorii de energie, convenindu-le prețurile mari ce duc la profituri mari. Dacă mai punem în balanță și faptul că mulți dintre acești mari producători europeni au ca acționari majoritari statele care primesc mai mulți bani la buget, ne este clar că decuplarea nu se va realiza.

Motivele decuplării sunt simple: doar 20% din energia electrică europeană provine din gaz. Cum este posibil ca din cauza unei cincimi din totalul energiei electrice produse să creasca prețul pentru toată producția de câteva ori? Întelegem că gazul s-a scumpit, că a atras după el scumpirea cărbunelui și a petrolului, dar combustibilii nucleari, apa, vântul și soarele (aproape 60% din mixul electro-energetic european) nu s-au scumpit!

Tot în sprijinul nerealizarii decuplării vine și faptul că nimeni nu vrea să renunțe măcar temporar la piața certificatelor CO2, o altă financiarizare (azi) făra sens a pieței de energie.

Investiții în energie nucleară – probabil cea mai intealeapta cale

In UE generarea de energie electrica în centralele nucleare a scazut an de an cu procentul ingrijorator de 15%. Energia nucleara trebuie să fie un monopol al statului din cauza problemelor de securitate în expoatare.

Fiecare țară și-a stabilit propriile politici în funcție de economia pe care industria energetică trebuie să o susțină, în funcție de politicile „verzi” ale UE sau în funcție de interesele politice impuse de Federația Rusă prin agenții de influență. Energia nucleară s-a dezvoltat în Europa vestică începând cu anii ’70, țara cu cea mai dezvoltată industrie nucleară fiind Franța care își asigura acum cațiva ani peste 70% din necesar. Acum câțiva ani Franța acea 56 de reactoare în funcțiune, astăzi funcționează doar jumătate din ele, acesta fiind motivul real pentru care creșterea prețului energiei a crescut în această țară. Germania a dorit să închidă toate centralele nucleare după accidentul Fokushima. Aproape că a reușit după închiderea centralelor pe cărbune. În acest context, nimeni încă nu vorbește de agenții de influență ce lucrează pentru Federația Rusă.

Mai nou, taxonomia UE acceptă că generarea nucleară este eligibilă pentru viitoarele fonduri alocate, astfel câteva țări și-au ales ca partenerii strategici în funție de tehnologia americano-canadiană.

Investiții în energie regenerabilă și în sisteme de stocare a energiei – priorități abandonate

În sărăcia energetică în care se află, UE a accelerat investițiile începute în solar și eolian deoarece acestea se realizează mult mai repede. Cu toate că Agenția Internatională a Energiei prognozează o creștere a generării energiei din regenerabile, totuși în UE aceasta nu se mai află printre priorități deoarece acest tip de energie nu conferă securitate, neputând fi generată continuu.

Se investește mult în cercetarea în domeniul stocării de energie deoarece randamentele sunt mici, tehnologiile existente se demonstrează că sunt generatoare de probleme de mediu. Nici o tehnologie iefină nu s-a așezat în piață. Există capacități de stocare mari, dar acestea nu sunt altele decât hidrocentralele cu pompaj, care sunt extrem de scumpe și capacitățile de stocare sunt mari. Ce sunt acestea? Avem două lacuri de acumulare la altitudini diverite, dacă trebuie stocată energia, se pompează (cu motoare electrice) apa din lacul de la altitudinea la mică, dacă se dorește recuperarea acesteia se produce energie prin turbinajul apei stocate.

„Naționalizarea” – o cale de avut în vedere

După începerea războiului și bombardarea masivă facilităților energetice ucrainiene de către Rusia, există țări care au înțeles că energia nu este o marfă ci un serviciu public.

Franța deține o companie națională (EdF) care deține pe orizontală și verticală (producție, transport, distribuție și furnizare) procentele majoritare. În ultimile luni EdF a cumpărat de la acționarii minoritari pachetele de acțiuni.

Germania a adoptat altă strategie: a împrumutat marile companii cu sume importante de bani, împrumuturi pe care ulterior le-a convertit în acțiuni.

În general în țările estice UE, companiile din energie sunt deținute majoritar, dacă nu total de state.

Problema preluării controlului majoritar sau total în industriile energetice naționale ale membrilor UE este în actualitate și este posibil ca să fie studiată după stabilirea dacă energia este sau nu o marfă tranzacționabilă în piețe libere sau este serviciu public și social indispensabil.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Pentru criza gazului, eu nu vad o rezolvare pe termen scurt. Gazul lichefiat va putea acoperi pe termen scurt doar o parte a deficitului. Singura solutie de durata ar fi noi conducte de transport din alte state decat Rusia, dar asta va dura 4-5 ani cel putin.
    Pentru problema electricitatii, eu cred ca problema deficitului va fi rezolvata mai repede decat in cazul gazului. Facilitatile eoliene si fotovoltaice se construiesc mai repede decat conductele. Cum pretul gazului nu cred ca va mai fi mic niciodata, natural ar fi ca regenerabilele si nuclearul sa preia sarcina. Doar ca o centrala nucleara se construieste in 10 ani. Orice centrala nucleara veche a carei durata de viata trebuie prelungita neplanificat are nevoie de retehnologizari scumpe si de durata.
    Tot in regenerabile sta speranta de a echilibra deficitul pe termen scurt. Dar cred ca deja asta incepe sa se intample. Am auzit de demararea unui proiect fotovoltaic de peste 1GW in Arad, probabil toate statele cu deficit au in plan facilitati asemanatoare. Pana la urma piata se va regla, pentru ca un pret artificial mare si un profit artificial mare stimuleaza aparitia de noi facilitati de productie (sau de interconectare), mai devreme sau mai tarziu.

    • „Tot in regenerabile sta speranta de a echilibra deficitul pe termen scurt”. Asazisele regenerabile nu echilibreaza nimic, ele au nevoie sa fie echilibrate de alte surse clasice pentru momentele nu putine in care nu regenereaza nimic.

      • De ce „așa-zisele”? Și de ce nu echilibrează? Energiile alea „echilibrate” suferă și ele de alte maladii:
        – poluează: ploi acide, microplastic, schimbări climatice șamd
        – majoritatea timpului produc degeaba
        – necesita protecție sporită împotriva atacurilor teroriste sau de război
        – sunt dependente de livrările de combustibili, aflate și aceștia de obicei la discreția unor autocrati
        – pierderile mari atât pentru Transportul materiei prime cât și pentru energia electrică produsă
        – imposibilitatea stocărilor de curent alternativ
        – inflexibilitatea tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor

        In plus, cantitatea de petrol disponibilă azi e suficientă pentru circa 50 ani. În acest răstimp se pot pune la punct tehnologii de extracție care să exploateze rezervele ce azi sunt imposibil de exploatat. Asta ar mai oferi un răgaz de 100 ani, dar după aia tot trebuie găsite Alternative. Să zicem că una ar fi fisiunea nucleara, dar încă știm prea puțin azi ca să fim siguri că nu va fi prea târziu. Trăim cu speranța fumătorilor înrăiți că, până să facă ei cancer pulmonar, farmaciștii vor inventa o pastilă miraculoasă și ieftină, care să-i facă din nou tineri și viguroși.

      • @ Al Goretex: as interpreta ca d-sul , in context, se refera „echilibrarea” cit de cit a deficitului pe termen scurt (necesar-productie pe 2-4 ani) si nu la echilibrarea instantanee (necesar-productie 10 sec.- 30 min., reglaj primar/secundar/tertiar) care, altminteri, daca nu pastrezi echilibrul, duce la variatii de frecventa/tensiuni in SEN si toate celelalte balamucuri asociate unui sistem in dezechilibru, fara stocare si conexiuni import/export….cum bine v-ati gindit dvs !
        Cred ca e o neintelegere doar
        Important este sa iei ce e bun, pe cit posibil

      • Nu poti construi in termen scurt capacitati clasice. Oricat ar fi ele de superioare in constanta generarii energiei.
        In situatia de ACUM, cu gazul la pret prohibitiv, cu o parte din centralele pe carbune scoase din uz, singura solutie imediata e economisirea si construirea acelor unitati de productie care pot fi date in folosinta repede – eolienele si fotovoltaicele. Oricat ar fi ele de intermitente, tot ajuta. Mai ales eolienele, care totusi produc in marea majoritate a timpului ceva energie.
        Daca faceti o cautare cu consumul de energie Romania, veti gasi statistici sistemulenergetic .ro foarte interesante. Daca va uitati la esantioanele periodice la cateva ore pe un an de productie (pe tip de productie), se poate vedea ca eolienele ating o medie de aproape 30% din maximul de productie inregistrat in acest interval (presupunand ca acel maxim inseamna productie la 100% capacitate, sau aproape). Iar la fotovoltaic avem o medie de aproape 20% din maximul absolut inregistrat in timpul anului (destul de bine cand te gandesti ca intervalul cuprinde si orele de noapte).
        Unele statistici pretind ca energia regenerabila e cea mai ieftina acum, altii vor pretinde ca intermitenta productiei e un dezavantaj critic. Parerea mea e putem sa ne folosim de avantajul disponibilitatii mai rapide a facilitatilor de productie regenerabile si sa compensam dezavantajul intermitentei cu o retea mai interconectata cu vecinii, incat sa putem exporta si importa surplusul (sau deficitul) cat mai eficient. Exportul ar trebui sa compenseze importul. Si apoi, peste 7-8 ani, cand vor fi si noile reactoare in exploatare vom avea si productie securitara. Mai e mult pana atunci.

        • @tiberius – există capacități clasice, nu e nevoie de construit altele noi. Dar când taxezi apa ”consumată” de o hidrocentrală mai scump decât costul energiei electrice produse de ea, scopul real se dovedește a fi obstrucționarea capacităților clasice.

          România avea programate pentru închidere la 1 ianuarie 2023 două grupuri enregetice pe lignit, de 330 MW fiecare. Pe alea vrei să le înlocuiești cu eoliene? Joaca asta a voastră o să meargă cam până la prima pană de curent din ianuarie. Scopul tău ar putea fi căderea guvernului, dar scopul guvernului sigur nu e ăsta 😀

        • Tiberius, din gindirea de paie „singura solutie imediata e economisirea si construirea acelor unitati de productie care pot fi date in folosinta repede –”

          Construirea rapida a unitatilor de productie duce la epuizarea investitiilor. Germania s-a imprumutat de curind cu peste 550 de miliarde.

          • „Germania s-a imprumutat de curind cu peste 550 de miliarde.”
            _____
            Trebuie mentionate si motivele principale ale imprumutului. Caci (din pacate), numai o fractiune se duce in stimularea investitiilor durabile, marea majoritate a acestor datorii fiind arse prin subventionarea facturilor la energie (atat pentru consumatori privati cat si comerciali), achizitia escadrilei de avioane de lupta F35, etc. Marilor exportatori de hidrocarburi din Golf (Sauditii, Emiratele, Bahrain, Kuwait, etc) le rad barbile, se lafaie in bani cu proiecte extravagante gen The Strip, campionate mondiale de fotbal, elefanti albi, samd. https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-12-18/europe-s-1-trillion-energy-bill-only-marks-start-of-the-crisis?leadSource=uverify%20wall

            P.S. „Trilionul” ars anul acesta (de pomana), putea fi investit in urma cu vreo 10 ani in crestere durabila, infrastructura de transport si energetica moderna, transformare digitala, inovare, etc. Asa cum fac americanii sau mai nou si chinezii. https://www.youtube.com/watch?v=VjQlePAbTJA

            Sau alternativ, in urma cu vreo 10-15 ani, UE putea majora masiv (cu 1 trilion sa zicem?) volumul borcanului cu miere /fondul de investitii si dezvoltare al vecinatatii, incepand cu tarile balcanice, RMoldova, Ucraina, Belarus, Georgia si pana in Rusia. Caci pretutindeni, oamenii (indiferent de etnie) impartasesc aceleasi necesitati, perspective de dezvoltare, stabilitate, prosperitate, etc. In lipsa perspectivelor, oamenii au cazut usor in plasa populistilor, si dai si baga cu populisme, revansisme, separatisme, nationalisme, putinisme, etc. Si iata asa, astazi ne confruntam din nou cu razboaie in Europa (nimic nou sub soarele european), gazoductele explodeaza, instabilitatea creste, emigrari in masa, etc. Anul viitor, muntele datoriilor guvernamentale va creste pentru a putea arde (aiurea) un nou trilion de dolari, si tot asa.

    • @dl. Tiberius: stiti cit costa „life extension” al U-1 Cernavoda ?
      Va pot spune eu:…nu vreti sa stiti !

      Intotdeauna in evaluarea investitiilor in nucleare, exact din acest motiv, acest cost nu e inclus in costul de productie pe durata a 20 de ani !

      Intra-adevar, energia electrcia nucleara este relativ ieftina dar:
      – investitia initiala este uriasa (cea mai mare dintre toate tehnologiile)
      – constructia-minim 8 ani
      – reabilitarea: costa cam tot atita cit investitia initiala, calculata la discount (adica, mai pe intelesul cititorului: trebuie in timpul functionarii sa constitui anual provizioane pe 20 de ani, care actualizate/discountate la 10% sa zicem, trebuie sa acopere costurile viitoare de reabilitare)
      – ca sa avem o idee despre astea, sa presupunem ca intr-adevar, U-3 si 4 costa 8 miliarde de ce vreti dvs.si se face in 8 ani
      – IDC (Interest during construction), depinzind de program de implementare, in final, te duce cam la un cost cam de ~11 miliarde…si, functionabila (DAC VA FI !?) dupa 2031

      Cam la fel cu provizioanele anuale ca sa am finantarea pentru reabilitare dupa 20 de ani…adica, e aprox. ca si cum mai fac o unitate noua (mult mai mult decit orice alta tehnologie pe care as moderniza-o)

      Nuclearul nu e ieftin!…iar Romania nu mai are industrie ca sa le faca aici si sa scada costurile (pe terenul IMGB este un Mall)

      Din acest motiv (cred ca e suficient de obiectiv), personal, nu sunt de opinia ca pt. Romania , astazi, este o optiune: e prea scump, nu mai avem cu ce (industrie) si, mai ales, cumparam totul (scump)

      • Whooops: ERATA pentru claritate, ca iar ma cearta cititorii ca spun prostii contradictorii la „ïntra-adevar, energia electrcia nucleara este relativ ieftina dar:”…

        pentru claritate:
        este ieftina dpdv al OPEX (operating expenditures), atunci cind o ai deja
        este f. scumpa dpdv al CAPEX (capital expenditures), atunci cind o faci ca sa o ai
        CAPEX+ OPEX luate la gramada ne dau LCC (Life cycle cost), care asta e cifra care ne seaca la buzunare si, asta trebui luat in considerare (nu OPEX !)

        cu aceeasi bani, putem face cu mult mai mult decit 1400 MW + alte cheltuieli viitoare pe care trebuie sa le bugetez
        Zic si io…

    • Da, se construiesc mai repede regenerabilele, partea de productie efectiva, dar durata de dezvoltare a proiectului este mult mai indelungata.
      Per total, durata de la momentul in care te apuci este mai mare fata de o centrala clasica cu CCTG pentru ca trebuie sa alergi dupa terenuri, PUG, PUZ, CU cu toti sfinitii si sfintinsorii (Armata, SRI, STS, aeronautic, mediu), ATR, etc.
      In plus cei cu 1 GW de la Arad au de facut o statie de 400 kV, dureaza doar aia vreo 3 ani, daca sunt capabili sa o faca conform specificatiilor Transelectrica!

  2. Utopia germana continua… verzii considera ca terminalele pt LNG, precum si conductele aferetne vor putea fi folosite mai tirziu, cind va exista suficient hidrogen si la transportul acestuia. Numai ca hidrogenul nu prea a aflat pe unde trebuie sa circule.
    Cea mai periculoasa forma de poluare e cea cu microparticole, mai ales cu praful in ochi.

    • Utopia germana a constat in a-si pune industria in stare de dependenta totala de energia produsa de Ru, crezand ca nu exista costuri ascunse.

  3. Problema migratiei gazului si posibila avantajare a primei entitati economice sau Stat care ar incepe extragerea de gaze naturale in Marea Neagra este deja cunoscuta .Gazele au tendinta fireasca si fizica totodata de a iesi la suprafata prin verticalitate cum si zacamintele nu sunt , contrar unor credinte false, cumulate intr-un sistem „oala ” ele oferind zacamintelor de oriunde in lume o anume protectie ce impiedica alte forme de extragere .Problema zacamintului ce apartine Romaniei , cel din Marea Neagra ,o reprezinta conditiile economice ce obliga entitatea extractoare la a avea un cost mai ridicat al extragerii stiut fiind faptul cum la adincimi de peste 200 de metri Marea Neagra(in zona zacamintului ) este sulfuroasa (se invata inca din clasa a patra ) ceea ce necesita un sistem de conducte de transport mult mai scump decit cel folosit in situatii de normalitate .Deja asa numita criza energetica devine inexistenta . Pretul benzinei si motorinei incepe sa scada substantial la pompa revenid in jurul valorii data de anul 2021 .Daca facem referire la gazul lichefiat observam cum decuplarea totala de Rusia lui Putin obliga intreg Occidentul in a cumpara gaze lichefiate de la partenerul lor militar ce asigura apararea intregii lumi democratice (in paralel exista si alti furnizori de gaze ce abia au asteptat sa ia locul rusiei ) numind astfel Statele Unite ale Americii ce in contrapartida ofera sume imense de bani si de tehnologie militara Ucrainei avantajind astfel parcursul viitor al Uniunii Europene .Este un joc de suma nula intre SUA si UE ce urmeaza niste principii bine stabilitate, pe mai toate domeniile, de la cel militar la cel economic .Practic este un pact nevazut .Pentru un avizat se observa usor cum pasii facuti ,de catre intreg Occidentul , sunt parte a unor decizii anterioare totul pornind inca inainte de oferirea, fara lupta, a Peninsulei Crimeea rusilor .In fapt, ceea ce vedem nu este altceva decit repetarea evenimentelor anului 1989 singura diferenta este decizia , evident gresita , a rusilor de a porni la lupta . Girbaciov a acceptat sumele de bani si a evitat haosul . Acum banii Occidentului sunt folositi spre a inarma Ucraina .Cine ar fi crezut ?

  4. Nu stiam ca tancurile plutesc si navigheza, ce mai fac mai vapoarele atunci?
    Stiati ca exista si alte tancuri carora unii le zic rezervoare?

  5. Foarte interesant articol din care reiese clar ca ‘economicul determina politicul’. Din fericire, nici politica, nici economia nu pot schimba legile fizice obiective. In acest moment, nu exista solutii tehnice/tehnologice de a stoca energia electrica. Practic, in domeniul cercetarii in electrotehnica, nu exista nici o noutate semnificativa in ultimii 50 de ani, toata energia creativa a fost captata de sora mai tanara si anume electronica si apoi IT. Dar, din nefericire IT-ul nu ne poate asigura caldura din calorifere pe timpul iernii.
    Este oare energia nucleara actuala solutia? Ce se va intampla in viitorul apropiat cand o mare parte din centralele nucleare ating durata maxima de viata si trebuie inchise in conditii de Securitate? Nu cred ca este o solutie inteleapta pe termen lung.
    Cred, insa ca este urgent nevoie de cercetare fundamentala in domeniul energiei(electrice,termice, solare,nucleare,etc.).

    • @Daniel – „Este oare energia nucleara actuala solutia? Ce se va intampla in viitorul apropiat cand o mare parte din centralele nucleare ating durata maxima de viata si trebuie inchise in conditii de Securitate”

      Lituania a trecut deja prin experiența asta. Și-a închis reactoarele nucleare de la Ignalina, drept condiție pentru aderarea la UE, iar acum importă energie electrică din Belarus, produsă exact în același tip de reactor nuclear. Între timp, populația țării a scăzut de la 3,5 la 2,8 milioane.

      Întrebarea mea ar fi alta: crezi că mai poți păcăli și Belarus să-și desființeze centrala nucleară ca să adere la UE? Între timp, Turcia își construiește și ea prima centrală nucleară, tot cu tehnologie rusească. Obligi și Turcia să-și desființeze centrala nucleară, drept condiție pentru aderarea la UE?

      Cam câte centrale nucleare europene crezi că mai poți închide, înainte ca întreruperile de energie electrică să provoace revolte de stradă? Nu cumva înlocuirea actualei clase politice e de fapt soluția corectă și necesară?

  6. Dle. Pacuraru, nu mi se pare ca aceste doua articole sunt relevante:

    1. https://theconversation.com/sanctions-on-russia-are-increasing-not-decreasing-its-revenue-191248

    Nu stiu de cand e articolul, dar PDF-ul cu pretul petrolului Ural pe care-l foloseste se opreste in luna iulie. Din iulie si pana acum s-au schimbat multe.

    Si nu-mi inspira prea multa incredere cand zice ca „the price of natural gas in Europe nearly reached US$500 per barrel”.

    2. https://economedia.ro/excedentul-bugetar-al-rusiei-a-crescut-in-octombrie-in-urma-taxelor-pe-profitul-exceptional-al-gazprom.html#.Y35pt3ZBxPb

    Articolul pare sa spuna ca bugetul Rusiei sta asa de rau incat guvernul a lasat Gazprom fara bani de investitii, si chiar cu taxa asta exceptionala tot o sa fie pe minus la final de an.

    In schimb nu spune absolut nimic despre cum se compara cantitatile de petrol/gaz cumparate de India si China acum cu cantitatile cumparate de UE anul trecut pe vremea asta, cand preturile de referinta erau foarte similare cu cele de acum (dar Rusia nu trebuia sa vanda cu discount asa de mare ca aum).

  7. Gazul rusesc vine încă în Europa.
    Prin conductele care trec prin Ucraina , Polonia, Germania. Ajunge pină in Austria și Ungaria.
    Două țări total dependente de livrările ruse.
    Și gazul lichefiat este in parte importat tot din Rusia.
    Deoarece nu există embargo/ sancțiuni pe acest tip de gaz metan (lichefiat) rus.

    Cât privește Romania, avem o grămadă de probleme pe partea de gaz metan și curent electric.
    1- Lipsa crasă de investiții în retehnologizarea centralelor electrice a dus la scădere de putere instalata fiunctionanta.
    Cu corolarul că importam tot mai mult curent.
    2- Pe partea de gaz metan, întârzierile sunt de ordinul anilor.
    Atât la Iernut unde se chinuie de ani de zile să pornească niste grupuri pe gaz, cat și la Marea Neagră unde efectiv a fost și este un sabotaj politic românesc dar și „științific” pentru a nu extrage gazul.
    3- Nuclearelectrica închide reactorul 1 Cernavodă în 2026. ( reparatii capitale cu durata de 2 ani ). Dar reactorul 3 va porni doar în 2030. ( In cea mai optimista varianta)

    Suplimentar, prin bugetul de stat aprobat azi, 90% din profiturile firmelor de stat e confiscat la buget.
    Cu ce sa faci investiții daca nu investești din profitul firmei ?
    Faci noi datorii că generalul minune nu e satul cu 43.000 euro pensie militara anuală + mega salariul de prim ministru? ( Un exemplu din o grămadă . )
    Cresc atît pensile ( lor) cat și salariile ( lor, inclus Iohannis).
    După ” succesul” Schengen, chiar merita. ☹️☹️☹️

    4- avem lîngă noi o țară frate .
    Fără groase investiții în infrastructura energetica gaz- curent care sa fie de la noi la ei, cum ajutam Moldova să nu se scufunde in dependenta totala fata de călăul rus ?

    Nimeni nu zice nimic. Nici măcar serviciile alea cică secrete.
    Am uitat. Și acolo cresc salariile grase și pensile mărețe.
    In rest stați liniștiți și NU boicotați Austria.
    Sluga trebuie sa fie sluga pină la ultima suflare și ultima bătaie de inimă.

    • Lyrics
      Я твой слуга
      Я твой работник
      We’re charging our battery
      And now we’re full of energy
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We’re functioning automatic
      And we are dancing mechanic
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      Я твой слуга
      Я твой работник
      Я твой слуга
      Я твой работник
      We are programmed just to do
      Anything you want us to
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We’re functioning automatic
      And we are dancing mechanic
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      Я твой слуга
      Я твой работник
      Я твой слуга
      Я твой работник
      We’re functioning automatic
      And we are dancing mechanic
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are programmed just to do
      Anything you want us to
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      We are the robots
      (We are the robots)
      Source: LyricFind
      Songwriters: Florian Schneider Esleben / Karl Bartos / Ralf Hütter
      The Robots lyrics © Warner Chappell Music, Inc

    • „Gazul rusesc vine încă în Europa.”
      _____

      Putin nu traieste o vesnicie. Si nici oferta cancelarului Scholz (i.e. Rusia sa isi retraga fortele armate de pe teritoriul Ucrainei, respectiv un acord de pace si activitatile economice cu Europa vor fi reluate) nu vine in mod intamplator. In cele din urma, Rusia este mai mult legata (dpdv economic, cultural, etc) de Europa si mai putin de China. Ar fi bine sa mai priviti (din cand in cand) si evolutia pe harta mare, si oricum (in general vorbind ) revansa este arma prostului si cum spune si zicala aia: cand doi se bat, al treilea castiga!

      https://asia.fes.de/fileadmin/user_upload/World-Maps-BRI.png

      https://www.youtube.com/watch?v=VjQlePAbTJA

  8. Inca un an si vom scapa de actuala Comisie si liderii ei groaznici. Constat ca experimentul stiintific american prin care este generata o cantitate mare de energie prin fuziune nucleara, a bagat spaima in „eolianisti” si „solaristi” care isi vad afacerile de miliarde amenintate in viitor. Desigur, mai este cale lunga pana vom implementa tehnologia si vom obtine energie. Este doar un experiment prezentat cu un entuziasm nerealist, doar -doar mai speriem ceva companii de petrol si gaze. Apoi, se pune problema unde ar putea fi produsa aceasta energie si cum ar putea fi stocata. Oricum, actuala criza energetica se datoreaza politicilor europene, asadar tot liderii UE ar trebui sa gaseasca si solutia, iar din pacate aceasta refuza sa apara.

    • Sunteti influentat de articolele unui popular geolog de pe aceasta platforma. Geologia se intersecteaza doar periferic cu fizica, matematica sau chimia, de aici provin multe dintre persiflarile adresate unor institutii de cercetare si centre universitate prestigioase (NASA, MIT,…) care se ocupa de “biserica verde”.

    • Problema reducerii emisiilor se poate realiza numai pe plan global si este in mana producatorilor de petrol, gaz si carbune.
      De ei depinde care hidrocarburi si carbuni ajung pe piata in functie de cerere si cat CO2 ajunge in atmosfera. Degeaba dorim decarbonarea Europei daca in restul lumii se construiesc centrale pe baza de carbune, gaz sau petrol, Europa se lupta in adevaratul sens al cuvantului, cu morile de vant !!

  9. Interesant articol e bine de stiut ce se prefigureaza in contextul existentei unei mafii a energiei la nivel european(noi, naivii, credeam ca doar in RO exista baieti destepti in energie :))

  10. In Franta un reactor atomic este in constructie si alte 14 in faze de proiectare, pe langa cele 56 existente
    In Cehia pe langa 6 reactoare unul este proiectare si alte 6 in faze premergatoare.
    in Finlanda pe langa 3 reactoare unul este faza premaertoare inceperii proiectarii.
    In Ungaria pe langa cele 4 reactoare existente 2 sunt stadii incipente de proiectare.
    In Slovacia pe langa cele 4 reactoare, 2 sunt in constructie si unul in proiectare
    in Bulgaria pe langa cele 2 reactoare existente se doreste a fi construiete inca 3
    In Romania , idem Bulgariei
    In Olanda pe langa un reactor in functiune 2 sunt planificate
    In Slovenia oe langa unul in functiune inca este planificat
    Germania, deocamdata inca cea mai mare economie europeana va inchide pana in aprile din motive ideologice ultimele 3 reactoare. cu alte cuvinte, Germania este singurul „sofer” in directia gresita pe autostrada energetica europeana.
    Specialistii in materie avertizeaza ca energia eoliana si solara nu vor putea sub nici o forma asigura fluxuri de energie continue si la preturi convenabile.
    Impredictibilitatea productiei de curent prin aceste 2 metode verzi este unul din motive pe langa imposibilitatea stocarii curentului produs in momente de varf, pe perioade climatice cu vant si soare indestulator.
    S-a ajuns in Europa in situatii aberante, parcurile eoliene au produs atat curent , practic n-au avut ce face cu el, cu alte cuvinte, bani aruncati in vant !!
    Cum bine spuneti , cercetarea in directia stocarii bate pasul pe loc, nu imi pot imagina cum se poate stoca atata energie electrica in baterii astfel incat sa fie asigurat necesarul de energie/curent fara perturbari majore.
    In alta ordine de idei, daca ad absurdum dublam actuale capacitati eoliene, ce se cere, unde va ajunge curentul produs deja pe acum in surplus in perioadele de varf ? nemiavorbind de curentul produs de ferme solare, le acoperim de soare ?
    Europa se afla intr-o criza energetica datorita impunerilor politice, pe linie de partid ecologist venite de la Bruxelles.
    Criza energetica europeana nu este una a pietei libere , exista destula energie disponobila, gaz, petrol . carbune, hidro si alternative.
    Criza este una politica cu repercusiuni majore asupra aprovizonarii Europei cu energia necesara si dorinta implementarii realizarii unor obiective nerealiste, decarbonificarea Europei, cu restul lumii cum ramane ? atata timp cat emisiile UE la nivel mondial sunt undeva la ca. 25 % , China fiind cu mult peste !!!

    • Fiecare țară e liberă să își decidă strategia energetică.
      Nu există nicio tehnologie energetică perfectă: dacă unele sunt mai impredictibile decât altele (căci absolut predictibile nu există), altele sunt mai periculoase decât unele. Pentru fiecare om greutatea criteriilor diferă. Dacă unii preferă siguranța de durată prosperității imediate e la fel de legitim ca și ideologia opusă. Menținerea unor tehnologii poluante este tot ideologie. Pentru care nu s-a votat niciodată. Tehnologiile clasice sunt inflexibile. Planificate pentru vârfuri de consum, ele nu pot fi diminuate la orele de consum minime. De exemplu, energia produsă de centralele pe lignit din Germania au un grad de utilizare de numai 47%. Dacă moristile le poți opri, centralele pe lignit nu pot fi coborâte la mai puțin de 60% din puterea instalată și la 2:00 noaptea produc de 4 ori mai mult curent electric decât e nevoie. Care nici acesta nu e stocat. Pe distanțe de distribuție mici s-arputea utiliza curentul continuu, dar în rețeaua deja învechită nu e posibil. Ceea ce duce de fapt la pierderi și la greutăți în stocarea energiei. Toate neajunsurile tehnice se datorează tehnologiilor clasice, care nu pot fi înlocuite peste noapte. Fără regenerabile criza energetică ar fi fost încă mai accentuată, nicidecum atenuata. Aprovizionarea cu carburanți nu este nici foarte predictibila.
      Iar emisiile de codoi in China sunt, pe cap de locuitor, mai mici decât cele din Germania. De cele din SUA nu mai vorbesc. In toată Europa trăiesc 740 milioane oameni, adică mai puțin de jumătate decât în China. Doar nu vă așteptați să facă chinezii economie ca să risipească europenii. Dumneavoastră ați face asta pentru ei?

      • Da. technologiile clasice unt cele „rele” cele care pana acum au produs dezvoltare si cresteri economice iar cele noi vor fi mantuirea. Pana ce nu se va rezlova stocarea intr-un fel sau altul al curentului cele clasice vor fi rezerva de fier si numai cu ele sistemul poate fi tinut stabil, technic alte solutii nu exista.
        Cu emisiile pe cap de locuitor, ma faceti sa rad si nu este altceva decat propaganda pt a justifica niste obiective care nu pot fi atinse in nici in 50 de ani , per total indifirent, emisiile Chinei sunt mai mari decat cele europene, de parca natura si mediul tine cont de aceste efecete.
        Sunteti focusat pe Germania care au luat-o pe un drum total gresit si va plati respectiv va fi obligata sa cumpere curent electric de la vecini la preturi, vom vede iar pretul curentului in Germania este actualmente cel mai scump in lume si asta in conditiile unei tari puternic industrializate.
        Stiti foarte bine , industria germana a putut functiona in conditii optime datorita derogarilor de la aceste preturi maxime, preturi pe care le plateste insa consumatorul casnic.
        Germania este pe cale de deindustrializare fapt dicatat de la Bruxelles si impus de un guvern de stanga ecologist, pot sa me exprim si mai drastic insa nu stiu daca imi este acceptat comentariul.

        • Eu am scris că nu există tehnologii perfecte, nicidecum „rele” sau „bune”. Dezvoltarea au făcut-o oameni, nu tehnologiile. Acestea vin, au perioadele lor de glorie, apoi ajung depășite. Întotdeauna! Nu le suntem datori, nu avem nici o obligație morală față de niciuna.
          Ca și PIB pe locuitor, emisiile nocive trebuie cuantificate tot așa pentru a avea o comparație corectă. E nefiresc să așteptați ca o țară cu o populație de 20 ori mai mare să emită mai puțin codoi decât Germania. Sau credeti că România ar trebui să aibă emisii precum Andora sau San Marino? Pretextul dumneavoastră vrea doar să vă ofere un alibi fals: dacă altul scuipă pe stradă, vă simțiți îndreptățit să procedați la fel.
          Iar dacă atâția vecini se grăbesc să-și extindă nuclearele, înseamnă că Germania va avea întotdeauna de unde să aleagă: oferta mare și cererea mică înseamnă prețuri reduse. În schimb individualitatea sa energetică poate fi cheia succesului. Dar cum spuneți: vom vedea! Eu mă abțin până atunci de la scenarii apocaliptice.

  11. @Cosmin Gabriel Pacuraru

    „Spania și Franța doresc să-și interconecteze sistemele de transport de gaze printr-un proiect indrăzneț dar riscant.”

    De ce riscant?
    ========

    „Turcia a demarat construcția sondelor și conductelor care să aducă gazul la țărm. Acest lucru înseamnă că Bulgaria și România vor extrage mai puține gaze, deoarece acestea aflându-se în zăcăminte învecinate, vor migra către cel care le va extrage primul.”

    Cf Dlui Cranganu nu e asa cum spuneti (si) Dvs.:
    https://www.contributors.ro/urgentati-exploatarea-zacamantului-neptun-deep-din-marea-neagra/#comment-532373
    ========

    „…dacă energia este sau nu o marfă tranzacționabilă în piețe libere sau este serviciu public și social indispensabil.”

    Asta + „piata” europeana a energiei/gazului/electricitatii + contractele conexe „futures” + negocierea in bloc UE cu exteriorul (dupa cum ati scris si Dvs.) => examenul de maturitate (pragmatism, etica/morala, diplomatie pe termen scurt cu impact in mediu/lung) al politicienilorfunctionarilor de (supra)stat din UE/SEE.

    • Aceasta afirmație dovedește o lipsa de înțelegere a proceselor fizice care guvernează extragerea hidrocarburilor, în special a gazelor naturale.
      Zăcământul turcesc este mult prea departe de acumulările (pluralul este obligatoriu) mult mai mici din sectorul romanesc și la adâncuri de apa și adâncimi absolute diferite.
      Singurul lucru in comun intre cele doua grupuri de zacaminte esre faptul ca acum cateva milioane de ani Paleo Dunărea trimitea nisipuri pentru amândouă.
      Turcii vor dezvolta acest zăcământ înainte ca Petrom/Romgaz sa ia o decizie de FID. Impresia mea este ca votul recent negativ al Austriei s-a datorat refuzului României se a renunță la clauza de preempțiune asupra unei părți mari din gazul produs.
      Turcaletii merg mult mai rapid pentru ca au avantajul controlului total printr-o companie de stat TPAO, avantaj la care România, dintr-o prostie greu de înțeles, a renunțat. Nu sunt însă convins ca lucrurile vor merge asa de repede cum promite sultanul, orice scurtătura ar putea sa le aducă surprize nasoale.

  12. Un aspect pe care putini analiști îl abordează este influenta creșterii prețului la energie (in special gaz) asupra inflației la nivel global. Interconectarea economiilor lumii face ca tot ce se întâmplă în Europa sa se facă simțit in restul lumii. Când Germania cumpăra gaz lichefiat din Nigeria, Spania din Algeria, sau Franța din Qatar la preturi prohibitive pentru cei din Asia sau Africa (si chiar România) alții vor trebui sa înghită galusca și sa plătească la fel sau sa ardă vreascuri si balega. Inflația actuală nu poate fi stavilita menținând preturile ridicate ale energiei. Solutia curentă de ridicare a dobânzilor practicata de băncilor centrale nu face decât sa gatuie economiile tarilor, in special ale celor mai vulnerabile, inclusiv a României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro