Prima analiză în care am încercat să răspund la întrebarea din titlu este aici. Amintesc că Strategia Națională de Apărare este în dezbatere publică, deci putem face propuneri de modificări și după cum știm că există comentarii la sfârșitul fiecărui articol, rog pe cei care monitorizează presa pe această temă să le includă deoarece sunt convins că există voci pertinente.
Energia este menționată în 28 de paragrafe de-a lungul documentului. Domeniul energetic este tratat ca o componentă strategică a securității naționale, intersectând mai multe dimensiuni: economică, militară, geopolitică și de infrastructură critică.
Există o poziționare strategică a energiei?
Documentul integrează energia în viziunea cuprinzătoare asupra securității naționale, definind-o ca unul dintre domeniile strategice importante pentru economia națională, alături de producția de echipamente militare, minerit, siderurgie, agricultură și tehnologii de frontieră, toate înglobând mari cantități de energie. Prezenta propunere de strategie subliniază că economia națională trebuie să aibă resurse pentru creștere, pentru planurile de înzestrare a armatei și să contribuie direct la securitatea națională.
Credem că ar fi fost mai nimerit ca să existe un capitol dedicat rezolvărilor problemelor energetice și tratarea industriei energetice să nu fie tratată ca un apendice nerelevant al economiei.
În articolul de săptămâna trecută am tratat dimensiunea geopolitică a energiei, atrăgând atenția asupra problemelor de securitatea energetică. Pentru regiunea extinsă a Mării Negre, documentul identifică mai multe vulnerabilități, riscuri și amenințări cum ar fi militarizarea excesivă de către Federația Rusă ce periclitează siguranța navigației și viitoarele capacități de exploatare a resurselor energetice. Sunt afectate coridoarele de transport de produse energetice ceea ce reprezintă o amenințare emergentă la adresa securității naționale și regionale. De asemenea infrastructura critică din zona contiguă și zona economică exclusivă este expusă atacurilor hibride.
Oportunități, … care oportunități?
Pe hârtie, România poate să devină după 2027 cel mai mare producător de gaze din UE. Da, este adevărat, dar credem că ar trebui să ne vedem de lungul nasului.
Consumul total de gaze al UE este estimat la aproximativ 334 miliarde metri cubi în 2024. Din aceștia, 32 miliarde metri cubi (mmc), a fost producția internă a UE, acoperind doar aproximativ 10% din consumul total. Din acești 32 mmc aproximativ 8 mmc provin din Romania. Neptun Deep, când va fi gata tot ansamblul de extracție și transport până pe litoral ar mai contribui cu 8 (max. 10) mmc / an iar resursa de la Caragele (de care nimeni nu vorbește), din județul Ialomița, ar mai contribui cu înca 1 mmc / an. Deci, da, România ar fi cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană cu 17 mmc / an, dar dacă comparăm această cantitate cu consumul, România va produce (cine știe când?) 5% din consumul european.
Sunt convins ca dezvoltarea inițiativelor energetice în bazinul Mării Negre este esențială pentru stabilitatea regională, dar să ne bazăm pe un cu cablu de curent continuu (evident, regenerabil) mi se pare deplasat. (Nu se spune direct, dar noi am înțeles.) Este clar că trebuie să existe o diversificare a surselor de aprovizionare, dar să stăm la mâna celor care au sofisticat ”diplomația de caviar” e mai mult decât deplasat, știind că azerii nu produc energie ”verde” și că dacă ar produce, aceasta ar fi de fapt chinezească. Normal ar fi ca energia să fie produsă din ceea ce avem pe plan local, iar Slavă Domnului, că avem milioane de tone de agrobiomasă și de gunoi care oricând pot fi transformate în energie prin tehnologii existente, ecologice, nesofisticate și care nu creează dependențe de alte țări precum cea din fotovoltaic sau eolian. … Și culmea, aceste tehnologii sunt și conforme cu tranziția energetică și cu economia circulară.
Obiective naționale vagi în domeniul energetic
Capitolul 5 al propunerilor este dedicat direcțiilor de acțiune și conține o tratare vagă a domeniului energetic, cu obiective specifice generale, cum ar fi asigurarea securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățean și competitive din punct de vedere economic. Nu se explică cum, azi România fiind un importator net de energie, va ptea acoperi cererea. Dar ce cerere va exista in 2030? Nimeni nu își propune să afle.
De asemenea nu se explicitează nimic despre energia termică și energia destinată transporturilor, primele două mari consumuri din mixul primar național de energie. În privința consumului de energie electrică ni se spune că se vor dezvolta proiecte de producție a energiei nucleare (știm de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urile de la Doicești) și a energiei regenerabile și stocării. Domnilor, regenerabilele la care vă referiți (eolian și fotovoltaic) sunt o vulnerabilitate a sistemului energetic național deoarece este o energie intermitentă și întreruptibilă (oricâte capacități de stocare vor fi – aici explic mai mult), care desincronizează sistemul energetic național de transport și distribuție și care sunt monopolizate de Republica Populară Chineză, deci introduce un risc major în sistem, precum a introdus și Federația Rusă până nu demult cu gazele. Mai adăugăm că orice aparat chinezesc introdus în rețea mai aduce un risc, cel de a fi comandat tocmai din cloud-urile chinezești, ceea ce este în dezacord cu modernizarea rețelelor de transport și distribuție (care sunt concesionate de companiile altor state) de care se amintește în proiectul de strategie pe care îl dorim îmbunătățit.
Un alt obiectiv este promovarea proiectelor majore de interconectare energetică regională pentru diversificarea surselor și rutelor energetice și diversificarea și securizarea lanțurilor critice de aprovizionare. Aici avem o problemă, cea a importurilor de energie electrică, dacă acestea sunt disponibile: este extrem de rentabil să aduci energie din afara tării și să faci avere în câteva ore, cum zicea un cunoscător ce se referea la companiile de trading de energie.
În privința securizării lanțurilor de aprovizionare amintim doar cazul LukOil, care deține aproximativ 20% din distribuția de carburant, unde statul s-a împiedicat în a afla acționariatul. Numai să ne întrebăm cum s-a schimbat acesta, știind că în 2014, pe timpul guvernării Ponta, când s-au pus sub sechestru (de către ANAF) pe acțiunile și activele LukOil în urma unei evaziuni apreciată la peste 2 miliarde de euro, acesta s-a schimbat. Cine a semnat ieșirea de sub sechestru și / sau transferul de proprietate este interesant de a afla!
Fără discuție că problemele ridicate de infrastructurile critice sunt importante, dar apărarea militară și funcționarea infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară) sau mobilitatea militară nu este operațională fără energie și fără carburanți.
Cel mai mare plus este eliminarea corupției
Primul pas este făcut: documentul recunoaște neajunsurile în asigurarea securității energetice la nivel regional și a protecției infrastructurilor critice, care pot fi exploatate de actori interesați ca mijloc de presiune politică și pârghie de control.
Cel mai mare câștig pentru industria energetică este declararea corupției ca o problemă fundamentală de securitate națională. Documentul poziționează explicit corupția ca o amenințare care compromite capacitatea defensivă a statului și legitimitatea instituțiilor. Știm că aceasta se manifestă unde sunt cei mai mulți bani iar aceștia sunt în energie.
Închei cu un citat din preambul: „persistența fenomenului corupției șubrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni”.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1. Strategia se referă la perioada 2025-2030 . În opinia mea menționarea U3și U4 de la CNE Cernavoda și SMR de la Doicești este greșită. Nu se încadrează în perioada de referință. Acestea , în cel mai fericit caz vor fi gata cel mai devreme în 2035. Unitățile 1 și 2 de la CNE Cernavoda au fost construite de muncitori , maiștri și ingineri români sub coordonarea unui consorțiu condus de canadieni și italieni. Toată această forță de muncă calificată nu mai există. Mai mult , toți furnizorii interni autorizați CNCAN nu mai sunt , fizic sau nu mai dețin autorizații .
Idem , firmele construcții montaj , autorizate CNCAN și cu experiență în domeniu practic au dispărut. Vezi Energomontaj , Nuclearmontaj , Construcții nucleare , NIMB , Elvimex , etc.
Așa că , cine vorbește de punerea în funcțiune a U3 și U4 în 2032 , nu cunoaște realitățile .
2. Autorul se referă la biomasa , ca o sursă importantă de energie. Total de acord. Fac mențiunea ca utilizarea biomasei pentru producția de energie electrică si termica trebuie să fie integrată unui concept mai larg de agricultură circulară , nucleul de la care trebuie să pornească o veritabilă economie circulară.
3. Pentru moment , stocarea energiei , reprezintă o măsură relativ ușor de implementat . Apreciez că în următorii doi ani , având în vedere datele din SEN , trebuie sa fie realizate instalații de stocare cu o putere de 5000MW/10000MWh .
4. Exportul de energie electrică este în fond un export de materie primă . Și cu atât mai păgubos , când este făcut la prețuri mici.
5. Interconexiunile , inclusiv cu Azerbaidjan , sunt bune , pentru a realiza în primul rând tranzit de energie electrică . Similar cu BRUA .
6. Siguranța națională trebuie să pornească de la direcții esențiale cum ar fi :
– siguranța alimentară ;
– siguranța energetică ;
– industria de apărare ;
– industria de medicamente și aparatură medicală;
– rețea autostrăzi și căi ferate .
Bineînțeles că problematica este complexă și o abordare pragmatică și nu una propagandistică s-ar impune.
Se discută mult de această găselniță ” independență solidară ” . Un subiect mai mult cu conotații teoretice decât practice. Cunoscând nivelul de incompetență al celor care sunt la cârma Țării , nu îmi fac speranțe.
În rest , numai de bine.
P.S. Sper ca moderatorul să accepte această opinie.
Prin ’96 faceam studii despre utilizarea biomasei pentru energie.
Era plina tara de biomasa si faceam pe hartie mii de MW folosind-o..
Dupa 30 de ani constat ca nu s-a schimbat nimic, miile alea de MW au ramas acolo unde le e locul, pe hartie.
Postare bună.
O completare la nr. 6 : Educatia in masă cu rezultate măsurabile.
Ştiți că România e pe locul 3 de la coadă la numărul studenților în ciclul universitar?
România are două probleme majore: 1. corupția la toate nivelurile guvernării: locale, județene și de stat. 2. Educația extraordinar de slabă a maselor de români. Așa cum stau lucrurile acum in comparație cu alte state europene, suntem un popor de proști. Şmecheri, cu gura mare, miștocari dar în final proști ca butucul.
” avem milioane de tone de agrobiomasă și de gunoi care oricând pot fi transformate în energie prin tehnologii existente, ecologice, nesofisticate”
Va imbatati cu apa rece, biomasa nu poate produce decit cantitati infime de energie. S-a incecrar in Germania. Atita timp cit s-a subventionat de catre stat a functionat, asa si asa, cum s-a stopat subventionarea s-a terminat. De exemplu, au existat peste 1500 de instalatii de biogaz, in 2022 s-au taiat subventiile si au ramas 77.
Lipsă creativitate: nu e nevoie neapărat doar de biogaz, mai e și energie termică.
pina la a discuta probleme de macro – strategice și mondiale de securitate, avem un mic antrenament in poligon sa vedem cum apasam pe tragaciul flintei noastre amarite: preluarea rafinariei + lantul de benzinarii LukOil
Eu as vorbi de preluarea de stat căci gindesc astfel:
– și asa suntem singura tara din lume, cu resurse petroliere si de gaz, care n-avem 1 singura rafinarie de stat !
– daca Doamne fereste, are armata nevoie d emotorina pt. tancuri, cumparam de la MOL, SOCAR, GAZPROM, OMV si cine-o mai fi ?
– daca aud motive ca n-avem 200 mill EUR (capital de lucru ca sa o repornim), deja am o mare problema de management !…ca s-o cumpar…nu ține…trebuie sa stiu cit am de recuperat fiscal si mai vedem…mi-e tare teama ca mai am de luat ceva, pe linga activele rafinariei
Cind aud ca ”sa vina investitorii s-o cumpere”, m-apuca risu…adica ”hai sa faceti” din nou
Tot aud fel de fel de justificari ”ca nu se poate”….realitatea ca nu stim sa gestionam o situatie ca asta (foarte buna !!!) și, tare ma tem ca nici nu are cine s-o faca…simt ca mai degraba toti politicienii ”vor sa se spele pe miini” să nu supere nici estul, nici vestul și nici vestul extrem
Câte rafinării „de stat” au SUA? Sau UK?
nea Razvane, nu prea intelegi problema și esajul: de ex. ARAMCO (aia din Saudi Arabia) …dai exemple punctuale care sunt mai degraba exceptii, care, uitindu-ne la puterea economica si financiara ale jucatorilor lor, nu mai au nevoie de stat…i-a ajutat in trecut….RESURSELE, sunt ale SUA …sau UK…adica ale privatilor statului
mai bine imi dadeai exemple din China, …de ex.
dar nu asta e important…vorbesti lejer de SUA si UK ca si cum ai vorbi de grupele Champions League, noi jucind in calificari pt. Europea League
@razvan
…decit sa ne dai exemple cu statele SUA si UK, e mult mai sanatos sa tu uiti prin-prejur:
HU-MOL, Grecia-Hellenic Petroleum, Serbia-NIS, Turcia, Italia, s.a,
Nu concuram noi cu aia ”mari”, ci cu aștia mici care ”te maninca”
…mai reflecteaza
@razvan – PS….inexplicabil…cum de uitai tocmai ”inima” rafinariilor de stat din RO- vechii și actualii nostri prieteni de la OMV – fosta Soviet Mineral Oil Administration (Sowjetische Mineralölverwaltung, SMV) care devine OMV in 1956 „Osterreichische Mineralölverwaltungs Aktiengesellschaft“. (NA la acea vreme, România fiind deja o mare putere in industria aceasta petroliera)…astazi, statul austriac controleaza 51% din OMV…cu alte cuvinte statul ”privat” austriac controleaza resursele si rafinarea (o parte) in mod ”privat” a operatiunilor din RO….
Cum naiba un privat de stat sa poata accepta un alt stat, ca pe teritoriul lui sa aibe o rafinarie privata de stat ?
Nu zise celebrul Adrian Nastase, la privatizarea Petrom ca ”cine controleaza Petrom controleaza politica si economia in Romania” !?
QED
Cel mai mare câștig pentru industria energetică
este declararea corupției ca o problemă fundamentală de securitate națională.
Documentul poziționează explicit corupția ca o amenințare
care compromite capacitatea defensivă a statului și legitimitatea instituțiilor.
Știm că aceasta se manifestă unde sunt cei mai mulți bani iar aceștia sunt în energie.
„decat” cateva completari
– coruptia NU este cauza… reprezinta doar un efect…
– „cei mai multi bani”… ii „optine” statu’ din energie
aplicand tot felul de „accize” si „adaosuri”…
peste care aplica vat… care, mai nou, este 21%
…
cat despre legitimitatea instituțiilor
dincolo de impilarea bazei
cu tot felul de „moduri de calcul” ale accizelor/vat-ului
l-as intreba pe nea Gheorghe din (random choice)…
redau raspunsul:
apai matale chiar ma scoti din pepeni
intrebandu-ma despre „enstituti'” pline cu terchea-berchea
ras-platiti cu mult peste ce le puate chielea
… iesiti la pensie…
decat handicapatii iese la pensie ‘nainte de termen…
bade, au pensie mai mare decat salariul…
iti bati joc de mine? asa ceva era in comu’ism…
ierea un to’ar’s activizd care dadea din gura si se punea c-ar fi muncit
… dar magistratii…
… alti latrai care ia spaga de la criminali…
auzi? i-l stii p-ala care a omorat cu masina?…
stai bade ca sunt mai multi…
magistrati? sau criminali?
In privinta vitoarelor productii de gaze, se va intampla, ca acum, cu energiile regenerabile: vom produce dar nu vom avea unde stoca. Atat gaze, cat si energia din gaze.
Pariem?
Pentru gaze există capacități foarte mari de stocare. Nu se vrea!
nea neamtule, imi permit niste precizări:
– biomasa (știintific) este SI fractia biodegradabila din deseurile menajere
– in Europa (numai) astazi sunt instalate cca 5000 MWe instalatii W2E (waste to energy) adica centrale de cogenerare (germania are vreo 1000 MW, UK, cca 700, Franța cca 400, si altii
– România are cca 22 mill. t/an ”productie” de deseuri menajere, din care cca 60% biodegradabile (adica biomasa !), DAR, NICI MACAR 1 SINGURA CENTRALA W2E !
https://www.energynomics.ro/damov-romania-genereaza-22-mil-tone-de-deseuri-pe-an-cantitate-mai-mare-decat-productia-de-grau
In schimb, aruncam totul in gropi la marginea oraselor, de am intrat in infringemet cu CE pt, ”non-compliance” cu mediul….adica platim pentru aruncarea gunoiului !…deci e un combustibil cu cost negativ !
Sa vedem ce inseamna 22 mil t deseuri care au cca 60% fractie biodegradabila (adica biomasa !) = cca 13 mill t
– 13 mill t. inseamna @ cca 4 MWh/t cca 50 TWh energie primara ! (whooops !..cam cita energie electrica se consuma in RO !).
Amu, nu vreau sa-l minii pe Dumnezeu (…sau pe nea PIFu, rămas la anu 96), dar la aceasta defintitie de biomasa nu mai adaug biomasa forestiera, agricola, si multe muuuulte altele regenerabile (in special din zona bio), care sunt nefolosite in RO..ca d-aia spun prin diverse locuri ca daca valorificam doar o parte din toate astea, putem inchide linistiti Neptun Deep..și altele (ce-mi place sa bag bățu prin gard cu chestia asta, dar, daca dvs. stimati cititori si comentatori in Contributors, care aveti puterea de intelegere peste ceea ce pot intelege cei cu care mai conversez de prin establishment, va dati seama ca, in fapt, este o problema politica si nu de economie si bunastare necesara societatii noastre)
Ma opresc aici și va indemn pe toți cititorii sa studiati economia/bioeconomia circulara…inamicul #1 al marilor conglomerate mondiale de petrol și gaze…statele care apuca pe acest drum, scapa (sau isi usureaza) de problema ”strategiilor si diplomatiilor energetice cu gaze si petrol si alte resurse…e o mare filosofie aici de macroeconomie politica și diplomatie energetica