De ce declinul demografic al diasporei românești din Spania?

Problema

Dacă urmărim analitic variația principalelor țări care atrag cetățeni românii care au migrat în Uniunea Europeană (EU), vom constata că cele mai rapide creșteri demografice au fost spre comunitățile de imigranți din Germania și Olanda. În Spania și Italia a fost înregistrat, cu date EUROSTAT, declinul cel mai puternic de imigranți  de cetățenie română (tabel 1). De ce declinul cel mai puternic a fost în comunitățile românești din Spania? Aceasta este întrebarea majoră a articolului. Vom încerca să contextualizăm răspunsurile  prin comparații multiple. Pornind de la date EUROSTAT, în principal, pe care nu le mai prezentăm aici , constatăm că diaspora românească din Spania a fost depășită numeric de cea din Germania în 2020. Reducerea numărului de români în Spania s-a produs pe termen lung,începând din 2013 (figura 1), dar a avut cel mai accentuat ritm începând din primul an al pandemiei de COVID-19, din 2020, cu un vârf de reducere de  19 mii de persoane, în 2021. Efect de pandemie? Posibil, dar nu avem date pentru argumentare. Urmărind evoluția diasporelor românești în fiecare dintre cele șapte țări de maximă atracție pentru români, din EU, pentru perioada 1 ianuarie 2016- 1 ianuarie 2025, constatăm că numai în Italia, altă țară sudică, a mai avut loc o reducere de imigranți români mai puternică decât în Spania, tot în perioada pandemiei. Nu știm, cu date, credibile, cauzele.

Table 1. Variation of the number of Romanian citizens in the main attraction countries of the European Union, 2016-2025

O ipoteză pe care o susținem este cea a declinului economic al Spaniei, în perioada COVID-19, cu consecințe asupra emigrării din Spania pentru imigranții români care au învățat drumul remigrării lor de la spaniolii care au plecat în special spre Franța și Germania. Asupra acestei ipoteze ne concentrăm în secțiunea următoare.

Ipoteza declinului economic al Spaniei

Dacă  urmărim dezvoltarea economică a celor șapte țări de maximă atracție migratorie a românilor în EU vom constata că numai în cazul Spaniei are loc o schimbare deosebită. În perioada de maximă intensitate a pandemiei COVID-19 are loc, aici, o extrem de puternică reducere a produsului intern brut per capita (GDP) (tabel 2). După aceea, dezvoltarea economică a țării revine la nivelul anterior pandemiei. Este foarte probabil că declinul economic a fost una dintre cauzele majore (nu singura) ale emigrarii spaniolilor spre Franța și Germania, țări de maximă atracție  pentru emigranții din Spania. Nu știm, cu date, câți dintre imigranții români din Spania au emigrat, în contextul respectiv, tot spre Germania sau Franța, ca și parte din populația spaniolă cu care aceștia erau în contact. Practic, declinul economic din Spania anilor 2020-2022 a accentuat o tendință de emigrare a spaniolilor și de remigrare a unei părți din imigranții români de acolo. Iarăși nu știm câți români au re-migrat direct din Spania spre casă, în România, sau direct în altă țară europeană, de tipul Germaniei, spre locuri cu salarii mai mari, cu cerere sporită de forță de muncă. Contextul pare să fi fost favorabil unor astfel de mișcări de migrație care au intrat în relație de contagiune. Ar fi de știut dacă emigrarea românilor spre Germania a fost facilitată sau nu de un astfel de context. Trecerea Germaniei pe locul al doilea, înaintea Spaniei, în atracția migratorie a românilor pare să susțină o astfel de ipoteză.

Dacă revenim la datele tabelului 2, vom constata că Italia și Spania, cele două țări care au avut cele mari pierderi de imigranți români în perioada 2016-2025, au în comun nu numai localizarea în sudul continentului european ci și minimă dezvoltare economică în seria celor șapte țări din EU, de maximă atracție migratorie a românilor.

Table 2. Gross domestic products as percentages of the European Union average, in the main attraction countries of Romanians, plus the origin country of emigration, 2016-2025 (%)

În plus, este probabil ca pe măsură ce s-a cristalizat cultura de migrație și nivelul de aspirații al emigranților din România în Spania, a avut loc și o accentuare a remigrarii spre țări mai dezvoltate precum Olanda, Austria, Belgia sau Germania. Dacă emigrarea inițială a fost spre țări mai dezvoltate decât Romania și de limbă latină (precum Spania și Italia), ulterior au început să apară condițiile spre o remigrare orientată în direcția unor țări care oferă salarii mai mari și alt tip de justiție socială, chiar dacă limba vorbită acolo era mai puțin accesibilă re-migranților români.

Desigur, argumentarea directă, prin raportare la intențiile de revenire în țară ar putea fi foarte utilă. În secțiunea următoare ne vom referi  la astfel de aspecte.

Intenții de revenire din Spania în România

Un sondaj asupra diasporelor din 10 țări, realizat în 2023, include și intervievați din comunități de imigranți români în Spania. Procentul intervievaților români din Spania care declarau, în 2023, că ar dori să revină în țară este de departe cel mai ridicat (tabel 3). De ce? Motivația declarată de către cei intervievați pentru această intenție este mai puțin importantă deoarece aceasta este dependentă, în bună măsură, de sugestiile, relativ incomplete, formulate prin întrebare. Pentru discuția de aici este de marcat faptul că, relativ vorbind, românii care doresc să revină în țară din Spania sunt cu aproape zece puncte procentuale mai mulți decât respondenții români din Italia și Germania cu intenții de revenire în România. Constatarea este concordantă cu faptul că în Spania s-a înregistrat, la nivel de țară, un declin economic semnificativ în perioada COVID-19.

Table 3. Intention to return to the origin country, as recorded in a 2023 survey

Lucrurile devin și mai evidente în momentul în care analizezi relația dintre țara de destinație a migrației și timpul estimat de către respondenți, atunci când este cazul, referitor la intenția de revenire în țara de origine, respectiv România (tabel 4).

Diaspora românească din Spania are, conform datelor de sondaj analizate, din 2023, cea mai mare determinare în legătură cu revenirea în țară, indiferent de perioada de timp specificată pentru revenire. Imediat după diaspora românească din Spania urmează cele din Germania, Italia și Austria, cu niveluri ridicate de determinare pentru revenire în țară. Diasporele românești din Belgia, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie sunt orientate, în principal, spre stabilitate, rămânere în aceiași țară. Deși Germania și Italia se mențin ca țări de maximă atracție pentru români, în cadrul EU, ponderile celor care vor să plece din respectivele țări, spre România sunt semnificative. Înțelegem că salariile și dezvoltarea economcă mai reduse în sudul continentului european facilitează emigrarea de la sud la nord. Nu este însă inteligibilă, cu datele disponibile, și tendința de plecare a românilor din Germania. Ar putea fi vorba de o transformare globală a migrației românilor în Europa din ce în ce mai mult în migrație sezonieră, circulatorie.

Table 4. Association between the countries of destination of the Romanian diasporas and the estimated time of  return to the origin country

Concluzii

Principala cauză a scăderii numerice a diasporei românești din Spania este declinul economic al acestei țări, în special în perioada pandemiei de COVID-19. Date agregate ale EUROSTAT și date de sondaj din 2023 argumentează în acest sens. Intenția de revenire din Spania, în 2023, este mult mai puternică decât cea afirmată de românii din zona Madrid în cadrul unui alt sondaj realizat în patru comunități de români imigranți acolo, în 2008 (Sandu, 2009). Este foarte probabil că românii remigranți din Spania spre România, Germania sau Franța au devenit, între timp, mai critici, s-au reorientat spre locuri cu salarii mai mari, cu organizare socială adecvată dorințelor lor. Desigur, sondaje comparative asupra motivației românilor de a rămâne în țările în care au ajuns, de a reveni în România, sau de a re-migra în altă țară ar trebui întreprinse pentru a putea răspunde, comparativ, la întrebarea „de ce”. În acest fel ar putea fi fundamentate mai bine politicile de migrație și dezvoltare în domeniu.

Referințe

Cult Market Research. (2023). Studiu privind diaspora românească pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Sandu, D. (coord.), Bojincă, M., Grigoraș, V., Mihai, I.A., Șerban, M., Ștefănescu, M., Toth, G, Tufiș, P. (2009). Comunități românești în Spania. Fundația Soroș România. Pentru varianta

în engleză a raportului de cercetare, vezi, pe Academia.edu, raportul de Cercetare la https://www.academia.edu/11760139/_Editor_Romanian_communities_in_Spain_2009

[1] Mulțumiri profesorului Pablo Pumares, de la la Universitatea Almeria din Spania, pentru facilitatea accesului la aceste date. Desigur, responsablitatea modului de utilizare a lor îmi revine.