O analiză comparativa continentală
A lot has been written about subjective well-being, except on a continental level of approach. On a very simple model, we considered that a pattern of thinking is European if it is found at the level of at least half of the medium and large countries of Europe (with a population of over 5 million inhabitants of the country). We applied such a standard to the analyses on personal life satisfaction (LS), using data from Eurobarometer 103, with information collected in March-April 2025. This is how we found out what the essential relationships are that structure LS in Europe. Six of the 13 variables that we used in the LS prediction at the individual level (by multiple regression) are necessary to outline the causal profile of this important social phenomenon.
Chiar sunt atât de nemulțumiți?
Da, polul nemulțumirii cu viața, în țările medii și mari, ca număr de locuitori din Europa, este concentrat în România (36.1%), Grecia (31.9%) și în Bulgaria (30.5%), conform datelor recent publicate în Eurobarometrul (EB)103, cu date culese în lunile martie-aprilie din 2025. Este mult ? Da, prin contrast cu, spre exemplu, intervievații din Irlanda (4.5% nemulțumiți de viață) sau din Suedia (4.9% nemulțumiți). Pentru detalii pot fi considerate cifrele din tabelul 1.
Table 1. Life satisfaction by countries in Europe, 2025
Dacă vom considera cele cinci categorii de satisfacție față de viață (LS) – cu valori 1 foarte mică, 2 mică, 3 medie bazată pe non-răspunsuri, 4 mare, 5 foarte mare, pentru țările analizate din Europa, va rezulta o imagine mai nuanțată (vezi rezultatele analizei cluster din figura 1). În categoria țărilor de maximă nemulțumire în raport cu viața, similitudinea maximă apare între intervievații din Grecia și Bulgaria, două țări balcanice. De menționat că Romania și Bulgaria[1] apar ca societăți cu nivel redus de satisfacție față de viață și în proiecte de analiză anterioară din 2024, bazate pe datele Eurobarometrului 101, în abordare macroregională (Sandu 2025). Vezi, spre exemplu datele din EB 100, culese octombrie- noiembrie 2023, prin EB 100. În sondajul respectiv, ponderea nemulțumiților cu viața în România era de 39%, maximă, de asemenea, ca și în 2025, în cadrul Uniunii Europene. Ulterior, în martie-aprilie 2025, ponderea respectivă se reduce la 36%, dar continuă să fie maximă în cadrul socndajului 103 din EB. Ca și în EB 103 din 2025, ponderea nemulțumiților cu viața din România era foarte apropiată de cea din țările apropiate Bulgaria și Grecia.
Figure 1. Cluster analysis of countries in Europe by life satisfaction (LS)
România apare în aceeași grupă cu Bulgaria, Grecia, și regiunea estică a Germaniei dar cu o serie de particularități legate, foarte probabil, de ponderea foarte mare a celor preponderent nemulțumiți (29.5% din totalul românilor intervievați). Gruparea include și Italia. Cele cinci societăți din grupare argumentează ideea că nemulțumirea socială este funcție de localizare geografică, în sud-estul continentului dar și de istorie. Trei din cele cinci grupări de populație, foarte sau preponderent nemulțumită, sunt foste țări comuniste (Bulgaria, România și Germania de Est). Se pare că această asociere între localizarea geografică și istorie a favorizat starea de nemulțumire socială în legătură cu lipsa bunăstării subiective.
Există, oare, un model european de determinare a satisfacției cu viața? Întrebarea este importantă pentru a decide de unde vine opoziția dintre societățile cu grad mare de nemulțumire cu viața, precum cea românească, și societățile cu nivel ridicat de mulțumire față de viață. Răspunsul la întrebarea pusă în acest paragraf poate fi aflat printr-o comparație între modelul de predicție a LS pe totalul celor 20 de societăți cu peste 5 milioane de locuitori[2] fiecare, și predictorii pentru LS la nivelul celor intervievați în fiecare din aceste societăți. Este ceea ce vom face în continuare.
Există un model european de determinare a satisfacției cu viața?
Pentru răspuns, vom considera mai întâi ecuația de predicție a LS pe totalul celor 20 de societăți din Europa considerate aici (tabelul 2). Din cei 14 predictori folosiți în analiză, 11 sunt de nivel statistic semnificativ.
Table 2. Predicting life satisfaction at the European level
Pentru un prim răspuns vom considera numai coeficienții pentru care valorile beta (coeficienți de regresie standardizați) sunt maxime, respectiv mai mari de 0.09 (desigur, pragul este convențional iar formularea asociată are statut de ipoteză, deocamdată).
Conform acestei reguli, se poate afirma că societățile cu nivel maxim de LS sunt cele cu dezvoltare economică ridicată (nivel ridicat de dezvoltare economică a societății, estimat prin produsul intern brut pe cap de locuitor în 2024, ca procent din media Uniunii Europene). Pe temeiul acestei constatări se poate afirma că insatisfacția maximă față de viață este specifică societăților europene cu dezvoltare economică redusă, în context european. Acesta este cazul României, Greciei și Bulgariei, în mod clar[3].
În continuare vom considera valorile maxime ale coeficienților beta din tabelul 2. În medie, pe totalul celor 20 de societăți europene considerate în această analiză, nemulțumiți de viată sunt concentrați mai ales la nivelul populației vârstnice, cu dificultăți în plata facturilor lunare , cu situație deficitară sub aspect financiar la nivelul gospodăriilor în care trăiesc și fără încredere în justiție[4]. Dacă intervievații sunt tineri, nu au dificultăți în plata facturilor lunare, au încredere în justiție și nu au probleme financiare în gospodărie atunci există o probabilitate mare ca ei să fie mulțumiți de viața pe care o duc.
În fapt ceea ce diferențiază accentuat populația din societățile europene nemulțumite de viață, comparativ cu cele satisfăcute de modul în care trăiesc, este selectivitatea fenomenului. Selectivitatea LS este mult mai mică în cazul societăților nemulțumite decât în cazul celor mulțumite cu viața pe care o duc. Relația este în mod particular vizibilă în raport cu vârsta. În toate cele cinci societăți europene de nemulțumiți, cei nemulțumiți cu viața pe care o duc sunt mai ales vârstnici. În schimb, din totalul celor preponderent mulțumite de viață, vârsta respondentului este un predictor semnificativ numai în două din cele nouă societăți ale acestei categorii. La fel stau lucrurile și în legătură cu predictorul încredere în justiție: în toate cele cinci societăți cu pondere majoritară de nemulțumiți, încrederea în justiție este preponderent redusă; în schimb, la nivelul societăților de mulțumiți, selectivitatea este mult mai mare, în sensul că în trei dintre societățile acestei categorii încrederea în justiție este un predictor semnificativ al acestei evaluări a populației intervievate.
Nu este clar ce este cu efectul stării de sănătate a respondentului asupra LS. La nivel general, pe totalul cel 20 de societăți europene considerate aici, cu cât preocuparea persoanei legată de propria sănătate este mai mare, cu atât LS este mai redusă (în cinci din cele nouă societăți de nivel ridicat pentru LS). În schimb, în cazul societăților nemulțumite de nivelul LS, relația respectivă este statistic nesemnificativă. Motivația legată de economie și justiție pare să fie mult mai importantă pentru nivelul LS, în cazul acestor societăți cu grad mare de nemulțumire față de viață , decât în cazul celor cu nivel ridicat de nemulțumire.
Concluzii
Conform datelor din Eurobarometrul 103 pe 2025, România, împreună cu Bulgaria și populația din partea estică a Germaniei sunt societăți cu nivel ridicat de nemulțumire în legătură cu viața și, simultan, societăți cu nivel relativ redus de dezvoltare economică. Apropiată de grupa respectivă, ca grad de nemulțumire, este și Italia, deși prezența ei în această grupă nu este foarte clară ca semnificație. Datele analizate evidențiază opoziția acestei grupări de populație în raport cu cea din țările vestice și nord europene, mai dezvoltate.
Analiza datelor empirice din sondajul EB 103 evidențiază faptul disparitățile de percepție a nivelului de viață sunt dependente semnificativ și de alți factori (vârstă, dificultăți în plata facturilor lunare, încrederea în justiție și în administrația local-regională etc.).
Există, foarte probabil, un model de determinare a LS la nivelul EUROPEI structurat de factorii menționați. Cum ajunge un astfel de model să se impună în analize multinivel precum cea de față este o altă problemă. Rămâne de lămurit, cu alte date, ce rol joacă transnaționalismul de migrație (Schiller et al. 1992) și transnaționalismul social (Mau 2010) în relațiile dintre LS și intențiile sau comportamentele de emigrare în străinătate (pentru cazul tinerilor pot fi consultate, în acest sens, rezultate ale analizelor din Tufiș și Sandu 2023) . Reținem, deocamdată, pe baza acestor analize, că satisfacția față de viață este o variabilă importantă în structurarea vieții sociale, cu determinare multiplă, multinivel, care se cere lămurită la nivel continental. În condițiile în care circulația informațiilor între societăți, prin transnaționalism de migrație sau social, este una din ce în ce mai intensă, lămurirea relațiilor care structurează LS la nivelul diferitelor societăți europene, în cazul de față, se cere a fi abordată în detaliu.
Anexă
Table A1. Prediction of life satisfaction by medium and large European countries
Referințe
Connolly, F. F., & Gärling, T. (2023). The relationships between income, life satisfaction and emotional well‐being in European countries differing in wealth. International Journal of Psychology, 58(6), 594-604.
Crowley, F., & Walsh, E. (2024). Tolerance, social capital, and life satisfaction: a multilevel model from transition countries in the European Union. Review of Social Economy, 82(1), 23-50.
Mau, S. (2010). Social transnationalism: Lifeworlds beyond the nation-state. Routledge.
Sandu, D. (2025). (Dis)Satisfaction with life among statuses, institutions and European macro-regions? In Research Square. Preprint version.
Schiller, N. G., Basch, L., & Blanc‐Szanton, C. (1992). Transnationalism: A new analytic framework for understanding migration. Annals of the New York academy of sciences, 645(1), 1-24.
Tufiș, P. A., & Sandu, D. (2023). Motivation in the dynamics of European youth migration. European Societies, 25(5), 829-858.
[1] Date din European Social Survey (valurile 6 și 7) indicau, pentru Bulgaria, in comparatie cu alte 27 de țări europene, o rată medie minimă a satisfacției cu viața (Connolly and Garling 2023).
[2] Am renunțat la societățile mici, de sub cinci milioane de locuitori pentru a spori compatibilitatea analizei, pornind de la premisa că în societățile mici, de sub cinci milioane de locuitori, apar o mulțime de particularități, greu de sintetizat prin abordări cantitative precum cea de față.
[3] Vezi datele Eurostat referitoare la produsul intern brut pe cap de locuitor, din media Uniunii Europene, pentru 2024. Cazul Germaniei de Est nu mai poate fi considerat aici pentru că, deși mai săracă decât Germania de Vest, este actualmente , parte a Germaniei. Italia, țară relativ izolată în grupul celor cu nivel ridicat de insatisfacție (figura 1), iarăși nu poate fi considerat aici pentru că nivelul ei de dezvoltare economică era superior față de cel din Bulgaria, Grecia și România, dar inferior celui din țările vestice și nordice din EU cu nivel de satisfacție cu viața maxim. Cu toate aceste excepții, regularitatea rămâne valabilă, în sensul că nivelul mediu de LS este, în 2025, mult mai mic în țările europene cu nivel redus de dezvoltare economică. Corelația pozitivă dintre LS și dezvoltarea economică a țării se regăsește și în analiza cu date complet diferite ale European Value Survey (Connolly and Garling 2023).
[4] Încrederea în instituții este corelată pozitiv și semnificativ cu satisfacția față de viață și în altă cercetare care face predicții asupra satisfacției cu viața în cazul unor țări central și este europene (Crowley&Walsh 2024).
