duminică, iunie 16, 2024

Despre ouă și găini, temperaturi și CO2 și legături cauzale în procesele climatice contemporane

Știința este generată de și dedicată cercetării libere: ideea că orice ipoteză, oricât ar fi de ciudată, merită să fie analizată în funcție de meritele sale. Suprimarea opiniilor incomode  poate fi ceva obișnuit în religie și în politică, dar nu reprezintă calea spre cunoaștere; ea nu-și are locul în demersul științei. Nu știm aprioric cine va descoperi o nouă înțelegere fundamentală.
Carl Sagan (trad. pers.)

Cu două mii de ani în urmă, Plutarh a formulat o întrebare care definește dilema cauzalității: Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Secole la rând, răspunsurile au variat în funcție de cei care le-au dat: filosofi, preoți, biologi, paleontologi ș.a. În cazul unor evenimente discrete, formularea unui răspuns trebuie să respecte precedența temporală a cauzei față efect. Aceeași cerință se aplică (cu modificări specifice) și în cazul comparării unor procese, deterministe ori stocastice.

Primele sunt procese ale căror rezultate sunt complet determinate de condițiile inițiale și de regulile sistemului. Aceasta înseamnă că, dacă se cunoaște starea inițială a unui proces determinist, se poate prezice perfect starea sa viitoare (mișcarea planetelor, mecanismul ceasurilor, răspândirea incendiilor ș.a.). Caracterul lor predominant este predictibilitatea perfectă a reproducerii rezultatelor.

Pe de altă parte, procesele stocastice implică un anumit element de hazard. Aceasta înseamnă că, chiar dacă cunoașteți starea inițială a unui proces stocastic, nu puteți prezice perfect starea sa viitoare. În schimb, se poate prezice doar probabilitatea diferitelor rezultate posibile. Exemple clasice: rezultatul unor aruncări cu banul/zarul, prețul unei acțiuni la bursă într-o anumită zi, prognoza meteo ș.a. Caracterul lor predominat este imprecizia predicțiilor oferite.

Clima și variațiile ei, sinergetic interconectate în evoluțiile individuale ale celor cinci subsisteme – litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera și criosfera – aparțin unor procese stocastice pentru care relația cauzală „oul sau găina” îmbracă forma: procesul X este cauza potențială a procesului Y ori viceversa.

Relația cauzală a două dintre cele mai bine studiate procese climatice – variația temperaturii T și cea a concentrației de dioxid de carbon CO2– indică drept cauză creșterea T având ca efect creșterea CO2 de-a lungul a sute de mii de ani până la debutul revoluției industriale (circa 1850) (Fig. 1).

Fig. 1. Variația anomaliei temperaturii din zona Polului Sud (linia albastră) în ultimii 400.000 ani, construită pe baza carotelor de gheață din Antarctica. Dioxidul de carbon (linia portocalie) este măsurat din bulele de aer incorporate în gheață. (din Dessler, 2022)[1]

O simplă examinare vizuală arată că schimbările concentrației de CO2 apar după schimbările temperaturii. Respectarea condiției impuse de precedența temporală impune stabilirea creșterii temperaturii T drept cauză a creșterii CO2. Măsurători similare făcute pe carote de gheață din Groenlanda indică aceeași direcție a cauzalității: T  → CO2.

Odată cu debutul revoluției industriale și a arderii de combustibili fosili, paradigma valabilă de milenii s-a schimbat: oamenii „otrăvesc” sau „poluează” atmosfera (unul din cele cinci sub-sisteme climatice) cu CO2 antropogen, a cărui creștere produce o creștere a temperaturii, adică încălzire globală.   Pe scurt, relația cauzală „oul sau găina” s-a inversat în ultimele două secole: CO2T. Această paradigmă domină în ultimele decenii politicile de mediu ale statelor dezvoltate și mai puțin sau deloc pe cele ale statelor cu economii sărace sau în curs de dezvoltare, majoritare ca populație. Pe baza rapoartelor IPCC și ale majorității experților climatici (97% sau, mai bine, 99,99%), s-a declanșat recent o isterie a crizei climatice, existențialiste, apocaliptice, „cod roșu pentru umanitate”, a „oceanelor care fierb”, a tinerilor care nu vor să aibă copii, a altor tineri care vandalizează opere de artă și fac multe alte trăsnăi etc. „Drobul de sare” climatic de-abia se mai ține pe prichiciul hornului cu CO2 și de s-a sui mâța să-l dărâme, suntem terminați.

Partea bună a poveștii își are izvorul în remarcile făcute de Carl Sagan în motto-ul articolului și într-o serie de evoluții științifice recente care pun la îndoială relația cauzală modernă, CO2T : Este vorba în continuare de o relație de tipul „oul sau găina”, unidirecțională, dar cu sens opus celui presupus pentru ultimii 200 ani. Aceste evoluții ale gândirii științifice fără corsete ideologice includ, printre altele:

– Un prim studiu publicat în 1990 în Nature și care a inițiat actuala schimbare de paradigmă afirmă clar:

Ipoteza conform căreia creșterea dioxidului de carbon din atmosferă este legată de schimbările observabile ale climei este testată cu ajutorul unor metode moderne de analiză a seriilor temporale. Rezultatele confirmă faptul că temperatura medie globală este în creștere și că temperatura și dioxidul de carbon atmosferic sunt corelate în mod semnificativ în ultimii treizeci de ani. Modificările în conținutul de dioxid de carbon sunt cu cinci luni mai târzii decât cele ale temperaturii.[2] [s.m]

– Un studiu care a examinat date de temperatură și CO2 și a demonstrat că variațiile CO2 urmează după variațiile temperaturii T  → CO2;[3]

– Un studiu (în două părți) care a creat cadrul teoretic avansat pentru testarea cauzalității bazat pe evaluarea stocastică a legăturii potențial cauzală între două procese prin intermediul noțiunii de funcție de răspuns la impulsuri;[4]

– Un studiu publicat luna trecută, care oferă o aplicație practică a utilizării cadrului teoretic avansat folosind date „tari” ale concentrațiilor de CO2 și variațiilor temperaturii (date „tari” în acest context înseamnă date oficiale, folosite de autorii rapoartelor IPCC și a altor documente. Cu alte cuvinte, s-a lucrat cu „materialul” clientului). Titlul ultimului studiu a inspirat și pe cel al articolului de față.[5]

Aparatul matematic și multe figuri produse în studiile menționate au un grad ridicat de complexitate, nepotrivite pentru o platformă mai mult informativă decât formativă. De aceea, invit cititorii interesați să conspecteze literatura indicată, disponibilă gratuit. Prefer să citez principalele concluzii ale grupului condus de profesorul de hidrologie Demetris Koutsoyiannis:

Analizând decalajele corelațiilor celor două valori, T and CO2, studiul afirmă că, în timp ce ambele direcții de cauzalitate există, rezultatele susțin ipoteza conform căreia direcția de cauzalitate dominantă este T è CO2. Variațiile CO2 urmează variațiilor de temperatură cu o întîrziere de aproximativ șase luni pe o scară lunară sau aproximativ un an pe o scară anuală. Studiul a încercat apoi să interpreteze acest mecanism făcând referire la reacțiile biochimice, deoarece la temperaturi mai ridicate crește respirația solului și, prin urmare, emisiile de CO2.

În mod clar, rezultatele [. . .] sugerează un sistem (monodirecțional) potențial cauzal cu T drept cauză și CO2 drept efect. De aici rezultă că percepția comună conform căreia creșterea CO2 determină creșterea T poate fi exclusă, deoarece încalcă condiția necesară pentru această direcție de cauzalitate.

[. . .] cu alte cuvinte, creșterea temperaturii este cea care a cauzat creșterea concentrației de CO2.

Deși această concluzie poate părea contraintuitivă la prima vedere, deoarece contrazice percepția comună [. . .], de fapt este rezonabilă. Creșterea temperaturii a început la sfârșitul perioadei Little Ice Age, adică la începutul secolului al XIX-lea, când emisiile umane de CO2 erau neglijabile [. . .].

Ipoteza mainstream a direcției de cauzalitate CO2 è T este convingătoare, deoarece totul este pus pe seama unei singure cauze, emisiile umane de CO2. Într-adevăr, aceasta a fost o poveste populară timp de decenii. Cu toate acestea, popularitatea nu înseamnă neapărat corectitudine, iar aici am oferit argumente puternice împotriva acestei ipoteze.

Deoarece am identificat temperatura atmosferică drept cauză și CO2 atmosferic drept efect, am putea fi tentați să ne punem întrebarea: Care este cauza creșterii moderne a temperaturii? Aparent, această întrebare este mult mai dificil de răspuns, deoarece nu mai putem atribui totul unui singur agent.

Nu avem pretenția de a avea răspunsul la această întrebare, al cărei studiu depășește cu mult limitele domeniului de aplicare al articolului. De asemenea, nu credem că teoria climatică mainstream, care se concentrează pe emisiile umane de CO2 ca fiind cauza principală și consideră că restul este un feedback al singurei cauze principale, poate explica ceea ce s-a întâmplat pe Pământ timp de 4,5 miliarde de ani de schimbare a climei.

Dacă nu de la oamenii, de unde provine creșterea concentrației de CO2?

În afară de argumentul ignoranței, există argumentul cauzalității, care pur și simplu nu poate fi ignorat:

Variațiile CO2 apar după variațiile temperaturii pe toate scările de timp pe care le putem măsura.

Cu excepția cazului în care nu contestați acest lucru, atunci trebuie să se înțeleagă că CO2 este un feedback, nu un forcing al temperaturii. Dacă perioadele calde anterioare au arătat o creștere corespunzătoare a CO2, atunci trebuie să se pună aceeași întrebare: „De unde a venit și unde a plecat CO2?”.

Despre bugetul actual de carbon sub formă de CO2 în atmosferă s-au făcut modelări și s-au scris numeroase studii. Koutsoyiannis et al. (2023) oferă o balanță a surselor de emisii și rezervoarelor de CO2 folosind din nou „materialul clientului” (Fig. 2):

Fig. 2. Balanța anuală a carbonului din atmosfera Pământului în Gt C/an, pe baza estimărilor IPCC.[6] Valoarea de 5,1 Gt C/an reprezintă acumularea anuală de carbon (sub formă de CO2) în atmosferă.

Cea mai mare parte a intrărilor (inflows) se datorează respirației biosferei, adică reacției biochimice prin care organismele vii transformă materia organică (de exemplu, glucoza) în CO2, eliberând energie și consumând oxigen molecular. După cum se vede în Fig. 2, respirația a crescut în ultimii ani, principalul motiv fiind creșterea temperaturii. Alte studii recente confirmă această realitate.

În luna iunie a.c., un grup de cercetători japonezi a publicat un studiu care se deschide cu următoarea afirmație:

Respirația solului în ecosistemele terestre este esențială pentru evaluarea bilanțul net de carbon (C) al ecosistemelor, deoarece reprezintă a doua sursă de cel mai mare flux global de C (100 Pg C/an) între ecosisteme și atmosferă. Această cantitate este de peste 10 ori mai mare decât cea produsă în prezent de arderea combustibililor fosili[7]. [s.m.]

Un nou studiu al Universității din Stirling, publicat în revista Nature Ecology & Evolution la începutul acestui an, a descoperit că plantele și frunzele moarte în descompunere eliberează în fiecare an 60 de petagrame de carbon în atmosferă – de șase ori mai mult decât toate emisiile umane – și contribuie cu aproximativ 10% din cantitatea totală de carbon din atmosferă.[8] [s.m.]

Ce facem, continuăm să dăm vina pe oameni?

Pe de altă parte, fotosinteza, procesul biochimic care elimină CO2 din atmosferă, producând carbohidrați în plante, alge și bacterii folosind energia luminii, a crescut, de asemenea, ceea ce a dus la înverzirea Pământului, datorită creșterii concentrației atmosferice de CO2, care este hrana plantelor. Un exemplu pe care îl prezint pentru prima dată cititorilor este extrem de educativ (Fig. 3):

Fig. 3. Exemplare ale plantei Abutilon theophrasti (C3) cultivate la concentrații variabile ale CO2 (de la 150 ppm în perioadele glaciare până la 700 ppm în viitor. Concentrația actuală a CO2 este circa 420 ppm). Toate plantele au avut vârsta de 14 zile și au fost cultivate în condiții similare de apă, lumină și nutrienți. Aceste plante au fost fotografiate în timpul unui studiu realizat de Dippery et al. (1995). (Fotografie realizată prin amabilitatea lui Anne Hartley, Florida Gulf Coast University).(Sursa[9])

Mai mult CO2 înseamnă evident mai multe plante, adică mai multă hrană. Cele 10 miliarde de locuitori ai planetei din viitorul apropiat vor avea nevoie de mâncare mai multă decât acum. Va fi posibil să o oferim?

Mai trebuie să adaug o realitate semnificativă: ciclul carbonului este mult  mai complex decât pare la prima vedere. De exemplu, procesele care eliberează CO2  în atmosferă (biodegradare) sunt mult mai dependente de temperatură decât procesele care îl fixează (fotosinteză).[10] Prin urmare, există deja un dezechilibru sistematic, indiferent de orice am face noi.

În timpul glaciațiilor, rata de stocare a CO2 este mai mare decât rata de eliberare a acestuia, ceea ce duce la o scădere a CO2 în atmosferă, cum s-a întâmplat în timpul Micii Glaciații (LIA). În timpul interglaciațiilor, precum cea în care ne aflăm acum, se eliberează mai mult CO2 decât se stochează, ceea ce duce la o creștere a concentrației sale. Dar relația nu este liniară.

Este mai bine să ne gândim la sursele și rezervoarele de CO2  ca la niște entități dinamice, care nu sunt niciodată în echilibru perfect și care au o relație neliniară între ele.

În fine, mai citez și un articol din 2017 care bate și el un cui în sicriul paradigmei climatice actuale:

Bugetul de carbon al IPCC concluzionează că schimbările în CO2 atmosferic sunt determinate de emisiile de combustibili fosili în fiecare an. O implicație testabilă a validității acestui bilanț al carbonului este că modificările CO2 atmosferic ar trebui să fie corelate cu emisiile de combustibili fosili la o scară de timp anuală, fără a lua în considerare tendințele pe termen lung. Este prezentată [aici] o testare a acestei relații cu ajutorul datelor in situ privind CO2 de la Mauna Loa, 1958-2016, și a datelor privind CO2 din douăzeci și trei de stații din întreaga lume, 1967-2015. Testul nu reușește să demonstreze că modificările anuale ale nivelurilor de CO2 atmosferic pot fi atribuite emisiilor anuale. Constatarea este în concordanță cu studiile anterioare care nu au găsit nicio dovadă care să stabilească o legătură între rata de încălzire și emisii și implică faptul că bugetul de carbon al IPCC este eronat, probabil din cauza unei atenții insuficiente acordate incertitudinii, a încrederii excesive în fluxurile nete și a utilizării unui raționament circular care presupune că emisiile de combustibili fosili au un rol în creșterea observată a CO2 atmosferic.[11] [s.m.]

O cauză naturală a creșterii temperaturii

Una din contribuțiile importante ale studiului lui Koutsoyiannis et al. (2023) este investigarea cauzalității dintre albedo* și temperatura atmosferei. Această cauzalitate este exprimată printr-o adaptare a legii Stefan-Boltzmann:

în care T este temperatura în Kelvin, σ este constanta Stefan-Boltzmann, σ = 5.67 x 10-8 W/m2/K4, S este constanta solară pentru Pământ, S = 1360 W/m2, α = 0,3 este albedo-ul terestru, iar n este numărul de straturi din atmosferă; este echivalent cu cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă. Prin urmare, dacă toate celelalte elemente rămân egale, o scădere a albedo-ului α va duce la o creștere a temperaturii.

În secolul al XXI-lea, albedo-ul din partea superioară a atmosferei (Top of the Atmosphere, TOA) poate fi estimat pe baza datelor din satelit. Mai exact, acest lucru se poate face folosind datele din proiectul în curs de desfășurare Clouds and the Earth’s Radiant Energy System (CERES), administrat de NASA.

Valorile albedo-ului pentru ultimii 22 ani sunt reprezentate în Fig. 4.

Fig. 4. Variația albedo-ului la TOA (linia continuă), împreună cu tendința liniară (linia întreruptă). Sursa datelor: NASA’s Clouds and the Earth’s Radiant Energy System (CERES). (Fig. A3 din Koutsoyiannis et al., 2023).

Koutsoyiannis et al. (2023) notează:

O tendință liniară descendentă de -0,0019/deceniu este prezentată în figură. O tendință descendentă înseamnă că mai puține radiații solare sunt reflectate de Pământ, ceea ce poate duce la o creștere a temperaturii. Pentru întreaga perioadă, scăderea albedo-ului este de aproximativ 0,004. Pe măsură ce media radiațiilor solare primite (insolația), conform aceluiași set de date, este de 340 W/m2, acest lucru implică o diferență (dezechilibru) de energie primită de Pământ de 0,004  x 340 = 1,4 W/m2.

Folosirea formulei de mai sus permite calcularea creșterii temperaturii din ultimii 22 ani datorită doar scăderii albedo-ului. Dar de ce poate scădea albedo-ul într-o perioadă așa de scurtă?

O cauză posibilă este diminuarea norilor din cauza reducerii cantității de aerosoli. Aerosolii au scăzut pentru că arderea combustibililor fosili a devenit mai curată, prin înlocuirea cărbunelui cu gazul natural. Principalul gaz antropogen care contribuie la formarea de aerosoli este dioxidul de sulf sub formă de picături de acid sulfuric, provenit în principal din arderea cărbunelui și a petrolului. Concentrația de dioxid de sulf în aer a scăzut semnificativ în ultimii ani datorită legislațiilor de mediu mai stricte și va continua să scadă.

Așadar, această situație este oarecum paradoxală: am redus emisiile de CO2 pentru a salva planeta de încălzirea globală. Dar am redus, de asemenea, producția de aerosoli, care, la rândul său, a redus acoperirea norilor, care, la rândul său, a redus albedo-ul, care, la rândul său, a crescut temperatura globală. Un cerc vicios complet.

Concluzii

Studiile grupului condus de profesorul Koutsoyiannis pot reprezenta începutul schimbării de paradigmă climatică actuală, conform căreia emisiile antropogene în creștere conduc la creșterea temperaturii globale. Iar dilema „Ce a fost prima dată, oul sau găina?” poate primi o rezolvare actuală pe baza contribuțiilor recent publicate: schimbările în concentrația de CO nu pot fi o cauză a schimbărilor de temperatură. Dimpotrivă, schimbările de temperatură sunt o cauză potențială a schimbărilor de CO pe toate scările de timp.

Redau doar două din concluziile autorilor:

Toate dovezile care rezultă din analizele celor mai lungi serii de timp moderne disponibile ale concentrației atmosferice de CO2 la Mauna Loa, Hawaii, împreună cu cele ale mediei globale ale temperaturii, sugerează o legătură unidirecțională, potențial cauzală, T fiind cauza și CO2 fiind efectul. Această direcție de cauzalitate este valabilă pentru întreaga perioadă acoperită de observații (mai mult de 60 de ani, 1958 – 2022).

Deși unele dintre concluziile acestui studiu par contraintuitive sau contrare opiniilor dominante, ele sunt susținute logic și computațional prin argumente și calcule.

QED

_____________________________________

* Albedo (a) este un parametru care indică reflectivitatea („albimea”) unei planete – fracțiunea de fotoni incidenți din radiația solară care este reflectată înapoi în spațiul cosmic. Pentru Pământ, valoarea medie acceptată este a = 0,3.


[1] Dessler, A. E., 2022, Introduction to modern climate change, Cambridge University Press, 270 p.

[2] Kuo, C., Lindberg, C., and Thomson, D., 1990, Coherence established between atmospheric carbon dioxide and global temperature, Nature, vol. 343, pp. 709–714, https://doi.org/10.1038/343709a0

[3] Koutsoyiannis, D., and Kundzewicz, Z.W., 2020, Atmospheric temperature and CO2: Hen-or-egg causality? Sci, 2 (4), 83, https://doi.org/10.3390/sci2040083

[4] Koutsoyiannis, D.; Onof, C.; Christofides, A.; Kundzewicz, Z.W., 2022, Revisiting causality using stochastics: 1. Theory, Proc. R. Soc. A2022, 478, 20210836.

Koutsoyiannis, D.; Onof, C.; Christofides, A.; Kundzewicz, Z.W., 2022, Revisiting causality using stochastics: 2. Applications, Proc. R. Soc. A 2022, 478, 20210835.

[5] Koutsoyiannis, D., Onof, O., Zbigniew W. Kundzewicz, Z. W., and Christofides, A., 2023, On Hens, Eggs, Temperatures and CO2: Causal Links in Earth’s Atmosphere, Sci,

5 (3), 10.3390/sci5030035.

[6] Masson-Delmotte, V.; Zhai, P.; Pirani, A.; Connors, S.L.; Péan, C.; Berger, S.; Caud, N.; Chen, Y.; Goldfarb, L.; Gomis, M.I.; et al. (Eds.), 2021, IPCC, Climate Change 2021: The Physical Science Basis. Contribution of Working Group I to the Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change; Cambridge University Press: Cambridge, UK; New York, NY, USA, 2391 p.

[7] Nakaji, T., Makita, N., Katayama, A., and Oguma, H., 2023, Belowground spectroscopy — Novel spectral approach for estimation of vertical and species-specific distributions of forest soil characteristics and heterotrophic respiration, Agricultural and Forest Meteorology, 339, 109563.

[8]  Joly, F.-X., Scherer-Lorenzen, M., and Hättenschwiler, S., 2023, Resolving the intricate role of climate in litter decomposition, Nature Ecology & Evolution, vol. 7, pp. 214–223.

[9] Gerhart. L. M. and Ward, J. K., 2010, Plant responses to low [CO2] of the past, New Phytologist, vol. 188, pp. 674–695.

[10] Smagin, A. A., Sadovnikova, N. B., Vasenev, V.I., and V. Smagina, M.V., 2018, Biodegradation of Some Organic Materials in Soils and Soil Constructions: Experiments, Modeling and Prevention, Materials, vol. 11, issue 10, 1889, doi:  0.3390/ma11101889.

[11] Munshi, J., 2017, Responsiveness of Atmospheric CO2 to Fossil Fuel Emissions: Updated (July 5, 2017). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2997420  or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2997420

Distribuie acest articol

311 COMENTARII

  1. „2.069 de miliarde de euro. Aceasta este estimarea de investiții făcută de Guvernul României pentru ca România să devină neutră din punct de vedere climatic, la nivelul anului 2050. Este echivalentul a aproximativ șapte PIB anuale actuale ale țării, cheltuieli care ar trebui făcute pentru a atinge neutralitatea climatică în mai puțin de trei decenii. Extrasul este din Nota de Fundamentare a “Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, document care urmează să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern și care a fost pus în dezbatere publică la finalul lunii trecute fără prea multe discuții deși este extrem de important pentru cum va fi viața noastră, a tuturor, în deceniile următoare. Scenariul România Neutră vizează atingerea neutralității climatice a României în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990.”
    https://e-nergia.ro/miliarde-romania-neutralitate-climatica/

    • Bă, eji prost? Bă, eji nebun? Vorba unor clasici în viață, Celentano și Firicel al lui Cimpoaie. Ce de s-ar mai face cu banii ăștia în loc de a-i arunca pe fereastră cu nebunia ecologistă: educație, sănătate, infrastructură de transport, infrastructură civică, irigații.

      • Au fost bani pentru toate de când am intrat în UE. România e o țară net acceptoare și a primit peste 48 de miliarde de euro pentru asemenea lucruri. Din păcate, guvernanții nu prea au avut chef de muncă și multe miliarde nu mai sunt accesibile.

      • Citez din acel link, ca am devenit curios si am reusit sa trec de titlu:

        „Trebuie subliniat că analiza se bazează pe ipoteza că majoritatea tehnologiilor vor fi înlocuite pe măsură ce vor ajunge la sfârșitul duratei de viață, ceea ce înseamnă că investițiile se vor face chiar și în absența implementării STL […] Majoritatea investițiilor vor fi realizate de agenții economici (achiziționarea de echipamente și tehnologii de înaltă eficiență în industrie, renovarea spațiilor comerciale, schimbarea parcului auto, etc.) și de persoanele fizice (achiziționarea de autoturisme și electrocasnice performante, achiziționarea de tehnologii eficiente pentru încălzirea și răcirea spațiului, pentru încălzirea apei, pentru gătit, pentru iluminat, renovarea caselor și apartamentelor, etc.)”

        Adica aia au numarat tot ce le-a trecut lor prin cap ca se va intampla in urmatorii 30 de ani: ca lumea o sa isi puna in draci panouri solare, ca va cumpara masini electrice in locul celor cu ardere interna, ca persoanele fizice si companiile vor alege tehnologii noi, mai eficiente energetic si asa mai departe. Au adunat functionarii aia de la guvern toate astea (absolutamente din burta) si le-a dat fix 2000 de miliarde de euro. Ca trebuiau sa scoata documentul asta, odata ce tot incaseaza un salariu. Terciu-ul astaa fost botezat pompos „Strategie”

        E ca la radio Erevan: nu erau 2000 de miliarde, erau 1000 de miliarde. Si nu erau banii statului, erau banii cetatenilor si firmelor din Romania. Si nu ii obliga nimeni sa faca asta, alegeau ei singuri sa consume banii pe „nebunia ecologista”

  2. Vedem cum nimeni nu se oboseste a lua in calcul impactul caloric produs de Soare si de reactiile solare care evident nu sunt uniforme .Putem jongla cu teoriile si prezenta unele dintre ele doar spre a ne sprijini discursul (cele care o fac).Un singur lucru este evident .O planeta mai curata , mai „verde ” nu are cum strica nimanui .Marii poluatori sunt cunoscuti iar la nivel climatologicvedem modificari uriase .Consumul de energie este urias si nu vedem nici un inconvenient ca natiunile sa isi diversifice sursele de energie .Si energia asa numita verde si cea oferita de combustibili fosili vor convietui inca multa vreme .este insa necesara o noua formula educativa prin care cetateanul trebuie sa isi modifice atitudinea fata de consumul energetic si este necesar ca intreaga planeta ca construiasca „ verde ” noile habitate umane .La nivel stiintific nu ne putem pronunta pe ceea ce autorul deja a numit procesele stocastice ce nu au o masura(masurare ) exacta a viitorului . Raminem inca ancorati in ceea ce cel „neperche”numea :„Ce-un secol ne zice ceilalţi o deszic”.

    Despre ouă și găini, temperaturi și CO2 și legături cauzale în procesele climatice contemporane
    https://www.contributors.ro

    • Așa să fie!

      Dar cum se face că tocmai iecologiștii sunt cei mai mari risipitori de energie obținută prin arderea fosilelor?!

      Iceologiștii de frunte vin la conferințe despre lugu-lugu cu avioane private, au amprente de carbon porcești de câteva ori mai mari ca oamenii obișnuiți, etc. etc. etc. Nu e pe undeva o contradicție în temeni?

      Eu până acum nu l-am văzut pe NICI UNUL făcând ceea ce propovăduiește.

      • Ai cu siguranta dreptate. Dintre toate vedetele, numai Ed Bagley si Greta Thunberg nu zboara cu avioane private, e o ipocrizie uriasa. Chiar si John Kerry zboara cu avionul privat. Dar asta nu contrazice faptul ca emisiile antropogene de CO2 au dus la incalzirea climei si nici faptul ca emisiile antropogene de gaze cu efect de sera trebuie oprite inainte sa se faca atat de cald incat sa nu mai putem trai la suprafata planetei.

        • Dacă e așa puteți cumva să ne descrieți un exepriment repetabil care să dovedească efectul de seră al CO2 în concentrația atmosferică de 0.041%?

          • Atentie! Dupa stilul comentariilor, cred ca Gigel20 este Marcel Trollacu de pe HN. Orice polemica cu acest individ este iritanta si inutila.

            • Încercați să înțelegeți un text simplu. Era vorba de efectul de seră al CO2 la concetrația atmosferică de 0.41%.

              Încercați să ne descrieți experimentul ăla și atunci poate că o să pricepeți.

              P.S. Nu trebuie să vă rușinați. Analfabetismul funcțional nu e chiar o afecțiune fără leac. Încercați cât mai des să descrieți în scris ceea ce citiți sau auziți și o să vedeți că în timp veți începe să mai și pricepeți câte ceva. 😁

    • chiar si niste domni din fruntea unui minister al mediului admit o variatie a constantei solare de +/-3,5% : pag.3, col.1, sursa https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Influenta%20activitatii%20solare%20si%20fortelor%20mareice_1.pdf
      daca tin cont de proportionalitate si de temperatura medie de 313K, asta s-ar traduce cu +/- 11C (in cicluri multimilenare, desigur)
      dar chiar si la o intensitate perfect constanta de 1367W/m, din care pe sol de-abia ajung in medie vreo 350w/m, conteaza si „calitatea” acestei energii, ca daca ponderea ultravioletelor creste cu 5% pe seama reducerii cu 5% a luminii rosii, s-ar traduce si asta cu vreo 5% in plus la sol, ca lumina rosie oricum n-ar mai strabate atmosfera (ca de-asta e cerul albastru);
      despre reactiile solare din acest an sunt numeroase articole pe goagal;

  3. … Am 45 de ani, e de ajuns sa vad cum e vremea de cativa ani, sa-mi aduc aminte de iernile din copilarie, sa constat cum pot face baie in octombrie in ocean (acum 10 ani nu se putea), sa vad ghetarii din Alpi cum se micsoreaza vizibil, cum am papagali (perusi) in padurea de langa casa pe care ii vedeam acum cativa ani in Barcelona, cum am 40 de grade la inceput de iunie, 15 grade la orice revelion etc. Nu mai pasa nimanui de politicieni de departe si „cine e de vina”, pur si simplu sa constati ca ceva s-a schimbat in ultimii ani e o chestiune de bun simt si tendinta pare ingrozitoare pentru iunie-iulie-august; cand te gandesti la ce va sa vina te cam ia cu fiori.

    • Depinde ce ne amintim. 😀

      Eu nu pot să uit de revelionul de acum +40 ani când a poluat torențial. Eram copil și am fost zdruncinat de chestia aia.

      Cum ar trebui să interpretez faptul că Mississippi îngheață beton aproape în fiecare an de vreo 13-14 ani? Pe vrema lui Mark Twain se pare ca-a înghețat o singură dată căci vorbește de „anul în care a înghețat râul”.

      Uite, vă spun eu cum procedăm: Dumneavoastră vă mai puneți niște taxe la benzină și electricitate. Treceți ca Vidma lui Ivan Turbincă pe consumul de buruieni și crăci, iar noi ne vedem de treabă ca și până acum că poate mai ajunge pârdalnica aia de încălzire globală și pe la noi. 😂

      • Din pacate, raul Mississipi este la minim istoric, din cauza incalzirii globale. Dar multumesc de referinta.
        „This year has so far been the hottest on record for Louisiana and Mississippi, according to recent figures from NOAA dating through August. ”
        “Part of the consequences of low water, is there are not a lot of places you can put a boat in on the river anymore,” Schell said.
        https://edition.cnn.com/2023/09/21/us/mississippi-low-water-levels-drought-climate/index.html

          • Citând din același articol de pe CNN: „Exceptional drought – the worst category – has spread across parts of Texas, Louisiana and Mississippi. This year has so far been the hottest on record for Louisiana and Mississippi, according to recent figures from NOAA dating through August.” Cu ocazia asta, am aflat și că există US Drought Monitor, așa că mulțumesc.

            • Ce chestie!

              Drept să vă zic eu nu prea citesc CNN, în schimb trăiesc la vreo 15 mile de fluviu. În ultimul deceniu se tot dau pescarii cu camionetele de 1-2 tone pe gheață iarna parcă-i beton. Bănuiesc că asta li se trage de la încălzirea globală 🤣

    • @Popescu Daniel – „Am 45 de ani, e de ajuns (…)”

      Problemele de genul ăsta se rezolvă cu asistență de specialitate 😀

      Dacă nu, în țările neomarxiste avansate există sinucidere asistată, e disponibilă și soluția asta.

      „sa-mi aduc aminte de iernile din copilarie, sa constat cum pot face baie in octombrie in ocean (acum 10 ani nu se putea)”

      La asta i se zice (uneori în glumă, alteori nu) ”memorie selectivă”. Iarna 1995 – 1996 a fost mai recentă decât ”în copilărie” și a fost mult mai serioasă decât orice altă iarnă, din 1962 încoace.

      ”acum 10 ani nu se putea” fiindcă ciclul solar 2009 – 2019 a fost cel mai rece din ultima sută de ani.

      Iată ce zice NASA despre actualul ciclul solar:

      https://blogs.nasa.gov/solarcycle25/2022/07/27/solar-cycle-25-is-exceeding-predictions-and-showing-why-we-need-the-gdc-mission/

      Există în articolul de NASA și un grafic foarte ilustrativ, cu ultimele 4 cicluri solare deja încheiate, plus actualul, aflat aproape de maximum. Deci: cum era Soarele ”acum 10 ani”?

    • Baie in ocean in octombrie in emisfera nordica(ere, mai la sudul ei, nu la pol)- înseamnă ca sunteti norocos, ati prins the indian summer! La fel miliarde de oameni de când au sesizat fenomenul.

        • Se poate întâmpla pana si la marsilia, rar da se intampla.
          Indian summer e mai in trend cu socul si groaza articolelor meteo care descoperă ca azi e soare si maine vine frigul :-). Ai cu mai multe toamne la activ nu se socheaza, ca asa e de milenii daca e prinsa si in folclor (vara babelor in folclorul germanic, la noi nu mai tin minte cum ii spune dar parca e legata de martinii de toamna) dar tineretul pune botul si apoi încep grevele de vineri.

          • Atentie la expresia „indian summer”..Aici in Canada a cam disparut pe motiv de „ofensa”…..Cica sugereaza ca FN sunt mai….inapoiati, ca „vara mica” (cum i se spune in Ro)…..Anul trecut am auzit expresia doar de vreo doua ori….sa vedem anul asta….

            • Trist! Da poate măcar in quebec mai poti auzi la radio l’été indien
              Fenomele de acest gen rezista de milenii si tabuizarii, schimbarea e doar in cuvinte.

    • Cam aceleasi povesti mi le spunea si bunica-mea acum vreo 80 si ceva de ani ! Ca nu mai sunt iernile si zapezile de alta data ! Sivenira iernile 1941/42 – 43.43 si continuarea !! Ba mai circula si zicerea franceza cu : Unde sunt les neiges d-antart ! Mananca o pita si „iecologistii”, si climatologii – ba si panicarzii climatici ! Hai sa ne aducem aminte si de acel Februarie 1954 cu teribilul viscol din sudul tarii …. Este o ISTERIE CLIMATICA si – daca ne straduim ” o tzara”, cum zice olteanul – vom deslusi mari implicatii financiare – nu tocmai curate ! Deci – mai dai in PM si sa ne vedem de „trebsoarele” noastre ! Fara panica si uriase – dar si inutile majoritar – cheltuieli – asa cum se stradue Dl. Cranganu si alti oameni de buna credinta sa ne explice. Faptul ca eroii americani John Kerry si Al Gore zboara NUMAI cu avioane private, au uriase si numeroase resedinte PERMANENT incalzite sau racite – si cati ca ei !! – nu-mi spune alta poveste decat a socialistilor-comunistilor, care propovaduiau egalitatea – „dar nu pentru catei” !!! Pungasi au fost, pungasi sunt inca si-or fi cat neamul omenesc !

  4. Tare ma tem factorii de decizie stau in bula lor si, asemeni lui Ceaușescu, asculta numai ce vor sa auda.
    Ma tot întreb cui prodest? Lumea academică a simțit în ce direcție bate vântul (cand bate), mai precis directia finantarii viitoarelor cercetări, dar cine da banii?
    O ipoteza plauzibila este ca toată sperietoarea este finanțată de noile companii, cele care au pierdut trenul industriilor tradiționale care făceau pâine, haine și energie. Cum economia este in esența energie transformată, a schimba paradigma energetica înseamnă capturarea întregului sistem economic, de la mămăligă la cozonac, ori de la blugi la Gucci.

    • Lumea academica ? Cea mai imputita cloaca ! Vorba lui Tomarceanu : „N-am incredere-n Academie / Si nici la cine s-o reclam ! Si azi mi-aduc aminte de socul avut cand – pe la 11 – 12 ani – mi-am dat seama ca se pot gasi MINCIUNI in publicatii SCRISE !! Naivitate infantila distrusa prematur !

  5. Atunci cand toti acesti „experti” care fac studii climatice la comanda se vor aduna si vor incepe sa publice fara a fi influentati de „granturile” primite de la diverse guverne, organizatii sau ONG-uri, atunci lumea va realiza ca a fost martora unei propagande sustinuta frenetic de cei interesati sa dea vina pe noi, oamenii, pe faptul ca existam pe acest Pamant, ca respiram, ca ne conducem masinile si nu carute cu cai, ca indraznim sa ne pornim incalzirea in casele noastre si lista ar putea continua la nesfarsit. Din pacate, aceasta ideologie „verde” a patruns mult si in scoli, iar copiii nostri, studiaza mai multa „climatologie” decat fizica, biologie sau chimie. Prea multa stiinta poate fi periculoasa pana la urma. Consider ca traim deja intr-un fel de regim global semi-autoritar „verde” care aduce aminte de cel comunist. Comunistii visau la randul lor, o lume noua, perfecta, curata, ordonata si foarte bine reglementata, iar daca ceva nu mergea cum trebuie, imediat aparea un decret care rezolva „problema”. Libertatea stiintifica, alaturi de cea de exprimare, are foarte mult de suferit astazi.

      • @gigel Fa-ti seppuku si vei salva lumea! Acum pe bune, daca ar fi sa primesti un grant barosan de la guvern sau prin fondurile UE, n-ai scrie si tu un articol in care sa dai vina pe oameni? Mai conteaza daca este adevarat sau nu? Te-ai gandi de doua ori inainte sa refuzi, nu? Cred ca m-as screme sa scot studii din astea la fiecare 6 luni, iar apoi sa-mi iau si eu o Tesla si sa ma dau rotund ca sunt ecologist. Eu n-as numi meserie aceea de „ecologist”, in primul rand. Ce face un ecologist? Inteleg sa fii biolog, stomatolog, proctolog, arhitect, IT-ist, insa „ecologist” este ceva abstract. „Its not your fault, mate”, asta trebuie sa retii tu, iar acesti „ecologisti” care vor sa „salveze” lumea de oameni ca tine si ca mine, au inca piuit, deoarece marea gloata planetara oboseste daca isi pune la munca niste neuroni pentru a intelege procesele de pe Terra si legile fizice.

          • Dude, take it easy. Citeste articolul, l-ai citit? Inteleg daca ai obosit dupa doua paragrafe, la fel precum majoritatea locuitorilor Terrei, insa fa si tu un efort…

            • Asta trebuie imbarbatat, cu curaj, sa se dea cu capul de bordura. E mai rau ca o epidemie de latzei intr-um camin de studenti

  6. Hai să fim onești, la nivelul UE există o necesitate strategică de a elimina sau măcar reduce drastic consumul de petrol și gaze naturale, nu are nici o legătură cu protecția mediului ci cu dependența de importuri. In lumea post-coloniala resursele critice dezvoltării UE sunt in afara UE.
    Efortul și disconfortul necesar reducerii consumului de hidrocarburi trebuie explicat cumva, de o manieră pe care tot prostul să o accepte. Se pare că povestea cu încălzirea globală e convenabilă.

    • Se pierde din vedere ca resursele necesare electrificarii sunt tot in afara UE si tot in zone inamice ale occidentului.
      Nu inseamna ca nu e corecta o atitudine inclinata spre ecologie dar nu cu orice pret si nu fundamentata pe ideologii si premise flase.
      La subiect, da aceasta constatarea ca CO2 e mai degraba consecinta si nu trigger-ul incalzirii climei nu e noua si e mai fundamentata decat inversul Cat despre albedo – chiar unele organizatii eco militeaza pentru insamantarea de nori, recunoscund-ui influenta majora. Influenta lui este la fel de fundamentata.
      Ce nu controlam e sursa (soarele) si variabilele (precesie, inclinatie axa, vulcanism etc.). Si atunci cum sa simplifici atat de grobian ecuatia aruncand totul in seama omului de rand, pacatos, asa cam ca inainte de orice prorocit sfarsit al lumii (anul 1000, 2012 etc).

        • Cauta si singur dragul meu ca internetul e liber.
          Se poate începe cu bibliografia din subsol apoi vezi si 1-2 articolase mai de popularizare a stiintei(e plin oricum de ele de ambele parti) dar peer reviewed : https://independent.academia.edu/ralphellis4 , mai mergi pe fir etc.
          Dupa care, aplicand propria logica, tragi concluzia pe care o consideri mai in acord cu tine, nu de alta dar la cate variabile sunt implicate in modularea climatica inca nu exista o teorie demonstrata in mod indubitabil, de aceea se si recurge in mod exagerat la ideologii.

          • Ai postulat „aceasta constatarea ca CO2 e mai degraba consecinta si nu trigger-ul incalzirii climei” și nu poți oferi nicio dovadă.

            • Dovada e evidentă: Nimani nu poate dovedi exeprimental efectul de seră al dioxidului de carbon la concetrația atmosferică de 0.041% sau mai scăzute

              Creșterea concentrației de dioxid de carbon în perioadele de încăzlire e ușor de explicat: Căldura favoriezază o vegeație bogată care la rândul ei permite înmulțirea animalelor ce se hrănesc cu ea. Iar animalele emit dioxid de carbon.

              De acea apare întârzierea dintre creșerea temperaturii și cea a concentrației de dioxid de carbon pe care a menționat-o domnul profesor Crânganu.

    • Da dar fatalitatea face că „ecologizarea” pustiește totul în jur.

      În spatele fiecărui câmp cu eoliene sau panouri solare e o centrală pe gaz sau cărbune ce merge în gol ca să intre-n sarcină când intră soarele-n nori sau se pleoștește vântul. Deci problema nu se atenuează ci se întețește.

      Însăși măreața adunătură a komissarilor boborului de la Brussăl a mărturisit că de fapt consumul de fosile al UE a crescut în ultimul an.

      Soluția nu e să forțezi implementarea a ceva ce în mod clar nu funcționează și doar risipește aiurea resurse precare ci să investești în soluții cercetarea pentru descoperirea de alternative. Evident că la un moment dat fosilele vor deveni mult prea scumpe și prea rare pentru a putea fi arse. Care e alternativa? O fermă solară în spatele căreia are o termocentrală pe cărbune? 🤣

      În altă uridine de iei UE a interzis fracturarea hidraulică care puta să rezolve o bună parte din probelemel energetice ale continentuluii de dreagul de a importa fosile de la ruși și arabi – dacă tot veni vorba de dependențe…

      • Poti sa-mi spui te rog de unde iti iei datele, ca sa le consult si eu? Vorbele nu au nicio valoare fara un fundament stiintific bazat pe realitate.

        • Firesște!

          Mai jos sunt datele statistice legate de capacitatea mondială de stocare a energiei electrice:

          https://www.statista.com/topics/4632/energy-storage/#topicOverview

          Prespunun că știți un pic de aritmetică și puteti socoti pentru câte minute ajunge. 🤣

          O termocentrală are nevoie de între 2 și 24 de ore ca să intre-n regim. Faptul că chiar și-n Europa care a investit sume colosale în „regernabile” aveți electricitate când intră soarele-n nori înseamnă că termocentralele merg în gol și sunt cuplate automat atunci când regenerabilele binevoiesc să nu mai producă.

          Cunoașteți vreo altă metodă de acopiere a golurilor? Alergașți cumva pe roata hamsterului ca să produceți electricitate? 😂

          • Cererea de energie electrică nu este aceeași în fiecare zi, ci variază. De fapt, cererea de energie variază de la oră la oră, iar sursele regenerabile acoperă vârfurile de sarcină, de exemplu vara, când merg aparatele de aer condiționat. Anul trecut, fotovoltaicele și eolienele au acoperit 12% din cererea la nivel mondial, sunt extrem de utile. https://agrobiznes.ro/stiri/eolienele-si-fotovoltaicele-au-furnizat-anul-trecut-12-din-energia-electrica-mondiala

            • Aha! Deci investim de 3 -4 ori mai mult în implementarea „regenerabilelor” ca-n cea a surselor convenționale să „acoperim vârfurile”. 🤣

              Producția panourilor solare și a moriștilor de vânt + transportul lor din China în UE înseamnă un consum gigantic de energie și o pooluare procească (China deschide câte o termocentrală pe cărbune săptămânal!) doar ca să „acoperim vârfurile”. 😂 Într-o climă temperată un panou solar nu va recupera NICIODATĂ fosilele arse pentru producția, transportul, instalarea și exploatarea sa.

              Apoi foarte adesea avem vârfuri de consum când e înnourat și bate vântul sau seara devreme când nu e soare. Deci trebuie totuși să avem capacitatea de a produce energie în mod convențional. și fără regenerabile și în acele momente.

              Și cum ele sunt imprevizibile, asta înseamnă că termocentralele merg oricum în gol cât ne jucăm de-a regenerabilele iar la final după ce am risipit reusrse imense și am poluat porcește ca să avem regenerabile, ardem oriocum fosile în gol, iar panourile și moriștile se transformă în deșeuri toxice îngropate în Europa pentru că nu există nicio modalitate de reciclare a lor fără alte consumuri gigantice de combustibil. Genial, nu-i așa?

              Altfel spus Europa importă deșeuri scumpe și toxice din China ca să le îngroape la ea acasă. Nu sunt toate astea o risipă monstruoasă și criminală?

            • China deschide câte o termocentrală pe cărbune săptămânal! Da, și mai departe? O știre de săptămâna trecută:

              Utilizarea tot mai mare a cărbunelui în China, inclusiv cea mai lungă cale ferată de transport al cărbunelui – care transportă 200 de milioane de tone de combustibil fosil pe o distanță de 1.836 km anual – stârnește indignarea experților, în timp ce națiunile occidentale cheltuiesc MILIARDE pentru a-i determina pe cetățeni să reducă amprenta de carbon.

              Un jurnalist scoțian a evidențiat incongruența dintre inițiativele ecologice venite din partea țărilor occidentale și cele venite din China
              China este responsabilă pentru 33% din gazele cu efect de seră din lume, dar continuă să se alimenteze cu cărbune și să se impună ca o superputere globală
              În SUA, administrația Biden continuă să propună alocarea a zeci de miliarde de dolari pentru inițiative ecologice care pot fi sau nu eficiente.

              Calea ferată Menghua a fost construită ca parte a celui de-al 12-lea plan cincinal al Chinei și transportă cărbunii din Mongolia Interioară până în provincia Jianxi.

              Detalii,
              https://www.dailymail.co.uk/news/article-12599065/China-coal-train-use-UK-restrictions-green-programs.html

              https://www.facebook.com/PeoplesDaily/videos/menghua-railway-chinas-longest-coal-transporting-railway-line-is-expected-to-be-/380524345939635/

            • Te întrebi cumva și cât costă? Sau ar costa dacă nu le-am subvenționa, OTHERS PEOPLE’S MONEY

      • Domn JS, repetati obsesiv chestia cu centrala de carbune care sta in spatele intermitentelor fara sa stiti prea bine cum functioneaza curentul electric. Nu am sa incerc iar sa va explic, dar incercati sa nu mai fiti ignorant si dati un ochi pe site-ul public al sistemului national de energie electrica, si vedeti acolo niste cifre concrete. Apoi sa ne spuneti care este interpretarea dumneavoastra cu privire la acele cifre si cum sta treaba cu centralele pe carbune din spatele eolienelor.

        • Narci, tu nu mergi pe diesel ca nevasta-mea. Cand da in spate se aude BI BI BI. Si face curent in roata de hamster.
          Tu mergi pe solare si vant. De asta esti inconsistent si interminent. Baga carbuni fratzie

        • Sunt numai ochi și urechi!

          Spuneți-ne dumneavoastă, nouă celor ignoranți, ce se întâmplă într-o țară ce produce 15% din electricitate cu eoliene când se pleoștește vântul și cele 15% din energia electrică a țării se reduc la 0%? Scot cumva electricitatea din borcanele unde au pus-o la păstrare când bătea vântul? 😂

          P.S: Adevărul meritp repetat oricît de neplăcut e.

          • E pentru ultima oara cand va mai explic, daca nici acum nu pricepeti inseamna ca sunteti un caz pierdut.
            In primul rand retineti legea lui Ohm si anume faptul ca U=I*R. Din aceasta ecuatie, in situatia noastra, R-ul este tot timpul fix si reprezinta rezistivitatea firelor de transport si distributie a energiei electrice, reprezinta rezistivitatea unui fir dintr-o infasurare a unui transformator, reprezinta rezistivitatea filamentului unui bec cu incandescenta etc. In momentul in care U creste de la 210 Volti la 250 V, pentru ca ecuatia sa ramana adevarata trebuie ca I-ul sa creasca (adica amperajul). Asta se traduce pentru consumatorii de rand in faptul ca becul pe incandescenta va consuma mai multa energie electrica dar va si lumina mai mult, inseamna ca firele infasurarilor din orice transformator din orice dispozitiv electronic din casa, se vor incalzi mai tare si vor disipa mai multa caldura (adica vor cam risipi niste energie electrica), inseamna ca si tranzistorii care sunt folositi in sursele in comutatie, se vor incalzi mai tare pentru ca ei nu se inchid si deschid instant, au o zona in care sunt semi-inchisi/semi-deschisi avand o rezistivitate mare in acea perioada de timp.

            Pana acum sper ca ati retinut faptul ca mai multi volti din retea=consum mai mare de energie (energia electrica este exprimata de obicei in in Watt/ora iar Wattul este I*V adica Voltaj inmultit cu amperaj). Aici nu as vrea sa intru iarasi in polemica cu domn’ Harald (proaspar reintors pe platforma), care spunea ca Volti*Amperi sunt defapt VoltiAmperi nu Watti. Poate ca dansul citeste de ce la transformatoare se foloseste aceasta notatie de VA in locul Wattilor.
            Ce se intampla la nivel macro? Pai in Europa, toata reteaua de energie electrica este interconectata (recent a aderat si Ucraina la reteaua electrica Europeana). Asta inseamnca ca atunci cand bate vantul in Romania si exista surplus de energie electrica, ea poate sa plece libera in Ungaria sau Bulgaria sau Moldova si alte tari vecine. Atunci cand in Romania nu mai bate vantul, si consumul este mai mare fata de productie, energia electrica poate sa vina din alte tari.

            Dumneavoastra va imaginati curentul electric ca pe un robinet de mare precizie pe care il regleaza operatorii retelei. Ei bine, nu este chiar asa, in sensul ca nu este de mare precizie pentru ca niciodata nu vor putea sa tina cu exactitate X volti in retea pentru ca ei nu pot sa ghiceasca daca un consumator de pe strada Y isi da drumul la AC sau la plita electrica sau ce or mai fi.
            Drept urmare, tensiunea la clientul final poate sa fie oriunde intre 210 si 250 V. Intre 210 si 250V vorbim de o marja confortabila de ~20%. Si ca sa dau un exemplu extrem, puteti privi lucrurile in felul urmator: daca bate vantul, compania va baga 250V in retea, daca nu bate, va baga 210 V, desi repet, in realitate, daca va uitati pe https://www.sistemulenergetic.ro/ veti vedea acolo cum e cu Sold-ul la minut versus productia de intermitente. La ora la care scriu (11.10.2023 09:05 ora Romaniei), eolienele nu produc mai nimic, fotovoltaicele la fel, iar Sold-ul este de 1474 MW, adica importam 1474 MW (putere instanta). Daca in schimb ne uitam in data de 2023-10-10 ora 12:55:20, vedem un sold de -680MW, adica am exportat la acel moment energie electrica deoarece erau si eolienele pe productie si fotovoltaicele. Aici ar mai fi o paranteza de facut. Cine stie sa citeasca cifrele, poate sa faca o corelatie a consumului total de energie electrica si productia de fotovoltaice in sensul ca per total, consumul de energie electrica a inceput sa scada in Romania in orele in care functioneaza fotovoltaicele. Este si normal, pentru ca energia electrica produsa de micii prosumatori pe acoperisul casei, este in primul rand folosita de consumatorii din casa, astfel prosumatorul nu mai trage energie electrica din retea. Totusi, surplusul de energie electrica pleaca in retea si astfel ajungem sa vedem corelatia pe care am mentionat-o.

            Daca in continuare nu v-ati lamurit cum sta treaba cu intermitentele si centralele pe carbune „din spatele lor”, va rog sa apelati la alte persoane pentru a va explica aceste lucruri, poate ca eu nu stiu sa explic suficient de bine…
            Numai bine!

            • Pe de o parte ceea ce spuneți e o minciună gogonată, pe de altă parte transportarea electricității din Spania în Bulgaria implică pierderi colosale.

              E o minciună gogonată pentru că tarifele la electricitate diferă enorm de la o țară UE la alta. În Italia de exemplu KWh $0.56 iar în Franța e de $0.21 – aproape de 3 ori mai mic. Nimeni nu-și permite să cumpere electricitate de trei ori mai scumpă din Italia când intră soarele-n nori în Franța ca s-o vândă de 3 ori mai ieftin.

              Sigur că țările UE fac comerț cu electricitate între dar există precontracte pentru asta și cantități bine stabilite tocmai din cauza diferențelor enorme de preț. Piața comună a anergiei UE însemnă că nu există taxe vamale între țările UE nu că ar avea un sistem energetic integrat.

              Orice ce tromboane ați băga realitatea brutală e că în spartele fiecărui câmp de panouri solare sau pădure de eoliene trebuie să existe o termocentrală care arde fosile și merge-n gol. Și așa va fi până ce nu se descoperă o soluție fezabilă de stocare a a electricității. De aceea e o crimă împotriva umanității și un cretinism fără pereche să distrugi resurse imense și să arzi combustibil în gol pentru a te juca de-a regenerabilele. Nu-i așa?

            • Domnule Josef Svejk, eu v-am rugat sa analizati datele disponibile in timp real pe platforma din Romania. Nu stiu cum e cu electricitatea in schimburile dintre Italia si Franta sau alte perechi de tari, dar in Romania , din ce vad pe platforma, sunt momente in care exportam 1000 MW momente in care importam 1500 MW. Cu alte cuvinte, „exportul” si „importul” de energie electrica exista si prin urmare nu este nevoie de ceea ce tot aberati – o centrala pe carbune care sa mearga in gol!
              Ca de obicei, eu va dau cifre exacte, reale iar dumneavoastra aruncati in derizoriu cu niste tarife per KWh din anumite momente din zi intre anumite perechi de tari.

              Intrebare bonus: daca Romania ar avea doar energie nucleara produsa la Cernavoda, pentru judetul Maramures oare cum ar fi mai rentabil, sa vina energia electrica de la Cernavoda sau sa importam din Ucraina iar surplusul de la Cernavoda sa se vanda in Bulgaria?
              Se pare ca nu vreti sa acceptati faptul ca electricitatea produsa intr-o tara UE nu se consuma 100% in tara in care este produsa.
              Apoi, daca centralele pe carbune merg in gol, ne explicati de ce nu scade dramatic energia electrica produsa din carbune atunci cand baga eolienele si/sau fotovoltaicele, si apoi sa creasca la loc cand se opresc aceste intermitente? Aveti toate datele pe site-ul indicat in comentariul precedent si in continuare sustineti aberatia cu mersul in gol al centralelor pe carbune. Dupa logica dumneavoastra suma energiei electrice produsa din carbune+eolian+fotovoltaic ar trebui sa fie aceeasi tot timpul, nu?
              Va las in bula dumneavoastra, nu va mai deranjez!
              Numai bine!

            • @narci

              Ca de obicei logica nu e punctul dumneavoastră cel mai tare. 😂

              Dacă e înnorat la Sighetul Marmației și pică producția de electricitate a panourilor solare cel mai probabil că va fi înnorat și la Szekesfehervar în Ungaria deci nici panourile solare de acolo nu vor produce electricitate ca să acopere vârful de consum din Maramureș. Deci electricitatea fie trebuie adusă de undeva foarte departe (cu pierderile aferente imense!) unde chiar există cumva un excedent de producție, fie trebuie adusă de la păcătoasa de termocentrală ce a mers în gol toată ziua așteptând să intre soarele-n nori ca să nu mai ardă cărbunele degeaba. 😒

              Importul și exportul de electricitate nu se fac aleatoriu după cum intră sau iese soarele din nori. Contractele se fac pe un an sau chiar pe mai mulți ani în avans. Nu puteți prezice cu precizie producția de energia a unui panou solar pe săptămâna viitoare dar pe un an! Chiar nu vă dați seama în ce hal vă aberați?

            • Stimate dl Swejk, înainte de a face aprecieri negative la adresa altor comentatori, poate căutați pe internet ce e și cum funcționează bursa de curent în EU (eex.com)

            • „Dacă e înnorat la Sighetul Marmației și pică producția de electricitate a panourilor solare cel mai probabil că va fi înnorat și la Szekesfehervar în Ungaria deci nici panourile solare de acolo nu vor produce electricitate ca să acopere vârful de consum din Maramureș.” Daca va uitati pe harta veti vedea cam care este distanta intre cele 2 repere pe care le dati ca si exemplu. Apoi, referitor la probabilitatea ca in ambele zone mentionate de dumneavoastra sa fie nori in acelasi moment ce sa spun…poate ca stiti dumneavoastra niste chestii special despre probabilitati si totodata si despre predictiile meteorologice si asa mai departe.

              Apoi iar veniti cu argumente rupte de realitate „Nu puteți prezice cu precizie producția de energia a unui panou solar pe săptămâna viitoare dar pe un an! Chiar nu vă dați seama în ce hal vă aberați?”
              Spuneti acest lucru de parca in lume consumul de electricitate este total predictibil. Daca Luni la ora 13:00 era consum de 9 GW, inseamna ca si Marti la ora 13:00 va fi la fel sau Lunea viitoare? De ce nu vreti sa pricepeti ca in electricitate, chiar daca nu ati avea producatori intermitenti deloc (fotovoltaice,eolian etc), tot ati avea de facut reglaje si tot s-ar intampla ceea ce spun eu (export si import de electricitate) pur si simplu pentru ca nu ai un consum constant. Nu stiu cum sa va explic mai bine.

              Referitor la contracte pe un an sa inteleg ca dumneavoastra v-ati cumparat deja energia electrica pentru 2024 sau cum ca nu pricep?
              Da, exista contracte in B2B dar nu toti consumatorii de curent din lumea asta sunt business !!!
              P.S. Cel mai usor reglaj se face cu hidrocentrale, ele sunt capabile sa raspunda cel mai repede la ajustari (daca e nevoie), iar coincidenta face ca in Romania cea mai mare parte din energia electrica este produsa de catre hidrocentrale!

            • @Xxx

              Spuneți-mi dumneavoastră cum funcționează bursa aia!

              Ard de nerăbdare să aflu cum resușeste un furnizor de electricitate din Nisa, ce se bazează pe panouri solare, să cumpere electricitate când intră soarele-n nori de la Genova din italia când la $0.56/kWh și după aia s-o vândă înapoi în Franța la $0.21 kWh fără să dea faliment. 😂

            • @narci

              Exact aici e problema. Vârfurile de consum sunt în general predicitibile. și producția poate fi adaptată la variațiile lor Când nu sunt, reațeaua mai pică. 😁

              Problema e că o producție impredictibilă e mult maidificil de administrat atunci când se suprapune pentru un consum vairianbil.

              Practic intrarea „regenerabilelor” în joc crează un sistem cu două varialbe (consumul și producția) ce doar accidental se compensează una pe alta. Pentru a garanta funcționarea continuă a unui astfel de sistem e nevoie de un acumulator. Din păcate nu avem nicio soluție fezabilă de acumulare a electricității. Și atunci singura soluție de a avea o rezervă de energie care să acopere căderile imprevizibile ale produției este ca termoncentralele sau reactoarele nucleare să meargă-n gol.

              Presupun că furnizorul meu de lectricitate are ceva contracte de achiziție. Eu nu mi-am contractat încă electricitatea dar undeva prin Noiembrie o să-mi trimită o hârtie în care-mi spune că dacă mă angajez să nu mă decuplez de la rețea fără un preaviz de 60 de zile îmi va funizare electricitate la prețul fix de $0.06 kWh pe tot anul viitor. Dacă nu mă angajez să rămân la el cu preaviz de 60 de zile, atunci îmi poate oferi electricitatea la $0.09/kWh (cifrele pentru 2023). Cum n-am de gând să mă mut, o să-i zic că semnez hârtia cu previzul.

              Hârtii similare îmi trimit și ceilați 3-4 funizori din zonă. Îl aleg pe ăla pe care-l consider mai convenabil și gata. Deci el are în mod cert un număr de consumatori abonați la începtul de Decembrie și știe dacă propria producție îi ajunge sau dapă trebuie să mai cumpere de la alții.

            • Exportăm ieftin și importăm scump. Asta nu ai văzut? Adică avem energie din vânt și soare în exces, pe asta o subvenționăm la greu și pe asta o exportăm. Importăm din cea convențională pentru că, ce să vezi, tocmai când crește consumul soarele se pitește. Și costă. Vezi că chestia cu tensiunea depinde de intensitate, ea determină consumul. Și mai vezi și faptul că avem curent alternativ, nu continuu, și de aici și factorul de putere. Teoria ca teoria, dar practica ne omoară

            • @Florin Oprea

              Și ca să completez cele spuse de dumneavoastră, fumul scos de termocentralele bulgărești ce ard cărbune și vând electricitate în România rămâne desigur doar în Bulgaria. 😊

            • Citez din Rabbi Narci.
              E pentru ultima oara cand va mai explic, daca nici acum nu pricepeti inseamna ca sunteti un caz pierdut.
              In primul rand retineti legea lui Ohm si anume faptul ca U=I*R. Din aceasta ecuatie, in situatia noastra, R-ul este tot timpul fix si reprezinta rezistivitatea firelor de transport si distributie a energiei electrice, reprezinta rezistivitatea unui fir dintr-o infasurare a unui transformator, reprezinta rezistivitatea filamentului unui bec cu incandescenta etc. In momentul in care U creste de la 210 Volti la 250 V, pentru ca ecuatia sa ramana adevarata trebuie ca I-ul sa creasca (adica amperajul). Asta se traduce pentru consumatorii de rand in faptul ca becul pe incandescenta va consuma mai multa energie electrica dar va si lumina mai mult, inseamna ca firele infasurarilor din orice transformator din orice dispozitiv electronic din casa, se vor incalzi mai tare si vor disipa mai multa caldura (adica vor cam risipi niste energie electrica), inseamna ca si tranzistorii care sunt folositi in sursele in comutatie, se vor incalzi mai tare pentru ca ei nu se inchid si deschid instant, au o zona in care sunt semi-inchisi/semi-deschisi avand o rezistivitate mare in acea perioada de timp.

              Hai vezi cu opii tai mici dimineata daca poti citi.

              Esti dilusional. Cum daca cresti voltajul creste si amperajul pentru aceeasi putere? Mai omule ai auzit de linii de CC (ca sa intelegi traduc, curent continuu) Esti de jale cand scrii beat. Ai terminat liceul?

            • Dintre toti comentatorii de pe platforma domnule @Robert sunteti numarul 1 in topul celor care sunt afectati de efectul Dunning-Kruger.
              „Cum daca cresti voltajul creste si amperajul pentru aceeasi putere?” In primul rand eu nu am spus ca daca se creste voltajul se creste si amperajul pentru aceeasi putere. Va rog sa recititi legea lui Ohm pe care v-am expus-o U=I*R. Niciuna din litere nu reprezinta puterea. Ca sa va explic ca unui copil de 5 ani, daca eu am o teava de diametru fix, in momentul in care cresc presiunea apei in acea teava (adica voltajul), va creste si curentul atunci cand dati drumul la robineti (curentul fiind cantitatea de apa). E suficient de explicit pentru dumneavoastra ???
              Bonus: Daca se creste presiunea apei in teava, creste si forta de frecare cu teava?
              @Florin Oprea, daca te pricepi la electricitate, ne explici si noua afirmatia lui @Josef Svejk conform careia exista termocentrale care merg in gol din cauza intermitentelor?
              Din punctul meu de vedere @Josef Svejk este pe locul 2 al clasamentului oamenilor care sunt afectati de efectul Dunning-Kruger. Pe locul 3 ar fi @Harald, care desti are un bagaj bogat de cunostiinte, orgoliul nu ii da voie sa isi faca imbunatatiri, pentru ca nu poate sa accepte vreodata ca a gresit sau ca detine unele informatii gresite. Oamenii care nu isi pot recunoaste si accepta greselile, nu pot sa evolueze.

            • @narci

              Ce ar fi să încercați să vindeți uleiul de șarpe pe la alte mese?

              Legea lui Ohm (de ce nu încercați și cu teorema lui Pitagora? 😂) n-are nicio treabă cu faptul în condițiile unui consum variabil o producție imprevizibilă, ce poate sări brusc de la 30% la 0% și vice versa, nu poate asigura o furnizarea constantă a electricității în lipsa unui acumulator sau al producției în gol prin metode convenționale.

              Variațiile acceptabile ale tensiunii din rețea sunt de ~ 10%: 220V-240V în Europa și 110V-120V în America de Nord. Astea compensează consumul variabil. Nu avem capacitatea de a realiza acumulatoare de energie electrică destul de mari și de rapide, iar metodele convenționale sunt termocentralele și centralele nucleare. D-aia o termocentrală merge-n gol în spatele fiecărui câmp de panouri solare sau eoliene.

              Oricât vă învârtiți în jurul legii lui Ohm tot dă cu zecimale. 🤣

            • @narci – realitatea e un pic diferită: aria sincronă europeană funcționează pe baza menținerii frecvenței de 50 Hz a tuturor generatoarelor , nu pe baza reglajului de tensiune. Și nici pe baza Legii lui Ohm. Sarcinile nu prea sunt rezistive, în sistemul energetic național.

              P.S. Stabilirea de clasamente referitoare la alți comentatori se cam încadrează la delir de grandoare. Ai sute de comentarii de un didacticism naiv, care transmit cunoștințe cam la nivelul elevilor de liceu, nu la nivelul tehnic real la care se desfășoară lucrurile. Ceea ce denotă instruire propagandistică și scopuri asemenea.

            • @Harald, ca de obicei te afunzi si mai tare in propria mocirla. Orice conductor din prezent are o rezistivitate PUNCT. Exista superconductori cu rezistivitate 0 doar ca au nevoie de racire la -200 si ceva de grade.
              Ca sa va explic ca pentru un copil de 5 ani, am sa va fac iarasi analogia cu apa. Curentul alternativ e ca si cum ai avea un circuit de apa inchis, in care una sau mai multe pompe pompeaza apa inainte-inapoi, inainte-inapoi, inainte-inapoi (ca un joagăr cand tai lemne cu cu el). La ce interval de timp se pompeaza inainte sau inapoi este frecventa de care vorbiti. Frecventa de 50 Hz TREBUIE sa fie sincronizata peste tot pentru ca altfel, atunci cand o pompa impinge inainte alta pompa ar impinge inapoi, si astfel ar impinge una impotriva alteia.
              Apoi, tensiunea este similara cu presiunea creata in teava. Daca o pompa impinge mai cu putere (cu mai multa presiune) apa, care ajunge in aval (la consumatori) va proveni mai mult de la pompa care impinge mai cu putere (cu presiune mai mare).
              Totusi, datorita frecarii cu teava si datorita altor consumatori de pe traseu, presiunea apei incepe sa scada la consumatorii care sunt foarte departe de pompa puternica, iar in astfel de situatii, o alta pompa situata mult mai in aval, chiar daca e mai putin puternica fata de pompa mare din amonte, va reusi sa impinga propria apa catre anumiti consumatori deoarece presiunea cea mare de la pompa mare din amonte s-a diminuat pe traseu.

              In concluzie:
              1. Toti participantii la retea (toate pompele) trebuie sa fie sincronizate la frecventa de 50 Hz.
              2. Un consumator va primi apa (curent) in special de la pompa care in raport cu pozitia lui are cea mai mare presiune (diferenta de potential).
              3. Operatorii unei relete energetice pot sa controleze cat de cat daca lasa apa(curentul) sa curga din Romania in Ungaria de exemplu, fie prin a inchide complet un robinet de pe teava, fie prin a a relgla presiunea apei (tensiunea) pentru pompa de la granita.

              Sper ca ati invatat mai multe azi din aceasta explicatie.

              P.S. Stati linistit ca si mie mi-a luat ceva timp si ani de facultate sa inteleg mai bine cum functioneaza curentul electric.
              P.P.S. V-ati mai documentat intre timp ce rezulta atunci cand inmultiti Volti cu Amperi? Eventual intrebati prietenul acela al dumneavoastra care stie cum sta treaba cu centralele pe carbune, ca electricianul doar informatii aiurea va ofera.

            • @narci

              Iar vă învârtiți în jurul cozii până cădeți lat și tot hu puteți explica o chestie simplă:

              Cum poate un sistem de producere a energiei care are un consum variabil, în care introduceți și o producție variabilă și care n-are un acumulatori să furnizeze energie în mod constant fără întreruperi? Răspunsul e unul sigur: există capacitate excedentară de producție. Singura capacitate excedentară ce poate porni indiferent de starea vremii sunt termocentralele. Numai că ele au un timp îndelungat de pornire

              Și atunci pentru a compensa atât cererea variabilă cât și producția impredictibilă a „regenerabilelor” termocentralele merg în gol. Cu cât procentul „regenerabilelor” crește cu atât crește și numărul termocentralelor ce merg în gol. Deci risipă porcească.

            • @narci – ”Orice conductor din prezent are o rezistivitate. PUNCT”

              Rezistivitatea conductoarelor nu are o relevanță semnificativă în rețele de curent alternativ. Orice linie de înaltă tensiune și orice ieșire a unui generator se termină pe înfășurările unui transformator. Sarcina e inductivă, astfel încât rezistivitatea conductoarelor nu contează. Există măsuri constructive pentru diminuarea ei (conductoarele sunt realizate din multe fire răsucite, întrucât curentul alternativ se propagă la suprafața materialului, nu uniform în toată grosimea lui). Dar în funcționarea efectivă a rețelei, rezistivitatea conductoarelor este nesemnificativă.

              Nu faci decât să continui cu mostrele de didacticism naiv, în încercarea de a abate discuția de la grupurile energetice pe cărbune, care sunt realmente lăsate să funcționeze în gol. Iar a scrie ”PUNCT” (la modul urlat, cu majuscule) și a mai continua încă 20 de rânduri după aceea e doar o demonstrație de cabotinism.

            • @Harald ” Sarcina e inductivă, astfel încât rezistivitatea conductoarelor nu contează”. Cum adica infasurarile nu conteaza??? Dumneavoastra ati stat vreodata aproape de un transformator? Oare nu cumva se incalzeste cand functioneaza? Caldura aceea de cine e produsa, nu tocmai de „frecarea” electronilor cu firul de infasurare? Ati stat langa un releu mecanic care are un bobinaj cu ajutorul caruia genereaza campul magnetic? Nu se incalzeste oare firul din bobina???

              Va repet, va rog sa-mi dati cu cifre momente in care creste ponderea energiei intermitente in sistemul national energetic, concomitent cu scaderea ponderii termocentralelor si invers, cand intermitentele scad, sa vad ca termocentralele cresc.

              Pana cand nu veniti cu cifre concrete (asa cum face domnul Profesor Cranganu cand scrie articolele), sunteti doar un „religios” care isi apara „religia”. Nu pot sa vii sa spui cu certitude „stiu eu , sau am eu un prieten care stie ca asta sta treaba , si anume ca merg termocentralele in gol”.

            • @narci – ”ati stat vreodata aproape de un transformator? Oare nu cumva se incalzeste cand functioneaza?”

              domnu’ inginer, transformatorul se încălzește numai la consum mare. Dacă e consumul redus, transformatorul rămâne rece, deși rezistivitatea conductoarelor este exact aceeași. Valoarea curentului care trece prin el încălzește transformatorul, nu altceva. Efectul termic depinde de pătratul valorii curentului, în timp ce rezistivitatea materialului e aceeași, e doar unul dintre factorii din acel produs.

              La 14 ani îmi bobinam singur transformatorul de rețea dintr-un radio Pacific. Se arsese fiindcă un inginer ca domnia ta înlocuise puntea redresoare cu seleniu (cea originală) cu o simplă diodă. Redresarea monoalternanță, în secundarul unui transformator fără întrefier, dusese la saturarea miezului, dar domnu’ inginer nu cunoștea asemenea detalii teoretice. Avea diplomă de inginer, dar avea idei vagi despre funcționarea transformatoarelor, sună familiar? 😀

        • @narci – „in Europa, toata reteaua de energie electrica este interconectata (recent a aderat si Ucraina la reteaua electrica Europeana). Asta inseamnca ca atunci cand bate vantul in Romania si exista surplus de energie electrica, ea poate sa plece libera in Ungaria sau Bulgaria sau Moldova si alte tari vecine. Atunci cand in Romania nu mai bate vantul, si consumul este mai mare fata de productie, energia electrica poate sa vina din alte tari”.

          Excelent rezumat al situației. Exact asta se întâmplă în realitate: vântul bate 25 – 28% din timp, că atât bate el, nu mai mult. Cu ocazia asta, energia eoliană ieftină și excedentară din Dobrogea este exportată în Bulgaria. La prețuri ridicole, pentru că vântul bate în același timp în toată peninsula balcanică, nu se oprește la granițele României.

          Când nu bate vântul în Dobrogea, restul de 72-75 % din timp, România cumpără energie electrică scumpă, produsă în termocentralele pe lignit ale Bulgariei. Care Bulgarie și-a negociat la Bruxelles menținerea lor în funcțiune cel puțin până în 2043.

          Dublarea numărului de eoliene din Dobrogea va dubla (grosso modo) producția de energie excedentară, vândută la prețuri ridicole, dar nu va schimba perioadele în care bate vântul. End of story.

          • @Harald, eu nu spun ca nu or fi preturi mici (citisem chiar de preturi negative in situatii extreme), doar ca domn’ Josef Svejk insista cu aberatia centralelor pe lignit care „merg in gol” din cauza intermitentelor.
            Nu am contestat vreun moment ca pretul la energia electrica nu are fluctuatii in timpul zilei, datorita intermitentelor, am contestat ineptia de „centrale care merg in gol”.

            Acum, ca sa dezvoltam putin subiectul, daca eolienele produc energie electrica atat de ieftina, oare nu mi s-ar renta sa-mi fac un sistem de stocare prin care sa cumpar din piata curentul cand este ieftin si sa-l vand cand este scump? Cu siguranta ar trebui facute niste calcule de ROI pentru asa ceva… Poate ca sistemul de stocare este mult prea scump si nu merita, dar cu siguranta ar merita sa dezvolti „ceva” caruia ii trebuie multa electricitate si sa fii destept sa bagi in functiune fabrica aceea care produce acel „ceva” doar cand ai curent ieftin in piata.
            Probabil ca mai degraba se va trece la un sistem smart GRID, am un amic care locuieste in Suedia si plateste curentul la pretul spot (cred ca la minut sau la ora, nu stiu exact). Stiind pretul spot in timp real (si platind pretul spot in timp real) tu ca si consumator poti sa dai drumul la masina de spalat vase sau rufe cand e pretul mai mic, la fel si cu masina electrica. De ce se discuta doar de echilibrare prin ajustarea „ofertei” de curent nu si de echilibrare prin ajustarea „cererii”?

            • OK, am înțeles: când mi-oi lua EV o să opresc pe marginea șoselei când e curentul scump.

            • Nu vă oprește nimeni să vă punei morișca în balconul garosnierei și câte baterii doriți pe lângă ea. Să nu uitați să en spuneți cât supreviețuiți cu ele 😊

              Exact aici e problema. Așa cum spuneam mai spus, un sistem unde sunt doua variable (producția și consumul) are nevoie de un acumulator care să acumuleze supraproucția și să o elibereze atunci când sunt vârfuri de consum. Altfel nu există nicio șansă de a acoperi meru cererea.

              Pentru moment așa ceva nu există. Și exact de asta „regenerabilele” sunt doar o sursă de rispă și poluare.

              Însă cererea e totuși acoperită. Asta înseamnă că cineva produce în gol ca să acopere vârfurile de cerere. Asta se întâmplă mereu pentru a acoperi variațiile de consum. E o risipă inerentă sistemului și o acceptăm pentru a avea ceva necesar unei vieți civilizate. Însă când pe lângă consumul variabil mai trebuie acoperită și o parte imprevizibilă și variabilă a producției volumul risipei devine porcesc.

            • Domn’ Josef Svejk , chiar nu puteti sa intelegeti ca orice consumator casnic va functiona atat la 210V cat si la 250V si astfel nu trebuie sa se pupe perfect cererea cu oferta (indiferent care din ele variaza)?
              Incercati sa intelegeti ca reteaua de electricitate Europeana este extraordinar de mare si nu se perturba atat de usor la nivel macro. Da, intr-u cartier in care apare brusc un consumator mare, sau apare brusc un producator mare de energie, se pot intampla perturbatii majore.

            • @narci

              Atunci când „regeenrabilele” înseamnă 3%-5% din puterea instalată e OK. Nu-i nicio problemă, Sistemul energetic poate să facă față retardaților ce se joacă de-a „regenerarea”.

              Problema apare atunci când smintela ajunge la nivelul Califoeniei sau Gemaniei cu peste 40% din capacitatea de generare a electricității pe „regenerabile”. În cazurile astea termocenrealele merg în gol de râgâie ca să acopere cereara. NIMNI nu poate acoperi un salt de sarcină de 20% ca să nu mai vobim de 40% sau 50%.

              Aberațiile pe care le debitați sunt pe exact aceași cracă cu ale ălora cu privirile febrile ce-și imaginează c-au dexscopoert in perpetuum mobile. 😂

        • @narci – „am contestat ineptia de „centrale care merg in gol”.

          Nu e nicio inepție, din păcate reprezintă realitatea. Am discutat cu oameni din domeniu, ei spun că durează 6 ore pornirea de la rece a unui grup energetic pe cărbune. Așa că grupurile merg în gol, pentru a prelua imediat sarcina din sistemul național, în caz că se oprește vântul.

          Soarele e destul de predictibil, pe durata unei zile de 24 de ore. Vântul nu e.

          • In ceea ce privește investițiile in cercetare sunt 100% de acord.
            Ar fi posibil ca actualele politici de mediu draconice să fie un stimulent pentru cercetare privată. Poate la nivel politic asta sună bine, dar efortul de cercetare este una, rezultatele concludente sunt alta. Aruncând riscul in privat există riscul foarte real ca acele companii care se înhamă la eforul financiar de a finanța cercetarea să sfârșească falimentare.

            • Politicile „de mediu” nu sunt stimulent pentru cercetare. Dimpotrivă! Sunt stimulent pentru impostură. E infinit mai ieftin și mai accesibil să scrii pe granturi grase un „studiu” despre impactul „încălzirii globale” asupra pitpalacilor decât să încerci ani de zile să realizezi sisteme de baterii performante. Și atunci se produc industrial studii despre pitpalaci. 😂

              Cel mai bun exemplu e Europa: Se produc tot soiul de studii lipsite de orice utilitate în timp ce inovația tehnologică e exact la 0. Europa ce era odinioară leagănul inventivității și creativității umane n-a mai fost capabilă să descopere NIMIC în ultimele două decenii cu toată că cheltuie pe „cercetare” mai mult ca oricând în istorie ei.

          • @Harald, Daca nu e e nicio ineptie ar trebui ca pe cifrele din sistemul national energetic din Romania sa vedem urmatoarea situatie:
            Cand eolianul si/sau fotovoltaicul produc energie electrica, temocentralele (pe gaz, carbune etc) ar trebui sa-si diminueze contributia in sistemul energetic cu exact valoarea de energie pe care o aduc in sistem eolienele si fotovoltaicele.
            Astept cu nerabdare sa-mi dati aceste cifre, altfel sunteti doar un vorbitor de vorbe goale, un fel de credincios care are anumite credinte si indiferent de cine ce ar zice (cu cifre sau nu) credintele va raman la fel.

            • Problema e că atunci „eolianul si/sau fotovoltaicul” își întrerup brusc producția din motive de genul venirea serii, înnourări bruște, pleoștirea vântului sau furtuni violente (ce de asemenea necesită blocarea moriștilor). Pronirea unei termocentrale sau aducerea ei în regim de funcționare maximă, durează între 2 și 24 de ore. Cum electricitatea nu se oprește imediat ce a intrat soarele în noir înseamnă că o termocentrală arde undeva fosile în gol ca să preia cererea imediat ce e necesar.

              Tocmai dumneavoastră ați insistat că transportul de electricitate pe distanța mari e nerentabil, deci termocentrala aia trebuie să fie undeva în apropierea câmpului cu „regenerabile”.

            • @Josef Svejk, nu numai ca am sugerat faptul ca transportul de electricitate pe distante mari, este neretnabil, ci chiar am afirmat si voi afirma oricand acest lucru, ceea ce am sugerat dar dumneavoastra nu v-ati prins a fost faptul ca daca prin absurd doar Romania ar produce electricitate in toata Europa, curentul electric ar ajunge inclusiv in Londra doar ca probabil 70-80% s-ar pierde pe drum.

              Ca sa dezvolt si mai mult, da, intermitentele pot genera „prea multa energie” in sistem, ceea ce face ca electricitatea sa fie nevoita sa calatoreasca distante mai mari si astfel pierderile pe drum (pierderile pe fir si/sau transformatoare) sa fie mai mari (si nu sunt deloc neglijabile asa cum a zis @Harald mai sus). Si da, poate sa insemne ineficienta – faptul ca nu produci energia electrica „aproape” de consumator, DAAAAAR asta nu inseamna ca sunt temocentrale care merg in gol doar din cauza intermitentelor! Pricepeti???

          • @narci – ”Astept cu nerabdare sa-mi dati aceste cifre, altfel (…)”

            Se numește bluff (cacealma, pe românește) procedeul pe care-l încerci tu pe-aici. în altă ordine de idei, încearcă să înțelegi că tot repertoriul tău a mai fost prezentat aici și de @Hantzy, înainte de ”plandemie”. Se vede că ai aceeași misiune și că ai primit aceeași instruire, nu păcălești pe nimeni.

            • @Harald nu e niciun bluff, pentru ca eu pot sa-ti dau cifrele.
              De pe site-ul oficial https://www.sistemulenergetic.ro/ vezi urmatoarea situatie:

              data 2023-10-12 ora 16:25:29.: Eolian 1253 MW Foto 469 deci 1722 MW intermitente. In acelasi interval de timp carbune 712 MW, hidrocarburi 1196. Total termocentrale 1908.
              data 2023-10-11 ora 06:46:42 Eolian: 105 MW, foto 0, total intermitente 105MW. La aceeasi ora 942 MW carbune si 1246 MW hidrocarburi. Total termo 2188 MW.

              Sumar: Diferenta intre cele 2 situatii (alese pur intamplator) este asa: cand aveam 105 MW intermitente termo era 2188 MW, cand aveam 1722 MW intermitente termo era 1908 MW. Deci cam 1600 MW in minus pe intermitente, a insemnat aproape 280 MW in plus la termo. Ala este „mersul in gol” pe care il tot dezbatem aici??? Nu de alta dar poate voi folositi alta matematica pe care eu nu o stiu…

              Sa-mi spuneti daca intelegeti mai bine in cazul in care va desenez, pentru ca nici in ceasul al 13-lea nu v-a lasat orgoliul sa verificati ceea ce am tot afirmat si ati trecut direct la balacareli de genul ca fac „bluff”.
              Ei, uite ca v-am dat cu „check”.

            • @narci – Ala este „mersul in gol” pe care il tot dezbatem aici???

              Mersul în gol e atunci când grupul energetic e în funcțiune, arde cărbune, turbina se rotește, dar nu generează energie electrică în sistem, întrucât eolienele și fotovoltaicele sunt prioritizate administrativ.

              Mersul în gol al grupurilor energetice pe cărbune e tocmai cel care nu apare pe grafice în niciun fel. Tabelul prezentat de tine nu îți permte să vezi starea niciunui grup energetic din România, cu-atât mai puțin starea celor din Bulgaria.

            • Te doare mintea, deci pe baza la ceea ce afirmi inseamna ca exact atunci cand bate vantul mai tare, baga si termocentralele carbune si gaz pe foc ca sa fie de backup la eoliene, sau cum saracie ca eu chiar nu va inteleg logica?

            • @narci – logica asta e a dispeceratului energetic, nu a mea. Un parc eolian se conectează la RET (rețeaua electrică de transport) printr-o stație de transformare de 110kV sau mai mult (220kV, 400kV). Când parcul eolian generează suficientă energie pentru a fi conectat în sistem, o capacitate comparabilă de surse convenționale este deconectată.

              Turbinele unei hidrocentrale pot fi oprite și repornite destul de rapid, dar la termocentralele pe cărbune, grupurile energetice rămân în funcțiune, pe perioada deconectării. Nu consumă la fel de mult cărbune ca în sarcină, dar nici nu pot fi oprite. Așa-i că despre asta nu ți s-a explicat nimic la instructaj? 😀

            • @narci
              capacitati instalate conform ANRE
              Eolian 3026.91 , Solar 1527.24, Hidrocarburi 2822, Carbune 2812.2
              cum ar fi daca pe dumneata te-ar plati patronul numai la ore lucrate si te-ar chema numai de 3ori/zi cate o ora ?
              ia sa facem noi niste socoteli:
              – in 23oct. la ora de max.consum (ora 19-20) necesarul a fost de 6,2GW, iar E+F a functionat la 1,1GW din total 4,5GW, adica la 1/4 din capacitate;
              – H+C a fost mentinuta constanta la 1/3, restul in conservare;
              – consumul a depasit productia cu 9,2%, ceea ce inseamna ca am importat 9,2% pentru ca nu se putea produce mai mult cu E+F, iar la H+C nu a fost rentabil sa fie pusa in functiune rezerva
              acum ia sa scoatem noi H+C si restul din ecuatie, ca poate nu mai e rentabil sa functioneze la 1/3 din capacitate;
              rezulta ca, pentru a acoperi consumul total numai cu E+F, ar fi necesara o marire a capacitatii E+F cu factorul 6,2/1,1=5,6, adica sa se ajunga la 4,5×5,6 =25,2GW;
              in timp ce la H+C ar fi fost necesara o marire de capacitate doar de la 5,6 la 6,2GW
              acum cam cat crezi ca ar costa 1kwh pentru EV-ul dumitale, daca ar fi necesar sa construiesti inca de 3ori mai multe eoliene ca sa acoperi acelasi consum, adica 4kw instalati pentru cel mult 1kwh consumat ?
              ar fi chiar mult mai rau decat daca in locul CT de 20kw de-acasa ar trebui sa montezi una de 80kw, pentru ca dublarea/cvadruplarea puterii la un cazan nu dubleaza/cvadrupleaza pretul ca in cazul turbinelor: o sa se mareasca o teava de la 3/8 la 1/2, cosul de la D100 la D125 si s-or mai adauga cateva spire in plus la serpentina, iar la ochi nici n-o sa deosebesti o CT normala de una dubla;

            • @Prototipescu din fericire traim intr-o lume globalizata in care se exporta curent electric si se importa curent electric si este absolut normal sa fie asa. Pe scur se numeste „eficienta”. In rest, nu mai are rost sa-mi consum timpul sa va re-explic aberatia afirmatiei ca ar exista centrale pe carbune care merg in gol. Nici nu vorbim de faptul ca in secunda 2 ele ar trebui sa dea faliment pentru ca pe langa faptul ca platesc certificate verzi, le mai si scot din productie eolienele cu fotovoltaicele (intermitentele) pentru 20-30% din timp. Totul este extraordinar de logic, nu-i asa?

              Dar vreau eu sa-mi aratati momente in care termocentralele produc ~3.6 GW – adica ~1.6 GW cand nu e nevoie sa mearga in gol (cand e noapte si nu bate vantul) plus ~2GW cat produc ele de obicei.
              Aratati-mi aceasta cifra (de 3.6 GW productie cu termocentrale) in istoria site-ul indicat si va cred!
              @Harald a afirmat ca centralele pe carbune nu pornesc si se opresc asa la cateva minute, au nevoie de cateva ore bune ca sa porneasca, ceea ce e perfect adevarat, DAR atunci logica nu ne spune ca de indata de s-a oprit vantul ar trebui sa vedem instant inlocuirea acelor MW de centrala pe carbune care mergea in gol si acum a intrat in productie???

              Ce vedem in schimb pe cifrele istorice este ca atunci cand se opreste vantul, o perioada de timp trecem pe importuri apoi se deschide robinetul la hidrocentrale (ca alea sunt mult mai flexibile) si se echilibreaza din hidrocentrale pe cat posibil.

              P.S. Vi se pare voua ca apa in bazinele de acumulare a hidrocentralelor este infinita? In sensul ca un curent produs de eoliene = salveaza rezervele de apa din lacuri = „stocare” de energie pentru mai tarziu. Dar hai sa nu folosim termenul de „stocare” ci de „prezervare”.

            • Errata: Sa-mi aratati productie ale termocentralelor (carbun si hidrocarburi) de ~3.6 GW care ar reprezenta cei ~2 GW de functionare normala plus cei ~1.6 GW atunci cand a venit noaptea si s-a oprit si vantul si trebuie sa ia locul intermitentelor.

          • @narci – ”Ce vedem in schimb pe cifrele istorice este ca atunci cand se opreste vantul, o perioada de timp trecem pe importuri”

            Acele importuri reprezintă energie electrică produsă în termocentralele de pe lângă Stara Zagora. Pe importurile tale nu scrie că provin din lignit bulgăresc, scrie ”importuri” și atât.

            ”Vi se pare voua ca apa in bazinele de acumulare a hidrocentralelor este infinita? ”

            Hidrocentralele de munte funcționează 85 – 90 de zile pe an. Ce legătură are asta cu oprirea și pornirea rapidă a turbinelor, comparativ cu cele de la termocentrale?

            • Pffff, multumesc pentru lamuriri. In cazul acesta ma bucur enorm de mult ca nu merg in gol termocentralele din Romania ci cele din Bulgaria(din considerente pur economice). Ma gandeam eu ca nu putem fi chiar atat de prosti cum sunt bulgarii :))).

            • @narci – așa cum deja a explicat @JS mai sus, în mod sigur fumul și dioxidul de carbon de la Stara Zagora rămân în Bulgaria, nu au curaj să treacă Dunărea. De asta or fi construit bulgarii coșuri de fum de 320 de metri?

            • @Harald, nu era aici o dezbatere despre poluare ci despre mersul in gol al termocentralelor din cauza intermitentelor. E foarte bine ca nu tinem noi in Romania termocentralele sa mearga in gol pentru ca le tin bulgarii :). E o veste minunata!

    • „dependenta de importuri”…cat de elegant spus. Dependenta de gazele lui Putin si de banii castigati de marile companii europene.

    • De acord cu motivul real. Manipularea cu ecologia convenabila pe termen scurt. Pe termen lung nu poti sa ascunzi ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Ori chestia e pe termen lung. Argumentul ca Europa nu are resurse e rezonabil – de ca sa nu-l fi acceptat oamenii obisnuiti? Si mai este ceva. Daca esti in impas, inveseste in cercetare/inovare/invatamant – nu in fotovoltaice chinezesti. De exemplu in fuziunea nucleara…

      • Europa are resurse de SMU (acronim pentru Substante minerale utile). Unele sint cunoscute. Altele doar banuite. Un mic exemplu: Bazinul Ruhr fara de care Germania n-ar fi fost veci una dintre puterile industriale ale Europei/lumii. (E-adevarat a importat si importa foarte multe SMU. Ca amanunt: a circulat dintotdeauna expresia „otel suedez” cu titlu de calitate deosebita. Otelul ala a fost si e facut dintr-un minereu de fier extras dintr-o mina suedeza, cea la Kiruna Vaara, exceptional preparat – prepararea minereurilor e o specializare in sine – mina care a aprovizionat Germania inca de dinainte de Hitler! Si da, e un minereu de foarte buna calitate. Ca nemtii sint azi timpiti si nu mai produc aproape deloc oteluri, cind i-apuca nemtii sint exceptionali in timpenie nu e doar problema lor, e si problema noastra, a intregii Europe! In practica s-au asezat la butoane Europei niste vorbeti, indivizi care reglementeaza neavind nici cea mai vaga idee ce fac si despre ce reglementeaza. (N-o uit pe inubliabila mademoiselle Pruna cu a ei decarbonizare prin electrificare. Sau vitavercea, nu se stie, la ASE nu se intra in astfel de tehnicalitati, o biata algebra de-a zecea si ceva trigonometrie sint suficiente pentru a intra acolo. Restul e deprinderea unui vocabular si ai absolvit. Pentru 99% dintre absolventi asta pare a insemna ca dimpreuna cu diploma dobindesti niste minecute pe creier, de-alea negre pin’ la coate. Da, sint rau cu ei, stiu). Cine mama naibii ii sfatuieste pe reglementatorii astia si spre ce, ca au cohorte de habarnisti pe post de consultanti, ne putem face o idee vazind care e procesul de selectie. Nici unul dintre astia nu ar trece la mine de asistenta manager. Unii cred ca nu ar fi in stare sa treaca de automatul de parcare.
        Europa are titei si gaze in resurse conventionale. Si carbuni. Multi. Dar tema e mucles, cetateanul european afla de ele doar cind presa nu mai are incotro si scrie despre ele. (La carbuni e embargo in presa pe toata linia. Va spun eu ca in iulie in Rotterdam au fost importate 2.3 mln tone din Canada, US si Columbia. Asta din datele publicate azi de Platt’s. Si-a fost grozav de frig in iulie 2023. Sa va spun si citi carbuni de origine Rusia/CIS au fost importati in Germania/Olanda? Va spun: 2.7 mln tone. In iulie 2023. C-a fost frig nevoie mare).
        La gaze de argila zice ca am avea. Dar daca ai interdictie de explorare in toata Europa (am zis explorare, adica sa cercetezi doar) nu stii daca ai, daca ai ce, cit si unde ai, daca e tehnic posibil si economic rentabil – astea doua merg intotdeauna impreuna – sa le scoti afara? Cine a decis asta? Cu nume si prenume, va rog. Inchideti-ma pe mine intr-o camera cu ala citeva zile. Chem eu Smurd-ul cind voi gasi de cuviinta.
        Alte SMU? Ar cam fi prin Europa. Ce, unde si cite la fel, daca nu lasi geologii sa-si faca meseria nu vei sti. Aici nu merge cu abureli, aici e munca multa, grea si stiinta de carte si e nevoie de ani de lucru, de la identificarea unui zacamint potential si pina la intrarea lui in exploatare pot trece usor 10 ani.
        Dar desigur, pe la Bruxelles au crescatorii de unicorni si aia produc si energie si minereuri la discretie ingrijiti fiind, unicornii, de niste tanti si niste nene competenti. Indeosebi nenele.

        • Dom far de nume, otelul suedez e fara nici o grija, cel mai bun. Tirpitz, crucisatorul nemtilor in WW2 a fost facut cu astfel de otel.
          Ce-i interesant, dupa razboi, norvegienii au facut lame de barbierit din el.
          Ce investitie mai buna? Un dolar pe 1 gram de otel. Fabulous.
          Cat despre restul comentariului, total de acord.
          Numai de bine!

    • Nu. Este doar semnul ca sistemul politic din Germania crapa din ce in ce mult.
      Si d-voastra, ca roman si neamt cu v-ati declarat va bucurati ca Israelul este intr-o situatie foarte dificila la care patria d-voastra adoptiva a contribuit din plin.
      Putregaiul politic din Germania este la dimensiuni greu de imaginat pentru cei care nu urmaresc subiectul.
      Dar aveti o consolare – merdologia politica galica.

      • Israelul de cand se stie numai in situatii dificile a fost. Si bineinteles, toata lumea are ceva cu bietii israeliti. Duceti-va acolo si dati o mana de ajutor daca credeti ce spuneti, nu tot acuzati lumea si umblati cu prostii.

  7. Deci nu a fost înainte nici oul și nici găina.
    Sigur era cocosul. 😀

    Citeam săptămâna trecută (in Italia) despre enorma gaura in stratul de ozon care a crescut la Polul Sud și se micșorează la Polul Nord.
    In sud a crescut mai ceva decât a fost contabilizat pina acum .
    Exista corelație între temperatura, codoi 😄 și gaura de ozon protectiva ?
    Întreb . Și mulțumesc.

    • „Deci nu a fost înainte nici oul și nici găina.
      Sigur era cocosul. 😀”

      In Israel se fac referinte repetate:
      „Du-te si invata pe unde mictioneaza pestele”
      Daca nu intelegeti indemnul/gluma, duceti-va la vreun parc de distractii pentru copii sa invatati despre pterodactili.

    • În vremea lui Galileo 99.999 % din savanți erau de acord că pământul e plat ca o tipsie și întreg universul se învârte în jurul său. Știința nu e un concurs Miss Univers unde voturile o decid pe câștigătoare. 😂

      • Corect. Stiinta se bazeaza pe realitate. Iar realitatea spune ce am scris mai sus. Daca nu esti de acord, vino cu date stiintifice, nu cu imaginatia ta.

        • Gigel tăticu’ ești iremediabil! Ai citit măcar articolul la care comentezi? Despre asta vorbește! Date puse la dispoziție de “iecologisti” analizate de oameni de știință, care nu e concurs de popularitate ci poate să pună realitatea pe tapet chiar dacă majoritatea crede altfel!
          Să-ți mai pun un link cu articolul la care comentăm?

          • Da, am citit articolul. Lucrarile stiintifice postate nu contrazic in niciun fel ce am postat eu mai sus, de fapt asa scrie in abstractele lor. Tu esti cel care n-a citit lucrarile.

        • Daca vremea lui Galilei e hat, departe! acum mai putin de 150 de ani somitatile Academiei Franceze postulau ca e o idiotenie sa crezi ca un vehicul mai greu decat aerul va zbura. Asta dupa ce cu mai putin de 50 de ani inainte, alti destepti in cap (sic!) spuneau ca pasagerii dintr-un tren ce ar merge cu peste fantastica viteza de 50 km/ora ar muri instantaneu.
          Drept e ca pe vremurile alea nu SE inventase „peer review” -ul asa ca nu putem cunoaste procentul de savanti destepti in cap.

          • De fapt inapția aia cu imposibilitatea zborului cu un aparat mai greu ca aerul au postulat-o în 1903 când Otto Lilienthal zbura deja cu 12 ani înainte cu planoarele sale iar frații Wright zburaseră deja cu primul avion în același. Dar cum pe vremea area nu era Făisbuc au rămas dezinformați și au dat cu bâta-n baltă. 😁

        • Ce realitate?!

          NIMENI n-a putut demonstra experrimental sau analitic că CO2-ul în concentrația atmosefică de 0.041% produce vreun efect de seră detectabil.

          Dacă dumenavoastră chiar cunoașteți un asemenea experiment repetabii, de ce nu-l descrieșți cu propriile cuvinte ca să arătați că ați înțeles ceva. Link-urile la site-uri de propagandă nu se pun. 😉

          Putem demonstra experimental ceva atât de straniu ca teoria relativității sau principiul nedeterminării al lui Heisenberg, dar să vezi minune că nimeni nu poate dovedi legenda nemuritoare a codiului care ne prâjolește planeta. .😁

          • „NIMENI n-a putut demonstra experrimental sau analitic că CO2-ul în concentrația atmosefică de 0.041% produce vreun efect de seră detectabil.”

            N-a putut INCA. Demonstratia , dovada va fi chiar incalzirea planetei.
            Va asigur ca Eclipsa va veni , si v-am avertizat inca de anul trecut ca veti suferi consecintele refuzului dvs de a merge la biserica si a cumpara lumanari. Eu totusi va iubesc si ma voi ruga Sefului sa va ierte si sa inlature catastrofa iar Eclipsa sigur va inceta. Asta e dovada suprema. Va asigur ca planeta se va incalzi chiar mai mult. Din cauza pacatosilor care ard gazul si freaca menta in loc sa o puna in ceai.

            In caz ca totusi nu v-am convins ce e bine pentru dvs va amintesc ca exista si Inchizitia. Nu va putem permite sa atrageti blestemul asupra copiilor, fratilor, surorilor , nepotilor , amantelor noastre .
            Ideile dvs vin de la diavol , aduc sminteala si tulburare in turma mioarelor.

            • Mărturisesc spășit în fața sfintei inchiziții că în fiecare seară mă sfătuiesc cu un motan mare negru care mă învață cum să atrag în păcat credincioșii bisericii noastre verzi prin negarea cât mai convingătoare a caracterului infernal al Codoiului (numele fie-i damnat!), cum să subminez infailibilitatea papei Franț și cum să spurc sanctitatea Sfintei Greta Energeta. Mă căiesc pentru păcatele mele capitale și cer spășit iertare sacrei noastre biserici verzi universale întru salvarea planetei!

              Adaptare la cutumele religiei verzi contemporane a mărturiei făcute de un anume Juan Columel-Diaz, de profesie hangiu, în fața marelui inchizitor Tomas de Torquemada în Sevilla în Anno Domini 1495

  8. Se naște întrebarea: de ce există un decalaj de 5-6 luni între schimbările de temperatură și schimbările în concentrația de CO₂?

    A doua întrebare: de ce a durat 30+ ani din momentul publicării studiului din Nature până la studiile lui Koutsoyiannis din Science?

    Iar cea mai importantă: există vreo demonstrație palpabilă a relației de cauzalitate? Deocamdată avem doar măsurători care sprijină această ipoteză plauzibilă.

    Să sperăm că Greta Thunberg & co se vor mai liniști și nu-și vor mai linșa degeaba părinții.

  9. Amintire din scoala: Inainte de 1990, la liceu am avut o profesoara buna de biologie, care ne-a explicat ca plantele se dezvolta mai bine intr-o atmosfera mai calda si mai bogata in CO2. Explicatiile ei erau legate de cultivarea plantelor in solarii, nu aveau nicio conexiune cu clima.
    Meteorologul care a cutremurat geologia: Alfred Wegener a fost un meteorolog german care a propus teoria derivei continentelor. Bineinteles ca geologii vremii i-au dat peste nas, pe motiv ca nu e domeniul lui si nu stie despre ce vorbeste, dar in final s-a dovedit ca el avea dreptate. Azi situatia e pe dos. Daca un geolog incearca sa modifice ideile fixe ale climatologilor, i se reproseaza lipsa de calificare in domeniu. Specialistii sunt atat de convinsi de propria expertiza incat uita lectiile din trecut.

    • Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoștințe în domeniu.

      • Dvs fiind unul dintre autorii celor 99,99% studii? Pai atunci lasati-ne pe noi cu efectele noastre si argumetati in reviste de stiinta, nu mai stricati orzul de-a lela ca averi treaba in alta parte.

        Sa-mi dati un link de la următorul dvs articol din Nature, promit sa nu va dezvalui identitatea pe aici.

    • CO2 ul e discutabil daca e bun sau rau , dar cred ca noxele emise prin arderea benzinei si a motorinei, niciun om normal la cap nu poate sa spuna ca nu au vreun impact asupra sanatatii oamenilor.
      Pardon, s-a mai zis pe aici ca un motor Diesel EURO 6 scoate un aer mai curat fata de cel pe care il trage. Pai daca e asa, de ce nu ca montati fratilor un motor diesel in casa pe post de purificator?

      • s-a mai zis pe aici ca un motor Diesel EURO 6 scoate un aer mai curat nu stiu daca a spus cineva asa ceva, dar stiu ca daca vrei sa te deplasezi de la A la B, poti sa mergi pe jos, cu carul cu boi, cu bicicleta, cu E Bike, cu masina diesel, cu masina electrica, cu avionul, uneori chiar cu trenul, sau cu vaporul.

        Fiecare dintre aceste mijloace de transport produce emanatii de un anumit fel, chiar si carul cu boi.

        Daca ti s-a pus pata pe masinile diesel, ai putea sa compari impactul ecologic al acestora cu cele electrice, ca mi se pare ca acolo bati. Exista deja zeci de studii care arata ca victoria e-auto e inca departe. Doar in anumite conditii, si f rar, se poate afirma ca e-auto e mai ecologic decit dieselul. E nevoie insa sa ai o minte ceva mai dezvoltata, si te sfatuiesc totusi, sa nu iti bagi un motor diesel in dormitor, baga-ti unu electric, dar totusi nici acumulatorii linga pat nu sunt prea sanatosi.

        Multe bucatarii au aragaze, asta inseamna „arde gaz”, si acestea se afla in apartament.

        P.S Autobuzul din Venetia care a produs peste 20 de victime era electric, pompierii nu prea s-au apropiat de el.

        • ”Multe bucatarii au aragaze, asta inseamna „arde gaz”. Nu, ”aragaz” este acronimul de la ”Astra Română”-gaz, prima din România care a livrat gaz petrolier lichefiat. Pe butelie scria A.R.-Gaz și de aici a ajuns aragaz. Cam cum a fost și cu xerox, frigider, etc.

      • Da narci, doar ca motivatia politicului sunt emisiile de co2 si nu Nox (de bine de rau controlabile pe masura inaspririi normelor)! Taxarea la frontierele UE va fi tot pe co2, iar certificatele de emisii asisderea!
        Nox le poti rezolva spre infim cu sisteme gen Bnox, etc. sau prin taxele de intrare in anumite zone aglomerate. Mai ai solutii prin organizarea eficienta a transportului in comun, altele asemenea…
        30% din particulele fine vin de la frane si anvelope – indiferent ce vehicul ai desi, cu cat mai greu cu atat mai multe (iar media de greutate a electricelor este sensibil mai mare la clasa de vehicul echivalent classice – downgrade nu e o solutie si nu tine cont de nevoia reala fata de un anumit tip de vehicul).

        In plus, încălzirea individuala si nu numai e in continuare preponderent pe gaz, păcura in multe tari occidentale, lemn in cele estice. Pai nu mai bine dam prima aia de 10.000 euro de la electrice pt. pompe de caldura? Cei care-si permit electrice au oricum media veniturilor mult mai mare decât a celor care nu-si permit o pompa de caldura.

        Eu aici vad ipocrizia si inadecvarea economica, dar si sociala, a politicilor actuale de mediu (UE&co). Daca nu e clar vis a vis de Co2, haideti sa punem lucrurile pe baze realiste, nu sa ne tot adancim in minciuni la tot poporul

        • Banuiesc ca narci are vreo rabla si nu vrea sa o schimbe prin programul cu acelasi nume.
          Sau vrea sa declare masina ca fiind clasica si sa o vanda peste ceva ani.
          :))

        • Domnule @Nman, m-am oprit din citit cand ati scris aberatia „30% din particulele fine vin de la frane si anvelope – indiferent ce vehicul ai”
          Dumneavoastra nu detineti o masina electrica si habar nu aveti de frana regenerativa pur electrica. Eu in oras pun extrem, extrem de rar piciorul pe frana. E „one pedal driving” sotia ma tot cearta si imi spune sa folosesc pedala de frana (care oricum in prima faza tot electric franeaza), ca sa nu ma obisnuiesc prost. Doar ca, m-am cam obisnuit deja prost in sensul ca daca sunt pe cobrare si vreau o frana mai slaba regenerativa, las piciorul de pe acceleratie dar nu de tot, doar cat am nevoie sa franez.
          Dar nu trebuie sa ma credeti pe mine, cautati cam la cati km se schimba placutele de frana la electrice si apoi mai discutam povesti vanatoresti cu pesti.
          Ma rog, poate aveti dumneavoastra alte surse de unde va cititi studiile, eu pana una alta va dau din experientele mele si ale altor posesori de masini electrice.

          „Cei care-si permit electrice au oricum media veniturilor mult mai mare decât a celor care nu-si permit o pompa de caldura.” aici iar o aberati pe partea socialo-politica. Daca eu am venituri mai mari inseamna ca si platesc taxe mai mari pentru ca mai in toata lumea taxele sunt procentuale si nu sunt plafonate. Daca as primi de la stat X% pentru orice masina electrica, as zice da, platesc procent din taxe, primesc procent din achizitie inapoi.
          Eu platesc aproape 10.000 EUR taxe lunar, asa ca nu imi spune tu mie ca sunt mai putin indreptatit sa primesc cei 10.000 EUR pentru un EV, fata de unul care plateste 200 EUR taxe lunar. Eu sunt ok ca si ala sarac sa primeasca subventia (mai mult din banii mei ca nah, eu contribui cu de 50 ori mai mult la buget fata de el), dar sa vii tu sa-mi spui ca nu merit subventia pentru ca eu am bani…e comunism.

          Banii multi pe care ii castig nu sunt din contracte cu statul sau vreo sifonare de fonduri, sunt rodul dezvoltarii mele personale, profesionale si antreprenoriale in timp, combinate cu foarte foarte multa munca. Cum sa-ti explic mai pe direct…nu putem sa fim egali atata timp cat nu avem aceleasi aptitudini si nu lucram la fel de mult. Nu te opreste nimeni sa-ti bagi casa si masina gaj ca sa pornesti o afacere care poate va avea sau poate nu va avea succes.

          • V-a pus al de sus mana-n cap, ce mai! Viata lunga si sanatate! Meritati pe deplin sa va numarati printre fericitii premiati cu 10k€, desi probabil nu aveati nevoie. Nu-i bai, in alte tari exista obiceiul, pt. Cei ce au prea multe taxe de plătit, de a face donatii. In ro exista doar posibilitatea. Dar nu e târziu sa-i donati „saracului” nici acum. Haideti, faceri un gest aleator de generozitate daca tot va tin plăcutele.
            In rest, foarte frumos ca nu conduceti agresiv si decelerati (un fel frâna de motor valabila la orice se numeste motor, mai smechera la EV, e drept) ades. Înseamnă ca reduceti emisia de particule de la frane crescand-o pe cea a anvelopelor. N-o spun eu de capul meu :https://www.theguardian.com/environment/2022/jun/03/car-tyres-produce-more-particle-pollution-than-exhausts-tests-show
            https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2590162121000216
            Samd
            Tati – tu habar nu ai ce fac eu, unde, cati bani castig si cate taxe plătesc – dar iti place sa dai cu presupusul. Esti complet pe langa! Plus nepoliticos si iute la concluzii fără fundament. Tineretea, ce sa-i faci.
            E cam vag descris dar la un business obisnuit 10k taxe înseamnă de câteva ori bine mai mult CA si probabil un profit decent. Foarte bine.

            • Domn’ @Nman, fiti pe pace ca fac si donatii si sponsorizari. De 2 ani de zile imi directionez un procent din taxe (cat permite legea) catre o fundatie care activeaza in zona de educatie. Consider ca investitia in educatie are cel mai mare ROI.
              Exista o diferenta majora intre a-i da bani unui cersetor sau in a-l indruma sa se angajeze si sa produca cinstit bani. Cred ca dumneavoastra nu intelegeti cat rau puteti sa faceti atunci cand dati „bani gratuiti” oamenilor sanatosi si capabili de munca.

              Referitor la particulele de cauciuc de la EV vs masina clasica nu ma bag, probabil ca e adevarat DAR, eu am semnalat faptul ca EV-urile produc mult mai putine particule rezultate din frecarea placutelor de frana cu discurile.

            • Narci,

              Nu-ti spun cu rautate dar ar trebui sa inveti sa dialoghezi fără sa scapi presupuneri aiurea despre interlocutor (iar ai comis-o – presupunând ca ceva despre mine, modul meu de gândire, fără sa ai un minim de info ) – stii tu, never assume what you don’t know. E o dovada de abilitate conversationala, cultivata in tipul de societati si tari spre care tindem si noi, romanii.
              Iar la modul general, acel „sarac” la care te refereai condescentent (sa zicem ca te-a luat valul, temporar) nu înseamnă ca este si cersetor.
              Bine, o lasam asa dar pe viitor ma astept sa tii cont de cele de mai sus in caz ca mai interactionam.

  10. În pandemie s- a văzut „consensul științific” pus la treaba de politic prin interese și scopuri deloc plăcute cetățenilor.
    La fel și consensul asupra schimbării climatice este vârât pe gatul oamenilor ca unica varianta de acțiune, rațiunile neavând de a face nici cu clima, nici cu mediul.
    Pot sintetiza, fără sa greșesc, prin expresia: dracu’ la butoane!

    • cam asa „dracu’ la butoane”. pe cine/citi ar fi „reprezentat” Newton, Edison sau Heisenberg? pe cine/citi reprezinta ciolacul, ciuca si maciuca & comp? it s a celebration of the big numbers!

    • Confundati pretextul cu justificarea. Scopul justifica mijloacele. Nobila minciuna. Pretul acceptabil. Preferati sa moara 10 tineri in razboi , plus distrugerile de infrastructura , ori preferati sa moara 2 batrani de 80 de ani in plandemie ? Deasemenea marimea conteaza: pot muri 100 sau numai 10. Daunele colaterale pot fi preferabile alternativei. Nu va da de gandit cvasi-unanimitatea Statelor si a institutiilor internationale cantand si dansand pe aceeasi partitura ? Or fi facut-o asa , din sadism ? Hotarati-va: ori acceptati conducere , ori nu. De pe margine si de jos nu puteti decat barfi si profera injurii. Cui si la ce foloseste ? Agitatorii au un singur scop: a pescui in ape tulburi.

      • @DC – conducerea unei națiuni trebuie să fi fost investită în urma unor alegeri democratice. Altfel se ajunge la război civil.

        Cine l-a investit pe Klaus Schwab și cu ce? Pe Ursula cine a investit-o? Fosta ei șefă de guvern, Angela?

  11. Un paragraf extrem de important din studiul grupului Koutsoyiannis et al. (2023) este acesta:

    O tendință liniară descendentă de -0,0019/deceniu este prezentată în figură. O tendință descendentă înseamnă că mai puține radiații solare sunt reflectate de Pământ, ceea ce poate duce la o creștere a temperaturii. Pentru întreaga perioadă, scăderea albedo-ului este de aproximativ 0,004. Pe măsură ce media radiațiilor solare primite (insolația), conform aceluiași set de date, este de 340 W/m^2, acest lucru implică o diferență (dezechilibru) de energie primită de Pământ de 0,004 x 340 = 1,4 W/m^2.

    Pentru că, pe baza surplusului de energie primită de Pământ în ultimii 22 ani, se pot face niște calcule simple:

    Dacă Pământul nu ar avea atmosferă, atunci sensibilitatea climatică la echilibru (ECS), calculată pe baza legii Stefan-Boltzmann, ar fi de 0.25 K/(W/m^2). Aplicată la surplusul de energie de 1,4 W/m^2, asta înseamnă 0.25 K/(W/m^2) x 1,4 W/m^2 = 0,35 K încălzire.

    Dacă considerăm sensibilitatea climatică în cazul dublării concentrației de CO2 (adică 560 ppm), atunci intervalul de valori ECS este 0,6 – 1,0 K/(W/m^2), cu cea mai bună estimare fiind 0,75 K/(W/m^2). În acest caz, surplusul de energie primit prin scăderea albedo-ului va genera o încălzire de 0,75 K/(W/m^2) x 1,4 W/m^2 = 1,05 K (1,05°C).

    Valoarea aceasta este foarte apropiată de valoarea de 1,1°C a încălzirii globale totale de la începutul revoluției industriale, cifră oficială acceptată și pe care 97% – 99,9% experți o pun exclusiv pe seama emisiilor de CO2 antropogen. De aceea am scris că studiile grupului Koutsoyiannis sunt o încercare de schimbare a paradigmei climatice actuale. Nu cred că experții amintiți mai sus nu cunosc aceste studii. Dar, fie le ignoră intenționat, fie vor face presiuni asupra revistelor care le-au publicat să le retragă, deși au fost peer-reviewed. S-au văzut recent astfel de acțiuni din partea unor publicații de top, precum Nature, Global and Planetary Change ș.a.

    • Multumesc pentru link-uri. Abstractul uneia dintre lucrari incepe cu „It is common knowledge that increasing CO2 concentration plays a major role in enhancement of the greenhouse effect and contributes to global warming.” As spune ca echipa lui Koutsoyiannis se incadreaza fara indoiala in randul celor 99% care au concluzionat ca incalzirea globala e din cauza emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera. Nu vad de ce ar dori vreo institutie sa retraga aceasta lucrare si nu cred ca se va intampla.

      • Încercați să introduceți în discuție un om de paie (similar calului pe care strămoșii lui Koutsoyiannis au încercat și reușit să-l introducă în cetatea Troia). Lucrările pe care le-am citat nu discută efectele CO2 ca gaz de seră producător de încălzire. Ar fi fost un truism, demonstrat de peste o sută de ani.

        Dacă ați fi fost cât de cât onest, ați fi putut cita și propozițiile care vin imediat după cea pe ați citat-o:

        The purpose of this study is to complement the conventional and established theory, that increased CO2 concentration due to human emissions causes an increase in temperature, by considering the reverse causality. Since increased temperature causes an increase in CO2 concentration, the relationship of atmospheric CO2 and temperature may qualify as belonging to the category of “hen-or-egg” problems, where it is not always clear which of two interrelated events is the cause and which the effect.

        Aici este de fapt meritul indiscutabil al grupului Koutsoyiannis: inversarea cauzalității T vs. CO2, propovăduită de „teoria convențională și stabilită”. Și de aici apare și temerea mea că oricine încearcă să dărâme o teorie convențională, bine stabilită și ancorată în proporție de 99,9% riscă, precum Galilei, să fie chemat în fața tribunalului climatic ca să-și abjure credința. Studiul din septembrie 2023, de la care a plecat articolul meu, e foarte recent, mai are de așteptat câteva luni pentru a i se hotărî soarta finală. Fiți pregătit!

      • Esti lovit rau de efectul ala gigi Hai pune un link cu ultimele tale studii, măcar abstractul unuia dintre ca altfel nu dovedesti nimic😉.

        Poti sa-ti acoperi numele real si titlurile ca daca esti tare te găsim noi cu lens.

  12. Pe verzi nu-i mai cred nici copiii. In Bayern s-au organizat alegeri pt adolescenti intre 10 si 17 ani.
    Iata rezultatele: CSU: 26,12%, AfD: 14,91%, SPD: 13,74%, Bündnis 90/Die Grünen: 13,29%,

    Dupa cum se vede verzii au iesit chiar si-n urma AfDului.

  13. Doi autori ai unei agenții guvernamentale din Norvegia au publicat recent un articol in care sunt analizate statistic date istorice de temperatura și evaluata critic capacitatea predictiva a modelelor climatice actuale. Articolul este de tip discussion paper și este destul de lung. Din păcate secțiunea în care sunt analizate modelele actuale nu ia în discuție pe cele din IPCC 2022.
    In raportul IPCC din 2022 se recunoște insa ca nici modelele cele mai recente nu pot reproduce variațiile mari de temperatura din trecut.
    Iată sumarul articolului menționat mai sus:

    Weather and temperatures vary in ways that are difficult to explain and predict precisely. In this article we review data on temperature variations in the past as well possible reasons for these variations.
    Subsequently, we review key properties of global climate models and statistical analyses conducted by others on the ability of the global climate models to track historical temperatures. These tests show that standard climate models are rejected by time series data on global temperatures. Finally, we update and extend previous statistical analysis of temperature data (Dagsvik et al., 2020). Using theoretical arguments and statistical tests we find, as in Dagsvik et al. (2020), that the effect of man-made CO2 emissions does not appear to be strong enough to cause systematic changes in the temperature fluctuations during the last 200 years.
    Articolul aici:
    https://www.ssb.no/en/natur-og-miljo/forurensning-og-klima/artikler/to-what-extent-are-temperature-levels-changing-due-to-greenhouse-gas-emissions?trk=feed-detail_comments-list_comment-text

    • Weather and temperatures vary in ways that are difficult to explain and predict precisely

      Vremea, ca și clima, sunt procese naturale. Iar Natura, prin excelență, este complexă și VARIABILĂ. Când se vorbește despre trendul (tendința) temperaturii sau concentrației de gaze cu efect de seră se impune o precizare majoră: Trendul este o invenție umană. Nu una științifică și nici ceva obiectiv: este suficient doar să schimbi punctele de început și de sfârșit, sau ecuația pe care o folosești, pentru a obține un alt trend. Să ne gândim doar la faptul că actualul trend referitor la variația temperaturii moderne are ca punct inițial sfârșitul Micii Glaciații (anii 1800), când temperatura globală era foarte scăzută. Dacă trendul ar fi început de la o altă bază – de exemplu, anii 1940 – nu am mai regăsi acel 1,1°C încălzire globală.

      Nu cunosc o definiție decentă a trendului. Poate versurile de mai jos să explice mai clar:

      A trend is a trend is a trend
      But the question is, will it bend?
      Will it alter its course
      Through some unforeseen force
      And come to a premature end?

      Sir Alec Cairncross

      • Si doar nu trebuie sa fii geniu sa intelegi. O teorema are o ipoteza, o demonstratie si o concluzie. Poate fi demostrata prin reductie la absurd dar e tot o demonstratie. Hai sa facem supozitia urmatoare. Absurd e ca codoiul incalzeste planeta. Ca atare incalzirea planetei e datorata altor motive. Codoiul e un produs al incalzirii vazand graficele postate de Dl. Cranganu. Am negat ca absurda o ipoteza pe care 99% din astia o cred ca e adevarata si am ajuns la o concluzie ce reflecta realitatea.

        PS. De fiecare data cand testez o cutie de viteze ori un ax principal de masina unealta pentru incalzire, scriu adanc datele initiale. Temperatura ambientului, temperatura dupa perioada de rozaj si apoi temperatura dupa fiecare 5 minute de functionare. Si fac un grafic ce intra la dosarul masinii.

      • Superba definiție a trendului!
        Majoritatea modelelor climatice sunt calibrate numai pe date din sec 20 si 21. Daca se introduc in datele primare si date anterioare anului 1890, the trend will bend, ca sa folosesc un verset din Sir Alec Cairncross!
        Bineînțeles ca datele de înainte de 1890 nu sunt credibile, deși compatrioții lui Greta de la Uppsala (Celsius era pe acolo) țin la catastif date de pe la 1726!
        Ar merita o discuție separata despre validitatea statistica a calibrării cu date care au un trend.
        Am întrebat pe cineva care crede orbește in iminenta catastrofa climatică daca a citit ultimul raport al IPCC si mi-a răspuns evaziv. Acest raport trebuie citit cu atenție si înțeles pentru daca un om cu o gândire independentă vrea să înțeleagă complexitatea fenomenelor si a interdependențelor dintre datele de intrare si legităților dintre ele, nu sunt suficiente doar concluziile. Exista acolo o matrice a gradului de potrivire a modelelor pe date reale (numai cele folosite in calibrare, fără history matching, sau hindcast, cum numesc acest proces noii climatologi) care prezintă un tablou destul de mediocru. Matricea nu folosește R2, ci doar culori. Eu nu mi-as amaneta casa pe aceste predicții si nici cumpăra acțiuni la o companie comercială pentru CCS, bineînțeles daca compania nu are subvenții guvernamentale.

  14. Toti cu capul pe umeri ne punem intrebarea cine va suporta costurile reducerii concentratiei de CO2 si incercarea reducerii incalzirii globale si daca nu cumva riscurile sa cadem in extrema cealalta daca incercam sa manipulam clima , o racire pronuntata cu efecte si mai catastrofale decat incalzirea globala.
    La nivel UE planurile sunt exrtem de ambitioase, sumele astronomice puse la dispozitie fiind produse de tiparnita de bani si nicidecum de un sistem economic sanatos.
    Subventiile tot mai multe si tot mari pe tema reducerii CO2 nu sunt altceva decat „premiul” pt o politica economica esuata.
    Degeaba incearca oameni de stiinta precum domnul Cranganu sa explice efecte climatice stiintific argumentat, ca dansul sunt foarte multi insa nu sunt luati in seama de decidentii politici.
    De ochii lumii unii sunt invitati chiar sa tina prelegeri in fata unor politicieni din institutii ale statelor insa agenda politica este alta decat adevarul stiintific.
    Politicul este confiscat de mediul financiar, mediul economic fiind nevoit se urmeze banul si nu invers.
    Daca pana in trecut stiinta si-a gasit efectul practic in lucuri reale, bunuri, obiecte, servicii astazi o buna parte a stiintei se ocupa de alte spatii decat cele reale insa cu efecte majore asupra realiatilor zilnice din lumea analoga, cu toata nebunia degitalizarii, vietile noastre se desfasoara in analog si mai putin in mediul digital, se moare si esti ingropat/incinerat analog sau ucis analog ( vezi Israel sau Ucraina) in tot mai multe conflicte cauzate de tot mai multi nebuni.
    Daca priviti discutiile expertilor pe Youtube, in presa fiind de cele mai multe ori blocati, va puteti da seama de enormitatea lucrurilor care ne sunt pregatite pt reducerea incalzirii globale, a concentratiei de CO2 si multi habar nu au cu ce costuri vor fi obligat confruntati, imi este mila de generatiile tinere pt ca habar nu au ce ii asteapta.

  15. In graficul variației temperaturii și a concentrației de CO2, mie mi se pre destul de clar că variația concentrației de CO2 precede variația temperaturii și nu invers. Putem observa relativ ușor ( în ciuda rezoluției slabe a graficului) că aproape toate punctele de inflexiune a concentrației de CO2 sunt anterioare punctelor de inflexiune a temperaturii.

  16. Fără supărare, pentru mine graficul incepe cu peste 400.000 de ani în urma la stânga și se termină la dreapta cu undeva intre 50.000 de ani în urmă și prezent.

  17. Am mai spus.
    Nu putem sa analizam contributia omului la incalzirea/racirea climei, pina cand nu descifram marile cicluri climatice ale Terrei. De ce au aparut glaciatiunile, interglaciatiunile si alte perioade ce sar din tiparele climei „obisnuite”. (Mica epoca glaciara etc.)
    Abia dupa ce vom intelege astea, vedem daca omul a contribuit cu ceva si cu cat a contribuit. Si in ce sens. Altfel, sa-i raspund lui Greta:”blablabla”.
    Multumiri pentru informatii!
    Spor!

      • Fapte:

        – Între secolele IX-XIII vikingii au colonizat Groenlanda. Făceau agricultură și crestau animale. Azi e mult prea frig acolo pentru așa ceva.

        – La 1241 când au năvălit tătarii lui Subotai în Moldova, Polonia și apoi în restul Europei Centrale se obțineau în Moldova două recolte de cereale pe an. Tătarii au prăpădit-o pe prima la dus și pe a doua la întors, provocând o foamete fără pereche. Azi două recolte de cereale pe an sunt posibile doar în Egipt. Ce șmecherii agricole or fi știut răzeșii de la 1241 pe care noi nu le știm azi? 😀

        – În vremea lui Filip al III-lea, regele Franței (1270-1285) nobili francezi i-au cerut să impună taxe grele pe vinurile engleze care le făceau concurență cruntă celor franceze. Azi cultura industrială a viței de vie e practic imposibilă în insulele britanice. Clima e prea rece.

        – În aceeași epocă în China au ajuns la modă în jurul Beijing-ului niște portocale mici și dulci numite „mandarine” – după cum se numeau înalții funcționari de la curtea imperială chineză. Azi ele cresc doar cu vreo 800 km-1000 km mai la sud. La Beijing iernile sunt mult prea reci ca să permită supraviețuirea copăceilor ce le produc.

        Ce activități antropogene au cauzat toate astea acum 700-1000 de ani? 😂

      • Gigi, iar pui întrebări la google in loc sa-ti folosesti mintea? Uite unde ajungi!
        Ps. Ti-am lăsat de citit, mergi pe link, alt etc.

  18. Un email de la Profesorul Koutsoyiannis

    Astă noapte l-am informat pe Profesorul Koutsoyiannis despre imediata publicare a articolului de față.

    Am primit un răspuns de la domnia sa, în care există și o apreciere negativă a unor comentarii, pentru care sunt vinovat că nu le-am moderat la timp:

    Dear Constantin,
    Thanks so much for your email. I am very glad that you liked our paper and very-very grateful that you present it to the Romanian audience.

    Your question is an interesting one but unfortunately I have not studied it and, thus, I wouldn’t provide anything more informed than you have already written in https://www.contributors.ro/despre-oua-si-gaini-temperaturi-si-co2-si-legaturi-cauzale-in-procesele-climatice-contemporane/#comment-591247 (I used google translate).

    I see you have lots of comments, which is good, but I noted that some of them are the usual trivialities.

    I have been once in Romania in a conference. I have a good Romanian friend, Alin Carsteanu, who is professor in Mexico.

    Best wishes,

    Demetris

    Demetris Koutsoyiannis
    National Technical University of Athens

    Recent publications:

    Book: Stochastics of Hydroclimatic Extremes: A Cool Look at Risk, 3rd Edition

    Articles: Revisiting causality using stochastics: 1. Theory 2. Applications
    On hens, eggs, temperatures and CO2: Causal links in Earth’s atmosphere

  19. In relatia temperatura atmosferica -albedo sunt marimi/notatii care nu se regasesc in explicitare/legenda („alfa”, „sigma”)!
    In explicitare/legenda sun explicitate in schimb „s”(mic) si „a” dar nu se regasesc in relatia temperatura-albedo!
    Probabil „alfa” este „a” si „sigma” este „s”?

    • Vă mulțumesc pentru semnalare. Originalul articolului în format MS Word conținea simbolurile scrise cu litere grecești. Transcrierea acelor simboluri în HTML nu s-a făcut automat. A trebui să introduc manual codul necesar.

  20. De acord cu Ioan referitor la graficul CO2-T versus timp. Asa cum este prezentat graficul nu poate fi citit decat de la stanga spre dreapta in curgerea timpului din trecut spre viitor (adica de acum 400 mii ani spre 50 mii ani si spre az!!i). Deci cronologic primele inflexiuni pe grafic sunt cele ale CO2 apoi ale luiT!

    • Ideea de a plasa timpul zero în dreapta graficului T vs. CO2 are menirea de a indica prioritățile temporale ale aparițiilor emisiilor cu raportare la timpul zero. Dacă mergeți în sensul indicat de grafic, de la dreapta la stânga, un maxim al temperaturii apare, de exemplu, la 1.000 ani distanță față de prezent, iar maximul CO2 apare după un număr de ani (CO2 lag), de exemplu 1,800 ani față de prezent.

      Priviți cu atenție figura din articol. La timpul zero, aveți variația temperaturii, dar nu aveți și variația corespunzătoare a CO2, care a „rămas în urmă” cu niște sute de ani.

    • Despre CO2 lag. : https://www.realclimate.org/index.php/archives/2004/12/co2-in-ice-cores/#:~:text=The%20800%2Dyear%20lag%20is,released%20when%20the%20climate%20warms.%5D&text=University%20of%20California%2C%20San%20Diego.

      Nu sunt de acord, la fel ca si comment-uri la articol, cu interpretarea ca desi co2 nu provoacă primii cca 800 de ani de încălzire din 5000 el e cauza dupa aceea dar nah, ce sa-i faci, e un articol from the other side.
      Mie mi se pare o forzare spre concluzia classica extrasul de mai jos:

      „Does this prove that CO2 doesn’t cause global warming? The answer is no.

      The reason has to do with the fact that the warmings take about 5000 years to be complete. The lag is only 800 years. All that the lag shows is that CO2 did not cause the first 800 years of warming, out of the 5000 year trend. The other 4200 years of warming could in fact have been caused by CO2, as far as we can tell from this ice core data.

      The 4200 years of warming make up about 5/6 of the total warming. So CO2 could have caused the last 5/6 of the warming, but could not have caused the first 1/6 of the warming”

      Ideea e ca si daca contribuie, nu este triggerul, si nici nu e sigur daca aparenta contributie after nu este tot o reactie de feed-back.

        • Chiar am citit cu atentie primul link si am urmatoarele doua citate din acesta, semnificative dupa parerea mea :
          1) „Comparing the CO2 increase to the different temperature records it is possible to estimate whether CO2 led or lagged temperature in different geographic distributions. The result was that CO2 lags and leads temperature changes at the same time. The southern hemisphere showed temperature rising before CO2 concentration, while the northern hemisphere showed the opposite (see figure below).”
          2) „The warming of the southern ocean 18,000 years ago caused a decrease of CO2 solubility in the water. The lower solubility resulted in the emission of CO2 from the ocean into the atmosphere at around 17,500 years ago, which in return caused a global warming due to the greenhouse effect. This time lag of around 500 years is what causes the CO2 lagging behind temperature in the ice core record. With the increasing CO2 concentrations, deriving from the heating oceans, the greenhouse effect starts accumulating, making CO2 the driver of further temperature changes. ”

          Bun, sa zicem ca se poate determina cu relativa acuratete concentratia istorica a CO2-ului din bulele de aer prinse in gheata ( si a metanului printre alte gaze cu efect de sera…) , dar estimarea temperaturilor medii globale din raportul izotopilor oxigenului 18 si hidrogenului 2 ( deuteriu) din carotele de gheata comparativ cu o medie „acceptata” SMOW ( Standard Mean Ocean Water) mi se pare hazardata, data fiind complexitatea interactiunilor din sistem: insolatia, curentii oceanici, ploile, topirea sau acumularea calotelor glaciare, care pot schimba proportia izotopilor dintr-o anumita carota, dintr-o anumita regiune dar si din ocean. Cine ne garanteaza ca in urma cu 400.000 de ani SMOW era la fel ca azi ?

          Vreau sa spun ca azi nu exista un consens asupra valorii incalzirii actuale, cand avem termometre si sateliti peste tot.
          Sa ne incredem absolut intr-o corelatie dintre izotopi, ca vezi doamne daca creste insolatia ( radiatia solara) se vor evapora mai multe moleule de apa „grea” ( cu oxigen 18 si/sau cu deuteriu) din ocean, iar daca scade insolatia mai putine , ca in drumul de la ecuator pana la polul sud se vor condensa si vor cadea inapoi in ocean preponderent moleculele mai grele de apa, iar la polul sud va ploua doar cu apa „usoara”, si de aici sa deducem temperatura medie globala, mi se pare exagerat.

          • Determinările de paleotemperaturi prin metode proxy sunt singurele posibile până la anivelul annilor 1880, când s-au introdus pe scară largă măsurătorile cu termomemetre. Pentru că se folosesc mai multe metode proxy, se pot face comparații, ajustări etc. pentru a reduce intervalele de incertitudine. Dar nu există posibilitatea unor estimări care să aibă incertitudine zero. Și atunci, paleoclimatologii sunt forțați să folosească aceste date proxy în loc de altceva mai bun.

            Prezența incertitudinilor în paleomăsurători este o minge de ping pong pe care cele două tabere în discuție și-o aruncă unii altora pentru a marca un punct (vedeți și articolele pe care le-am pus în link)

            Vă pot spune că aceeași minge de ping pong este jucată chiar și în prezent, când există măsurători directe ale temperaturii la sol, în oceane sau din sateliți. La fel se întâmplă și cu măsurătorile moderne, directe ale nivelului mării.

            În concluzie, eu am lucrat cu materialul clientului – graficul folosit in articol este cel mai citat în legătură cu variațiile T și CO2 estimate în aceeași locație și în același timp, ceea ce elimină ab initio suspiciunile legate de măsurători în locații diferite și la timpi diferiți, mai ales la o scară geologică de sute de mii ani, unde rezoluția este limitată.

            Încercați să studiați articolele grupului Koutsoyiannis pentru a înțelege realizările lor folosind numai măsurători directe de CO2 și T în perioada 1958 – 2022.

        • Da, stiu domnule profesor doar ca e posibil sa te „te fure” acel mic decalaj intre Co2 si momentul T0 observabil mai greu la prima vedere pe mobil, tableta etc. pt. un ochi neformat vis a vis de grafice suprapuse.
          Stiinta e mai greu de asimilat, ideologia nu 😊.
          Important e sa fie lămurit pt. toata lumea.

          • Aveți dreptate, rezoluția graficului nu este grozavă – să înghesui 400.000 x 2 = 800.000 date punctuale pe o lățime de pagină A4 și și să încerci să le separi cu claritate – este o provocare chiar și pentru ochii cei mai tineri. Întrucât am observat aceeași problema a rezoluției și în cazul studenților mei, soluția găsită a fost să le cer să descarce datele oficiale publice și să-și construiască propriile lor grafice. După care, le cer să facă un zoom in pe intervale mai scurte (câteva mii de ani) și să măsoare decalajul temporal (lag) dintre curba T și curba CO2. Rezultatul final este excelent, judecând după expresiile fețelor lor.

  21. Concluziile articolului d-lui Profesor sint contrazise / anulate de chiar citatul cu care incepe articolul.
    Deoarece autoritatile pot limita / reduce/ reglementa / interzice consumul de migdale (sau de motorina ) invocand motive de natura religioasa -diavolul precis minca migdale macar uneori – sau stiintifica: migdalele contin cianura. Indiferent ca stiinta demonstreaza ca % ala de cianura e vax.

    Este in atributia autoritatilor politice (sau religioase) sa faca sau sa nu faca publice , partial sau total , rezultatele cercetarilor stiintifice (sau teologice) . Este in atributia lor sa promoveze in discursul public o anumita interpretare si nu alta. Nu este relevant nici daca exista Dumnezeu si nici daca incalzirea planetei e antropogena si catastrofica : conteaza ce zice popa si conteaza ce zic Biden si UE si Xi si Putin: autoritatile au luat niste decizii si basta. Nu trebuie sa argumenteze, sa justifice cuiva nici stiintific nici teologic pe ce isi bazeaza deciziile. Nici macar nu trebuie ca ei insisi sa creada in ceea ce propovaduiesc. Trebuie doar sa va convinga ca e spre binele dvs. Ca sa nu fie rau.

    Repet: indiferent cat de trase de par sint sau pot parea „justificarile” autoritatilor politice , ale factorilor de decizie , nu va imbatati cu apa rece: autoritatile nu trebuie sa se justifice in fata nimanui . Trebuie doar sa va obtina consimtamintul sau acceptarea deciziilor. Va veti supune din convingere sau fortat . Si va veti bucura de bunele rezultate sau, dimpotriva , veti suferi consecintele rele.

    Nu impiedica nimeni stiinta , stiinta e bine-mersi si rezultatele sint interpretate stiintific , de catre cei mai cei oameni de stiinta. CUM anume sint folosite rezultatele si concluziile deja nu mai e treaba lor , e treaba politicienilor.

    Asadar intreb foarte serios: ce vrea sa spuna sau sa demonstreze acest articol ? Ca politicienii in discursurile si actiunile si deciziile lor rastalmacesc , ignora sau citeaza preferential ceea ce le convine lor din rezultatele cercetarilor stiintifice ? Pai asta e clar inca din citatul de inceput , si nu e nimic anormal, imoral , ilegal sau rau in ce fac politicienii cu rezultatele stiintei: e in fisa postului. Pentru asta ii alegeti , ii platiti si aveti nevoie de ei. Ca sa va minta frumos ca pe niste copii care nu stiti ce e bine pentru voi.

    Credeti ca va descucati mai bine fara politicieni , fara autoritati ? Succes , incercati anarhia.

    • Aveți o gândire sovietică mai mare dragul. 👍

      Poate n-ar fi rău să-i trimiteți gândurile de mai sus lui Krăkănel. O să-l ungă la inimă și sigur vă găsește un locșor călduț la pieptul păros al maicii Rusii. 😂

      În lumea civilizată există alegeri. Omul poate fi prostit doar până la un punct. Până la urmă tot se trezește.

      • „În lumea civilizată există alegeri. Omul poate fi prostit doar până la un punct. Până la urmă tot se trezește.”

        Sigur ca se trezeste. Si are tot numai alea doua optiuni dintre care sa aleaga una: ori anarhie ori politicieni ca autoritati.
        Alesi ori doar acceptati sau suportati, dar tot politcieni.

        • Sigur că tot niște politicieni vor fi la conducerea oricărei democrații. Dar există și politicieni ca Ronald Reagan și Margaret Thatcher.

          Problema e că din 2012 încoace, oamenii lui Putin din diverse țări europene (România și Gerrmania inclusiv) au golit democrația de conținut.

          Un singur exemplu: orice american știe (sau poate afla cu ușurință) numele și prenumele congressman-ului care-l reprezintă pe el la Washington. Egal dacă acel cetățean a votat pentru acel congressman, împotriva acelui congressman sau nu a votat deloc.

          Românul nu poate identifica în niciun fel (tot așa, cu nume și prenume) cine îl reprezintă pe el la Bruxelles și nici cum a votat acel europarlamentar în diverse ocazii. Pentru că lucrurile au fost intenționat organizate așa. Nici în România, nici la Bruxelles, nici la Berlin, nu mai e democrație, asta e adevărata problemă. Democrația n Europa a fost confiscată și golită de conținut, de niște politicieni teleghidați de la Moscova.

          • „Democratia” a devenit o excrocherie. Cineva a propus un fel de feed back juridic. Daca un partid, un candidat a promis ceva in camapina electorala ar trebui controlat, in cazul in care a cistigat, in ce masura a implementat, a sustinut promisiunile facute. In cazul in care se constata juridic ca a intors-o sa fie bun de pedeapsa pt ca a excrocat.

          • „Românul nu poate identifica în niciun fel (tot așa, cu nume și prenume) cine îl reprezintă pe el la Bruxelles și nici cum a votat acel europarlamentar în diverse ocazii. Pentru că lucrurile au fost intenționat organizate așa.”

            Pai da ! In America e altceva nene , nici nu se compara , la ei e de-aia autentica , originala: la americani , daca vede ca senatorul sau deputatul lui a votat legi nasoale in Congres ….. gata ! S-a lins pe bot , data viitoare peste patru ani nu mai e ales de popor ! Iar legile alea proaste facute de senatorul ala , ce , credeti ca raman asa ?! Nah , se abroga si ele.
            Il dam jos ca a facut legi proaste , dar normal ca anulam si legile. Ca e proaste. Doar de-aia l-am datara jos , nu ? Ca facu’ legi proaste.
            QED: nu ca la voi la romani care nici macar nu stiti cum il cheama.

        • Fiecare are conducătorii pe care-i merită.

          Când nu vă plac ăia pe care i-ați ales alegeți alții mai buni, Vina nu-i a lor ci a dumneavioastră 😁

          • Ne puteti recomanda dvs vreo doi-trei din aia buni ? Sau macar semnele dupa care sa-i identificam din timp ca fiind buni ?
            Un intelept mai sus zicea cica ne putem da seama dupa nume. Daca stim cum il cheama, e bun. Daca nu stim, e rau. Cica noi de-aia avem rai , ca nu stim cum ii cheama -spre deosebire de americani care au buni , dat fiind ca la ei tot sateanul stie cum il cheama pe deputatu’ lui.

            De-aia zic si intreb , ca vad ca va pricepeti, poate ne ajutati si pe noi sa alegem politicieni buni. Adica noi am vrea , dar nu stim huz hu. Dvs cum reusiti sa va dati seama dinainte ? Se vede dupa mers ? Dupa tunsoare ? Iz in his kiss ?

            • Un lucru simplu. Am avut de votat intre iliescu si vadim. Scurt, am emigrat. Toate cele bune va doresc. Nu exista discutie.

      • „O să-l ungă la inimă și sigur vă găsește un locșor călduț la pieptul păros al maicii Rusii. 😂”
        Neh. Nu o sa aiba un loc caldut.
        O sa il trimita la „ciuciuti”.
        Adica la cei din nordul Rusiei, ca asa boborul rus „alinta” populatiile de acolo.

    • „Nu trebuie sa argumenteze, sa justifice cuiva nici stiintific nici teologic pe ce isi bazeaza deciziile. Nici macar nu trebuie ca ei insisi sa creada in ceea ce propovaduiesc.”
      ori politruc ori iobag.

  22. Ipocrizie climatică Made in California

    Cea mai mare stație de încărcare pentru vehicule electrice din lume este alimentată de generatoare diesel.

    Stația Tesla Supercharger de la Harris Ranch este o bestie impresionantă. Cu 98 de standuri de încărcare, instalația din Coalinga, California, este cea mai mare stație de încărcare din lume. Dar pentru a furniza o asemenea putere este nevoie de ceva ce energia solară nu poate oferi – generatoare diesel.

    Alte exemple asemănătoare – stații de încărcare electrică alimentate de generatoare Diesel – sunt descrise în aici:

    https://cowboystatedaily.com/2023/09/30/largest-ev-charging-station-in-the-world-uses-diesel-powered-generators/

    și aici:

    https://www.instituteforenergyresearch.org/regulation/the-hypocrisy-of-the-ev-transition/

    • Dvs d-le Profesor si om de stiinta , daca ati avea doar urmatoarele doua optiuni:

      1- cooperarea cu celelalte mari puteri nucleare in vederea uniformizarii nivelului de trai, in vederea impartirii/distribuirii pe cale amiabila a resurselor planetei intre dulaii cei mai mari -ceea ce inseamna in general sa luati de la occident si sa dati Rusiei , Chinei si Indiei

      2- rezolvarea pretentiilor pe calea conflictului militar deci razboi mondial nuclear

      ce ati decide ? Si cum ati implementa decizia -oricare- fara sa „mintiti poporul” ?

      • @Naum – ”daca ati avea doar urmatoarele doua optiuni (…)”

        Asta e justificarea (falsă!) a cârtițelor Moscovei, plantate în Eropa ieri de Brejnev și folosite astăzi de Putin. Inclusiv Obama intră în categoria asta, nu doar Merkel, Scholz, Guterres și Timmermans.

        Nici Rusia și nici China nu sunt capabile să declanșeze vreun război nuclear, problema asta are de-acum 30 de ani de când e rezolvată. Numai propaganda Moscovei o invocă, dar Putin nu e veșnic, biologia încă n-a iertat pe nimeni. Imediat ce dispare el de la Kremlin, dispar și cârtițele lui din Europa.

          • Aveti dreptate, poate crapa de vre-o trei ori. Vor veni de 3 ori alti scelerati. Singura sansa e ca Ucraina sa-i distruga si rusia sa se dezintegreze ca un imperiu malefic. Sute de ani trebuie stersi din istoria lor de barbari.

        • @Harald tu crezi ca Putin e singur singurel in toata aventura? Cand nu o sa mai fie el, va fi altul, tot din gasca lui. Atata timp cat poporul nu se revolta, mosia Rusia se va lasa din tata-n-fiu (sau ma rog, in cazul lor de la un prieten la altul).
          Va fi o diferenta doar de intensitate cu viitorul conducator al Rusiei, nu si de directie/metode etc.

          • Pe vremea ocupației sovietice în RDG, Putin a plantat cu mâna lui sute de cârtițe ale rușilor, în cap cu Merkel și Scholz. Existau în RDG aproximativ 30 de ofițeri sovietici ”de legătură”, comparabili cu Putin. Niciunul nu avea anvergura lui, însă cam toți aveau (și au și astăzi) aproximativ tot vârsta lui.

            Politicienii ruși care au astăzi în jur de 50 de ani nu mai au în lesă sute de politicieni occidentali, așa cum îi are Putin pe-ai lui.

            • Păi înseamnă că Putin asta e un om deosebit de inteligent si de determinat in ceea ce face, daca a reușit atâtea pana acum.

            • @Poate asa o fi – este și inteligent și determinat, nu inteligența și determinarea îi lipsesc lui Putin. Obsesia de a deține puterea cu orice preț și adoptarea de idoli ca Andropov, asta strică la Putin.

              Brejnev măcar era (și) politician, înțelegea că puterea are limite. Putin e ofițer de servicii secrete, el are impresia că a deține puterea se rezumă la a inspira teamă. ”Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit”, asta nu înțelege Putin 😀

            • In Rusia, nu te uiti la televizor; televizorul se uita la tine.
              O lume intoarsa pe dos.

            • „Păi înseamnă că Putin asta e un om deosebit de inteligent si de determinat in ceea ce face, daca a reușit atâtea pana acum.”

              O alta realizare a lui Putin asta: l-a invins pe covid. A invins-o pe pandemia. A stimulat economia de piata in domeniul armelor si munitiilor. A dublat pretul energiei si al alimentelor pe plan global -deci a dublat si taxele incasate de guverne. A topit o gramada de fier vechi in ucraina fara sa utilizeze combustibili fosili ci doar obuze de artilerie care oricum erau vechi si ocupau inutil depozitele din SUA , UE si Rusia. A creat un imens poligon de testare a noilor tehnologii din domeniul apararii. Nu in ultimul rand , a creat neonazistilor antievrei o excelenta oportunitate de a se sinucide cu eroism .

    • Faină chestia, dar nimic nu bate mașina electrică ce tractează un generator cât China care o alimentează. 😂

      https://pbs.twimg.com/media/EEDDI7UXUAAzjYy.jpg

      Și dacă veni vorba de generatoare californiene, la frontiera dintre California și Nevada precum și la cea dintre California și Arizona erau înainte de anul molimii o grămadă de negustori de generatoare pe benzină sau Diesel.În California orice motoare cu combustie trebuie să respecte nomele de emisii CARB ce sunt mult mai stringente ca cele federale. Evident că o grămadă de produse utilitate ce folosesc motoare cu combustie nu se pot vinde în California. De exemplu pe tractorul meu de tuns iarba sau pe geenratoul cu benzină/gaze naturale scria mare lși clar „Not for sale in California”.

      Și atunci caliofnienii merg în statele vecine și-și cumpără ce tractoare de tuns iarba, ATV-uri, sau generatoare casnice vor. Iar ca să vină în întâmpinarea onoratei clientele, negusotii din statel vecine își deschis magazine la frontieră știind că mușterii vor veni.

      Odată cu marea tanziție californiană verde căderile rețelei electrice au devenit ceva obișnuit. Milioane de case și-au cumpărat deci generataore cu benzină. Vânzarea generatoarelor în vestul SUA a explodat pur și simplu. E rezonal să presupunem că sunt cumpăte de califonieni ce nu au fugit încă din statul lor. Ei sunt singrurii ce au probleme cu alimentare cu electricitate Ele în mod cert poluează și consumă mult mai mult ca o mare termocentrală. Și uite așa salvatorii planetei măresc atât poluarea și consumul de fosile… 🤣

  23. Trebuie să fim foarte atenți la nuanțe și interpretări. Citez chiar din sursele prezentate de domnul profesor:

    http://climatecat.eu/ufaqs/5-why-does-co2-lag-temperature/
    „Comparing the CO₂ increase to the different temperature records it is possible to estimate whether CO₂ led or lagged temperature in different geographic distributions. The result was that CO₂ lags and leads temperature changes at the same time. The southern hemisphere showed temperature rising before CO₂ concentration, while the northern hemisphere showed the opposite”

    https://skepticalscience.com/co2-lags-temperature.htm
    „This was published over a decade before ice core records were accurate enough to confirm a CO₂ lag. We now know that CO₂ did not initiate the warming from past ice ages but it did amplify the warming. In fact, about 90% of the global warming followed the CO₂ increase.

    The detailed mechanisms for the above general pattern have of course been investigated. In a 2012 study, published in the journal Nature (Shakun et al. 2012), Jeremy Shakun and colleagues looked at global temperature changes at the commencement of the last glacial-interglacial transition. This work added a lot of vital detail to our understanding of the CO₂-temperature change relationship. They found that:

    1) The Earth’s orbital cycles triggered warming in the Arctic approximately 19,000 years ago, causing large amounts of ice to melt, flooding the oceans with fresh water.

    2) This influx of fresh water then disrupted ocean current circulation, in turn causing a seesawing of heat between the hemispheres.

    3) The Southern Hemisphere and its oceans warmed first, starting about 18,000 years ago. As the Southern Ocean warms, the solubility of CO₂ in water falls. This causes the oceans to give up more CO₂, releasing it into the atmosphere.

    4) Finally, CO₂ levels may lag temperature in some ice-core records from Antarctica, but in some other parts of the world the reverse was the case: temperature and CO₂ either rose in pace or temperature lagged CO₂. Figure 2 demonstrates this graphically and shows how things are never as simplistic as purveyors of misinformation would wish.”

    Parcă suntem în bancul cu meteorologii și indienii – cum va fi iarna?

    • Astea-s ca alea din vremea lui Pingelică: Orice lucrarea științifică, indiferent că era vorba de creșterea guliilor, chirurgia pe creier sa motoare de rachetă începea cu un preambul în care se sublinia contribuiții neprețuită a Tovarășului Nicolae Ceaușescu la domeniul respectiv. Câteva citate bine țintite te asigurau că piticu’ se pricepe la toate și le face pe toate. Dacă te limitai la alea, trăgeai concluzia că Cizmarul a inventat bisturiul, racheta și gulia. 😂

      Ați cumva rin articolele alea o explicație a încălzirii globale medievale? 😂 Vedeți:

      https://www.contributors.ro/despre-oua-si-gaini-temperaturi-si-co2-si-legaturi-cauzale-in-procesele-climatice-contemporane/comment-page-1/#comment-591501

      Graficul de mai jos arată variațiile temperaturii globale determinate de la ultima glaciațiune încoace, pe baza eșantioanelor de gheață din Groenlanda:

      https://en.wikipedia.org/wiki/8.2-kiloyear_event#/media/File:Greenland_Gisp2_Temperature.svg

      Dacă tot vorbim de „trenduri” graficul ne arată că după uin maxim al temperaturii globale în jurul anului 1500 î. Hr. suntem tot pe un trend de răcire. Cum se pupă asta cu povestea încălzirii globale?

      Nu în ultimul rând, ați găsit pe undeva vreo descriere a unui experiment care să dovedească efectul de seră a CO2 la concentrația atmosferică de 0.041%? Că fără așa ceva toată gargara încălzirii globale are exact valoarea științifică a poveștii lui Făt Frumos, Zmeul și Roșu împărat. 🤣

    • Pareti a nu intelege limba engleza asadar va explic eu:

      articolele din care citati nu sustin ca ar exista vreo legatura de cauzalitate reciproca intre incalzire si cantitatea de co2 din atmosfera. Articolele sustin si ele cea ce se cunoaste cu certitudine , fiind un fenomen fizic: cu cat e mai cald , cu atat mai mult co2 din ape este degajat in atmosfera.

      Mai departe ne spun cu dovezi ca incalzirea a fost provocata de cicluri cosmice. Ca acea incalzire a provocat modificarea circulatiei curentilor oceanici calzi care au „migrat” catre emisfera sudica , au incalzit-o si astfel acolo ulterior incalzirii a crescut si cantitatea de co2 degajat de ape in atmosfera.
      Nimic de obiectat , perfect previzibil si demonstrabil oricand , chiar si azi.

      Insa cercetatorii au mai descoperit ceva : ca in emisfera nordica exista deja mai mult co2 in atmosfera chiar mai inainte de incalzirea globala . Iar dvs speculati ca acel co2 a provocat incalzirea planetei. Dvs insinuati asta , nu articolele. Sursa acelei cantitati mari de co2 in emisfera nordica de dinainte de incalzirea planetei este cea care trebuie elucidata , daca ne preocupa cu ceva , nicidecum cauzele incalzirii: acelea se cunosc si sint dovedite.

      Articolele spun clar ca incalzirea a fost provocata de ciclurile cosmice , nu de cantitatea de co2. De ce erau mari cantitati de co2 in atmosfera in emisfera nordica inainte de incalzire , n-are nici o treaba cu cauza incalzirii. E alta tema interesanta , demna de studiat , dar e clar ca nu ea a provocat incalzirea.

      Ca sa admitem speculatia dvs , ar trebui sa admitem ca emisfera sudica a fost incalzita de ciclurile cosmice iar cea nordica de …. co2. Din cauza ca asa e cu ciclurile astea cosmice , nu-s in stare sa incalzeasca o intreaga planeta: ci numai o emisfera , pe aia sudica. Pe aia nordica a incalzit-o codoiul . Pe bune ?!

      Incerc sa va mai explic odata: daca expuneti apa la soare , se incalzeste si iese codoiul din ea. Face bulbuci. Iese din apa in aer.
      Dar daca expuneti aceeasi apa la soare iar in aer exista cantitatea de co2 maxima dovedita ca a existat vreodata in aer pe Pamant , sa stiti ca si cu acel co2 si fara el apa se incalzeste la fel. Nu exista nici un fel de efect de sera la concentratiile alea de co2. Demonstrat si demonstrabil oricand , oriunde, stiintific. Deci stop. End of story Apa calda degaja co2 , co2 din atmosfera nu incalzeste apa si nici nu influemteaza in vreun incalzirea apei de catre soare.

      • E ca si cu „sifonul” (acid carbonic) pe vremea lui ceasca. Daca-l racesti in frigider, scade presiunea. Daca-l lasi la temperatura camerei va creste presiunea. E simpla termodinamica de liceu.
        Acum mai vine vorba de saturatie. Un gaz va fi absorbit pana la un anumit nivel, in apa ori oricare mediu. E ca atunci cand pui sare intr-un pahar de apa; la un moment dat nu se va mai dizolva.
        E complet credibil ca oceanul Antactic, incalzindu-se, din diferite motive, va degaja codoi. Domnul Cranganu vorbea de schimbarea albedo-ului. Si eu am citat un articol acum 2 ani apropo de schimbarea albedoului peste America de Sud .
        Foarte complex sistem. Nu cred ca poti prezice ceva. Sunt prea multe variabile.

      • in emisfera nordica exista deja mai mult co2 in atmosfera chiar mai inainte de incalzirea globala

        Cauzele nivelului crescut de CO2 în emisfera nordică în istoria geologică sunt direct legate de distribuția inegală a uscatului în comparație cu emisfera sudică, 68% vs. 32%, care înseamnă, în principal:

        – Activitate vulcanică mai crescută
        – Alterarea rocilor care conțin cantități mari de carbon (calcare, dolomite, cretă, marmură etc.)
        – Numărul crescut al plantelor care contribuie la variația CO2 prin cicluri sezoniere

        • Cred ca si datorita ponderii arealelor oceaneice apa fiind mult mai absorbanta , o schimbare a temperaturii in sud va avea o mai mica influenta comparat cu a uneia din emisfera nordica. Ma bag si eu in dicutie…dar pare la mintea gainii.

          • Zona nordica are mult mai multa masa terestra si implicit calota continentala care, topindu-se, influenteaza in măsura mult mai mare cresterea volumului(si suprafetei) oceanelor. Gandti-va la oscilatia limitelor calotelor terestre fata de ultimul maxim glaciar vs cresterea nivelului oceanelor fata de atunci (cam 130m).
            Gheata marina se afla deja in apa si nu influenteaza nivelul acesteia prin topire sau o face neglijabil (Arhimede).
            Alta influenta a topirii/retragerii calotelor terestre este eliberarea de suprafete terestre care se vor acoperi cu masa vegetala. Dar pana la renasterea ecosistemelor vor da o prima sarja de emisii prin dezghetarea permafrostului.
            Nu in ultimul rand scăderea presiunii asupra unor zone terestre duce la miscari de ridicare si coborâre ale scoartei, cu influenta in plus, cred, asupra vulcanismului (domnul profesor poate infirma/confirma sau explica infinit mai bine decât voi reusi eu vreodata).
            Pentru mine pământul pare a fi un mare giroscop cu suprafata (re)activa, in plus fata de mecanismele de echilibrare din interior.

      • Mulțumesc pentru „traducere” și explicații. Contrar celor afirmate de dumneavoastră, nu insinuez absolut nimic!

        Am vrut doar să subliniez anumite fenomene, care nu au fost prezentate de domnul profesor în text, tocmai pentru că răspund la întrebarea mea „există vreo demonstrație palpabilă a relației de cauzalitate?” Da, această demonstrație există! Doar că modul prin care acest fenomen se produce sugerează producerea unui cerc vicios de tipul celui din bancul cu indienii și meteorologii.

        Cel mai important lucru de reținut este că explică de ce în mod paradoxal în unele locuri se produce creșterea temperaturii înainte (sau concomitent) cu creșterea concentrației de CO₂. Acesta este unul dintre argumentele folosite de avocații teoriei climatice mainstream. Din nefericire, există riscul producerii unei schisme din cauza acestei controverse: cu siguranță mulți nu vor fi convinși de argumentele prezentate.

        Sper că acum ați înțeles sensul celor scrise de mine: „atenție mare la nuanțe și interpretări”.

        • Puteti s-o palpati dvs pina face bube , e tot degeaba: nu sugereaza nici un cerc vicios pina nu se demonstreaza ca co2 tine de cald.

          Tot in mod paradoxal -dar numai pentru dvs- in unele locuri elevii cei mai buni la matematica poarta predominant pantofi numarul 42 , in vreme ce in alte locuri -nu.

          Ca sa existe vreun cerc vicios ar trebui sa adunati intr-o clasa doar purtatori de nr 42 si sa castigati cu ei Olimpiada la mate in fiecare an.

          Pina nu demonstreaza careva efectul de sera al co2 la concentratiile atmosferice cunoscute , nu e nimic de explicat si nimic paradoxal. Fenomenele nu au legatura de cauzalitate decat numai dinspre incalzire spre co2 atmosferic.

          Pe stilul dvs : tramvaiul are linie rosie , rosia nu are linie tramvai. Cainele sare , sarea nu caine.

          • Reteta: cum faci un cerc vicios?
            Mangai cercul pana devine vicios.
            Nu poti mangaia un vicios si sa-l faci cerc.
            Numai bine Dom Stan; unde-i Bran?

  24. Despre interpretarea corectă a graficului din FIG. 1

    Mai mulți comentatori au făcut o interpretare greșită pentru că nu au înțeles modul cum sunt raportate datele. Pe axa orizontală nu este trecut timpul istoric, altfel anul zero ar însemna anul când s-a născut Iisus Hristos sau anul 2023. Pe axa X sunt trecute vârstele bulelor de aer extrase din cărora glaciara antarctică. Cele mai tinere au vârsta zero, celelalte având vârste crescând de la dreapta la stânga. De aceea, interpretarea corectă arată că variațiile Temperaturii sunt mai “tinere”, iar variațiile CO2 sunt mai “bătrâne”, cu câteva sute de ani. Deci, este exact cum am scris: Variațiile temperaturii determină variațiile CO2 nu invers.

    Nu m-am așteptat ca un grafic așa de simplu să creeze probleme unor comentator al căror IQ îl consideram mai ridicat decât media. Se pare că m-am înșelat.

    • Domnule profesor, in graficul acela timpul curge de la stanga la dreapta si tot ce a mai la stanga s-a petrecut mai inainte de ce este mai la dreapta. Aproape toate punctele de inflexiune a CO2-ului sunt mai la stanga decat punctele de inflexiune a temperaturii deci o preced.
      Va citez : „De aceea, interpretarea corectă arată că variațiile Temperaturii sunt mai “tinere”, iar variațiile CO2 sunt mai “bătrâne”, cu câteva sute de ani.” In logica uzuala cine/ce este mai „batran” s-a nascut mai primul sau s-a intamplat mai intai.
      Notatia anilor pe axa x este similara cu notatia timpul dinainte de Christos ( time before present = time before Christ). Conform interpretarii dvs. domnia lui Octavian Augustus inceputa in anul 27 BC si figurata pe axa x mai la dreapta s-a intamplat inainte de domnia lui Julius Caesar inceputa prin anul 64 BC si fugurata pe axa x mai la stanga.

      • Am scris destul de clar că nu trebuie confundat timpul cronologic, istoric, cu vârstele probelor de aer din carotele de gheață. Acele vârste le puteți privi ierarhic, de sus în jos. Cele mai tinere – vârsta zero – stau în top iar celelalte se găsesc tot mai jos, in ordinea vechimii.

    • nu cred ca am IQ peste medie, motiv pentru care ma intreb daca nu cumva e problematica tentatia de a compara marimea temperaturii cu marimea concentratiei de codoi, ca fiind o comparatie de mere cu pere, a caror marime grafica pe axa verticala e pur conventionala; aparent, codiul are valoare „egala” cu valoarea temperaturii, desi cu alte scari ar arata diferit, pastrandu-se insa pasii armonicilor, care tind sa se suprapuna;
      interpretarea mea, simplificata la un interval de circa 100.000ani intre doua varfuri majore:
      intervalul este o lunga glaciatie in care activitatea biologica se reduce la minimum; nu mai sunt destule plante vii sa absoarba codoiul, dar mai exista materie moarta care il degaja; cand incepe mai scurta interglaciatie, se amplifica degajarea codoiului de la materia moarta pana cand reinverzirea inverseaza procesul si codoiul incepe din nou sa scada; in acelasi timp, reinverzirea determina si reducerea temperaturii, incat fluctuatiia tinde sa se suprapuna cu cea a codoiului, iar prima scadere de temperatura e mai drastica decat urmatoarele;
      nefiind in masura sa accesez, prelucrez si interpretez datele tari, admit ca interpretarea mea e subiectiva si sunt gata sa accept alte interpretari care ar sustine ca fluctuatiile codoiului conduc la fluctuatii proportionale ale temperaturii, caz in care sunt foarte curios sa aflu ce anume ar putea cauza aceste fluctuatii cvasiregulate ale codoiului, fie macar si o teorie mai fantezista, nu neaparat una profesionista sustinuta de date tari.

      • Nimeni nu a comparat, cu excepția dumneavoastră, „marimea temperaturii cu marimea concentratiei de codoi”. Graficul din Fig. 1, care folosește o scară de timp relativă, descrie variațiile T și CO2 în timp, nu sub aspectul valorilor lor individuale. Problema „oul sau găina” are în acest caz o soluție unanim acceptată: la scară geologică, variațiile temperaturii sunt inițiate de ciclurile Milanković (se poate observa din Fig. 1 prezența clară a ciclurilor de 100.000 ani, produse de variațiile excentricității elipsei de revoluție, peste care se regăsesc cicluri oblicității axei de rotație – 41.000 ani – și a precesiei echinoxurilor – ~26.000 ani). După inițierea încălzirii, oceanele – cel mai mare rezervor de CO2 – au nevoie de circa 800 ani pentru a se încălzi și a începe degajarea CO2-ului. Deci, creșterea temperaturii este un forcing, pe când creșterea concentrației de CO2 este un feedback.

        Existența decalajului dintre T și CO2 la nivelul ultimilor 60 ani, de când există înregistrări instrumentale continui (nu proxy) ale concentrației de CO2, a fost demonstrată de studiile citate în articolul meu. Ceea ce nu se cunoaște cu precizie deocamdată este cauza creșterii temperaturii la scări de timp mult mai scurte decât cele asociate cu ciclurile Milanković. Există procese, cum ar fi albedo-ul Pământului (care se schimbă în timp ca orice alt proces caracteristic al sistemului climatic), oscilațiile El Niño-South (ENSO) și conținutul de căldură al oceanului în stratul superior (0-100 m), care sunt cauze potențiale ale creșterii temperaturii.

        • in nici un caz nu m-am gandit sa compar mere cu pere;
          dar fac observatia ca scarile apropiate creaza iluzia ca e relevanta intaietatea unuia sau celuilalt dintre dintre grafice;
          mie mi se pare irelevanta: nu vad un defazaj, ci o proportionalitate;
          la o anumita scara curba portocalie poate fi „inghitita” in interiorul curbei albastre, iar la o alta scara s-ar putea intampla invers

          • Am mai scris o dată că este vorba despre rezoluție: dacă pentru fiecare an trebuie să reprezinți două valori distincte (T and CO2), la o carotă care acoperă 400.000 ani se obțin 800.000 puncte. Există în literatura de specialitate și o carotă din Antarctica acoperind 720.000 ani, deci numărul de puncte va crea probleme de rezoluție.

            Dacă aveți ochi foarte buni, încercați să distingeți variațiile suprapuse T and CO2 în figurile din articolul Asynchrony between Antarctic temperature and CO2 associated with obliquity over the past 720,000 years, publicat în Nature, 2018.

            Dacă nu puteți distinge vizual decalajele temporale dintre cele două curbe, va trebui să dați crezare afirmațiilor autorilor:

            The values of a temperature proxy, the hydrogen isotopic composition (δD), in the Antarctic EDC ice core have varied in parallel with CO2 concentrations over the past 800 thousand years (kyr; r2 = 0.82). However, δD apparently leads CO2 variations. For example, during the last termination (TI), the start of Antarctic warming has been estimated to be synchronous with CO2 increase or to lead CO2 increases by 800 ± 600 years on the East Antarctic Plateau. The lead is ca. 2000 years at a West Antarctic site. Over the past 420 kyr, the Vostok ice core shows that the Antarctic δD temperatures lead the CO2 variations by 1.3 ± 1.0 kyr. During the lukewarm interglacials (430–650 kyr BP), Antarctic δD leads CO2 by 1900 years.

            [s.m.]

          • mie mi-era suficienta chiar si numai proportionalitatea ca sa fiu convins de sensul cauzalitatii, pentru ca un sistem minuscul poate urmari fidel variatia unui sistem urias, in timp ce un sistem urias are motive uriase sa nu fie fidel unor variatii minore;
            eram insa curios daca antecomentatorii mei au vreo explicatie pentru fluctuatiile codoiului, alta decat forcingul temperaturii: or fi existand niste forte galactice care guverneaza ciclul regulat al codoiului ? sau o fi ciclul gainii din titlu ?

            • @Nman
              cu cuvintele dvs. si mai pe intelesul meu, ca-s mai greu de cap, de ce a fluctuat concentratia de codoi in erele preistorie si, mai ales, fluctuatia a fost intr-atat de regulata ?

            • @prototipescu
              Fluctuatia co2 apare initial ca feed-back de sistem la racirea si încălzirea pământului. Prin sistem se intelege masa vegetala, ocean planetar, masa de gheata continentala, echilibrul geologic al maselor continentale, vulcanism, fenomenele atmosferice(musoni, circulatia aerului etc.).
              Factorul principal de initiere a racirii sau incalzirii este(conform si atator linkuri din comentarii) variatia radiatiei solare datorata precesiei, modificarii inclinatiei axei pământului in principal si a elipticii in secundar. Acestea au loc la intervale cvasiregulate de aprox 100k eliptica, 41k modif inclinatiei, 26k precesia ca urmare a influentelor gravitationale din sistemul solar (soare, luna in principal, planete in secundar) – miscarea zodiacului in atichitate. Răspunsul general al pământului fata de radiaria solara se manifesta prin modificarea albedo-ului care duce fie la scăderea fie la cresterea reflectivitatii.
              In linkul pe care vi l-am dat se identifica un posibil factor cu variabilitate regulata, neluat in seama/calcul in mod explicit pana la aceasta teorie, cu influenta directa asupra albedoului -cresterea cantitatii de praf atmosferic rezultat din aridizarea(desertificarea) unor zone in urma racirii climei la scăderea radiatiei solare. Praf care se depune pe gheata de la poli, reducandu-i reflectivitate si accelerand-i astfel topirea. Pt. Emisfera nordica se considera ca sursa principala zona Gobi (concentratie variabila de particule de praf din aceasta zona identificate in carotele arctice este suprapusa in grafice) – zona de altitudine mare(4000m) unde ppm co2 este mai scăzuta decât la nivelul marii in general si cu atât mai redusa in cazul unei scaderi a concetratiei globale – veti regăsi o plansa cu cresterea plantelor la diverse concentratii. De co2 similara cu cea din articolul dlui Cranganu (mai mult in video).
              Nu este „the theory” dar cumva introduce un factor direct cuantificabil in timp si care este suma unei parti a raspunsurilor sistemului pământului.

            • @Nman
              s-ar parea ca nu am fost destul de clar, sau dvs.n-ati citit de la stanga la dreapta:
              „eram insa curios daca antecomentatorii mei au vreo explicatie pentru fluctuatiile codoiului, alta decat forcingul temperaturii”;
              „”
              ca despre temperatura stim ca variaza regulat in fuctie de ciclurile Milanković, care desenate arata asa: https://en.wikipedia.org/wiki/Milankovitch_cycles
              impreuna cu graficul variatiei temperaturii;

              dar apreciez si efortul dvs;

            • Nu apreciez „patronizing”, era suficient doar început primei propozitii. Mai ales ca nu pareti genul respectiv de interlocutor.
              Întrebarea dvs pare simpla dar este usor criptica. Bun, eliminam temperatura in căutare de alte surse emitatoare sau reductoare de co2 independent de ea. Trebuie tinut cont de reactia sistemica a pământului la variatia radiatiei solare a.i. sa luam in considerare doar situatii in care emiterea de co2 nu poate fi legata, fie si indirect, de aceasta. Mai trebuie sa fie si cat de cat ciclice. Care ar putea fi acelea?
              Pornind de la vulcanism, ca sursa de co2, ma pot gândi si la influenta gravitationala a corpurilor ceresti din sistemul solar, alta decât situatiile de mai sus. Avem 9 planete, luna, asteroizi, comete care pot influenta in mic sau in mare terra, miscarile scoartei si fenomenele sub-crustale. Care, cat de frecvent, in ce combinatie si in ce proportie?
              Apoi exista activitatea solara, oscilatiile câmpului magnetic, petele solare etc. La fel, cat de frecvent, in ce mod influenteaza terra si in ce proportie?
              Oscilatia câmpului magnetic al pământului, inversarea polilor, etc…
              Iese din tema articolului prezent dar in mod sigur se poate adânci subiectul.
              Si acum va întreb eu pe dvs. daca aveti in vedere, bănuiesc ca da, alte(inclusiv cele enumerate de mine) explicatii de acest gen? Subiectul e interesant.

      • Din pacate d-le Protopopescu ipoteza dvs -dealtfel interesanta- sufera de presupunerea ca pamantul fertil deci si masa vegetala -vie sau moarta- ar fi fost -oricand- uniform raspandite , distribuite pe suprafata planetei. La fel despre sursele de apa dulce -freatice si/sau pluvionare- necesare vegetatiei.

        • la IQ-ul meu redus, ipoteza e doar o simplificare intuitiva, dar prin materie moarta se poate intelege si muntii de calcar si izvoarele lor de apa carbogazoasa; dar observati mai sus (si in alte articole) ca dl.profesor indica oceanul ca sursa principala de codoi; mai gasiti ceva si prin articolul din linkul indicat: Asynchrony between Antarctic temperature and CO2 associated with obliquity over the past 720,000 years

  25. Am scris în articol:

    O cauză posibilă [a descreșterii albedoului] este diminuarea norilor din cauza reducerii cantității de aerosoli. Aerosolii au scăzut pentru că arderea combustibililor fosili a devenit mai curată, prin înlocuirea cărbunelui cu gazul natural.

    În articolul Indicators of Global Climate Change 2022: annual update of large-scale indicators of the state of the climate system and human influence, sunt prezentate date care atestă că dorința oamenilor de a respira aer curat, fără aerosolii produși de arderea cărbunilor, are un efect secundar major: reducerea norilor și accelerarea încălzirii globale.

    Așadar, oamenii au reușit să realizeze un cerc vicios perfect: Au redus emisiile de CO2 pentru a salva planeta de încălzirea globală. Dar s-a redus, de asemenea, producția de aerosoli, care, la rândul său, a redus acoperirea norilor, care, la rândul său, a redus albedo-ul, care, la rândul său, a crescut temperatura globală.

    Rien n’a changé.

  26. O nouă contribuție a „expertului” climatic Papa Francisc

    În 2015, Papa Francisc a dat publicității enciclica intitulată Laudato si’ – Despre grija pentru casa noastră comună, pe care am analizat-o în articolul Președintele Trump, Papa Francisc și Acordul climatic de la Paris – Cronica unui eșec anunțat. Printre numeroasele ciudățenii pe care le-am semnalat în scrisoarea Papei, una dădea măsura teologiei sale „verzi”: dioxidul de carbon este un gaz puternic poluant. Este vorba de gazul vieții, sigura hrană pe care o consumă plantele, asigurând existența întregului lanț trofic al planetei.

    Pe 4 octombrie 2023, Suveranul Pontif ne-a mai oferit o mostră a „expertizei” sale climatice, publicând scrisoarea

    Laudate Deum – Tuturor oamenilor de bună credință – Despre criza climatică

    Printre ciudățeniile (folosesc cel mai politicos termen posibil din respect pentru credincioșii catolici) din acest nou document papal, se numără acuzația că oamenii care conduc mașini ne-electrice, generând dioxid de carbon produc, printre alte catastrofe, cutremure submarine!!!

    De aproape 20 ani de când studiez și predau cursul de Climate Change am citit multe gogorițe din partea eco-activiștilor, dar chestia cu cutremurele submarine m-a dat gata.

    La un moment dat, în scrisoarea sa, Papa Francisc afirmă că este „verificabil faptul că schimbările climatice specifice provocate de umanitate sporesc în mod considerabil probabilitatea unor fenomene extreme din ce în ce mai frecvente și mai intense”. Pentru mine nu este clar cum ar fi posibil să verifici ceva care este doar probabil, dar se pare că Sanctitatea Sa se referă la pseudoștiința bazată pe modele computerizate de atribuire a fenomenelor meteorologice, activitate care a crescut binișor în ultimii ani.

    Poate că Papa Francisc ar trebui să-și aducă aminte câte secole i-au trebuit Bisericii Catolice să accepte „adevărul incomod” pentru care l-a condamnat pe Galileo Galilei (dacă nu-și aduce aminte, scriu eu: 359 ani)

    • Domnule Cranganu, papa asta a ajuns de rasul curcilor. Politic a concubinat cu hunta argentiniana de dreapta, dupa aia s-a dus spre stanga, l-a vizitata pe Morales in Bolivia etc etc. Am mai scris despre el. E pacat ca o institutie ca Biserica Catolica, cu toate relele si bunele ei dealungul istoriei, sa ajunga condusa de o paiatza ca Francisc. Tare-l regret pe Karol Wojtyła.
      Am ajuns sa fac jigaraie cand ii vad fatza.

    • Exista mai nou chiar si o ramură a teologiei, daca poate fi numită astfel, eco-teologia. Cu ce se ocupa cred ca e inutil a mai dezvolta.

  27. @narci
    Tot bate campii nea Narci, un articol despre un mare inventator roman, Nae Constantinecu. Cum poti transmite energi printr-o teava:

    ONE of the fundamental problems of mechanical engineering is that of transmitting energy found in nature, after suitable transformation, to some point at which can be made available for performing useful work. The methods of transmitting power known and practised by engineers are broadly included in two classes: mechanical including hydraulic, pneumatic and wire rope methods; and electrical methods….According to the new system, energy is transmitted from one point to another, which may be at a considerable distance, by means of impressed variations of pressure or tension producing longitudinal vibrations in solid, liquid or gaseous columns. The energy is transmitted by periodic changes of pressure and volume in the longitudinal direction and may be described as wave transmission of power, or mechanical wave transmission. – Gogu Constantinescu[2][3]

    Articolul intreg mai jos.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Theory_of_sonics

      • Nici una Narci. Poti sa ai clantza din aur. Eu ma refeream la afirmatiile tale in legatura cu corentu electric. Si despre apoteotica ta comparatie a transmiterii curntului cu o teava prin care curge un fluid.
        A bouna vista!

  28. Mai mult despre Gogu Constantinescu, ca suntem in ceas de razboi. A inventat un sistem sonic ce permitea sa tragi cu mitraliera printre palele elicei din avion. Articolul specifica hydraulic dar de fapt e sonic.

    The Constantinesco synchronization gear

    U.S. Patent office drawing for C.C. Synchronization gear. The pump-like component was the oil reservoir, and was situated in the cockpit. Lifting its handle ensured there was adequate hydraulic pressure to operate the gear
    Major Colley, the Chief Experimental Officer and Artillery Adviser at the War Office Munitions Invention Department, became interested in George Constantinesco’s theory of Wave Transmission, and worked with him to determine how his invention could be put to practical use, finally hitting on the notion of developing a synchronization gear based on it. Major Colley used his contacts in the Royal Flying Corps and the Royal Artillery (his own corps) to obtain the loan of a Vickers machine gun and 1,000 rounds of ammunition.

    Constantinesco drew on his work with rock drills to develop a synchronization gear using his wave transmission system.[60] In May 1916, he prepared the first drawing and an experimental model of what became known as the Constantinesco Fire Control Gear or the „C.C. (Constantinesco-Colley) Gear”. The first provisional patent application for the Gear was submitted on 14 July 1916 (No. 512).

    At first, the meticulous Constantinesco was dissatisfied with the odd slightly deviant hit on his test disc. It was found that carefully inspecting the ammunition cured this fault (common, of course, to all such gears); with good quality rounds, the performance of the gear pleased even its creator.[61] A. M. Low who commanded the Royal Flying Corps secret Experimental Works at Feltham was involved in the testing. The system was perfected by Constantinesco in collaboration with the Fleet Street printer and engineer Walter Haddon at the Haddon Engineering Works in Honeypot Lane, Alperton.[62] The first working C.C. gear was air-tested in a B.E.2c in August 1916.[63]

    The new gear had several advantages over all mechanical gears: the rate of fire was greatly improved, the synchronization was much more accurate, and above all it was readily adaptable to any type of engine and airframe, instead of needing a specially designed impulse generator for each type of engine and special linkages for each type of aircraft.[64] In the long run (provided it was properly maintained and adjusted) it also proved far more durable and less prone to failure.[65]

    No. 55 Squadron’s DH.4s arrived in France on 6 March 1917 fitted with the new gear,[64] followed shortly after by No. 48 squadron’s Bristol Fighters and No. 56 Squadron’s S.E.5s. Early production models had some teething troubles in service, as ground crew learned to service and adjust the new gears, and pilots to operate them.[65] It was late in 1917 before a version of the gear that could operate twin guns became available, so that the first Sopwith Camels had to be fitted with the Sopwith-Kauper gear instead.

    From November 1917 the gear finally became standard; being fitted to all new British aircraft with synchronized guns from that date up to the Gloster Gladiator of 1937.

    Over 6,000 gears were fitted to machines of the Royal Flying Corps and the Royal Naval Air Service between March and December 1917. Twenty thousand more „Constantinesco-Colley” gun synchronization systems were fitted to British military aircraft between January and October 1918, during the period when the Royal Air Force was formed from the two earlier services on April 1, 1918. A total of 50,000 gears were manufactured during the twenty years it was standard equipment.

    The Betteridge gear

    A synchronized Vickers gun fitted to a test stand; an electric motor drives a structure that simulates the propeller
    The C.C. gear was not the only hydraulic gear to be proposed; in 1917 Air Mechanic A.R. Betteridge of No.1 Squadron Australian Flying Corps built and tested a gear of his own design while serving with his unit in Palestine. No official interest was expressed in this device; possibly the C.C. gear was already in prospect.[66] The illustration seems very likely to be of the test rig for this gear.

  29. Breaking News?
    Romania seeking to postpone shutdown of lignite power plants

    Cleptocrații români vs. „verzii” din UE:

    După ce a acceptat 250 de milioane de dolari de la UE în schimbul promisiunii de a închide centralele pe cărbune, guvernul român descoperă că închiderile nu pot fi făcute așa cum a promis.

    Desigur, nu a fost niciodată posibil să înlocuiască centralele pe cărbune cu cele eoliene/solare pentru 250 de milioane de dolari.

    Nu există nimic „verde” care să fie „curat” cinstit.

    • UE fiind noi , ne-am propus pe banii nostri sa incercam ceva si ne-am dat seama ca nu merge. Nu vad ce ar fi necinstit in asta. Nimeni nu-si poate „promite” nimic sie insusi, isi poate doar propune un obiectiv si se poate razgandi . Sint banii nostri si tara noastra , nu sintem vasali ai UE , facem ce credem noi ca e mai bine pentru noi. Asa cum fac toate statele suverane membre UE.
      Nu suntem vreo federatie , suntem o asociatie politica (si atat, politica, nu avem Costitutie UE , nu avem nici un fel de cod civil , penal sau fiscal comun , nu avem armata UE si nu exista granite/frontiera UE ) de state suverane. Politica se mai schimba , dupa interes. Interesul national prevaleaza asupra oricarei afilieri externe, politica sau ideologica.

    • Nice one🤣! “Polluter pays, cleaner earns,” – and wise guys make money! I would add.
      La fel e si cu certificarea FSC pt. exploatarea durabila a pădurilor. Iar elvetia pe fir.

      Merci pt. lectura.

    • uff, ca n-aveti mila ! nu stiu cum, dar mai sarite sau pe diagonala am ajuns pana la capat;
      mi-e greu sa aleg o fraza reprezentativa, m-am hotarat pentru asta:
      „Investigations by the Guardian, Bloomberg, and others had highlighted questionable accounting and community abuses by carbon projects. Greenpeace and other nonprofits had published reports denouncing the trade as a dangerous distraction from genuine efforts to reduce reliance on fossil fuels.”

  30. Foarte interesant! Cum trebuie procedat cu fanaticii ecologiști:

    O călugărița care plachează un ecologist… un spectacol grandios în Ardèche, unde călugărițele apără șantierul unui viitor centru religios împotriva militanților care blochează proiectul din cauza impactului asupra mediului.

    https://twitter.com/i/status/1713992562447458759

  31. Are dl. Presură un clip bun pe Youtube despre încălzirea globală, a se vedea aici
    https://youtu.be/XxOLQUjRDVk?si=Nx5FrO7bI75_FmRE
    Explica clar și logic de ce in ultimii 200 de ani avem o creștere brusca a nivelului de CO2. Să cauti tot felul de cauze ascunse cand e clar că această creștere are legatura cu activitatea umană e ceva ce bate la ochi. Cred ca acest episod si cele care vor urma sunt o reacție la adresa articolelor./ publicate aici.

    • Datul cu părerea este un sport național la români, la fel ca fotbalul sau scuipatul cojilor de semințe pe jos la meciurile respectivului sport. Dacă aveți răbdare să răsfoiți arhiva Contributors din jurul anului 2014 sau mass media românească din aceeași perioada veți constata ușor cum păreriștii români au devenit peste noapte experți în fracturarea hidraulică. Dar nu și înainte, ci doar după vizionarea unei copii piratate a fake documentarului Gasland, unde a apărut și sintagma gaze de șist, ca traducere franceză a termenului american shale gas. A se slăbi.

      Iar dacă chiar vreți să vă luminați mintea despre procentajul activității umane la bugetul energetic al planetei, vă invit să studiați Figura 3. Influențele umane și naturale asupra climei, 1850 – 2018 din articolul Când modelele climatice sunt „tunate”, precum femeile… Câteva observații despre sfârșitul obiectivității științifice și trecerea de la climatologie la calamitologie.

    • @Hans – „Are dl. Presură un clip bun pe Youtube despre încălzirea globală (…)”

      Dl. Presură avea și pe-aici niște articole și niște comentarii personale din registrul anti-creștin, deci activismul climatic se potrivește cum nu se poate mai bine profilului domniei-sale. Există și exemple mai ilustre, Brian Cox știe să facă și mai mult circ 😀

      • Când am răspuns comentatorului @Hans că ”datul cu părerea este un sport național la români”, am avut în vedere și pe unii povestitori despre fizică, deveniți recent experți în încălzirea globală.

        În februarie 2021, i-am atras domnului fizician, devenit peste noapte expert climatic, că ar fi mai bine să se pună la punct cu propria specialitate înainte de a se aventura pe un teren necunoscut:

        Am remarcat un interviu pe care l-ați acordat astăzi postului DIGI24 în legătură cu o nouă teorie despre dispariția dinozaurilor.

        Cu regret vă informez că teoria nu e chiar așa nouă. Puteți citi detaliile într-un articol pe care l-am publicat în 2016, Cine a omorât dinozaurii? Materia întunecată!… Când fizica întâlnește geologia. Teoria respectivă a fost expusă de fiziciana Lisa Randall în cartea sa „Dark Matter and the Dinosaurs” (2015) și m-am mirat că dumneavoastră, ca fizician, nu ați menționat-o pe colega de la Harvard (e adevărat că o teorie din 2015 nu se mai poate numi chiar „nouă”)

        Dacă doriți să știți mai multe detalii geo-fizice, puteți citi și alt articol despre dispariția dinozaurilor pe care l-am publicat în 2020, Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii, și altul, publicat în 2016, Cine a omorât dinozaurii? Petrolul, desigur!…(Updated 2).

        Dacă doriți să fiți mai informat despre dinozauri și dispariția lor nu ezitați să mă contactați.

        De aceea, i-am sugerat comentatorului @Hans „A se slăbi”.

          • Nu am dreptul să reproduc email-ul cuiva fără acordul său expres. În principiu, dl. Presură a spus că mă va contacta „cu plăcere” în viitor pentru „informații legate de dinozauri și dispariția lor”.

            A auzit de Lisa Randall, dar nu știa „de teoria ei legata de dinozauri, materia intunecata si fluctuatiile pe care le-au provocat in norul lui Oort”, punctul principal al articolului meu din 2016 pe care evident nu îl citise, la fel cum nu citise nici cartea profesoarei de fizică de la Harvard University, publicată în 2015.

      • A se vedea https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22830333-experienta-divinitatii-traita-fizician-cristian-presura-avut-zile-care-zis-nu-nimic-mai-frumos-lumea-asta-decat-crezi-dumnezeu-crede-cercetatorul-despre-extraterestri.htm
        Am vazut cu duiumul in Israel oameni foarte, foarte inteligenti si toba de carte care oscilau intre religiozitate si ateism in diverse grade pe parcursul vietii.
        In mod paradoxal (sau nu) cei care se reintorc la religie sunt numiti „s-au intors la raspuns”.
        Cei care abandoneaza religia sunt numiti „s-au intors la intrebare”.
        Ca si cum religia nu implica un proces de a pune intrebari tie insuti si semenilor …
        Nu stiu care este originea categorisirii astea.

        • @Durak – am întâlnit odată expresia: ”avea un zâmbet fals ca o bancnotă de 7 dolari”, se potrivește perfect personajului respectiv 😀

          Cum poate explica el unor copii că plantele curăță aerul de dioxidul de carbon emanat de animale (am reprodus aproximativ, din memorie) când la scara erelor geologice lucrurile au stat exact invers: mai întâi plantele (algele, cianobacteriile etc) au început să emită oxigen, provocând una dintre cele mai severe extincții ale vieții pe planetă și abia după aceea au apărut animalele capabile să trăiască într-o atmosferă care conține oxigen.

          Dl.Crânganu a avut cel puțin un articol și pe tema asta. Personajul respectiv, dacă nu știe cum au stat lucrurile la scara erelor geologice, ar fi avut de unde să se informeze, în loc să îndoctrineze copiii cu minciuni.

          Iar poveștile cu extratereștri au făcut întotdeauna parte din repertoriul marxiștilor (neomarxiști, eco-marxiști, whatever). Pentru că așa li se pare lor că ar avea argumente pentru a contrazice existența divinității. În realitate, ”zeii” din relatările triburilor din antichitate erau foarte interesați de femeile muritoare și niciun marxist nu poate explica de ce ar fi fost ei compatibili pentru reproducere cu oamenii, dacă tot erau așa de ”extratereștri” 😀

    • țúțăr [scris și țuțer] (probabil din țig. țuț „om pus la patru ace” – comunicat Dragoș Gheorghiță) s. m. Persoană ușor manevrabilă; favorit; profitor.
      „Iată o meserie, am putea zice chiar o vocație, care nu va dispărea niciodată: aceea de țuțăr. Greu de găsit în dicționare, cuvântul desemnează o realitate umană complexă, un amestec inextricabil de inhibiții, aspirații secrete și orgolii dramatice, la limita balamucului. …”

      [nume nepublicat] e un influențăr altoit pe un țúțăr.

      După cîte am înțeles, [nume nepublicat] prestează cu juma de normă pentru niște oameni de bine al căror obiectiv complet altruist și înalt umanitar este combaterea teoriilor conspiraționiste și a obscurantismelor religioase pe pămîntul scumpei noastre patrii, care i-au comunicat că îl apreciază, respectă și admiră foarte mult pentru inteligența sa ieșită din comun și pentru calitățile excepționale de comunicator.

      L-au găsit! S-au găsit!!

      Casă de piatră!!!

      Narcisiștii vanitoși cu tendințe histrionice sînt subiecții perfecți pentru astfel de misiuni de importanță deosebită. Se zice că unii dintre cei selectionați sînt atît de megalomani încît pot fi exploatați chiar și în orb. Presteaza, va’zică, entuziasmati și pe gratis, închipuindu-și că își înalță propriul soclu. Trebuie doar să fie lăudați și periați tot timpul, invitați din cînd în cînd la petreceri discrete cu „personalități” și beuturi scumpe, sentimentul că fac parte dintr-un super-grup select, omnipotent și discret dîndu-le aripi. Faptul că le este pusă la dispoziție toată logistica necesară producției de clipuri video, inclusiv personalul auxiliar, documentariști etc. nu le trezește nici o suspiciune. Așa e cînd ești dominat de aspirații secrete și orgolii dramatice, la limita balamucului.

  32. Cum „rezolvă” un filosof problemele climatice actuale?

    S. Matthew Liao, filosof și bioetician:

    Pentru a combate „schimbarea climei”, oamenii ar trebui să fie modificați genetic pentru a fi intoleranți la carne.

    „Dacă am mânca mai puțină carne, am putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Acum, unii oameni ar fi dispuși să mănânce mai puțină carne, dar le lipsește voința. Ingineria umană ar putea ajuta… Am putea induce în mod artificial intoleranța la carne și, în acest fel, putem crea o aversiune față de consumul de alimente neprietenoase cu mediul înconjurător.”

    Ideea filsofului-profesor la o faimoasă universitate (NYU) se înscrie perfect în arealul de pseudo-„cercetări științifce” pe care le-am descris mai demult în articolul Nu vă pasă de încălzirea globală și viitoarele sale victime? Știința are o soluție: mentalizarea

    Detalii, https://www.youtube.com/watch?v=AcaKMu7I6vU

    • Vă mulțumesc pentru link.
      Mi-a plăcut explicația de la acesta: „NOTE: Comments are disabled on this video. We made this difficult decision for the TED Archive because we believe that a well-moderated conversation allows for better commentary from more people and more viewpoints. Studies show that aggressive and hateful comments silence other commenters and drive them away; unfortunately, YouTube’s comment moderation tools are simply not up to the task of allowing us to monitor comments on so many videos at once. (We’d love to see this change, YouTube.) So for now, if you’d like to comment on this talk, please use Facebook, Twitter or G+ to discuss with your networks.”

      Pe românește, bioeticianul de la NYU (ideolog în domeniul biologiei, mai pe șleau, precum Trofim Lîsenko) a fost conștient de faptul că ideile pe care le afirmă îi vor umple frigiderul personal cu produse care nu pot fi enumerate în public fără jenă. De aceea, la prezentarea sa video nu se pot face comentarii.

      • Bioteticianul de la NYU nu este singur, din păcate. Într-un comentariu publicat în 2019 am scris:

        Oameni modificați farmacologic – o soluție propusă pentru combaterea schimbărilor climatice

        Cercetând niște fișe mai vechi, am găsit un articol din 2012 scris de trei cercetători specializați în bioetică. Liderul este profesorul S. Matthew Liao (de la Center for Bioethics de la New York University), ceilalți doi, Anders Sandberg și Rebecca Roach, fiind de la Oxford University.

        Articolul lor, Human Engineering and Climate Change, și blogul dlui Liao mi-au dat fiori existențiali. Autorii propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât un program riguros de inginerie umană ca soluție la schimbările climatice. Programul implică „modificarea biomedicală a oamenilor” prin intermediul unor „îmbunătățiri farmacologice”. Totul pentru victoria omului contra schimbărilor climatice!!! Desigur, a omului modificat biomedical.

        De exemplu, oamenii viitorului ar trebui modificați în așa fel încât să se nască cu o intoleranță la carne. De ce? Pentru că vacile, oile, caprele și alte rumegătoare a căror carne se consumă curent, produc prea mult metan, un gaz cu puternic efect de seră. Deci, să fie creată o pharmacological meat intolerance!!!

        Apoi, oamenii ar trebui modificați ca să fie mai mici de statură cu 15 cm. De ce? Pentru că dacă ești mic, consumi mai puțin și salvezi mediul înconjurător, după care salvezi și clima! Ideea este numită Making humans smaller.

        Al treilea exemplu poartă un nume mai serios: Lowering birth-rates through cognitive enhancement. E vorba de reducerea natalității în țările avansate economic, nu în lumea a treia. De ce? Pentru că fiecare nou-născut în Marea Britanie va produce de 160 ori mai multe gaze cu efect de seră decât un nou născut în Etiopia!

        Al patrulea experiment de inginerie umană ar urma să creeze oameni care vor avea mai multă empatie și mai mult altruism pentru schimbările climatice (Pharmacological enhancement of altruism and empathy). Aici este clar: există unii printre noi care suntem prea egoiști și non-empatici când vine vorba de schimbări climatice. Cei trei distinși autori nu specifică soarta celor care suferă de aceste malformații psihice, dar, probabil, viitorul va aparține doar celor care, prin îmbunătățiri farmacologice, vor deveni altruiști și plini de empatie climatică.

        Restul articolului, pentru cine nu are răbdare sau stomacul suficient de tare, detaliază aspectele practice, cel mai bun mod de utilizare a resurselor și modalitățile de a contracara pe cei care se vor opune implementării programului de inginerie umană pentru producerea de oameni capabili să lupte cu schimbările climatice.

        Am crezut multă vreme că veleitățile de a construi „omul nou” sunt apanajul dictaturilor fasciste și comuniste. Se pare că m-am înșelat.

        • Vă mulțumesc pentru aceste detalii suplimentare, domnule profesor. Sunt greu de digerat, mai ales în condițiile în care discursurile unor asemenea „oameni de știință” amplifică, printre altele, dilemele existențiale despre clasificarea lăcustelor, greierilor și gândacilor din bucătării în categoria produselor vegetariene, vegane sau a celor ecologice. Preocupările odiosului dr. Josef Mengele erau similare în privința modificării oamenilor și a comportamentului acestora.
          Non-dezbaterea pe care asemenea „oameni de știință” o inițiază se poate încheia în mod apoteotic fie prin arderea pe rug a capodoperei lui La Fontaine despre greierele cam nătâng și furnica cea isteață, precum și a „ereticilor” care refuză pseudoteoria caramelizării gândacilor care aleargă prin bucătărie ca într-o cursă de Grand Prix, fie prin folosirea împotriva omnivorilor a unui instrument de pedepsire consacrat de concetățenii lui La Fontaine și care a devenit faimos pentru eficiența sa în exploatare: ghilotina.

          • arderea pe rug a capodoperei lui La Fontaine despre greierele cam nătâng și furnica cea isteață

            Am explicat pe larg anul trecut de ce traducerea românească a substantivului la cigale prin furnică este greșită:

            Analizând schița publicată de Heinrich Böll în 1963, mi-a venit în minte o comparație similară, descrisă cu circa 300 ani înainte, în fabula La cigale et la fourmi a lui Jean de La Fontaine.

            Pentru început, aș dori să atrag atenția asupra unei mici probleme de traducere, pe care cunoscătorii limbii franceze au sesizat-o, desigur, dar pentru ceilalți, rămâne o licență poetică.

            La cigale nu este greierele, așa cum a tradus Alecu Donici în secolul al XIX-lea (Greierele și furnica). Dacă fabulistul francez ar fi vrut să spună greiere, ar fi putut folosi numele unor insecte de tip greiere (la sauterelle, le criquet, chiar și le grillon). La cigale este cicada, cea mai zgomotoasă insectă din sudul Franței (zona Provence) și din SUA, dar inexistentă până de curând în România. Poate că performanțele sonore unice ale cicadei grecești Tzitzikas – imortalizate inițial de Esop – să-l fi determinat pe La Fontaine s-o prefere adevăraților greieri, mai puțin vocali.

            Cele două insecte ale fabulei se aseamănă cuplului pescar – businessman. Greierele (cicada) își trăiește clipa (carpe diem), cântă nonșalant „în gura mare” și nu-și face griji despre viitoarea iarnă. El este, precum pescarul, la cheremul destinului neiertător cu cei care nu au o plasă de siguranță. Furnica, cea fără voce, este o reprezentantă-simbol a unei comunități cu un grad înalt de organizare socială, unde fiecare membru îndeplinește o sarcină precisă. Furnicarul este acel locus mirabilis care l-a determinat pe celebrul Edward O. Wilson să-i consacre cărți precum Furnicile (1990) sau capodopera sa bio-filosofică Sensul existenței umane (2014).

            Detalii,

            Pescarul și businessmanul (o parabolă modernă)

            • „Konik polny i mrówka” („Lăcusta şi furnica”) este versiunea în limba polonă a fabulei lui La Fontaine. Fiecare a tradus cum a dorit, în funcţie de ceea ce aveau prin preajmă. :))))

            • Este adevărat că traducătorii au folosit ce-au avut le îndemână, fără să știe că, în realitate, lăcustele sunt un fel de greieri cu coarne mici, aparținând ordinului Orthoptera, pe când cicadele aparțin sub-ordinului Homoptera (ordinul Hemiptera), înrudite cu păduchii de plante.

              Deosebirea esențială pentru oamenii ne-profesioniști este că lăcustele se hrănesc cu plante (recolte), pe care le devoră uneori apocaliptic, creând legende, pe când larvele de cicade sug sucurile din rădăcinile plantelor, în timp ce cicadele adulte sug fluidele din arbuștii și copaci.

            • Sunt foarte multumit ca pana si un orasean ca mine am invatat foarte recent de la o moldoveanca de langa Suceava ca astia sunt cosasi nu greieri.
              Deci ar fi trebuit sa fie tradus Cosasul si Furnica?
              Este licenta poetica sau un alt caz de traducere marca „furculision”? :))
              Dar pe de alta parte ma intreb daca insectele astea trebuie consumate ca faina …

          • Prindeam cosași prin grădină încă înainte de a intra la școală, dar nu m-am gândit niciodată că ar avea vreo legătură cu zgomotul coasei, deci cu omul numit cosaș. În mintea mea erau noțiuni complet diferite, până acum nici n-am sesizat că același cuvânt descrie și omul care cosește 😀

            Am găsit odată pe câmp ceva similar, dar care avea vreo 12 centimetri lungime. Mi-a explicat taică-meu că aceea e o lăcustă și am acceptat cu mare greutate că și cosașii sunt tot un fel de lăcuste. Lăcustele erau ”rele”, așa știam eu din ce auzisem, în timp ce cosașii de la noi din grădină erau cuminți. Nu m-aș fi temut niciodată de un cosaș, așa cum mă temeam de o rădașcă, de exemplu. Dar lăcustele de pe câmp erau vizibil mai mari și mai ”rele”, îmi cam dispăruse curajul 😀

            • Eu de cosasi ii auzisem vorbind pe cei care mergeau la pescuit, „dau la pestele x cu mamaliga, cu rima si cu cosas”. N-am avut vreodata idee ce e aia, o momeala si gata. Aflasem cumva ca e o insecta.

            • Lacustele ERAU considerate rele.
              Acum o sa fie considerate delicatese UE.
              Probabil ca o sa se faca aplicatii pentru denumire-controlata.
              :))

              Ce vazui eu era o insecta verde si care parea simpatica.
              Se asezase pe clanta de la usa spre gradina.

            • Cosașul verde (Tettigonia viridissima) este o insectă ortopteră, asemănătoare cu lăcustele cu antene lungi și cu elitre care produc un țârâit asemănător cu sfârâitul coasei, răspândită în Europa, Asia și Africa de Nord; în România este larg răspândită.

              Există și un pește numit cosaș (Ctenopharyngodon idella), din familia crapului.

    • Turbinele aste au un reductor cu roti dintate. La randul lor reductoarele au rulmeni. Rulmentiilor le trebuie ungere altfel se supraincalzesc si pot starni un incendiu. Palela sun facute din rasina si panza de fibra de sticla ori mai nou fibra de carbon. Ambele ard.
      Nu e de mirare ca se mai intampla un incendiu.

  33. “A candidate who for a long time does not recognize the scientific consensus on climate change and, according to him, [believes] no real climate crisis exists, cannot lead and represent a department whose main task, according to the law, is the protection of nature and the Earth’s climate system,”
    https://www.politico.eu/article/slovakia-president-zuzana-caputova-robert-fico-rudolf-huliak-climate-change-denier-as-environment-minister/
    Lupta politica(ca aia si e), faza pe *consensuri”. Nu m-asteptam la atata rafinament in slovacia. Se pare ca au eradicat coruptia si mai au doar o problema de crez🤣!

    • Oo, stati linistit ca deja se discuta sprijinul prin politici publice pt. prime mai reduse de asigurare pt. electrice. Ma rog, sau se discuta, ca vântul alegerilor bate in general cam spre dreapta in occident asa ca vom trai si vom vedea.
      Oricum valoarea de nou a unui EV trebuie sa se traduca in mod logic printr-o prima de asigurare mai mare din start. Asiguratorii fiind privati si nu institutii de binefacere isi vor alinia încetul cu încetul primele in functie de ratele si costurile reale de dauna.
      Si apoi mai vedem care e TCO real. Deja avantajul electricitatii ieftine sau pe gratis s-a dus (deja consumul la 100km apare si pe ofertele de EV, ceea ce nu era cazul sau era trecut cu vederea acum ceva ani), valoarea reziduala e cam cu cântec, costul si uzura anvelopelor sunt mai mari.
      Pe termen lung, e tot o masina, tot pe drum merge, tot in gropi da si iti cad cam tot aceleasi componente extra motor(care si la termice tine mult si bine), adică cele legate de suspensii, tren de rulare, transmisie miscare la roti, diverse accesorii…
      Personal nu sunt împotriva EV per se ci impotriva modului agresiv prin care sunt impuse de autoritati si a idelogizarii (avem exemple suficiente de fani hard-core) lor complet rupte de realitate.

      • Cred ca EV-urile, pentru ca sunt mai grele trebuie taxate mai mult pentru costurile de intretinere a drumurilor.
        Pentru ca gaurile din asfalt ne costa pe toti.

        • As putea sa fiu su un pic diabolic : n-am studiat problema dar parca profilul anvelopelor de EV e mai ingust- de ce sa nu introducem un criteriu legat de presiunea/ apasarea pe cm2 de sol 😀? Ca la senilate.

        • Haters will be haters. Cred ca pe aceeasi logica ar trebui taxati si soferii supraponderali, nu e acelasi lucru daca o masina e condusa de catre un sofer de 150 KG sau unul de 50 kg.
          Oricum, exista deja cateva categorii de masini pe baza de masa, cum ar fi cele sub 3.5 tone si cele peste. Dar hai sa ne aberam pe aici cu idei absurde care mai de care :).

          • Pai ce ne opreste sa aberam, it’s a free world!
            Calculator presiune pe suprafata de contact cu solul: https://calculator.academy/ground-pressure-calculator/
            Cateva consideratii de la Michelin despre anvelopele proiectate pt. EV: https://www.michelin.co.uk/auto/advice/ev-guide/electric-car-tyres
            O remarca relativ la subiectul amprentei la sol:
            “ For brand new platform electric vehicles, mass and torque are considered from the beginning, tyre size is adjusted and is usually taller and sometimes narrow than the equivalent ICE tyres.”
            E posibil ca cele 3-4-500 kg plus (ex. Megane basic 140TCe 1266kg latime anvelope 205 sau 225 vs megane electric 130CP -1626 kg -latime anvelope 195 sau 215 ) sa se traduca intr-o apasare statica mai mare si una dinamica si mai importanta (de la cuplu mult mai mare la EV) pe aceeasi sprafata? You do the math!
            Poate fi important? Depinde: de clasa vehiculului (megane e usurel, altele sunt 2t+); nr. de vehicule din trafic pe aceeasi unitate de drum; specificul de proiectare a suprafetei de rulare, zona de constructii noua vs zona veche, tipologia solului, impact climatic asupra solului (tari nordice, perioada de dezghet cu restrictii de tonaj si trafic, etc.).
            Adevarul e ca daca unii studiaza marsul pinguinilor si sunt publicati in reviste serioase de ce aspectul relevat mai sus ar putea parea insignifiant! Mai ales aplicat la scenariul de sute de milioane de unitati EV si miliarde de treceri pe durata de viata a unei sosele oarecare.

            Ma repet – nu sunt impotriva ideei de EV dar a detine unul nu da dreptul posesorului de a persifla sau relativiza pe cei care ori nu detin, ori isi pun diverse intrebari pe subiect. Simplu.

          • @narci
            Mai intai e recomandat de citit asta:
            https://www.latimes.com/business/technology/la-fi-tn-uber-lyft-carpool-la-20160219-story.html

            Intrebari la care trebuie raspuns cu Y/N:
            1. Ati folosit vreodata Uber? y/n
            2. Ati vazut optiunile pentru calatorie? y/n
            3. Greutatea trebuie sa fie doar a soferului y/n (sau trebuie calculata si greutatea pasagerilor)

            Intrebare pentru bonus/coronita:
            Pentru calatorii prin desert este recomandat de utilizat camilele sau dromaderii? :))

            • Dom Durak, asta cu camilele e una grea. Care dintre ele e paricopitata si care e imparicopitata. Si mai ales care-i mai frumoasa. Uitati aici:
              https://www.youtube.com/watch?v=9s0wt0B8kKc
              Cica au interzis botoxul la dromaderi dupa un scandal.
              Lume lume! Nu stiu ce-i in Gobi cu bactrialele, or fi frumoase?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro