miercuri, mai 13, 2026

Eroarea strategică a PSD. Cum îl reactivează electoral pe Bolojan în perspectiva lui 2030

Felul în care PSD a ales să deschidă această criză poate produce un efect politic exact opus celui urmărit. În loc să închidă problema Ilie Bolojan, PSD riscă să îi ofere șansa relegitimării politice, transformându-l întru-un viitor contracandidat redutabil.

Până acum câteva zile, Bolojan se afla într-o fază clară de erodare. După aproape zece luni de guvernare, cu măsuri nepopulare și cu costuri sociale și politice consistente, el pierduse o parte importantă din capitalul de simpatie cu care intrase la Palatul Victoria. Acum, prin faptul că devine ținta directă a PSD, el poate recupera tocmai tipul de legitimitate pe care îl pierdea: aceea a politicianului atacat de partidul care concentrează, de ani buni, cea mai mare rezervă de antipatie din societatea românească.

Ca să înțelegem de ce PSD îi poate face lui Bolojan un serviciu politic, să ne amintim pe scurt traseul lui fulminant la vârful statului. Sprijinit pe un brand politic acumulat în timp, încă din perioada în care Bolojan era perceput drept administratorul eficient de la Oradea, în mai puțin de șapte luni începute cu dezastrul Ciucă de la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Bolojan a preluat conducerea PNL, președinția Senatului, interimatul de la Cotroceni și șefia Guvernului. Toate acestea într-un context social, economic, politic extrem de tensionat Acest traseu a fost însoțit de o așteptare foarte puternică: aceea că va aduce ordine, seriozitate și capacitate de execuție într-un centru al puterii perceput de ani de zile ca improvizat, clientelar, inert, incompetent. Ilie Bolojan a fost învestit simbolic cu foarte mult înainte să fie învestit politic.

Guvernarea a lucrat însă împotriva acestei imagini. Pachetul de ajustări fiscale și bugetare, tensiunile sociale și atmosfera de austeritate au început să îl transforme, în percepția publică, din administratorul care pune ordine în politicianul care taie, impune și explică tehnic de ce societatea trebuie să suporte costurile. În barometrul INSCOP realizat la final de mai 2025, Ilie Bolojan se bucura de 42,2% încredere. În barometrul INSCOP din martie 2026, el coborâse la 25,1%. Bolojan a intrat foarte sus în percepția publică și a coborât vizibil după lunile de guvernare austeră.

Exact aici apare eroarea strategică, pe termen lung, a PSD. PSD rămâne un partid mare, cu resurse, structuri și capacitate de a câștiga alegeri parlamentare (rămâne de văzut dacă 2028 nu va semnala o schimbare de șablon). În momentele puternic personalizate, mai ales în alegerile prezidențiale, el activează însă foarte des reflexul de respingere. Nu întâmplător, PSD nu a mai câștigat un tur 2 al alegerilor prezidențiale din 2000. A pierdut tururile 2 din 2004, 2009, 2014, 2019, iar în 2024 și 2025 candidații PSD au ieșit pe locul 3. În contexte puternic personalizate, la adresa candidatului sau liderului PSD se manifestă întreaga antipatie acumulată în timp. Iar când PSD încearcă să arate la rândul său cu degetul spre un adversar politic puternic personalizat, precum la adresa lui Traian Băsescu cu ocazia referendumurilor pentru suspendare, există mereu riscul să producă simpatie pentru cel atacat. În cazul de față, capitalul de antipatie față de PSD se poate transfera către Ilie Bolojan sub forma unui nou capital de simpatie pentru acesta.

Bolojan nu e Băsescu

În acest punct apare comparația care va fi, cel mai probabil, exploatată intens împotriva lui Bolojan pe termen lung: aceea cu Traian Băsescu. Linia de atac este ușor de anticipat. Bolojan va fi prezentat drept un campion al austerității, un lider care concentrează decizia și care cere sacrificii fără să accepte prea multe corecții din jur, la fel ca Băsescu când era președinte. Există, desigur, un teren real pentru această comparație. Adversarii lui Bolojan vor găsi motive să-l așeze în același tipar: liderul cu ego puternic care cere costuri sociale mari în numele stabilizării economice.

Comparația devine însă insuficientă dacă este dusă prea departe. Traian Băsescu nu s-a erodat politic numai din cauza austerității. Erodarea lui a fost amplificată de un întreg peisaj de controverse personale. Elena Udrea a devenit una dintre figurile simbolice ale acelui cerc de putere, mai întâi la Cotroceni, apoi în Guvern, iar prezența ei a alimentat multă vreme percepția unei proximități personale și politice excesive. Candidatura Elenei Băsescu la europarlamentarele din 2009 a fost, la rândul ei, citită public ca expresia unei folosiri a influenței prezidențiale în beneficiul familiei. Scandalurile care l-au vizat ulterior pe fratele fostului președinte, Mircea Băsescu, condamnat definitiv pentru trafic de influență, au consolidat această asociere între exercitarea puterii și problemele de integritate din proximitatea familială a președintelui.

Ilie Bolojan nu are parte de asemenea pete de imagine. Vulnerabilitatea lui principală este, până în acest moment, doar una politică: măsurile dure, stilul rigid, disponibilitatea redusă pentru negociere largă, impresia că vede guvernarea mai curând ca exercițiu de corecție decât ca exercițiu de reprezentare. Aceste lucruri îi pot aduce antipatie și îi pot limita atractivitatea electorală. Dar ele nu compun, cel puțin deocamdată, tipul de uzură care l-a dărâmat pe Traian Băsescu. Din acest motiv, Bolojan poate pierde simpatie fără să-și piardă complet credibilitatea. Și, din același motiv, el poate rămâne un personaj redutabil pe termen mai lung chiar dacă va continua să fie contestat pentru politicile sale dure.

Dan-Bolojan sau Dan vs. Bolojan?

Scenariile de viitor nu îl pot neglija pe Nicușor Dan. El și-a început mandatul de președinte într-un parteneriat foarte vizibil cu Bolojan. Victoria sa din mai 2025 a fost citită ca o eliberare de scenariul unui președinte extremist, într-un context dominat de teama față de George Simion și de ceea ce reprezentase deja episodul Georgescu. Tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan a funcționat atunci aproape natural: președintele nou ales, legitimat de un val de ușurare civică și pro-europeană, și premierul în care se concentra așteptarea de ordine administrativă și reformă. Desemnarea lui Bolojan ca premier a fost expresia politică cea mai clară a acestui început de mandat.

Numai că și capitalul lui Nicușor Dan s-a mai diluat între timp. Nu vorbim despre o prăbușire, ci despre o fisură vizibilă. Ea a apărut mai ales în ultimele săptămâni, odată cu reacțiile la numirile de la vârful parchetelor. Presa a consemnat criticile venite din societatea civilă și din partide, inclusiv dinspre USR, iar președintele însuși a admis public, într-un interviu recent, că a fost criticat de susținători și lăudat de PSD pentru aceste decizii. În paralel, Nicușor Dan a continuat să insiste pe ideea că partidele pro-occidentale sunt „condamnate să guverneze împreună”, revendicând un rol de mediator și evitând o delimitare clară în conflictul dintre PSD și Bolojan. Politic, această poziție este inteligibilă. Electoral, ea poate deveni costisitoare dacă începe să fie percepută ca o apropiere de PSD și ca o răcire a relației cu Bolojan.

De aici rezultă primul scenariu important. Dacă Nicușor Dan ajunge să fie perceput ca apropiindu-se tot mai mult de PSD și disociindu-se de Bolojan, atunci își creează singur o problemă pentru ciclul politic următor. Bolojan poate deveni, treptat, alternativa naturală pentru acea parte a societății care respinge PSD, nu vrea să vadă AUR sau alte figuri radicale în poziții-cheie, dar începe să acumuleze dezamăgire față de actualul președinte. Într-un asemenea scenariu, Nicușor Dan și-ar putea asigura un contracandidat foarte serios pentru 2030, mai ales dacă alegerile locale și parlamentare din 2028 vor confirma că există loc pentru o nouă reașezare partidelor.

Există însă și un al doilea scenariu, acela al parteneriatului Dan-Bolojan pe termen lung. Nicușor Dan poate să înțeleagă rapid riscul reprezentat de Bolojan și să încerce să salveze relația politică cu acesta. În acest scenariu, parteneriatul dintre un Nicușor Dan care rămâne președinte și un Bolojan care poate deveni, la nevoie, principala figură a unei opoziții anti-PSD și anti-extremiste ar putea sta la baza unui pol politic foarte puternic pentru 2028 și 2030. Competiția majoră s-ar muta atunci între acest pol și celelalte două blocuri mari: PSD, pe de o parte, și radicalismul de tip AUR, pe de alta – cele doua având culoare electorale care se suprapun într-o măsură care oferă mai mult spațiu unui pol politic Dan-Bolojan.

Dar ce partid(e) ar putea sta în spatele lor? În această ecuație, PNL este o variabilă importantă și foarte puțin sigură. Până acum, partidul și-a reafirmat public susținerea pentru Bolojan. Dar PNL are și un istoric de sacrificare rapidă a propriilor lideri în momente de criză, episoadele Orban și Câțu fiind cele mai recente. Din acest motiv, nu poate fi exclus scenariul în care Bolojan rămâne o vreme în fruntea partidului și a guvernului, după care este împins la margine de o tabără mai favorabilă reluării colaborării cu PSD într-o altă formulă, despre care s-a tot vorbit în ultimele luni. Dacă PNL merge din nou pe această logică, riscul este să repete un reflex care i-a făcut mai mult rău în ultimii ani prin asocierea explicită cu PSD.

USR are, la rândul lui, toate motivele să privească foarte atent această evoluție. În lunile trecute, relația dintre Bolojan și USR a părut adesea mai coerentă decât relația lui Bolojan cu propriul partid. PSD a speculat acest lucru în mod repetat. În aceste zile, coordonarea dintre PNL și USR în jurul ipotezei unei guvernări fără PSD arată că există deja o proximitate politică funcțională. Pentru USR, perspectiva Bolojan devine interesantă tocmai pentru că el poate agrega mai mult decât bazinul propriu al partidului. Dacă Nicușor Dan continuă să fie perceput de o parte a electoratului său ca alunecând spre poziții mai compatibile cu PSD, atunci Ilie Bolojan poate deveni pentru USR figura în jurul căreia să se adune o formulă mai largă decât partidul însuși. Asta ar conta mult atât pentru parlamentarele din 2028, cât și pentru prezidențialele din 2030.

Bolojan 2030

Toate acestea trebuie, totuși, citite ca o analiză a configurației de acum. Până la alegerile locale și parlamentare din 2028 și până la prezidențialele din 2030 se pot schimba partide, lideri, alianțe, pot apărea figuri noi pe care astăzi nici măcar nu le anticipăm. Două lucruri rămân însă foarte probabile chiar și într-un asemenea orizont: Nicușor Dan, ca președinte în funcție și potențial candidat la realegere, va fi inevitabil un actor major al jocului politic, iar Ilie Bolojan și-a construit deja un brand suficient de puternic încât să rămână, la rândul lui, nu doar un actor relevant până atunci, ci cel care poate capitaliza toată antipatia pe care PSD reușește să o stârnească în continuare.

Până în 2030, elementele care l-au erodat pe Bolojan se vor eroda ele însele și ce va domina este imaginea unui om corect, care a încercat să facă bine după propriile principii și puteri, dar care a fost executat politic de PSD în numele propriilor interese. Un om care a fost deja președinte, chiar și interimar, și care și-a făcut onorabil treaba cât a deținut acel mandat. De ce nu și un mandat deplin pentru cel mai explicit adversar al PSD de pe scena politică?

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Deja esuata intilnire dintre Nicusor Dan si partidele membre in actuala Coalitie de guvernare , intilnire care legal nu avea nici un rost , nu face altceva decit sa transfere capitalul politic(atit cit a ramas) al Presedintelui catre Bolojan .Pagina de facebook a Presedintelui este plina de mesajele de sustinere pentru Bolojan iar pagina premierului Bolojan colecteaza zeci de mii de sustinatori. Singura alternativa la sefia guvernului este tot Bolojan .Cetateanul nu va accepta o alta solutie .PSD Grindeanu are pagina de facebook plina de reprosuri(ca sa nu zicem altfel).Cistigatorul absolut este Bolojan .Imaginea lui Bolojan va cuprinde in curind intreaga tara .

  2. Da, un articol bine facut.
    Totusi, cred ca nu doar figura lui Bolojan a avut de suferit in aceasta guvernar. Daca nu ma insel, la alegerile pentru Primaria Bucuresti, PSD si candidata sa au obtinut mai putine voturi decat la parlamentare. Asta arata ca PSD era intr-o cadere de imagine mai mare decat a lui Bolojan. Toate figurile facute de Grindeanu si masura (prosteasca) finala este un efort politicianist de a recupera electorat. Nu cred ca vor reusi. Nu asa.
    Probabil aveti dreptate. Bolojan va iesi intarit din aceasta confruntare prosteasca, generata de nervii unor doamne influente din PSD.

    Daca PSD doreste sa creasca in sondaje si sa castige alegeri, trebuie sa se reformeze cu adevarat si sa renunte la practicile abuzive de pina acum. Lecru pe care nu-l va face niciodata. A devenit partidul noilor imbogatiti pe buget (abuziv). Si populatia recepteaza acest lucru.

    Felicitari pentru articol!

    • S-a vazut la case mai mari ca in final, daca electoratul are optiuni, dintre optiunea proasta si optiunea extraordinar de proasta acesta va alege sentimental schimbarea. Decat sa va puneti inutil problema reformarii PSD e mult mai realist sa va pregatiti precum PSD pentru o guvernare AUR chiar daca se va pierde principala sursa de bani care tine Romania deasura apei, banii europeni, iar coruptia evident se va infecta si puroia sub Simion. Imbogatitii abuziv, caci cum altfel, chiar daca au oarece de pierdut, au cel mai putin de pierdut, si vor ramane in continuare la butoane, intr-o tara mai de cacao pentru majoritatea dar inca in liga de lux daca vrem sa fim pozitivi si ne comparam cu Sudan sau Myanmar.

  3. 2030 e blana ursului din padure, iar scorul nu ar trebui sa depinda de un pariu pe un singur cal; pana atunci, antireformistii au in mana toate cartile motiunilor de cenzura; scurta declaratie de aseara mai degraba aduce cu un mesaj prezidential nervos de genul „n-aveti decat sa va dati la gioale si sa trisati cat puteti, dar sa nu se vada in tribune”; aparenta echidistantei mai degraba aduce a neputinta, ca evitarea dialogului cu 20% din alesi spune un singur lucru: ne ferim de ochii UE ca dreaq de tamaie; urmeaza faza de dosariada si dezertari posibile in ambele sensuri, dar asta nicidecum nu intareste tabara reformista; mai degraba o colaborare cu auristii ar fi reciproc mai productiva, pentru ca s-ar adresa nehotaratilor, nu aceluiasi electorat, dar nu ar putea fi oficializata cel putin pana pe la toamna; mai departe, PNL, ar trebui sa scoata la incalzire o alta locomotiva (de exemplu dl.Daniel Buda, care are si alura de prezidentiabil), incat sa poata continua cu un Bolo la fel de eficient din postura de vicepremier care sa continue treaba dnei Gheorghiu; fie ca vor urma premieri PNL sau PSD, fara o sustinere aurista, vom avea cate o motiune de cenzura ori de cate ori aceasta nu va implica automat alegeri anticipate;

    • Vă rog să identificați categoriile de antireformiști și să argumentați cu exemple pertinente de ce sunt antireformiști, menționând motivele și cauzele, și ideologia care îi animă, dacă au vreuna.

      • intrebarea dvs. e pertinenta, dar raspunsul mi-ar ocupa mult prea mult spatiu si timp, iar eu nu imi pot propune sa fiu contributor; si ar trebui sa mai fac distinctie intre reforme benefice si suprareglementare; in principiu, la momentul actual reforma inseamna degrevarea administratiei de sinecuri, rentieri, birocratie si cheltuieli inutile; mai departe devine prea complicat cu constitutia, reprezentativitatea, legislatia, statul minimal, libera concurenta, criteriile meritocratice, digitalizarea, justitia, politici fiscale si sociale, etc

      • E o intrebare retorica? ..caci toti sunt antireformisti doar cu alte dungi pe tricou. Simion mai ieri a sarit ca ars in apararea independentei justitiei care e perfecta cum e. Nicusor in schimb a primenit-o putin, ca in bancul cu chilotii, astazi ni-i schimbam …intre noi. Bolojan ia masuri dure pe modelul dintotdeauna …dure pentru cei saraci, iar USR e reformist tot ca si pana acum doar la gargara de cuvinte. Reforma asta e pana la urma o chestiune de perspectiva, poate ca toti sunt reformisti daca schimba in fiecare zi …data din calendar.

  4. Un articol bune documentat si cu bune argumente logice. Toata relatia Dan- Bolojan se va eroda si mai mult daca reformele nu vor merge pe structura statului, guvernului si al teritoriului. Nu a reusit sa taie mai mult de 10% din banii publici pt partide, sa elimine cumulul pensie salariu bugetar, cu eceptia medicilor si invatamant primar si preuniversitar. Mai sunt si altele facute cu jumatate de masura………..

  5. Romania intra in ceea ce putem numi haos politic fiecare Partid cautind , mai mult ca niciodata , sa nu scada in intentia de vot cetatenesca .AUR si PSD au scazut deja citeva procente iar haosul instalat de catre PSD ,care declșarat fiind drept partid european ,fuge de europenismul celorlalti, nu este de bun augur . Haideti sa ne facem intelesi !? Bolojan a preluat guvernarea atunci cind nimeni nu si-o dorea .Ciolacu a lasat tara fara Fondurile de Rezerva si cu un deficit foarte mare .Bolojan avea in fata o singura alternativa ca prima si imediata nevoie de eliminare a unui posibil haos .Micsorarea numarului de angajati la Stat , vinzarea sau listarea la bursa a activelor neperformante ce apartin statului , identificarea tuturor gaurilor negre si pe cit posibil eliminarea lor (asa a si facut sau a inceput sa faca )reformele Adm Teritoriale cu toate neajunsurile atasate primarilor si tuturor institutiilor de resort , eliminarea pensiilor speciale s.a.m.d. PSD ,aflat pe un trend descendent , avea in fata disparitia ,o data ce toate aceste reforme incepeau sa fie puse in practica de Bolojan .Nu au avut alta solutie decit sa incerce sa opreasca distrugerea intregului sistem de pile si relatii de peste tot .PSD a acceptat , sa voteze in Parlament , toate celalate decizii la care Romania era parte si care erau deja semnate cu Bruxellul dar va bloca toate celalate decizii sau legi care distrug Sistemul ce a luat fiinta imediat dupa anul 1989 .Practic este o lupta intre cei vechi si cei care doresc resetarea totala a Romaniei .Abia dupa ce aceasta resetare are loc putem spera la planificarea economica a noii societati create avindu-l pe Bolojan in prim plan .Nu exista altcineva .Politic si legal guvernul Bolojan , daca PSD nu introduce Motiune de cenzura si nici nu voteaza alta Motiune depusa de AUR,poate functiona oricit doreste ,nemaiavind o intelegere cu PSD de schimbare a Premierului .PSD , din surse , ar dori sa aduca in fata CCR modalitatea prin care o data cu demisia ministrilor PSD Guvernul Bolojan ar trebui sa plece .Va cadea in propria capcana .Deja PSD este in afara legislatiei stabilite de CCR la un moment dat .Textul ne arata cum toate Institutiile Statului ,numit Romania , sunt obligate sa decida in sprijinul functionarii Statului si nu impotrivă .Pe de alta parte punerea in miscare a unor Alegeri anticipate este imposibila .Alegerile anticipate pot fi declansare in Romania doar in cazul in care toti parlamentarii , în nume personal , isi inainteaza demisia ei fiind alesi ai neamului, pe o perioada fixa de patru ani ,ceea ce inlatura orisice decizie a vreunui Partid .Atita timp cit PSD se declara Partid European si atita timp cit PSD neaga vreo forma de alianta cu AUR Bolojan va ramine Premier , PSD votind doar partea lor de intelegere .Daca intreaga schema este un aranjament prin care se protejeaza unii pe altii mimînd disputa inca nu stim .Vom afla curind punind in balanta toate deciziile viitoare ale lui Bolojan . Daca Bolojan se invirte doar in jurul deciziilor votate si de PSD si nu pune in miscare hotariri de Guvern ,care sa atace o serie intreaga de deja cunoscute favoritisme ,atunci AUR va profita la maxim si va spulbera politic totul in jur .Bolojan , find pe un trend crescator, ce îi este extrem de favorabil, are obligatia electorala, data de votul cetatenesc , sa iasa la lupta cu toate armele guvernamentale .Daca se va limita sa functioneze doar partial sprijinit de un presupus ajutor al PSD (extra guvernamental ) atunci vom avea mari probleme .Deocamdata retelele de socializare îi sunt extrem de favorabile ceea ce nu putem spune de PSD-Grindeanu .Exista si varianta atragerii partidelor mici ce exista in Parlamentul romaniei si a unor membri ai AUR si PSD care adunati la un loc ar forma numarul de peste 52 de Parlamentari necesari Coalitiei fara de PSD .In acest caz PSD si AUR ramin „ ca fratii, in opozitie si se vor „ canibaliza ” politic foarte repede .
    Răspundeți

    • Haos politic?
      Nu cred.
      Ro a fost in haos politic de la inceputuri, cand partidele una spuneau si alta faceau.
      Cam toate.
      Acum, problema politica numarul 1 este reforma. Se face sau nu. Si Bolojan a dovedit ca este capabil s-o faca. Si CRED ca merge inainte cu reforma. Sa-l fereasca Dumnezeu (pe el si PNL) sa nu o faca!
      Nu e haos.
      In politica noastra, sunt multe fumigene aruncate de neprieteni (ca sa nu le zic altfel). Oameni cu functii ce doresc sa stopeze reforma. Reforma ce deranjeaza si baronii locali… si oarece foste mari puteri din zona.
      Am auzit aseara un interviu cu doamna Pippi Di, care i reprosa lui Nicusor ca nu a gasit ccalea de negociere cu PSD. (?!!!) (Sa renunte la Bolojan? Sa-l puna pe Manda sef la SRI? Sau ce?) La greutatea domnieie sale (pardon), la pozitia domniei sale, vechi ofiter acoperit al fostilor vecini, developeaza clar manevra PSD si a patronilor sai.
      Nu le-a iesit manevra. De ce haos?

  6. Este o blasfemie să-l compari pe Bolojan cu Băsescu -Petrov. Bolojan este onest, Băsescu -Petrov era un ticălos. Dar apare în scenă un alt posibil ticălos:ND.

  7. Hait, o prins-o pe pesedea in neglijeu, cu bigudiurile pe cap, cu feliile de castraveti pe ochi si cu greseala strategica in vine. Pericol mare, dom’le, voi chiar nu va dati seama, nici macar un smen ca pe vremuri nu mai poti face, se duce tarisoarrrra pe pustii. Dracii ne gaseste!

  8. O intrebare pentru populistii asa-zisi anti-populism din PSD: daca, prin absurd, partidele din fosta coalitie ar ceda santajului ordinar al pesedistilor si ar instala in fruntea guvernului o marioneta dispusa sa arunce in continuare cu bani pe care guvernul nu-i are in pesedisti, si un mai tirziu PNL-ul ar cere schimbarea premierului, ca PSD-ul acum, ce-ar face PSD-ul: ce fac celelalte partide acum sau ce cere acum PSD-ul? Stim toti raspunsul – PSD-ul este maestrul dublei masuri, al nesimtirii si ipocrizei.

  9. Mie imi place Bolojan pentru ca e/pare din alt aluat. Dar exista la el pericolul autoizolarii pe pozitii radicale – toti ma critica, nimeni nu intelege sacrificiile, pe scurt complexul salvatorului. Sper sa nu vedem asa ceva.
    Dar daca ar vrea sa faca o cariera si dincolo de postura de premier, va trebui sa vina (si) cu altceva in afara corectiilor. Un proiect conservator de bun simt, poate, care sa combata zurbagismul autohton. Remarca cineva ce diferenta enorma e intre mama lui Bolojan si parintii milionari ai multor alti politicieni imbogatiti peste noapte, cu vile prin Franta si Italia. Ramine intrebarea daca stilul asta monahal-auster va putea convinge.

  10. Toate analizele astea fac abstractie ca dupa anularea alegerilor, Romania a intrat automat intr-un regim hibrid, ceea ce, conform definitiei inseamna ca avem alegeri inca, de forma, dar ele nu mai sunt libere. Asa ca parerea poporului nu mai conteaza decat in masura in care impunerea absolut fortata a unui lider nepopular poate crea o masa critica a nemultumirii care poate duce la revolte de strada si caderea regimului impus. Aici e bataia pestelui, cum sa alegi unul care sa nu genereze atata ura incat sa iasa lumea in strada cu furcile. Din fericire pentru regizorii politici, mamaliga explodeaza greu la noi, nici in 89 nu iesea nimic fara interventii si manipulari, dar acum contextul e diferit, am vazut ce putere au retelele sociale, aceste noi „Radio Europa libera”, co trolate de china si sua, natiuni ostile regimului proeuropean.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

George Jiglau
George Jiglauhttp://contributors
George Jiglău este doctor în științe politice și lector universitar la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj. Activează ca cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației. Anterior, a obținut diplome de master în Științe Politice la CEU Budapesta (2007) și de master în Comunicare și Studii Multiculturale la UBB (2009). A scris și a editat o serie de volume și articole publicate în reviste din țară și din străinatate pe teme precum alegerile și sistemele electorale, partidele și sistemele de partide, relații interetnice sau despre Uniunea Europeană și procesul de europenizare.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro