De ce întrebarea?
Într-o definiție mai veche a lui Marcel Mauss (2021), un fenomen social este „total” dacă se leagă de multe alte fenomene sociale.Întrebarea de la care pornim este dacă și satisfacția socio-economică față de propria gospodărie este un fenomen similar, în Europa, în sensul că are o determinare multiplă, prin alți factori sociali, statusuri, roluri, procese , unități sau fenomene sociale.
Răspunsul la întrebarea din titlu este pozitiv. Da, percepția gospodăriei proprii (POH perception of own household) ca fiind între „bună” și „proastă” poate fi dată la modul afirmativ dacă datele de la care se pornește sunt multinivel, iar analiza lor este bună . Am pornit de la datele sondajului Eurobarometru 105 (EB105), culese în primăvara anului 2026 , și am încercat o analiză cât mai bună, cu mijloacele date.
De ce o astfel de întrebare în titlu? Din simplul motiv că, în ciuda unor aparențe, indicatorii sintetici de care dispunem, public, pentru măsurarea vieții sociale din România, cel puțin, sunt săraci (bunăstarea subiectivă, speranța de viață la naștere,indicele dezvoltării umane al Națiunilor Unite etc., fiecare cu nivelul specific de aplicare).
Un indice al percepției gospodăriei proprii, bine legat de alte variabile social-economice, ar fi foarte util, din acest punct de vedere. În calificativul de „analiză bună” am inclus, din start, și abordarea comparativă. Fără a intra în prea multe detalii tehnice, descriem pe scurt, mai întâi, metodologia de analiză. Ulterior prezentăm și analizele descriptiv-explicative ale modelului european de POH.
Cum măsurăm percepția situației socio-economice în gospodăria proprie?
Punctul de pornire este dat de indicatori multipli, la nivel individual. Prima ipoteză metodologică susține că (H1) o măsură validă a perceperii socio-economice a gospodăriei proprii poate fi dată de agregarea, prin scor factorial, a trei indicatori referitori la perceperea satisfacției financiare în gospodăria proprie (1 situație foarte proastă…3 nedecis.. 5 situație foarte bună), satisfacția cu viața (1 foarte nemulțumit, …3 nedecis…5 foarte satisfăcut) și raportarea de către subiect a dificultăților în plata facturilor lunare în ultimul an (1 niciodată, 2 uneori, 3 mereu)[1]. Satisfacția cu viața pentru respondent a fost considerată ca indicator social al autopercepției din gospodăria proprie, puternic asociat la nivel european cu ceilalți doi indicatori de percepție economică. H1 se referă, deci, la unidimensionalitatea agregării factoriale, testă și dovedită prin valoarea indicelui KMO, mai mare de o.60 (vezi nota 1).
Considerăm , prin cea de-a doua ipoteză (H2) că indicele autopercepției gospodăriei (iPOH, anterior prezentat),este valid în măsura în care valorile sale sunt asociate, cu sens teoretic și empiric, cu alți indicatori la același nivel individual sau la nivel societal. Nu mai este vorba de persoane , ca în cazul bunăstării subiective, ci de percepția gospodăriilor de către persoana intervievată din acestă gospodărie. Este de așteptat ca estimările în cadrul POH să fie valide. Ne așteptăm, spre exemplu, ca persoanele care au valori ridicate pentru POH să facă parte, majoritar, din societăți dezvoltate economic, ca produsul intern brut pe cap de locuitor să fie mare, să fie mai educate și mai în vârstă. Dacă persoanele intervievate trăiesc în vestul Germaniei, spre exemplu , este probabil să aibă un grad mai mare de mulțumire legat de situția financiară a propriilor gospodării decât dacă ar trăi în regiunile estice din această țară (Kasinger et al. 2023). Și dacă ar trăi în țări de emigrare din Europa, precum România sau Bulgaria, să aibă o mai mare percepție negativă a propriei gospodării decât dacă ar trăi în țări de imigrare precum Germania sau Marea Britanie.
În secțiunea următoare prezentăm probele de validare a H1 la nivel agregat, de societate, prin analiză tabelară, descriptivă. Secțiunea următoare face validarea H2 prin analiză de regresie multiplă.
Gospodării bune sau sărace, în funcție de dezvoltarea economică a societății
Pentru a putea face analiza descriptivă am transformat indicele percepției socio-economice a gospodăriei proprii (iPOH) într-o variabilă ordinală, cu cinci categorii de percepție a propriei gospodării. Majoritatea societăților care au cei mai mulți locuitori cu percepție foarte bună a propriilor gospodării au și nivel ridicat al produsului intern brut pe locuitor (raportat la media Uniunii Europene) (tabel 1). Este cazul societăților din Irlanda, din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria și Germania de Vest. Majoritar, sunt societăți nordice, din zona de coastă, sau vest-europene, apropiate sau vecine. Este cazul țărilor nordice sau al Germaniei de Vest și al Austriei. O excepție care confirmă regula este cea a Germaniei de Est, parte acum a Germaniei, dar cu un trecut comunist (Kasinger et al.2023) care se vede și în ponderea mai redusă a celor care au o percepție foarte bună a propriilor gospodării.
La cealaltă extremă, ponderea ridicată a celor care percep propria gospodărie ca fiind foarte săracă este la greci, români, bulgari și portughezi. Este formtă, în principal, din intervievați din foste țări comuniste și din țări sudice ale Europei, cu nivel relativ redus de dezvoltare economică, în context european.
Țări precum Cehia, Polonia, și Ungaria, din Europa Centrală, tot foste comuniste, dar mai dezvolte, nu mai au procente semnificative de populație intervievată care percepe propriile gospodării ca fiind sărace.
Restul țărilor europene analizate (Franța, Italia și Spania) nu mai au ponderi atât de mari de populație care percep propriile gospodării ca fiind foarte sărace.
Deși nu în toate cazurile, și nu automat, nivelul de dezvoltare economică a societății contează pentru percepția indivizilor asupra propriei situații social-economice a gospodăriilor, relația pare să fie una semnificativă, confirmând, chiar în varianta descriptivă a analizei, relațiile stipulate prin cele două ipoteze. Dar dacă trecem și lucrăm, în analiză, cu date la nivel individual, sau pe dublu nivel, individual și societal? Este ceea ce vom face în următoare secțiune.
Analiza complexă
Analiza complexă a factorilor care determină iPOH este realizată cu ajutorul unor variabile de control prin intermediul a ceea ce se cheamă abordare de regresie multiplă, folosind trei modele diferite. Primul model are predictori care se referă strict la nivelul individual de măsurare (model 1 în tabelul 2). În modelul 2 se mențin factorii de predicție din modelul 1, dar se adaugă o variabilă de dezvoltare economică la nivel societal, respectiv produsul intern brut pe cap de locuitor, ca procent din media Uniunii Europene pentru 2025 (model 2 în tabelul 2). În modelul 3 (din tabelul 3) se înlocuiește numai PIB pe cap de locuitor ca predictor al iPOH cu țara de apartenență a subiectului intervivat, renunțând la Franța, Belgia și Marea Britanie pentru a evita coliniaritatea (VIF mai mare decât 6).
Modelul 2 care include predicția percepției asupra propriei gospodării și în funcție de dezvoltarea economică a țării este fundamental. Prectic, toți cei nouă predictori individuali plus produsul intern brut, care este un predictor la nivel societal, sunt semnificativi și sub aspect statistic (tabel 2 model 2), nu numai teoretic. La nivel european percepția socio-economică a propriei gospodării tinde să fie cu atât mai bună cu cât societatea este mai dezvoltată economic, persoanele intervievate mai în vârstă, mai educate și mai abilitate în folosirea internetului, bărbați mai multe decât femei, locuiesc în mediul rural, aparțin unei clase sociale superioare, sunt mulțumite cu democrația din propria țară, și sunt mai mulțumite de țara de referință.
Toți cei 10 factori anterior menționați pot contribui și contribuie la o bună situație în propria gospodărie. Faptul că iPOH este prezis ca valoare de un număr de 10 factori susține din plin cea de-a doua ipoteză de cercetare referitoare la validitatea indicelui iPOH propus, la nivelul continentului european. Determinarea acestuia este, așa cum s-a presupus, multinivel, individual-familială și societală.
Analiza de regresie multiplă susține și așteptările determinate prin primul tabel descriptiv al analizei. State nordice precum Danemarca și Suedia favorizează percepțiile pozitive asupra propriilor gospodării, iar cele estice precum Bulgaria, România sau sudice precum Portugalia și Grecia favorizează percepțiile negative asupra propriilor gospodării. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a lămuri de ce gospodării din Cehia sau Ungaria apar în noua analiză multinivel cu determinări negative clare asupra percepțiilor în propriile gospodării. Se pare că atunci când se lucrează cu mulți factori, cu determinare multiplă asupra iPOH, reapar efectele negative ale perioadei comuniste asupra locuirii în gospodării. De ce polii de favorizare a evaluării gospodăriilor proprii sunt, cel pozitiv, în Suedia și Danemarca, iar cel negativ în Grecia și România? Cercetări suplimentare sunt necesare, iarăși, pentru a răspunde la întrebări de acest gen.
Implicații practice
Modul de funcționare a gospodăriilor populației la nivelul continentului european pare să fi unul cu condiționări și implicații multiple. Membrii gospodăriilor din țările continentului par să fie buni agenți în diagnosticarea fenomenelor asociate cu funcționarea propriilor gospodării. Sondajul EB105 și analiza de față dovedesc acest lucru. Indicele de percepție a gospodăriilor proprii (iPOH), în diferite variante de calcul, la nivel individual sau agregat, poate funcționa foarte bine ca instrument de măsurare a bunăstării sau sărăciei. Condiția de bază este aceea de calculare, conform metodologiei menționate, inițial la nivel individual, în baza unui sondaj reprezentativ, de tip EUROBAROMETRU.
Corelarea acestui indice, mai mult sau mai puțin agregat, îi conferă o validitate sporită, valențe superioare de estimare și comparare a calității vieții. Percepția propriilor gospodării poate contribui la fundamentarea unor politici de dezvoltare, în special în cadrul unor societăți de emigrare, sărace, corupte, marcate de proasta funcționare a instituțiilor proprii.
Indicele iPOH poate funționa foarte bine ca măsură a unui „fenomen social total”.
Referințe
Kasinger, C., Braunheim, L., Beutel, M., & Brähler, E. (2023). Closing the “happiness gap” by closing the wealth gap: the role of wealth on life satisfaction between east and west-Germans. Journal of Public Health, 31(9), 1433-1442.
Mauss, M. (2021). Essai sur le don: Forme et raison de l’échange dans les sociétés primitives. Alicia Éditions.
[1] Scorul factorial obținut din cei trei indicatori din EB105 este înmulțit cu 100 pentru a fi citit mai ușor (iPOH). Dificultățile în plata facturilor corelează negativ cu factorul. Cei trei indicatori sunt o bună măsură a indicelui de percepere a situației socio-economice din gospodăria proprie (KMO=0.646 , este o primă validare a ipotezei H1). Calculul factorial este realizat numai pentru respondenții din societățile europene care au peste 5 milioane de locuitori. Societățile mai mici (Malta, Luxemburg, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia și Slovacia) sunt considerate ca având dimensiuni reduse care le permit să se auto-organizeze mai ușor.
