România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană, atât la bărbați, cât și la femei, la numărul de ani trăiți într-o stare bună de sănătate după vârsta de 65 de ani, iar la speranța de viață sănătoasă la naștere se află în ultima treime a clasamentului, arată o analiză a datelor Eurostat și OCDE pentru perioada 2015–2023. Un român poate spera acum la circa 60 de ani de viață sănătoasă. Practic, nimic nu s-a schimbat din 2015, nu există nici o evoluție a acestui indicator.
România are o stagnare a anilor sănătoși la naștere – adică câți ani de viață în stare bună de sănătate poate spera să trăiască un copil născut într-un anumit an – și chiar un regres pentru starea bună de sănătate după 65 de ani.
• Speranța de viață la naștere • Speranța de viață sănătoasă • Câteva observații finale •Addendum. Speranța de viață absolută și cea sănătoasă in România, anii 2015-2023
Speranța de viață la naștere a unei populații constituie cel mai relevant indicator al dezvoltării economice, sociale și culturale a populației respective. Se adaugă firește accesul și calitatea asistenței medicale. Indicatorul se poate calcula pe ani calendaristici ori ca valori medii pentru câțiva ani. Valorile anuale sunt cele indicate pentru urmărirea conjuncturii mortalității pe vârste care determină nivelul speranței de viață. Modernizarea societății a dus și duce la ascensiunea nivelului speranței de viață.
Valorile speranței de viață pe vârste și îndeosebi în primul an de viață reflectă starea sănătății populației într-un an calendaristic. Este vorba de o stare medie. Doar din nivelul speranței de viață la naștere nu putem ști care a fost starea sănătății populației decât admițând logic că un nivel foarte ridicat al indicatorului are în spate o stare bună și foarte bună a sănătății populației respective. Pentru aprofundarea cunoașterii stării sănătății populației se determină valoarea speranței de viață la naștere sănătoasă. Nu pot exista informații asupra stării sănătății fiecărui locuitor al unei țări, organele sanitare neavând mijloace pentru un astfel de proiect anual gigant.
Eurostat a elaborat însă manuale de organizare a anchetelor asupra stării sănătății populației în care această stare vine din autoaprecierea persoanei. În metodologiile anchetelor sunt prevăzute trei întrebări adresate populației, cea mai importantă fiind autoevaluarea personală a stării de sănătate prin categoriile de răspuns Foarte bună, Bună, Satisfăcătoare, Rea, Foarte Rea. Celelalte două întrebări sunt asupra morbidității cronice (îmbolnăviri) și limitărilor în activități determinate de starea de sănătate [1]. Introducerea, alături de datele asupra mortalității pe vârste, a informațiilor asupra autoevaluării personale a stării de sănătate pe vârste (proporția persoanelor care declară Stare foarte bună și bună) permite determinarea speranței de viață la naștere sănătoasă (healthy life expectancy at birth). Este numărul de ani pe care o persoană este de așteptat să-i trăiască în condiții de sănătate bună. Evident, nivelul acestui indicator nu poate fi decât inferior nivelului speranței de viață la naștere absolute i tabela de mortalitate. Fără îndoială, în comparații internaționale rezultatele se cuvin a fi privite cu o anumită prudență. Răspunsurile prin autoevaluare a populației asupra stării sănătății pot fi afectate de nivelul cultural al populațiilor (cultural background).
În ediția 2025 a excelentului studiu Health at a Glance 2025 OECD Indicators (OECD-Organizația de Cooperare Economică pentru Dezvoltare) se fac câteva precizări clare asupra problemei autoevaluării și vom prelua unele aprecieri din studiul OECD 2025: „ …comparațiile internaționale sunt îngreunate de diferențele socioculturale, precum și de cele privind caracteristicile socioeconomice și demografice (în special, persoanele mai sărace și cele în vârstă sunt mai predispuse să raporteze o stare de sănătate precară (în condiții similare) dar și de modul de formulare a întrebărilor în cadrul anchetelor” [2].
Condiția de sănătate bună înseamnă viață fără limitări în diverse tipuri de activități
Termenul healthy life expectancy a fost înlocuit relativ recent în statisticile Eurostat cu termenul healthy life years (ani de viață sănătoasă). Cei doi indicatori sunt interșanjabili. Se apreciază că speranța de viață sănătoasă este indicatorul demografic formal, în timp ce anii de viață sănătoși descriu durata reală petrecută în stare bună de sănătate. Autorii menționează că indicatorul este derivat din informații de auto-evaluare și reflectă deci, într-o anumită măsură, percepții subiective ale celor care au răspuns la întrebările asupra stării de sănătate dependente de un anumit fundal. Vor fi folosiți în articol amândoi.
Pentru a avea certitudinea că sporirea speranței de viață se traduce prin ani de viață mai sănătoși, sunt necesare măsuri de politică publică. Studii recente ale OCDE indică faptul că investițiile în prevenție, adaptarea sistemului de sănătate, îngrijirea la domiciliu și îngrijirea la nivelul comunității pot îmbunătăți starea de sănătate și longevitatea, contribuind totodată la realizarea de economii și la creșterea economică (OECD, 2025[3]).
Vom examina în continuare clasarea țărilor după valorile speranței de viață sănătoase la naștere și la vârsta de 65 ani în țările europene în anii 2015-2023 la bărbați și la femei.
Un avertisment se impune și trebuie menționat. Iată-l, preluat din sursa indicată: „O chestiune crucială este dacă anii suplimentari de viață câștigați datorită longevității sporite sunt trăiți într-o stare de sănătate bună sau precară. Întrucât speranța de viață la naștere nu poate oferi un răspuns complet la această întrebare, au fost dezvoltați indicatori ai speranței de viață în stare de sănătate, precum anii de viață sănătoasă (numiți și speranța de viață fără dizabilități). Aceștia se concentrează pe calitatea vieții trăite în stare de sănătate, mai degrabă decât pe durata vieții, măsurată prin speranța de viață. Prin urmare, anii de viață sănătoasă reprezintă un indicator important al stării de sănătate relative a populației din Uniunea Europeană (UE)”.
În figura 1 avem datele din anii 2015 și 2023 la bărbați. La modul general numărul de ani de viață în sănătate bună este mai mare în anul 2023. Speranța de viață a crescut față de anul 2015, inclusiv componenta ei în bună sănătate. Excepții se întâlnesc în Suedia, Spania, Germania, Luxemburg, Danemarca, Finlanda și Norvegia unde speranța de viață în sănătate a fost mai mică în anul 2023. Epidemii severe de gripă ar putea explica situația.
În România nu se constată diferență în cei doi ani. Se constată însă valori printre cele mai scăzute în ambii ani. Imperfecțiunile menționate ale metodei autoevaluării stării de sănătate pot explica pozițiile Finlandei și Danemarcei față de poziția României.
La naștere valorile cele mai ridicate ale speranței de viață sănătoasă sunt cele din Malta, Italia Suedia, Bulgaria, Irlanda, Grecia, Slovenia, Belgia. Este surprinzătoarea poziția Bulgariei și ea provine din felul în care populația a apreciat starea de sănătate, extrem de pozitivă. România ocupă o poziție situată în ultima pătrime a clasamentului, cele două valori fiind cvasi-identice, ceea ce înseamnă că acele calificative ale populației asupra stării de sănătate au fost pozitive. Letonia, Estonia, și Slovacia dețin poziții mai nefavorabile. Surprind pozițiile Franței și Danemarcei.
În clasamentul de la femei în 5 țări speranța de viață sănătoasă a fost mai mare în anul 2015 decât în anul 2023: Malta, Irlanda, Suedia, Germania, Spania. România este în grupul celor 7 țări cu valorile cele mai mici în ambii ani și nu există diferențe între cei doi indicatori.
Dacă examinăm numărul țărilor în care speranța de viață sănătoasă la naștere este sub 60 ani la cele două genuri, putem observa în figurile 1 și 2 un număr de 4 țări la bărbați (Finlanda, Danemarca, Slovacia, Estonia) și 5 țări la femei (Portugalia, Slovacia, Olanda, Finlanda, Danemarca). Sunt stranii pozițiile Finlandei, Danemarcei, Olandei prin menționata deja calitate comparativă a autoevaluării stării de sănătate La speranța de viață la naștere și la celelalte vârste femeile au un număr mai mare de ani. Se apreciază însă că femeile sunt mai afectate de morbiditate, boli cronice, dizabilități îndeosebi la bătrânețe. Este așa zisul male-female health-survival paradox.
Datele publicate de OCDE arată pentru anul 2021 la vârsta de 60 ani o speranță de viață sănătoasă de 15,3 ani și 4,8 ani speranță de viață cu limitări in activitate la femei și 11,9 și 3,5 ani la bărbați. Trebuie precizat că datele publicate de OCDE au drept sursă Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție care determină oficial speranța de viață sănătoasă o dată la 5 ani. Țările determină însă valori anuale. Pentru comparație, respectivele date OMS pe sexe pentru OECD-38 membri sunt, in ordine, 18,3+6,3 ani și 16,2+5 ani. O altă informație utilă este cea referitoare la proporția utilizatorilor de asistență primară in vârstă de 65 ani și peste cu cel puțin o condiție cronică in 17 țări OECD care au raportat starea lor funcțională ca fiind buna, foarte bună sau excelentă, proporția fiind de 83 la sută (cea mai ridicată proporție in Elveția – 92 la sută) ([3] pentru toate datele din paragraf).
La vârsta de 65 ani discordanțele la bărbați între cei doi ani par a fi mai puține. Valori mai mari ale speranței de viață în anul 2015 față de 2025 doar în Luxemburg, Danemarca, Olanda, Germania și, iată, ROMÂNIA, cu o diferențiere consistentă. Speranța de viață la naștere în anul 2015 a fost net inferioară. O speranța de viață sănătoasă în anul 2015 mai mare decât în anul 2023 nu poate fi explicată decât printr-o proporție mult mai mare a persoanelor care au declarat la ancheta asupra sănătății din anul 2015 stările Foarte bună și Bună. Situația este neverosimilă fără cunoașterea detaliilor celor două anchete de sănătate.
Sintetizând, România se află în ultima treime dintre țări la bărbați și la femei la speranța de viață sănătoasă la naștere și în ultima poziție si la femei și la bărbați la speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 ani.
În încheierea articolului vom examina un grafic de excepție din punct de vedere al concepției, construcției și relevanței, preluat din menționatul studiu al OCDE. Este vorba despre plasarea țărilor in suprafețe (cadrane) diferite în funcție de valorile corelate speranței de viață la naștere și nivelului cheltuielilor pentru sănătate ca fracțiuni din valorile medii la nivelul țărilor din OCDE considerate a fi 1 și la speranță de viață și la cheltuieli pentru sănătate. Este figura 5.
Cadranul 1 este dedicat celor 17 țări care au cheltuit mai mult pentru sănătate și au speranță de viață mai ridicată decât media OCDE. Iată țările: Japonia, Suedia, Australia, Luxemburg, Franța, Noua Zeelandă, Belgia, Austria, Germania, Olanda, Canada, Irlanda, Finlanda, Norvegia, Elveția, Danemarca.
În Cadranul 2 găsim 9 țări care alocă fonduri sub media OCDE dar au o speranță de viață generală mai ridicată (o eficiență relativ bună a sistemelor de sănătate in raport cu costurile): Spania, Cehia, Israel, Coreea de Sud, Italia, Portugalia, Slovenia, Chile, Grecia.
În Cadranul 3 găsim 11 țări cu cheltuieli mai mici la sănătate și o speranță de viață mai scăzută decât media OCDE: Costa Rica, Cehia, Estonia, Slovacia, Polonia, Lituania, Columbia, Turcia, Letonia, Mexic, Ungaria. Aici ar fi și locul României dacă ar publica datele.
În Cadranul 4 se află doar SUA. Cheltuiesc cu sănătatea mult mai mar decât țările OECD și au o speranță de viață sub media OCDE.
Câteva observații finale
Modernizarea societății a însemnat o luptă înverșunată împotriva bolilor. Mortalitatea populației s-a redus in mod spectaculos. Expansiunea educației, progresele științelor medicale și tehnologiilor medicale, împărtășirea experiențelor la nivel național și internațional au dus la progrese permanente in lupta cu bolile, în prevenire și tratamente. Speranța de viață la naștere a fost in creștere continuă, apropiindu-se in unele țări de limitele cunoașterii și acțiunii în stadiul actual de dezvoltare a societății umane. Noi progrese sunt așteptate în lupta cu boala, îndeosebi cu tumorile și diabetul. Creșterea speranței de viață la naștere a însemnat și creșterea speranței la naștere a vieții în sănătate bună. Efectele pozitive au însemnat și o durată a vieții active economic în progres, cu beneficii pentru om și societate.
România va beneficia în mod meritat de toate aceste progrese în măsură mult mai mare și nu se va mai afla în subsolul clasamentelor internaționale ale mortalității pe vârste și speranței de viață (în ultima treime a clasamentului la bărbați și în ultima pătrime la femei, la toate vârstele și ocupând ultima poziție si la femei și la bărbați la vârsta de 65 ani), când societatea românească va fi altfel așezată pe principiile democrației, statului de drept, economiei autentice de piață, drepturilor omului, educației și științei.
R e f e r i n ț e
[1] Eurostat. European Commission. European Health Interview Survey (EHIS wave 2), Methodological
,women,_2015_and_2023_(years)_Health2025.png).
Addendum
Speranța de viață absolută și cea sănătoasă in România, anii 2015-2023
Valorile din figură sunt pentru întreaga populație. Speranța de viață la naștere a crescut în anul 2016 (posibil, după impact negativ în anul precedent al crizei financiare). A crescut în anii următori până și-a pus amprenta negativă Pandemia Covid-19 în anii 2020-2021. Creșterea spectaculoasă a avut loc în anul 2024. Curba speranței de viață în sănătate bună este în mod normal inferioară primei curbe, cu un număr apreciabil de ani, reprezentând în jur de 85 la sută din valorile primului indicator (scara dreaptă). Alura curbei este mai regulată, în jur de 60 ani în cea mai mare parte. Pandemia i-a afecta nivelul în anul 2021. Se remarcă creșterile substanțiale din anul 2024 la ambii indicatori dar inferioară la speranța de viață sănătoasă.
