vineri, mai 1, 2026

Când ar putea maghiarii transilvăneni să hotărască soarta alegerilor. Uriașa responsabilitate morală

În ciuda celor ce se desfășoară apocaliptic în lume, alegerile parlamentare din Ungaria au captat atenția globală. La noi, momentul electoral din țara vecină nu a generat vreodată atâtea articole de presă. Înfruntarea dintre Viktor Orbán/Fidesz și Péter Magyar/Tisza este descrisă în termeni accentuat ideologici[1], sau centrați social[2]. Aici scriu despre responsabilitatea morală și politică a alegătorilor maghiari din România

Contextul. Un sondaj din perioada perioada 29 martie – 4 aprilie indica 50% pentru Tisza, iar pentru Fidesz, 37%, niciun alt partid neajungând la pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament[3]. Conform unui altuia, de la începutul lunii aprilie, 56% dintre alegătorii hotărâți optau pentru formațiunea lui Péter Magyar, Tisza, în timp ce pentru Fidesz-ul lui Viktor Orbán ar vota 37%[4]. Nu doar că diferența Tisza – Fidesz a ajuns foarte mare, dar se așează pe o tendință constant crescătoare[5]. Pentru prima oară după anul 2010, au șanse să câștige cei ce deploră guvernarea Viktor Orbán / Fidesz, generând un cutremur intern și internațional.

Cum ar arăta un parlament ungar reflectând actualele tendințe electorale? Scenariul precaut

Chiar dacă voturile în proporțiile enunțate vor ajunge în urne, ele nu se vor regăsi identic în distribuția locurilor în Parlament. După schimbarea constituțională inițiată de Fidesz în anul 2011, Parlamentul Ungariei are 199 mandate: un număr de 106 mandate uninominale(pe circumscripții)și 93 mandate pe lista națională. Constituirea circumscripțiilor a fost gândită să dea mai multă pondere votanților Fidesz.  

Și acesta este un motiv care explică de ce prognozele cercetătorilor sunt temperate. Susținerea lui Mihai Ghițulescu: „Nimeni nu îndrăznește predicții, ci doar scenarii”, fără teama de a greși prea tare putând spune doar că Fidesz-KDNP[6] „nu va mai avea două treimi din parlament” [7].

Sondajul reconfortant citat mai și susținut de mulți observatori ai scrutinului din Ungaria nu are ultimul cuvânt. Cu o lună în urmă, un altul indica o diferență între partide de circa 25 de procente, Tisza: 53% ; Fidesz: 39%[8]. Sondajele efectuate de instituții apropiate de Viktor Orbán aruncă în mass media cifre care avantajează Fidesz cu 5-10%. Mizez pe un scenariu „precaut”. Având în vedere ansamblul cercetărilor, consider și precaută, și realistă, o diferență între cele două partide de 10 procente (52% – 42%). La un vot pe listă precum cel din 2022[9], de aproximativ 5.000.000 de persoane, aceasta ar însemna 2.600.000 de voturi pentru Tisza (Péter Magyar) și 2.100.000 de voturi pentru Fidesz (Viktor Orbán). Un număr de 300.000 de votanți ar opta pentru celelalte formațiuni (6%).

Votează însă și diaspora

Voturile din diaspora maghiară se adaugă voturilor interne de pe listă. În anul 2022, la alegerile pentru parlamentul ungar, diaspora a trimis prin corespondență261.566 de voturi. Dintre acestea, 247.957 au mers la lista Fidesz–KDNP. Circa 190.000 erau ale maghiarilor din România, dintre care, în jur de 90% pentru formațiunea lui Viktor Orbán.

Al doilea bazin electoral important din diaspora se află în Serbia. În anul 2022, la alegerile parlamentare din Ungaria, din Serbia au venit aproximativ 47.000 de voturi, cca. 94% dintre ele pentru Fidesz–KDNP – aproximativ 42.000[10].Deși înSlovacia trăiesc aproximativ 422.000 de maghiari, faptul că statul slovac interzice dubla cetățenie face ca numărul celor care pot să voteze să fie mic. Maghiarii cetățeni ai Ungariei, din Occident, puțini, optează pentru Opoziție.

Câte voturi ar putea să adune maghiarii transilvăneni pentru Fidesz–KDNP în anul în 2026? Cu o bună mobilizare, ne putem aștepta la aproape 250.000 de voturi. La ele s-ar putea adăuga alte 45.000 din Serbia, alianța Fidesz–KDNP strângând astfel încă 295.000 de voturi[11]. Cifra se află mult sub câștigul de 500.000 voturi al Tisza asigurat în Ungaria, conform scenariului precaut.

Mizez că provocările scandaloase ale lui Viktor Orbán nu vor putea reduce diferența sugerată de sondaje înaintea alegerilor, de cel puțin 10%, mizez că diaspora nu va aduna mai mult de 300.000 de voturi pro Fidesz–KDNP, mizez că guvernul Orbán nu va recurge la o fraudă flagrantă, care ar putea provoca violențe sociale și duce la nerecunoașterea alegerilor de către țările UE, făcând din Ungaria un Belarus în interiorul Uniunii. Mizez deci pe faptul că alegerile din 12 aprilie 2026 vor trimite Tisza la guvernare, iar Péter Magyar va fi noul premier.

UDMR și alte formațiuni maghiare din România se mobilizează ca să asigure victoria lui Viktor Orbán

Scenariul de mai sus a fost precaut în sensul că a coborât rezultatele Tisza în raport cu cele mai bune evaluări din sondaje și a urcat participarea la vot a diasporei comparativ cu anul 2022. Schimbări de ultimă oră, consecință sau nu a campaniei murdare a guvernării Fidesz, ar putea să reducă totuși avantajul formațiunii Tisza în Ungaria. Dacă diferența față de voturile Fidesz–KDNP se va îndrepta spre 200.000 -300.000 de voturi, atunci, luând în calcul și asimetria electorală (pe circumscripții și pe listă) în favoarea guvernului Fidesz, diaspora l-ar putea menține pe Viktor Orbán la putere. Afirmația contrazice opiniile unor cercetători avizați. Diaspora aproape nu ar conta, argumentează ei, de vreme ce, în 2022, cele 247,957 în favoarea Fidesz i-au adus partidului doar 2 locuri în plus[12].

Și în cazul unui scenariu precaut, votul maghiarilor din Transilvania ar putea fi decisiv. În România, aproximativ 600.000 de maghiari au dublă cetățenie. În  anul 2022, Viktor Orbán a obținut de la ei spre 180.000 de voturi. Acum, miza pentru organizatorii alegerilor este semnarea formularelor electorale de către cât mai mulți maghiari transilvăneni. Mobilizarea liderilor maghiari în acest scop pare totală. Kelemen Hunor a asumat-o în fața opiniei publice: „Îi încurajez pe toți să voteze și să fie atenți să nu greșească… Și dacă mă întreabă cu cine votez, e clar că voi vota pentru lista Fidesz–KDNP”[13]. Apeluri pentru Viktor Orbán au făcut și alte personalități ale comunității maghiare[14].

Un astfel de militantism pentru obținerea a cât mai multor voturi pro-Fidesz este cu atât mai amenințător, cu cât UDMR are posibilitatea să controleze fluxul scrisorilor electorale. În 2022, au fost identificate mai multe cazuri de intervenție frauduloasă. La Târgu Mureș a fost găsit un maldăr de buletine  de vot în favoarea Opoziției îngropat în pământ[15]. Au fost depuse plângeri pentru completarea formularelor de rude ale familiei, aflate la Budapesta, în favoarea Fidesz, contrar opțiunilor politice ale celor în drept ș.a.

Astăzi, condițiile s-au înrăutățit. Modificarea legislativă din Ungaria, din anul 2021 face posibilă expedierea votului fără plicul sigilat și securizat. Nu există garanții că buletinul de vot n-a fost înlocuit. De vreme ce pentru Fidesz și UDMR lupta electorală pare „pe viață și pe moarte”, cum poți miza pe fair play-ul jucătorilor-arbitri? În disperare de cauză, este posibil ca guvernul maghiar și UDMR să anunțe că electoratul transilvan a trimis la Budapesta peste 400.000 de voturi pentru Fidesz. Cine i-ar opri? Doar există 600.000 de cetățeni! În Ungaria există reprezentanți ai Opoziției în fiecare circumscripție electorală, calcule paralele, exit-poluri la ieșire ale unor institute independente. În Transilvania, nimic din toate acestea, care să controleze cum s-a votat. Organizații civice precum Declic[16] și personalități democratice cum ar fi Smaranda Enache[17] au atras atenția asupra necesității monitorizării procesului de vot care-i implică pe.maghiarii transilvăneni. Semnalele de alarmă sunt în acest moment neputincioase.

De ce votează maghiarii din diaspora cu Viktor Orbán / Fidesz?

Sintetizez aici răspunsul ziaristei Sabina Fati[18]. Premierul de la Budapesta a mobilizat statul ungar și oameni de afaceri care au investit în „companii, în școli și universități private, în echipe de fotbal, în renovarea clădirilor de patrimoniu returnate de statul român comunității”. Spectatorii și ascultătorii de limbă maghiară din Transilvania urmăresc televiziunile și principalele radiouri de la Budapesta controlate de Fidesz. Câteva podcasturi despre alegerile din 12 aprilie din Ungaria cu interviuri făcute printre tineri maghiari români probează cât de legate sunt interesele lor de guvernul de la Budapesta, și în același timp, cât de naturale.

Toate acestea au făcut să se vorbească despre „anexarea de către Viktor Orbán a minorității maghiare din Transilvania”[19] și despre „prezența vampirică a lui Viktor Orbán în Transilvania”[20].

Realitățile sunt însă mai subtile decât cele enunțate mai sus. Sabina Fati trece dincolo de nivelul „mercantil” și observă – o aplaud – că premierul Ungariei „le-a oferit ardelenilor de limbă maghiară nu doar un proiect politic asezonat cu ajutoare materiale, ci și un angajament moral și emoțional: reunificarea națiunii în Bazinul Carpatic.

Națiunea culturală, promovată de statul maghiar prin cultivarea „tragediei Trianonului”, prin documente naționale strategice,[21] prin instituții europene precum Consiliul Europei[22] este o realitate vie pentru maghiari. Vorbitorii de limbă maghiară transilvăneni se consideră în proporție de 90% parte a națiunii culturale maghiare[23]. Granița cu Ungaria este complet deschisă, iar pentru ei, drumul spre Occident se face mai ușor prin Budapesta, decât prin București.

Adaug că politica guvernelor românești, desfășurată timp de decenii, a dus la alienarea maghiarilor din România. Încercarea de deznaționalizare ceaușistă a fost urmată, după revoluția din 1989, de cavalcada antimghiară care a hrănit succesul politic al PRM și PUNR, parțial, al FSN și urmașilor PSDR și PSD. Astăzi, vremea provocărilor de tipul celei din 19-21 martie 1990 de la Târgu Mureș a trecut. Au fost lăsate în urmă și diatribele la adresa maghiarilor din România, atât de respingătoare în anii 1990. Dar a rămas o hărțuire periodică, discretă sau afișată despre care românii află prea puțin. Uneori mediocră, precum, retragerea Ordinului „Steaua României”, în cazul lui László Tőkés (Ordin menținut pentru Corneliu Vadim Tudor (!))[24]; ori chiar periculoasă, precum provocările de la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului din 2019.  Acestea numai la „prietenie patriotic-cetățenească” și la destin comun nu invită[25].

Responsabilitatea morală a maghiarilor transilvăneni în acest moment al alegerilor

Votanții maghiari din România nu au statutul unor jucători la bursă care luptă pentru succesul lor fără să le pese de orice altceva. Ei sunt de tratat ca persoane morale, raționale, cu obligații față de comunitatea restrânsă și față de cea cuprinzătoare. Oamenii sunt legitimi să urmărească prin vot interesele egoiste, ale lor și ale apropiaților și pentru că prin alegeri, acestea se echilibrează cu interesele ego ori etnocentrice ale altora. Dar ideea „egoismului legitim” are consistență atâta timp cât  nu dăunează grav altora.

Ce încurajează, susțin și apără astăzi adepții regimului Viktor Orbán? Un drum social catastrofal. Ungaria, care era copilul bine pregătit pentru schimbare al Europei Centrale și de Est după căderea comunismului, a ajuns în anii 2020 la coada listei de țări din Uniunea Europeană. Programul electoral al Tisza, „Fundamentele unei Ungarii funcționale și umane”, enumeră, cu oarecare satisfacție de competitor, unde se află astăzi pe această listă Ungaria, economic și social: ultima, penultima sau antipenultima[26].

Prin votul lor, maghiarii transilvăneni încurajează corupția regimului Fidesz. Averea prietenului din copilărie a lui Viktor Orbán, Lőrinc Mészáros, de circa 3-4,5 miliarde euro, reprezintă aproximativ 1% – 1,5% din totalul activelor financiare ale tuturor gospodăriilor din țară. Averea ginerelui lui Orbán, István Tiborcz este și ea impresionantă.

Ce rușine mai mare poate fi pentru maghiari decât să slujească regimul criminal al lui Putin aflat în filiația celui care a zdrobit revoluția maghiară din 1956? Cărțile de istorie din Rusia îi prezintă pe eroii revoluției anticomuniste ungare drept fasciști. Probele supușeniei umilitoare arătate de Viktor Orbán și de echipa lui față de criminalii de la Kremlin, devenite publice în ultimele săptămâni, sunt devastatoare.

Politica Fidesz / Viktor Orbán față de NATO,  organizație care definește Federația Rusă ca inamic, este o trădare în sensul propriu al cuvântului[27]. Ce poate fi altceva decât o trădare flagrantă a țărilor europene împiedicarea unei politici comune față de Rusia, mai ales în lumina probelor amețitoare ale aranjamentelor secrete de la cel mai înalt nivel?

Politica Fidesz / Viktor Orbán constituie și o trădare a maghiarilor ucraineni. Oare ce ar putea fi mai catastrofal pentru maghiarii din Transcarpatia, decât să ajungă supușii imperiului rus prin ocuparea Ucrainei? Regimul lui Putin îi va rusifica, le va lua libertatea, demnitatea, conștiința și religia, le va nenoroci viața.  Declarațiile lui Orbán privind drepturile maghiarilor din Ucraina, aranjate de altfel în discuții discrete cu Putin / Lavrov sunt  de o ipocrizie dezgustătoare.

Dar nimic nu poate fi mai dezolant decât atitudinea regimului Orban față de poporul ucrainean. Să declari mărturiile despre crimele de la Bucea, „posibilă manipulare în masă”, să-i transformi pe unguri în dușmani ai unor oameni care suportă un război devastator, să ajuți la distrugerea fizică și morală a ucrainenilor, toate acestea vorbesc despre o insensibilitate pe care mintea nu o poate cuprinde.

Urmează alegerile din 12 aprilie. Vreau să cred că maghiarii transilvăneni vor apela la discernământul lor moral și intelectual.


[1] Prestigiosul The Economist:  „Pentru tipologia Maga, [Viktor Orbán] este un erou care a readus naționalismul, creștinismul și valorile familiale în centrul politicii occidentale. Pentru liberali, el este omul care, în cei 16 ani petrecuți ca prim-ministru al Ungariei, a arătat lumii cum să transforme o democrație într-o autocrație. (”The Tisza is flooding,” The Economist, London Vol. 459, Iss. 9493, Apr 4, 2026).

[2] La o investigație pe teren, interesele electoratului ungar ar fi următoarele: cheltuielile/datoriile guvernamentale, corupția, impozitele – 28%; nivelul de trai, prețurile mari, salariile mici – 23% ; criminalitatea, violența, traficul de droguri/persoane, siguranța publică, războiul, conflictul – 12%; costurile medicale, calitatea asistenței medicale – 7%; discriminarea, rasismul, sărăcia, inegalitatea – 5%; șomajul, ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă – 4%; poluarea, aerul, apă, schimbările climatice, vremea – 2%; școlile, calitatea, accesibilitatea – 2%; imigrația, refugiații – 2%; foametea, insecuritatea alimentară, disponibilitatea și accesibilitatea locuințelor, electricitatea, nevoile de bază – 1%. (Datele au fost colectate în 2025: Gallup, ”Politics Is Hungary’s Top Problem as Election Nears,” 2 April, 2026 – https://news.gallup.com/poll/704327/politics-hungary-top-problem-election-nears.aspx.) Valorile absolute contează, dar relevante sunt și tendințele. Dacă până în anul 2020, locuitorii Ungariei erau mai degrabă mulțumiți cu costul caselor, astăzi 60% își declară insatisfacția.

În acelați timp, campania anti-UE și a anti-Ucraina a lui Viktor Orbán, la cote apocaliptice în ultimele săptămâni,nu permite retragerea completă a votanților în ograda ungară. Sondajul Gallup arăta că în 2025, 42% dintre unguri favorizau UE, iar 29%, Rusia –în fața Ucrainei: 20%.

[3] ”IDEA Institute: Tisza-Fidesz 50-37 among sure voters, DK and Mi Hazánk are around the threshold for entry,” 1â2026/04/09 –  https://bit.ly/4voT5DC.

[4] George Sîrbu, „Tisza își mărește avansul față de Fidesz-ul lui Orban înainte de alegerile din Ungaria. Procentele din cele două noi sondaje”, 1.04.2026 – https://bit.ly/4ve34LL.

[5] Ianuarie 2026: Tisza: 47% , Fidesz: 38% (”Hungary’s opposition lead narrows slightly ahead of April vote, poll shows”, January 22, 20261 – https://bit.ly/4vdbCCD); Martie 2026: Tisza: 50%; Fidesz: 38% (Andrei Ilinca, „Alegeri în Ungaria: Opoziţia conduce în continuare în sondaje”, 4 Martie 2026 – https://bit.ly/4dvkOMm).

[6] Partidul Popular Creștin Democrat (în maghiară Kereszténydemokrata Néppárt), cu care Fidesz face alianță.

[7] Vezi pentru detalii Mihai Ghițulescu, „Két szavazat.Despre sistemul electoral din Ungaria”, Contributors.ro,

04/04/2026  – https://www.contributors.ro/ket-szavazat-despre-sistemul-electoral-din-ungaria/.

[8] PolitPro, ”Hungary: TISZA Dominates Hungarian Political Landscape with 53 Percent,” 03/13/2026 – https://bit.ly/4m9kJ2W.

[9] Atunci, Fidesz a avut un câștig fulminant : 135 locuri în Parlament, Opoziția, 57 locuri.

[10] ”Mail-in ballot voting in Vojvodina is deeply flawed, but no one minds it enough to change it,”

February 13, 2022 – https://bit.ly/4viKmm5.

[11] Câteva zeci de mii de voturi pentru Fidesz vor veni din Slovacia, dar acestea sunt practic compesate de voturile pentru Tisza din cele trei state vecine Ungariei.

[12] Richard J. Schenk, Alina Alupoaei, ”The Myth of the Diaspora Vote”, March 11, 2026 -https://europeanconservative.com/articles/commentary/the-myth-of-the-diaspora-vote/.

[13] „UDMR colectează voturi prin corespondență în Transilvania pentru Fidesz. Mobilizare totală în sprijinul lui Viktor Orban”, G4Media.ro, 26.03.2026 – https://bit.ly/3NMFYv3.

[14] László Tőkés: „Suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ungaria. Aripa nou crescută, întrupată prin Peter Magyar, duce în eroare tot publicul și pe votanții maghiari din Ungaria. Pentru mine, prioritatea și criteriul principal este interesul național, care dintre pretendenții la alegeri reprezintă mai mult interesul național. Astfel de tendințe se află și în România de azi, interesul național, suveranitatea membrilor țărilor EU, față de tendințele imperiale ale Uniunii Europene”. (Vladimir Ionescu, „Laszlo Tokes estimează că „80% dintre alegătorii maghiari din România îl vor susține” pe Viktor Orban. „Suntem foarte îngrijorați”, Hotnews.ro, 11.03.2026 – https://bit.ly/4e4HbZ6).

[15] Vezi și ”Watch: Dumped Hungarian Postal Ballots Found in Transylvania,” Budapest Business Journal, 1 April 2022 – https://xpatloop.com/channels/2022/04/dumped-hungarian-postal-ballots-found-in-transylvania.html.

[16] „Solicităm intervenția urgentă a autorităților pentru a securiza scrutinul și pentru a obliga organizațiile implicate să respecte regulile democratice”. („Nu manipulați votul din Transilvania în alegerile din Ungaria!” – https://www.declic.ro/campaign/nu-manipulati-votul-din-transilvania-in-alegerile-din-ungaria/).

[17] Pe contul ei de Facebook.

[18] Sabina Fati „De ce votează maghiarii ardeleni cu Viktor Orban”, DW, 31.03.2022 – https://bit.ly/4cnF9SD.

[19] Pieter Stockmans, ”How Viktor Orbán is annexing the Hungarian minority in Romania,” 14 December 2022 – https://www.mo.be/en/report/how-viktor-orban-is-annexing-the-hungarian-minority-in-romania.

[20] ”Viktor Orban’s vampiric presence in Transylvania”, Europe –  https://bit.ly/4mfk9km.

[21] „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale” (adoptată de Parlament în anul 2011).

[22] Recomandarea 1735 (2006). Raportor György Frunda, Conceptul de „naţiune”, Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 4/2007, pp. 93-97. (https://www.revistadrepturileomului.ro/assets/docs/2007_4/NRDO%202007_4_raport.pdf).

[23] Cu nuanțele: 47% dintre maghiarii întrebați de Institutul Bálványos și Transylvania Inquiry au răspuns că Transilvania este patria lor, 37% au indicat locul lor natal, 10% numesc România drept patrie a lor, în timp ce 2% menționează Ungaria și Bazinul Carpatic. 

[24] Vezi: https://www.revistadrepturileomului.ro/assets/docs/2023_4/NRDO_2023_4_anexa.pdf.

[25] Pentru problematica mai largă, sugerez următorul articol: Gabriel Andreescu, „Pe marginea unui eseu privind Ungaria, Transilvania şi Trianon”, Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 2/ 2019, pp. 69-84.

[26] Programul, aici: https://magyartisza.hu/program. Câteva evaluări (datele Eurostat și OECD): creșterea economică anuală medie în țările care au aderat la Uniunea Europeană între 2004–2024: Ungaria este ultima; creșterea productivității în țările din regiune, perioada 2010–2024:  a treia de la coadă; salariile medii în Europa, anul 2023: doar Bulgaria îl are mai mic; tendințele inflației, 2010–2025: cele mai mari în UE, mai mult de două ori decât media Uniunii; prețurile energiei electrice pentru consumatorii nerezidențiali, prima jumătate a anului 2025: cele mai mari în UE; numărul de accidente mortale pe miliard de vehicule/km în 2024: cele mai multe (Oarecum amuzant, nu este înregistrată situația din România); cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor în 2023: doar România este în spate (între țările UE); cheltuieli cu pensiile publice pe cap de locuitor în 2022: a treia de la coadă; consumul real pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în 2024: ultima; numărul de studenți raportat la grupa de vârstă: penultima (în spate fiind România).

[27] „Federația Rusă, care a distrus pacea în Europa ducând un război de agresiune împotriva Ucrainei, este recunoscută drept cea mai importantă amenințare la adresa securității Aliaților”.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

    • 1. Viziunea generală asupra statului
      Orbán + Fidesz
      • Promovează un model de „democrație iliberală”
      • Stat puternic centralizat, etatism accentuat
      • Accent pe suveranitate națională și control politic asupra instituțiilor
      Magyar + Tisza
      • Promovează revenirea la stat de drept clasic (liberal-democratic)
      • Separarea puterilor în stat, instituții independente
      • Reducerea influenței politice asupra justiției și administrației

      2. Relația cu Uniunea Europeană
      Fidesz
      • Euroscepticism pragmatic
      • Conflict frecvent cu European Union pe statul de drept, migrație, valori
      • Vrea autonomie mare față de Bruxelles
      Tisza
      • pro-european
      • Vrea reintegrarea Ungariei în mainstream-ul UE
      • Accent pe accesarea fondurilor europene și cooperare

      3. Stat de drept și corupție
      Fidesz
      • control asupra justiției, presei și instituțiilor
      • corupție sistemică
      Magyar + Tisza
      • Tema centrală: anticorupție
      • Reforme instituționale, transparență, limitarea oligarhiei politice
      • Ruptură explicită de sistemul construit de Fidesz (Magyar a fost insider)

      4. Economie
      Fidesz
      • Capitalism de stat / „crony capitalism”
      • Relații apropiate cu elite economice loiale
      • Intervenționism (plafonări de prețuri, taxe speciale)
      Tisza
      • Promite economie mai transparentă și competitivă
      • Reducerea favoritismului politic în contracte publice
      • Orientare mai apropiată de economia de piață clasică

      5. Politică externă
      Fidesz (Orbán)
      • Relații pragmatice cu Rusia și China
      • Poziții divergente față de NATO/UE în unele dosare (ex: Ucraina)
      Tisza (Magyar)
      • Clar pro-occidental (UE + NATO)
      • Distanțare de Rusia
      • Aliniere mai puternică la politica europeană comună

      6. Stil politic și discurs
      Orbán
      • Naționalist, conservator, anti-imigrație
      • Retorică polarizantă
      • Mesaj puternic despre identitate și suveranitate
      Magyar
      • Reformist, anti-sistem
      • Accent pe transparență și „curățarea” politicii
      • Încearcă să atragă și alegători dezamăgiți de Fidesz, și opoziția clasică

      7. Poziționare politică
      • Fidesz: dreapta conservatoare + naționalism
      • Tisza: mai greu de încadrat clar (centru / centru-dreapta reformist), dar:
      • pro-UE
      • anticorupție
      • instituționalist

      Fazit:
      • Orbán / Fidesz = sistem consolidat, național-conservator, centralizat
      • Magyar / Tisza = proiect de reformă, pro-european, anticorupție

      Concluzie la concluzie:
      Fidesz este profitorul și megacoruptul actual, iar Tisza vrea să-i ia locul. Numai Orbán-iștii susțin că este aceeași mizerie.

      • Ai învățat să tragi AI-ul de coadă, pișicherule! 😁

        Ia uite ce zice GEMINI despre originea germană a cuvântului **pișicher**: 😁😁😁


        Cuvântul **pișicher** este un exemplu fascinant de împrumut lingvistic care s-a adaptat de minune spiritului balcanic și autohton.

        ### Originea Etimologică
        Cuvântul provine din limba germană, din termenul **Piesacker**.

        În limba de origine, *Piesacker* (derivat din verbul *piesacken*) se referă la cineva care sâcâie, chinuie sau tachinează pe cineva în mod repetat. Verbul are rădăcini în germana de jos (*pîse*), făcând referire inițial la o nuia sau un bici folosit pentru a „îndemna” pe cineva.

        ### Evoluția Semnificativă în Română
        Deși în germană sensul era mai degrabă negativ (un om sâcâitor sau bătăuș), în limba română cuvântul a suferit o „îndulcire” a sensului, devenind mai degrabă admirativ-ironic.

        Astăzi, un **pișicher** este definit prin:
        * **Șiretenie:** Cineva care știe să se descurce în orice situație.
        * **Spirit glumeț:** O persoană pusă pe șotii, care păcălește cu zâmbetul pe buze.
        * **Istețime:** Un individ „uns cu toate alifiile”, care nu poate fi păcălit ușor.

        ### Curiozitate
        Este interesant cum limba română a preluat multe cuvinte din germană (via filieră săsească sau austriacă) și le-a transformat în termeni care descriu trăsături de caracter specifice șmecherașului de cartier sau personajelor de tip „Păcală”.

        > **Notă:** Deși sună similar cu alte cuvinte „colorate” din română, originea sa este pur germanică, neavând nicio legătură cu rădăcini slave sau turcești, așa cum s-ar putea crede la prima auzire.

        DOVADA:
        https://gemini.google.com/share/49699ec269f3

        • Mai sunt câteva sinonime pentru “șmecher” cu etimologie germană. Chiar “șmecher” vine de la Schmecker, care înseamnă degustător sau cunoscător, iar “șnapan” vine de la “schnappen” care înseamnă a înșfăcă sau a da rapid pe gât (ein Schnapps). Ceva mai îndepărtat este “spilcuit” în sensul de îngrijit, elevat, pus la patru ace.
          Preferatul meu e însă Klugscheißer. Ți se potrivește și ție. Vezi ce Gemini ce înseamnă!

        • Uitasem un alt cuvânt cu origini nemțești, anume șnur, care vine de la Schnurr. Când un șnur se admiră în oglindă își spune în sinea lui: “ce șiret sunt!” 😂

  1. Ca întotdeauna analizele dvs, domnule Andreescu sunt de o sinceritate și obiectivitate excepționale, care arată caracterul pe care-l mențineți nealterat din 1990. Și pentru care vă sunt profund recunoscător.
    Românii însă au pierdut partida cu democrația. Din 1990 am pierdut-o totalmente. Am avut conducători slabi și nevrednici de funcțiile pe care le-au ocupat și, pe de altă parte, am avut și avem un popor incomensurabil la discernământ, înfiorător de ușor manipulabil, „atoate priceput”, grabic intrat în jocul capcanei alegerii „răului cel mic”.
    Și atunci când cetățenii de origine maghiară au văzut binefacerile făcute de V.Orban în Mureș, Covasna și Harghita, binefaceri ce trebuia să fie făcute de conducătorii români și de UDMR, când au văzut urgia de la Târgu-Mureș în martie 1990, când au văzut și că lui Lazlo Tökes i s-a retras distincția în timp ce securistului-lingușitor Vadim Tudor nu, ce așteptări puteți avea în privința unei populații (români sau maghiari) care a fost îmbrobodită de Securitate odată cu conducatorii de la București?
    Rămânem o rușine a Europei și o deznădejde continua a statelor care compun Uniunea Europeană.

    • Sunt de acord cu dvs. in ce priveste rezultatele finale. Suntem rusinea Europei.
      Dar cauzele sunt total diferite de ce sustineti dvs.
      Conducatorii nostri au fost alesi de servicii, straine, desigur, caci ale noastre au fost destructurate dupa ’90. Ceea ce avem, este numai ce a vrut Strainezia sa accepte. Si in servicii …, si politrucii din frunte. O perioada in care KGB/SVR se tragea de sireturi cu europenii, pentru casa comuna. Abia cand Putler a schimbat de front, s-a inteles prostia facuta. In general, si in Romania in special. Dar e greu de corectat, caci toti alesii, toate functiile, toti oamenii bogati sunt cei agreati de EI.
      In conditiile astea, ce putea face poporul? Au votat Ilici petru ca a promis o tranzitie lina, nu terapia de soc propovaduita de democrati. Cand Ilici a transformat tranzitia lina in tranzitie lenta, si in fata pericolului bulgarizarii economiei, poporul a adus CDR la guvernare. Cum nu au facut fata, s-au orientat spre Vadim, dand ocazia lui Ilici sa revina, cu sprjinul Europei si al democratilor.?!!!. Nu pentru ca nu mai puteau de dorul lui Vadim si al teoriilor lui, ci pentru ca celelalte doua forte politice esuasera lamentabil. Si dureros petru nivelul de trai al poporului roman.
      Dupa care, 60% din electorat nici nu mai vine la urne. Pentru ca orice ar vota ei, tot cine vor altii iese.
      Situatia noastra a fost tot timpul blocata de „NIET” =ul de la Helsinki. Chiar dupa ce am aderat la NATO, tot in corzi suntem. Pentru ca Rusia vrea sa refaca imperiul si sa mareasca influenta in Balcani. Ori Romania ii deranjeaza in ce priveste Moldova, dar si legaturile directe cu Bulgaria, Serbia si Ungaria. Ar fi mult mai bine pentru ei daca Romania ar dispare. Le sta in gat. Gatul ala imperialist. Prin urmare, distrug tot ce pot in zona, pentru ca populatia sa se revolte impotriva Bucurestiului si sa apara miscari centrifuge, care sa rupa tara. Stim si in favoarea cui.
      Daca sunteti obiectiv, vedeti cum putem bloca actiunea iredentistilor din est si vest, care conlucreaza pe fata. (Vezi si sprijiul acordat de Putler lui Orban,)
      Mai lasati gargara cu „poporul roman”. S-au plictisit toti de minciunile astea.
      Practic, situatia noastra se datoreaza prostiei Europei, care nu a stiut cum sa trateze cu Putler si Orban, si acum nu stie cum sa repare greselile. (Stim cu totii ca cei doi erau copii razgaiati ai Europei si li se permitea orice. Inca li se permite. Noi eram Cenusareasa. Iar imbecilul -sau nebunul- de Trump duce aceasta prostie la paroxism.)

      • @Mongolul: Să înțeleg de la dvs că Cenușereasa (poporul român) e nevinovată. Ca lacrima Christ. Că Securitatea s-a vândut Occidentului. Nu uitați că și Ceaușescu avea o „vorbă mare”: „Să luptăm pt dezarmare atât în Vest cât și în Apus”. E o glumă, cum sper că e o glumă cu Securitate & vestul „obscurantist”.
        Ca să rezum suntem un popor nevinovat. Mândru ca Ponta, Ciolacu, Grindeanu cu tot neamul lor de borfași (pardon, de capitaliști).
        Și vă rog să mă credeți, cu argumentele dvs nu mă veți putea convinge.
        Atât.

      • Am citit cu oarecare atentie comentariul dumneavoastra si, inter-alia, citez ”Conducatorii nostri au fost alesi de servicii, straine,…”. Ar trebui sa intelegem ca in cabina de vot se afla un membru al vreunui serviciu secret strain care indica cu zambetul pe buze si pistolul in mana pe ce nume sa puna romanul stampila?
        Mai spuneti dumneavoastra ca, citez :”In conditiile astea, ce putea face poporul? Au votat Ilici pentru ca a promis o tranzitie lina, nu terapia de soc propovaduita de democrati”. Oare cei peste 1000 de romani omorati cei peste 3000 de romani raniti in ’89 reclamau o tranzitie lina? Oare nu cumva romanii habar nu aveau cum este definita democratia si cum functioneaza? Oare nu cumva urasc democratia desi se bucura enorm de beneficiile ei? Oare nu cumva cei mai multi dintre romani urasc democratia pentru ca statutul de servitor il bantuie, il trage de maneca inapoi si il oboseste enorm chiar si dupa ce a furat si a imbracat haina aristocratiei? Oare nu cumva de aceea majoritatea romanilor nu accepta obligatiile care sunt asociate democratiei dar, iau, vorba englezului ” as granted” toate beneficiile ei? Oare nu cumva democratia este pentru oameni educati nu pentru oameni cu diplome.

    • România, „rușine a Europei”? Nici în glumă nu trebuie spus așa ceva. Dacă vă este rușine că sunteți români, atunci valea! Lumea e mare, plecați în Hungaria unde este bine.

  2. Maghiarii voștri vor vota cu Putin, deoarece Putin e dușmanul vostru și prietenul lor.
    De ce niciodată într-o lume normala văgăunile și fundăturile istoriei și geografiei europene nu au cum deveni vreun Centru a ceva?

  3. Ar trebui să înțelegem că o societate democratică nu poate exista fără un vot exprimat pe baza convingerii individuale, care trebuie respectat. Totuși, conform logicii perverse a corectitudinii politice, ne putem păstra libertatea și drepturile doar dacă organele reprezentative ale unui grup și portavocele acestuia stabilesc și ne învață ce este bine pentru noi. Astfel ajungem într-un scenariu prestabilit, ni se servește „adevărul” frumos ambalat și ni se face chiar să credem că aceasta este propria noastră opinie. Dar încă există speranță. Încă există oameni cărora nu smartphone-ul le spune pe cine să voteze.

  4. Pentru România nu are importanță cine va câștiga alegerile din Ungaria, orice guvern ungar va fi revanșard și revizionist, deci o amenințare pentru România. Iar despre maghiarii din România, aceeași poveste, ei sunt o filială a regimului din Ungaria.
    În acest moment, pericolul pentru România este că Orban este susținut de Trump și Putin care pot oricând să impună un Diktat ca în 1940….

  5. Mult stimate domnul G. Andreescu. Citind articolul D-voastră, am rămas cu un gust amar. M-ați dezamăgit# Nu vreau să cred că ați putut scrie la fel cum fac cei care fluieră după notele lui Șoroș. (sau posibil că ați fi scris la comandă)
    Deși ați încercat să susțineți punctul de vedere propriu cu o documentare bogată, ceea ce susțineți la sfârșitul articolului de fapt ați demonstrat că ați vedea cu bucurie un narțisist la cârma guvernului maghiar care cam seamănă președintele ales în țara noastră care este susținut de vest și adepții Societătii Deschise finanțat de Șoroș și binevăzut de conducerea UE..
    V. Orban a fost reales de 4 ori,: Poporul vede în el o personalitate de neegalat. de aceea este și iubit și nu numai în Ungaria, însă din articolul D-voastră apar doar presupuse ”defecte„ greșeli… Cine nu are?
    Las deoparte observațiile în care demonstrați pe V. Orban ar fi nepotrivit la guvernare rămân la aspectele alegerilor. Se poate face presupuneri sau analize în urma unor sondaje dar nu aceste sondaje vor decide rezultatele alegerilor. astfel cifrele publicate pot fi doar teoretice…
    Este adevărat un guvern poate pierde o parte in susținători, dacă nu este la nivelul cererii populației, însă cei 16 ani la conducere guvernelor arată că votanții sunt satisfăcuți. Citind articolul se poate observa invidia de tip șoroșist precum și ceva din „să moară capra vecinului” care pentru un om cult nu-i dorit…
    Dacă ați fi fost imparțial ar fi fost mai corect și aproape de realitate. D-voastră însă v-ați luat după presa șoroșiștă din Vest, presa care și ei la rândul lor au acoperit un ochi când au scris tot feluri de inepții
    Este curios cum puteți accepta un partid la conducerea unei țări, care nu are o organizare teritorială, lipsa totală de informații completează lipsa membrilor înscriși (se știe că sunt doar cca 20 de membrii) … Când vicepreședintele Tisei susține în fața membrilor ”că nu vă pot dezvălui nimic din programul partidului că vom pierde” iar președintele Tisei interzice tuturor să vorbească ba mai mult își jignește membrii în repetate rânduri chiar și pe cei din Parlamentul UE, atunci nu prea cred că ei ar dori binele alegătorilor, poporului…
    Susțineți Tisa cum că ar merita să fie adoptat de majoritatea alegătorilor și să voteze narțisistul nr. 1 Peter Magyar. NU se cunoaște programul de guvernare! Cum puteți să aduceți argumente care nu au nici o contribuție care să arată guvernul Magyar Peter v-a convins de veridicitatea participanților… De asemenea v-a convins că ar avea câștig poporul … După mine totul este o prefăcătorie! Un proiect asemănător cu cel din Polonia, unde astfel de ”project” a adus la putere un guvern care este ”binevăzut” de conducerea UE După ce am citit articolul D-voastră am avut o imagine că nu ați vrut să fiți echidistant astfel analiza din articolul D-voastră nu mai este valoros și servește doar la inducerea în eroare al populației României, care nu prea are posibilitate să citească publicații în limba maghiară … Sunteți al doilea – după Smaranda E.- care m-ați dezamăgit ,,, sincer îmi pare rău…

    • Aceiași alegători care au decis de 16 ani pentru fidesz vor decide și de această dată. Opțiunea lor, indiferent că se schimbă sau nu majoritatea parlamentară, este singura legitimă. În acest sens articolul dlui Andreescu nu are o prea mică influență. Nu cred să fi fost tradus în maghiară și nici publicat pe vreo platformă cu audiență mare în Ungaria. Cat despre obiectivitatea pe care o amendați a articolului, eu cred că este bine atinsă. Este, în orice caz, cu mult mai obiectiv decât intervenția dumneavoastră în care vă plângeți neargumentat* de lipsa obiectivității.

      * singurul dumneavoastră “argument” este că ați fi dezamăgit. E o glumă, nu ?!

  6. Poate ar trebui subliniata și miza strategică pentru România a acestor alegeri. Maghiarii din Transilvania, conștient sau nu, pot sabota prin acest vot contiguitatea noastră teritorială cu Uniunea Europeană/Schengen. Pentru că Ungaria rămasă sub Orban nu va mai putea fi tolerata în aceste instituții iar România ar rămâne izolată în cel mai periculos context geopolitic din ultimii 80 de ani.

    • @AlexV

      Ignorați faptul că Ungaria lui Orban a avut un rol decisiv la aderarea României la Schengen, lucru care s-a întâmplat in timpul Presedentiei maghiare a Uniunii Europene. Se pare câ Orban l-a convins pe inflexibilul Cancelar austriac să renunțe la a mai se opune. Orban a făcut acest lucru în primul rând pentru conaționalii săi maghiari.din Ardeal şi nu neapărat din iubire nețărmurită fațâ de români dar gestul său de bunăvoință nu trebuie uitat.

      • De acord cu observația despre rolul lui Orban în aderarea României la Schengen. Aceasta nu schimbă calculul strategic geopolitic. Și anume, accesul dinspre și către nucleul UE/NATO/Intermarium (și orice alte viitoare structuri defensive europene) este condiționat de o Ungarie ostilă acestor structuri. Deci interesele noastre converg către susținerea lui Peter Magyar.

  7. Motivul pentru care 90% din maghiarii din Transilvania vor vota, cel mai probabil, cu Orban are de a face cu generozitatea arătată de acesta față de ardeleni, pe care i-a (re)integrat fără ambiguitate în rândurile națiunii maghiare, anulând parțial efectele Trianonului. Dacă ar fi să mă exprim în engleză aş spune că „it was a bold move”, un act de generozitate, repet, pe care votanții din Ardeal se simt datori să-l răsplătească la urna de vot. It’s as simple as that. Deasemenea, maghiarii transilvăneni nu pot uita că opoziția anti-Orban s-a opus în trecut ideei acordării cetățeniri maghiare maghiarilor ardeleni. Chiar şi ín clipa de față, o parte a opoziției anti-Orbán (cum ar fi Demokratikus Coalicio a lui Klára Dobrev, aliată potențială a lui Magyar Péter) vrea să le suspende dreptul de vot maghiarilor ardeleni, sub pretextul că aceştia nu plates taxe în Ungaria. E clar ca lumina zilei că ardelenilor nu li se poate cere să susțină un partid a cărui politici ar avea ca rezultat diminuarea drepturilor atât de greu (re)câştigate de ardeleni.
    Maghiarii ardeleni sunt pragmatici şi fiind trecuți prin ciur şi prin dârmon (dac-ar fi să folosesc o expresie populară) nu îşi pot permite să îşi rişte drepturile şi să-şi pericliteze identitatea.

  8. O surpriză placuta înfrângerea lui Orban. Nu credeam.
    Vom vedea ce urmează.
    Dar victoria asta are 2 semnificații:
    1. Democrația este mai puternică decât dictaturile.
    2. UE a reușit să înfrângă Rusia și SUA aliate la Budapesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Andreescu
Gabriel Andreescu
Activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar.Astăzi, este asociat Scolii Doctorale a Universitatii de Vest, Timisoarai și este membru activ al mai multor organizații de drepturile omului. A avut o lungă activitate în presă, a scris și predat în domenii precum multiculturalismul, minoritățile naționale, libertatea de religie și secularism, etica și politica memoriei ș.a.https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Andreescu

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro