“Polul de modernizare” sau “polul de dreapta”, anunţat recent de PNL, este un proiect şi totodată un gest electoral al acestui partid, în încercarea de a revigora formațiunea în jurul liderului, în perspectiva alegerilor din 2028/2030. Unii comunicatori ai PNL asumă faptul că “polul de dreapta”, format din PNL+Forţa Dreptei+USR, ar trebui să urmeze modelul Alianței DA din 2003-2007[i]. Mai oferă însă România anului 2026 un teren favorabil pentru o replicare a Alianței DA din perioada 2003-2007?
Este un proiect dificil, anunţat atât împotriva AUR şi a populismului radical de dreapta, cât și împotriva PSD. Dacă alte proiecte anterioare, cunoscute în istoria postcomunistă, mai ales sub denumirea de „unificarea dreptei”, erau îndreptate în principal împotriva PSD, acum PNL va trebui să facă făță unei duble poziţionări „anti”: anti-AUR și anti-PSD. Riscul e ca mesajul îndreptat în două direcții diferite, să se dilueze, nemaiavând aceeași eficiență și un caracter unitar. Chiar dacă PNL va încerca să ducă discursul în zona unei identificări a PSD cu AUR, sarcina nu va fi uşoară.
În contextul anilor 2020 (2026), cu actuala criză de încredere şi a partidelor, o poziționare a eventualului “pol de dreapta” anti-PSD și anti-AUR, nu ştiu dacă va mai fi suficientă în România. Criza partidelor mainstream, ilustrată de de criza guvernamentală recentă de 6 luni, a arătat şi o incapacitate a mainstreamului de a livra politici şi încredere. De aceea, pentru maximizarea şanselor, poate PNL va trebui să își dubleze retorica „anti” de o alternativă coerentă pe partea de politici publice.
Cum a ajuns PRM de la 21% în 2000, la sub 5% în 2008. Mai e posibil acest scenariu cu AUR în 2026?
Anii 2000, în care Traian Băsescu a preluat PD și l-a condus în Alianța DA reprezentau o epocă în care PRM era al doilea partid parlamentar cu 21%. Traian Băsescu a contribuit, prin Alianța DA, la scăderea PRM, de la 21% în 2000, la 13% în 2004 și la plasarea partidului în afara parlamentului în 2008. Scăderea PRM s-a produs şi prin creșterea PD/PDL în jurul liderului Traian Băsescu, mai întâi în alianță cu PNL și apoi singur (PDL) la alegerile din 2008. Un PDL la 33% și un PNL la 18%, plus un PSD la 34%, în 2008, nu mai lăsau mult culoar politic neocupat pentru dreapta radicală din epocă.
Chiar dacă PDL avea rădăcini în PD și FSN-aripa Roman, când a preluat partidul, Traian Băsescu l-a mutat ideologic de la centru-stânga la dreapta sau centru-dreapta, din Internaționala Socialistă la Internaţionala Centrist Democrată. Astfel că alăturarea PNL şi PD era un proiect ce putea fi livrat ca “proiect de dreapta”.
Succesul Alianței DA în 2004 și apoi al PDL și al lui Traian Băsescu în 2008 s-a datorat însă și unei poziționări discursive puternic anti-sistem a lui Traian Băsescu. “Sistemul ticăloşit” la care se referea iniţial Traian Băsescu, pentru a-şi desemna adversarii politico-electorali din jurul lui Adrian Năstase, s-a extins ulterior, în timpul mandatelor sale, şi la zona de afaceri (elite economice) şi la media (elite media), neexplicând vreodată clar ce înseamnă “sistemul” [ii] şi adăugând dimensiunii anti-sistem şi accente populiste.
Și în 2026, mult mai timid însă, Ilie Bolojan afirma recent, în contextul votului Guvernului Mureșan, că PSD este partid sistem[iii], sugerând că și PNL în opoziție va încerca să ocupe, discursiv, o parte din culoarul anti-sistem. Vom vedea în ce măsură acest tip de discurs se va consolida şi în ce măsură va fi credibil, mai ales că PNL e, în fapt, în zona partidelor mainstream.
În plus, în 2026, sistemul de partide nu mai arată ca în 2000 sau 2004, când se forma Alianța DA. Alegerile parlamentare din 2024 au adus un multipartidism polarizat și un grad de fragmentare din cele mai ridicate. Provocarea pentru PNL e mult mai mare acum, când toate partidele, cu excepția AUR, s-au alăturat în guvernări (până și PSD cu USR au guvernat împreună).
În tot acest context, rămâne de văzut ce efect va avea strategia PNL asupra unei eventuale scăderi a AUR în 2028.
Discursul de dreapta în anii 2000 vs anii 2020 / 2026
Dacă ne uităm în istoria PNL a ultimilor 20-25 de ani, produsul final PNL din 2026 nu este un produs partinic omogen, el înglobând după 2000 atât facţiuni liberale ale PNL (PLD – Theodor Stolojan, 2007), dar şi o facţiune care a fost mai întâi de centru stânga (FSN-PD), pentru ca apoi să capete accente liberal-conservatoare în jurul lui Traian Băsescu şi al PDL. Cum PDL a fost absorbit de PNL în 2014, ca urmare a eşecului electoral din 2012, actualul PNL a asumat, cel puţin teoretic, până la Ilie Bolojan, un mix ideologic de tip liberal / conservator / naţional-liberal / creştin etc [iv].
Un „pol de dreapta” nu mai poate avea aceeaşi semnificaţie în prezent, nemaiexistând facțiuni ale PNL, cu excepția minuscului Forța Dreptei, pe care deja PNL a anunțat că îl absoarbe. PNL rămâne singurul relevant politic, care se revendică explicit drept liberal, USR fiind mai degrabă un partid centrist, needificat din punct de vedere ideologic (cu accente mai pronunţate de comunitarianism), dar totuşi perceput şi asumat programatic ca fiind de centru-dreapta[v].
Deputatul liberal Robert Sighiartău a vorbit recent despre diferențe ideologice PNL vs USR în zona valorilor conservatoare[vi], în contextul lansării „polului modernizator” în jurul PNL. Nu mai departe de 2014, Alianţa PNL+PDL, purtea eticheta de Alianţă Creştin-Liberală .
Dar discursul anilor 2020/2026 cu privire la “dreapta” nu mai are acelaşi ecou şi nici aceeaşi legitimitate ca în anii 2000. Poate că de aceea, s-a și optat pentru eticheta de „polul de modernizare”, și nu „polul de dreapta”. Că e „pol de modernizare” sau „pol de dreapta”, până la urmă, scopul PNL pare a fi acela de a crea în jurul său un proiect care să ducă partidul pe locul al doilea în 2028 (după AUR).
Mai poate fi replicată Alianța DA în 2026?
Alianța DA nu mai poate fi replicată în 2026, şi pe simplul şi banalul motiv că reţeta e prea veche pentru un context istoric nou. Deşi se încearcă un proiect de tip Traian Băsescu în jurul lui Ilie Bolojan, liderul actual al PNL nu are profilul lui Traian Băsescu. De asemenea, între PNL și PD nu existau aceleași raporturi ca între PNL și USR, atât doctrinar, cât şi din punct de vedere al culturii instituţionale.
PNL şi PD nu aveau în epocă (2003-2004) un istoric recent de guvernări controversate. În prezent PNL şi USR au ieşit ambele dintr-o guvernare tumultoasă cu PSD. PD era un partid vechi cu rădăcini în FSN-Roman şi cu o cultură politică mainstream, în timp ce USR, potenţialul colaborator al PNL în “polul de dreapta”, este un partid nou, de tip mişcare, cu rădăcini în societatea civilă şi cu un profil de integritate mai rigid. Există, de asemenea, şi unele incompatibilităţi ideologice, după cum a invocat recent un comunicator al PNL[vii].
Cu toate acestea, PNL pare să aibă, încă din momentul în care conducerea partidului a fost preluată de Ilie Bolojan, în 2024-2025, o strategie coerentă. O strategie construită pe termen mediu, concepută în jurul liderului Ilie Bolojan, în speranţa că va aduce PNL un ledearship puternic după o perioadă în care partidul a avut președinți care au fost percepuţi mai degrabă ca lideri slabi: Vasile Blaga, Ludovic Orban, Florin Cîţu, Nicolae Ciucă.
Pași din strategia PNL în jurul lui Ilie Bolojan au fost parcurși. Primul a fost delimitarea de PSD la guvernare. Al doilea ar fi fuziunea cu Forţa Dreptei, ca gest simbolic de unificare, mai degrabă decât o valoare adăugată semnificativă la scorul PNL. Se va vedea în ce măsură va reuși PNL să coopteze, în final, și USR în acest proiect şi în ce măsură va reuşi să scadă scorul AUR.
Ce vizează PNL cu nostalgia după Alianţa DA?
Chiar dacă nu mai putem vorbi despre o replicare a Alianţei DA, care a adus PNL la guvernare după 2004, reţeta pare tentantă, iar unii lideri o invocă. Miza PNL în perspectiva alegerilor din 2028 este să reușească să vină măcar pe locul doi, eventual după AUR, dar înaintea PSD, pentru a putea avea în 2028 o guvernare în jurul PNL, fără să mai fie nevoiţi să apeleze la PSD.
Provocările PNL în atingerea acestei mize sunt multiple: dificultatea unul mesaj „anti” dublu (PSD și AUR), dificultatea de a se poziționa anti-sistem, în cazul în care ar vrea s-o facă, dificultatea de a se poziționa reformist, în cazul în care PSD ar face reforma administrativ-terirorială în timpul mandatului său, dificultatea de a găsi pârghii funcţionale pentru criza încrederii şi de reprezentativitate.
[i] Declaraţia deputatului PNL, Robert Sighiartău, din 9 noiembrie 2026; https://m.ziare.com/amp/alianta-pnl-usr/model-da-alegeri-locale-2028-sighiartau-2046645.
[ii] Bogdan Teodorescu, Dan Sultănescu, „Sisem şi anti-sistem în discursul politic românesc actual”, Revista Polis, Volum VI, Nr. 1 (19), decembrie 2017 – februarie 2018; https://revistapolis.ro/sistem-si-anti-sistem-in-discursul-politic-romanesc-actual/.
[iii] Declaraţia liderului PNL, Ilie Bolojan, din 30 septembrie, de la votul de învestitură a Guvernului Siegfried Mureşan; https://ziare.com/ilie-bolojan/atac-psd-vot-guvern-muresan-levier-blocaj-2038472.
[iv] Dan Motreanu, secretar general al PNL în 2025, afirma, la Congresul PNL din iunie 2025 identitatea liberal-conservatoare a PNL; https://www.facebook.com/pnl.ro/videos/pnl-este-un-partid-de-centru-dreapta-un-partid-liberal-conservator-profund-ata%C8%99a/2573909409629588/.
[v] https://usr.ro/centru-dreapta-modern.
[vi] https://m.ziare.com/amp/alianta-pnl-usr/model-da-alegeri-locale-2028-sighiartau-2046645.
[vii] https://m.ziare.com/amp/alianta-pnl-usr/model-da-alegeri-locale-2028-sighiartau-2046645.
