Discursul public din România este marcat de discuții aprinse cu privire la măsurile fiscal-bugetare, luate sau preconizate de guvern pentru stabilizarea situației financiare a țării pe termen lung. Deși datele arată un rezultat ușor mai bun decât s-a estimat în noiembrie anul trecut, aceste măsuri sunt prezentate de opoziție și de o parte a mass-media ca fiind doar un paravan pentru creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor, fără a reduce risipa de la nivel central.
În realitate, măsurile de consolidare fiscal-bugetară încep să influențeze pozitiv bugetul statului. Deficitul bugetar al României aferent anului 2025 s-a situat, conform execuției preliminare, sub ținta oficială de 8,4% din PIB. Pentru 2026, au fost aprobate noi măsuri fiscale, inclusiv reduceri ale cheltuielilor publice, programe de investiții, reforme administrative și măsuri de relansare economică.
Efectul pozitiv al măsurilor de consolidare fiscal-bugetară este însă limitat, deoarece guvernul a luat și unele măsuri de stimulare a creșterii economice (reducerea impozitelor plătite de microîntreprinderi, reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, simplificare administrativă și credite fiscale). De fapt, efectul net al măsurilor luate până în prezent este ușor expansionist în termeni fiscali: veniturile statului au scăzut cu 1,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile publice s-au redus cu aproximativ 1 miliard de lei.
Modificările fiscale generează riscuri pentru stabilitatea financiară a României. Există incertitudini cu privire la implementarea noilor praguri de impozitare și a modificărilor privind cotele de TVA, care pot duce la o colectare sub așteptări, dacă mediul de afaceri nu se adaptează rapid. Creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public, programată în etapele anterioare, pune o presiune constantă pe deficitul bugetar, limitând spațiul de manevră pentru investiții într-o perioadă de încetinire a creșterii economice. Amânarea repetată a deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați, din cauza căreia România a pierdut, se pare, peste 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menține cheltuielile ridicate cu pensiile de serviciu, îngreunând eforturile de reducere a deficitului bugetar. Introducerea unor taxe suplimentare pe cifra de afaceri pentru anumite sectoare poate descuraja investițiile străine directe, afectând creșterea economică pe termen lung și, implicit, veniturile viitoare ale bugetului de stat. Menținerea unui deficit bugetar ridicat în 2026 crește riscul ca agențiile de rating să retrogradeze perspectiva investițională a țării, ceea ce ar conduce la dobânzi mai mari pentru împrumuturile externe pentru refinanțarea datoriei publice. Prin urmare, îndeplinirea țintei de deficit bugetar, stabilită de guvern pentru anul 2026 la nivelul de 6,2%–6,4%, este problematică.
Spre deosebire celelalte țări din regiune, România a intrat în 2026 cu o economie slăbită de procesele economice și evenimentele politice din 2025: creștere economică lentă, inflație ridicată, creșterea taxelor și impozitelor și instabilitate politică și guvernamentală. Încă de la începutul anului trecut, încrederea în perspectiva activității economice a slăbit, iar de la anunțarea pachetelor de consolidare fiscal-bugetară, la mijlocul anului 2025, sentimentul economic a devenit și mai pesimist. Măsurile de ajustare fiscală, implementate în a doua jumătate a anului 2025, slăbirea încrederii atât a investitorilor, cât și a consumatorilor și inflația ridicată sunt de natură să determine ajustarea dureroasă a cererii interne. Consumul privat, motorul tradițional al economiei postcomuniste, se află sub presiunea măsurilor de austeritate și a inflației ridicate, iar ca urmare România va trebui să treacă la o creștere economică bazată pe investiții.
Trebuie totuși spus că, deși este de așteptat ca cererea de consum să scadă, cererea internă totală va susținută, într-o anumită măsură, de creșterea fluxului de fonduri europene. Guvernul s-a angajat să absoarbă aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până în august 2026, bani direcționați masiv către proiecte de infrastructură și energie. În aceiași direcție va acționa un eventual context extern favorabil, cum ar fi, de exemplu, dinamica favorabilă a prețurilor materiilor prime pe plan internațional și intrarea în vigoare a acordului de liber schimb între UE și Mercosur.
Concluzia care se desprinde din cele arătate este că perspectivele creșterii economice a României în anul 2026 sunt pesimiste. Principalele instituții financiare internaționale și naționale prevăd totuși o creștere economică modestă, între 1,0% și 1,5%.
În România, în prima jumătate a anului 2026, inflația va rămâne, probabil, ridicată. Vor apare, cu siguranță, unele presiuni inflaționiste din cauza creșterilor de accize și de impozite intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, a expirării schemei de plafonare a prețurilor gazelor naturale la 31 martie 2026 și a eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în aprilie 2026. Acești noi factori inflaționiști se vor conjuga cu cei care au provocat inflația de bază remanentă din 2025 și vor menține inflația ridicată cel puțin în prima jumătate a anului 2026. Se poate totuși presupune că, în a doua jumătate a acestui an, presiunile inflaționiste se vor atenua, ca urmare a încetinirii creșterii cererii interne și a prețurilor materiilor prime.
În acest cadru, experții BNR anticipează scăderea inflației în a doua jumătate a anului 2026 pe măsură ce efectele inflației de bază se vor atenua. Reducerea inflației va fi însă dificilă. Mai mult, printre factorii susceptibili să determine scăderea inflației se află și un fenomen cu natură economică negativă, și anume diferența dintre PIB-ul real realizat și PIB-ul potențial (negative output gap), determinată de deteriorarea perspectivelor creșterii economice.
Având în vedere inflația ridicată din prima parte a anului 2026 și anticipațiile inflaționiste încă ridicate, se poate presupune că BNR nu va relaxa prea curând politica sa monetară. Este foarte probabil ca rata dobânzii de politică monetară să fie menținută la nivelul de 6,5% în toată prima jumătate a anului 2026. În a doua parte a anului, atenuarea acțiunii factorilor care au provocat inflația de bază în 2025 și deteriorarea perspectivelor creșterii economice ar putea determina totuși scăderea mai rapidă a inflației. Ca urmare, ar fi posibilă reducerea treptată a ratei dobânzii de politică monetară.
În concluzie, problema fundamentală pe termen scurt și mediu a economiei României este consolidarea fiscal-bugetară. Ținta de deficit bugetar stabilită de guvern pentru anul 2026 reprezintă o componentă esențială a planului bugetar-structural pe termen mediu (7 ani) convenit cu Comisia Europeană, vizând reducerea treptată a deficitului către pragul de 3% până în 2031. Atingerea acestui obiectiv necesită, pe de o parte, menținerea disciplinei fiscale și aplicarea consecventă a măsurilor adoptate și, pe de altă parte, reducerea suplimentară a cheltuielilor publice.
Există însă serioase riscuri, a căror materializare ar provoca un deficit bugetar mai mare. Creșterea economică slabă va limita sporirea veniturilor fiscale, iar reducerea cheltuielilor administrației publice se va confrunta cu aceleași obstacole politice și administrative ca până în prezent. Colectarea impozitelor nu s-a îmbunătățit, lacunele din legislație care permit evaziunea fiscală nu au fost eliminate, reformele economice și administrative stagnează, fricțiunile din cadrul guvernului continuă, iar îndeplinirea unor criterii de care depinde absorbția fondurilor europene este incertă. Prin urmare, nu este exclus ca deficitul bugetar al anului 2026 să fie mai mare decât obiectivul anunțat de guvern, ceea ce ar avea însă grave consecințe economice și politice.
Articol preluat cu acordul conducerii saptămânalului timisorean TIM 7
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Eu nu înțeleg câteva lucruri. Toată lumea este de acord că economic vorbind situația este periculoasă și afectează viitorul țării/statului, deci trebuie Reformă dar de fapt…nimeni NU vrea Reformă. Cel mult vor Reformă pentru ceilalți…dar ei să nu fie afectați. Este un fel de schizofrenie socială generalizată. Se vede asta nu numai în nemulțumirea populației, în rezistența instituțiilor de Stat dar și în zona politică: unele partide se declară anti-sistem(AUR, USR), altele deși sunt la guvernare reacționează ca și când ar fi în opoziție (PSD, dar și parțial PNL și UDMR).
Apreciez situația internă ca periculoasă, mai ales că și situația externă este periculoasă.
Ne-o fi luat Dracu’ mințile?
Cetățeni, dacă nu devenim lucizi, dispărem din Istorie!
@Lucifer _ „…de fapt…nimeni NU vrea Reformă”
De fapt, cu excepția cleptocrației, cam toți vor reformă.
Doar că vocile celor mulți nu se aud, pentru că resursele statului sunt controlate în cvasitotalitate de cleptocrație.
Prin urmare, își poate promova larg și intens prin mass-media interesele.
Afectați sunt toți cetățenii, dar de creșterea taxelor și impozitelor.
( A se vedea spre exemplu TVA, accizele la carburanți, sau aberantele impozite pe proprietate.)
Însă, atunci când este vorba despre reforme privind cheltuielile publice reprezentanții cleptocrației, precum PSD, apără interesele cleptocraților.
Toate partidele au aceleasi interese si sinecuri. Practic opozitie nu mai avem. Avem o dictatura a unei coalitii toxice.
În măsura în care cheltuielile inutile ale statului și nr. De bugetari nu scade, degeaba cresc taxele.
În plus, taxele și redevențele firmelor care exploatează bogății naturale sunt extrem de mici. Mult mai mici decât ale triburilor de prin Africa și Oceania. Suntem bantustanul Europei.
Iar sectoare noi de taxare nu se deschid (vezi legea prostituției).
Dar se aleargă după depozitele bancare ale oamenilor economi și după babele cu pătrunjel!
În plus deși au apărut mulți români milionari în euro (nu prea se știe cum, dar… Hm, mă rog) nu sunt stimulați să deschidă bănci și stabilimente industriale. În special în zonele subdezvoltate.
Cred că ambele grupări politice greșesc(guvernanți/opoziție).
Poate că e timpul unor politicieni noi, capabili și corecți. Cu dovezi clare de corectitudine, nu blablabla
P. S. Scuze, am uitat.
Pentru bunul mers al economiei și Statului nostru, ar trebui finalizată privatizarea
Toate firmele statului listate la burse. Minim 51% din acțiuni, cumpărate de cetățeni din firme de profil.
Inclusiv autostrăzi, sporturi, aeroporturi cai ferate. Existente și în constructie
Va fi un dezastru si mai mare … Monopolurile – distributie apă, transmisie de voltaj inalt si distributie energie, gaz natural … nu trebuie privatizate. Trebuie sa li se dea celor din conducerea acestor intreprinderi de stat , directii clare si ținte de dezvoltare comerciale si dacă nu le indeplinesc, zboară. Toate aceste intreprinderi monopol si de servicii trebuie sa aiba tinte minime de profit.
Nu-s comunist deloc ! Va rog sa urmariti si sa cititi ce s-a intamplat in Marea Britanie de la privatizarea totala facuta de Margaret Thatcher in anii 80/90. E o catastrofă absolută. Toate aceste monopoluri au fost cumparate de straini – arabi, americani, canadieni si timp de treizeci de ani toate profiturile au fost maximizate si apoi externalizate fara nici o investitie ! Astazi, cea mai mare regie de apa Thames Water care e in posesia fondurilor de investitii din Golf si a unor fonduri de pensii din Canada e in faliment … 16 miliarde de lire sterline datorie, statiile de epurare nu mai epureaza nimic, raurile din sud sunt pline de ( scuzati dar e literar ! ) căcat care pluteste la vedere. Trenurile au inceput sa fie nationalizate … Sa calatoresti cu trenul in Marea Britanie a devenit un chin. Sa vedeti WC-urile din trenuri care merg catre Leeds ! Ca personalul de Vama Veche de acum 30 de ani !! Este infiorator. Privatizarea e bună când e controlată si niciodata pentru monopoluri.
Ati privatizat Rompetrol … cat din profit dupa EBIDTA s-a oprit in România? Știți ? Va spun eu : mai putin de 10%. Asta se numeste jaf.
Există o lege antimonopol.
Poate fi dezvoltats
”Trenurile au inceput sa fie nationalizate … Sa calatoresti cu trenul in Marea Britanie a devenit un chin.”
Da, e un adevărat chin să faci 4h20min pe 600 de kilometri de la Londra la Edinburgh sau de la Londra la Glasgow. E un adevărat chin să ajungi la cel mai mare număr de pasageri din istoria țării în 20 de ani de la privatizarea transportului de pasageri (1995 -2015) în ciuda miilor de kilometri de căi ferate desființate pe vremea British Rail.
E un adevărat chin să ai 4 trenuri pe oră sau 6 trenuri pe oră între aceleași destinații, în zonele mai aglomerate de pe lângă Londra. E un adevărat chin să ai rame diesel care merg cu 200 km/h de la Nottingham la London St.Pancras și e un adevărat chin la London St.Pancras când traversezi peronul și urci la etaj ca să iei Eurostar-ul spre Paris sau spre Bruxelles.
Du-te în România și călătorește cu trenul, acolo trenul a rămas de stat în ultimii 100 de ani, așa cum îți place ție. În România trenul e 100% serviciu social, absolut toate biletele sunt subvenționate. În România faci 18 ore de la București la Viena și 14 ore de la București la Satu-Mare.
Re-naționalizarea transportului feroviar de pasageri din UK ține de ideologia aflată la putere, nu de performanțele tehnice și economice ale domeniului. Jeremy Corbyn a pierdut alegerile promovând naționalizarea trenurilor, iar Boris Johnson a trecut la naționalizarea lor imediat ce a câștigat alegerile. Așa se construiește comunismul în UK, cu reclama pe care i-o fac est-europenii crescuți în comunism.
@Harald _ „E un adevărat chin să ai 4 trenuri pe oră sau 6 trenuri pe oră între aceleași destinații…”
Mai există trenuri în UK?
N-au renunțat britanicii la transportul pe calea ferată?
România renunță.
Dacă tot merge greu cu trenurile, vinde la fiare vechi șină de cale ferată.
Astfel o privatizează.
https://www.g4media.ro/cale-ferata-vanduta-la-fier-vechi-ministerul-transporturilor-vinde-2-kilometri-de-cale-ferata-din-gara-basarab-e-uzata-fizic-si-moral.html
@Constantin – Cele mai moderne tronsoane de magistrale feroviare din România sunt la nivelul european din 1970 (M200 între Arad și Deva, M300 între Teiuș și Sighișoara, M500 București – Suceava).
Însă imensa majoritate a liniilor ferate românești sunt la nivelul european din 1930: M200 de la Sebeș la Sibiu și apoi la Brașov e un foarte bun exemplu. Craiova – Sibiu sau Arad – Oradea sunt exact la același nivel european din 1930. În Transilvania, CFR a moștenit mii de kilometri de căi ferate de la Imperiul Austro-Ungar. Acele căi ferate fuseseră construite de companii private, la vremea lor. Tot ce-a reușit CFR a fost să mai desființeze din ele, așa funcționează în practică ”proprietatea întregului popor”.
@Mongolul _ „Pentru bunul mers al economiei și Statului nostru…”
Ar fi extrem de utilă reorganizarea teritrorial-administrativă.
În 8 regiuni.
Și comasarea comunelor mici.
Costica
propunerea ta poate c-ar merita crearea unei noi coloane…
intr-o „matrice” a „pixurilor” „ordonatoare-de-credite”…
dar…
te-ntreb, retoric, stii cate „agentii-nationa”-lae fiinteaza?
sa te mai intreb daca stii ca „agenti’le” astea au „grad” de sinistere?
adicatilea… „supt”secretari/e-de-„stat”, sefi/e de cabinet, consiglieri/e, secretare/i, soferi…
and.. so on, you name it…
Erata: cetățeni și firme de profil
autostrăzi, porturi și aeroporturi
1.Problema fundamentală pe termern scurt și mediu a Romaniei NU este consolidarea fiscală, ci REFUZUL PM Bolojan și a Președintelui N. Dan de a evalua și promova proiectul de reconstrucție industrială a țării, pe care l-am propus oficial, de cîteva luni!
Consolidarea fiscală este imposibilă, chiar dacă s-ar disponibiliza toți bugetarii, deoarece economia ar fi de numai 4-5 miliarde de Euro!
Nici dacă impozitele ar fi dublate, venitul n-ar fi mai mare de 5 miliarde de Euro!
In 2026 ajung la scadențâ titluri de stat în valoare de 156,9 miliarde de lei (31 m-de de Euro), iar dobînzile la datoria existentă sînt de 11 miliarde de Euro!
2,Fără o creștere economică industrială de 4-5 la sută pe an, datoria Romaniei nu mai poate fi ținută sub control.
Altfel cum să se producă banii pentru ca în viitorii 7 ani să intrăm în normalitate cu deficitul bugetar?
Din pacate lipseste orice program de crestere economica acceptat oficial.
Un astfel de program trebuie sa mearga pe doua directii . Reducerea aparatului birocratic al statului ( reducind beneficiile imense acordat in sistem in ultimii 10 ani ) si eliminarea incorsetarilor legislative pentru mediul privat . Mediul privat nu va produce mai mult daca din acel mult nu va beneficia mai intii sistemul insusi . Mediul privat nu este sclavul sistemului bugetar public .
Ce vrem?!! 1. Crestere economica, cu orice pret, cu productii slab diversificate si profit tot mai mare cu o epuizare mai rapida de resurse ?!! sau
2. Dezvoltare economica cu utilizarea tuturor resirselor, in mod rational, diversificarea produselor si ale serviciilor, cu un profit decent si nu speculativ?!!
@Agora: Ce vrem este sa fim bogati si sanatosi si sa traim vesnic tineri. Dorintele sunt o baza destul de nerealista pentru fundamentarea unor politici.
Avem NEVOIE de ”Dezvoltare economica cu utilizarea tuturor resurselor, in mod rațional, diversificarea produselor si ale serviciilor, cu un profit decent si nu speculativ”
Avem NEVOIE de un plan strategic in aceasta direcție, conectat la realitate si nevoi (nu dorinte fanteziste) si de o administrație capabilă sa pună acest plan in practică.
@Adrian Popescu O legislație foarte bună are ca efect reducerea automata a aparatului birocratic. Legislația proasta este motivul fundamental pentru dimensiunea aparatului birocratic. Se da o lege, se complică birocrația, asta presupune timp suplimentar de munca, si consecința este nevoie de personal. Cu cat o lege are mai multe neclarități, excepții, verificări, formulare, conflicte cu alte legi, cu atât efectul este mai serios pentru administrație. Si ai dreptate, restricționarea excesiva a mediului de afaceri si a vieții private este o piedică pentru dezvoltarea economică. DAR reducerea aparatului bugetar fără schimbarea legilor nu duce decât la abuzuri, corupție si blocaje, nu e reforma in nici un fel.
Ati uitat norme de aplicare…
Cum faci (re)industrializare cand pretul energiei este dublat/triplat de taxe?
Poate reusesti… dar pretul produselor finite… plus accize… apoi vat peste…
sau exporti… in pierdere…
Poate nu intelegi dar in rssh (tzig/rom)ania
pana si apa de ploaie este purtatoare de tva
ok, dar cine o sa ne cumpere marfa ? daca nu adaugam inovatie peste ceea ce ofera concurenta, care intre timp si-a amortizat costurile de investitie si poate vinde mai ieftin la aceeasi calitate ?
Domnule Cerna. Am o intrebare. In doi ani vor intra primii bani din exploatarea de gaz din Marea Neagră. Are România un plan de acumulare a acestor venituri intr-un fond suveran asa cum are Norvegia? … Sau va fi totul furat si risipit de gunoaiele din guvernul român?
Sa nu uităm ca exploatarea din Marea Neagra e proiectată sa scoata pe an, aproape de 30 de ori consumul anual actual al României… Asta , timp de vreo 9 /10 ani. Ce se va face cu banii care vor intra? Sau nu vom vedea nimic din ei?
Mersi.
@Mav _ „Ce se va face cu banii care vor intra? ”
Probabil, se va acoperi o parte din datorii.
Mav – Nu cred ca e cazul de vreun “fond national” tin and seams ca totalul gazelor din Marea Neagra – comparativ cu uriasele reserve si exploitatari annuale de petrol si gaze norvegiene represinta Zero ! Mult mai interesant pentru economia nationala si pentru agricultural tarii, ar fi cumpararea de Romgaz a unui combinat de ingrasaminte pe baza de gaze care sa permita EFECTIV process area gazelor in interesul tarii NU exportarea lor bruta ! Chiar nu suntem in stare de mimic ?
1. Despre reforma e acum discutia.
Pe care nu o vrea nimeni.
Partidele au in administratia locala si centrala zeci de mii de undivizi unsi prin diverse scheme in Primarii, Consilii Judetene, Prefecturi unde e cald si bine.
Nimeni nu vrea desfiintarea acestor coterii.
Si ar trebui ca in acest pachet de reforma sa dispara 11.000 de posturi care in final o sa fie ceva ca-n faza cu Steagurile din O scrisoare pierduta!
La cea mai mica Primarie rurala sunt 25 de salariati:
– 5 sunt ai Primarului PSD,
– 4 sunt ai viceprimarului PNL,
– 4 sunt si consilieri locali,
– 3 sunt de la USR,
Pe cine sa concediezi?
Ca toti sunt ingramaditi si protejati!
2. Daca discutia e asa aprinsa la locale ca li se distruge comisia de numarare a voturilor, va imaginati cum va fi daca incep discutiile privind reforma adm.teritoriala cand jumatate din judete ar trebui desfiintate la pachet cu puzderia de institutii deconcentrate?
Horor!
Disparitia privilegiilor si a privilwgiatilor!
As vrea sa aduc in discutie o tema si un subiect de reducere a cheltuiwlilir publice:
Consilierii locali.
Perceptia publica despre consilierii locali e ca sunt extrem de multi si nimeni nu vrea sa propuna dimensionarea numarului lor in sensul de reducerea numarului lor functie de realitatwa zilei!
Fotografia societatii romanesti arata ca dracu’ versus democratie si raportati la efectivele Armatei Române!
Care e depasita numeric ca efective de nr de consilieri locali.
E democratic sa ai consilieri dar e o vorba in popor care zice „decat mult si prost mai bine mai putin cu rost”!
🥱
Pentru a reduce cheltuielile administrației publice centrale și locale se poate lua o masura care va aduce economii prin reducerea numarului de consilieri locali din Romania de la cca 44.300 la 10.000.
Printr-o modificare simpla a articolului care stabileste norma de reprezentativitate din Legea electorala.
Fiecare consilier din cei 44.300 primeste lunar o indemnizatie egala cu 25% din salariul brut al Primarului.
Daca evaluam un salariu mediu lunar brut de Primar la 20.000 lei rezulta ca un consilier local va incasa brut cca 5000 lei.
Pentru a fi de acord cu nu stiu ce prostii discutate in sedinta de CL.
Avand in vedere ca sunt plecati cca 6 miloane de romani in strainatate nici nu mai e corecta actuala norma de reprezentare.
🙃
Si ca exemplu:
La o comuna cu 1500-1600 de locuitori sunt 13 consilieri locali.
In comuna in mod real sunt 800-900 dw locuitori.
Eficienta si logica matematică cer ca pentru o astfel de comuna sa ai maxim 5 consilieri locali si nu 13!
👍
Asadar marirea normei de reprezentativitate prin modificarea unui articol de lege ar aduce dintr-o data economii fabuloase la cheltuielile de functionare a statului roman.
Aceasta norma de reprezentare de acum e arhaica, anacronică si aduce risipa bugetara.
Jaf la Primarie pe față si pe bani publici.
Studiu de caz:
Se reduc nr de consilieri locali la 10.000 de la 44.300 in toata Romania.
Cei 34300 care nu vor mai fi X 5000 lei indemnizatie bruta aduc economii lunare statului de cca 171.000.000 lei.
Pe an înseamna: cca 2 miliarde lei sau mai mult de 500 milioanw euro!
E o economie care nu se face in niciun domeniu!
👍
Sunteti de acord D-le Presedinte Dan ca România are nevoue acum de schimbarea unui articol din Legea Electorală care sa modifice norma de reprezentare pentru urmatoarele alegeri?
Astept raspuns.
https://republica.ro/zmiracolul-spania-si-ce-nu-se-vede-pe-facturile-noastre-la-energie-electrica-lucian-mircescu-ppc-romania
„Deși datele arată un rezultat ușor mai bun decât s-a estimat…”
Dacă se renunță la cofinanțarea proiectelor PNRR și la toate investițiile în general, cheltuielile la sfârșit de an vor scădea cu siguranță.
Dar este precum o familie care pentru a-și echilibra bugetul elimină din „coșul de cumpărături” carnea, apoi lactatele, legumele, mai apoi oprește alimentarea cu energie a locuinței șamd.
Starea cea mai echilibrată a unui organism [economic] este moartea.
Măsurile „de echilibrare bugetară” adoptate de actualul guvern NU pot avea pe termen lung decât efectul încetinirii economiei, reducerea ritmului de dezvoltare, scăderea nivelului de trai și al bunăstării cetățenilor.
Și nu mă refer aici la adesea invocată „bunăstare iluzorie” pe datorie a cetățenilor, ci la reducerea potențialului de dezvoltare al economiei României. Reducerea cheltuielilor publice este în continuare respinsă de guvernanți.
„Rezultatele mai bune ale economiei” determinate de reducerea deficitului bugetar din pix, pentru că s-a renunțat [prin renegociere] la proiectele PNRR este de fapt un glonț pe care românia și l-a tras în propriul picior.
Speră politicienii noștri la redresare prin SAFE? Să fim serioși. Așa au spus despre fondurile de coeziune, sau despre PNRR șamd. Niciodată nu au făcut ceea ce au spus.
România rămâne statul cu cei mai săraci cetățeni din UE.
România rămâne statul cu cei mai săraci cetățeni din UE.
„coincidental”… media IQ este… nu doar „supt” media ‘ue
ba chiar „supt” tari africane
https://worldpopulationreview.com/country-rankings/average-iq-by-country
la fel de „coincidental”… un politician „oarecare” a „opinat”
„ca saracia ar fi cea mai buna pedeapsa pt prostie…” (trad. aprox)
Am mai pus acesta problema dar nu a prins rădăcini. Ce rost este sa aven Consilii de Administrație în firmele im care statul roman este proprietar? Comisiile de Administrație au rost în companiile în care exista multipli acționari. Când statul este acționar unic cei numiți în CA nu fac decât sa transmită conducerii ordinul ministrului de resort. Mai ales ca 90% din ei n-au habar de activitatea companiilor respective. O risipa inutila de bani care se poate elimina fără nici un dezavantaj.
Foarte corect spus! Exista mii de consilii de administratie ca sinecuri politice. Ca exemplu, in INCD -uri exista in consilii functionari din diferite ministere, cand ar trebui doar din mediul de afaceri si mediul universitar.