În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare.
Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, unitatea, voința și angajamentul statelor din zonă și al Europei (UE + UK) de a rămâne unită în fața amenințărilor, deocamdată hibride, rusești.
Poate să rămână doar o ipoteză ceea ce spun aici (chiar mi-aș dori), însă vă rog să priviți cifrele și cronologia încălcării spațiului aerian al României și Poloniei pentru o contextualizare mai largă și o comparație factuală.
România:
● septembrie 2023 – primul incident cu dronă care intră în spațiul nostru aerian (ucrainenii fac public evenimentul, autoritățile românești, inițial, neagă);
● 2023-2024 – aproximativ 20 de incidente, deci o medie de 10 drone/an; ținând cont că prima dronă a fost în septembrie 2023, este rezonabil să presupunem că cele mai numeroase încălcări ale spațiului aerian au avut loc în 2024;
● 2025 – cel puțin 13 incidente, printre acestea și acea situație cu drona care în noiembrie a străbătut nestingherită patru județe, Tulcea, Galați, Vrancea și Vaslui, unde s-a și prăbușit într-o gospodărie din localitatea Puiești. Drona nu avea încărcătură explozibilă;
● 2026, în numai 5 luni, 14 incidente, între care cel de la Galați cu o drona având aproximativ 30 kg de explozibil; explozia aceasta vine după ce cu 3 luni înainte, rușii mai încercaseră încă o dată apărarea românească antidronă pe 17-18 ianuarie; atunci, o dronă rusească a fost pur și simplu găsită într-o curte părăsită din comuna Tănăsoaia din Vrancea.
Recapitulând și însumând, între 2023 (septembrie) și 2026 (mai), Rusia a încălcat spațiul aerian al României de aproximativ 47 de ori, într-un crescendo cronologic bine dozat: 2023-2024 – de 20 ori, 2025 – de 13 ori, 2026 (numai în prima jumătate a anului) – de 14 ori. În ultimii doi ani, dronele au avansat mult în interiorul României fără explozibil (primele teste), până când, pe 29 mai, una cu explozibil s-a prăbușit pe un bloc de locuințe și a rănit două persoane.
Rusia a putut astfel să-și confirme că România, pilon important pe flancul sud-estic, nu este în măsură (atât militar, cât și/mai ales politic) să răspundă. Sau nu are curajul să o facă… vom vedea în viitor, deoarece provocările vor continua.
Polonia
Primele incidente apar și în această țară cheie a NATO din flancul nord-estic, practic cea mai importantă din tot spațiul geopolitic de contact cu Rusia și conflictul din Ucraina, tot în 2023. Dar să redăm tiparul și cronologia înregistrate de Polonia, pentru că sunt diferite, deoarece și situația sa militară și geopolitică este diferită. Înclin să cred că Moscova a dorit să înțeleagă diferența de abordare dintre cele două în strânsă legătură cu capacitățile și determinarea politico-militară de care dispun.
Așadar, cronologia dronelor în spațiul polonez arată astfel:
● înainte de 2024 – două incidente, dintre care primul în decembrie 2023, la 3 luni după primul caz din România;
● 2025: 2-3 septembrie, două drone intră în spațiul polonez, după care se întorc în Ucraina; 9-10 septembrie, la numai două săptămâni după, apare acea incursiune masivă cu 19-23 de drone, roi care a afectat Polonia timp de 7 ore; 3 dintre ele au fost doborâte de armata poloneză (și aliați) dovedind determinare, fermitate și tărie de caracter, transmițând Rusiei că nu va tolera comportamentul agresiv și imperialist aplicat Ucrainei;
● 2026 – zero incidente.
Cronologia și bilanțul încălcărilor spațiului aerian polonez: 2023-2024 – două ori, 2025 – o dată, dar cu roi de drone; 2026 – zero. Polonia a fost testată de trei ori, dar mai dur, deoarece Rusia știe că este mult mai puternică. Răspunsul primit din partea statului polonez, cel puțin până acum, dovedește că Rusia folosește forța pentru a-și atinge obiectivele geopolitice și, concomitent, înțelege importanța forței pentru a nu se angaja mai mult decât este necesar și pentru a nu risca să deschidă un nou front care nu-i va fi favorabil.
Luând cazul polonez drept exemplu, am putea concluziona că răspunsurile ferme și neechivoce sunt în măsură să dea Rusiei de înțeles că România nu se teme și este dispusă să-și apere nu doar suveranitatea aeriană, ci mai ales cetățenii. Dronele rusești care încalcă spațiul aerian românesc au un scop precis: culeg date, escaladează, sădesc frică și favorizează dezinformarea. Iar criza politică internă reprezintă un avantaj suplimentar pentru Moscova.





„Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO…”
Îmi pare rău, dar trebuie să amintesc faptul că Președintele României, domnul Nicușor Dan a declarat contrariul.
Referindu-se la drona/dronele respective, domnia-sa a spus:
„A fost un roi de drone, de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone”.
Deci, a fost un aparat de zbor rătăcit, ajuns în mod neintenționat pe teritoriul României.
Iar o altă declarație oficială, în urma unei anchete minuțioase, realizată de specialiști din România ori din străinătate, NU există.
Acesta este și argumentul pentru care NU a fost activat Articolul 4 din tratatul NATO.
…Ceea ce este în contradicție cu expulzarea consulului Federației Rusiei în România.
Și aceasta arată cât de contradictorie este politica externă a României, ambiguă și amatorească, unde Președintele are un rol imens, dar este prea puțin calificat – eufemistic vorbind – și este sfătuit de consilieri incapabili.
Rusia nu intelege decat mesajul fortei. Iar noi nu am tras nici macar un proiectil sau o racheta impotriva acestor drone care au incalcat spatiul nostru aerian. Este o mare diferenta de abordare intre noi si polonezi.