miercuri, aprilie 29, 2026

A venit vara! Șapte narațiuni climatice de top în mass-media

Citeam recent un articol din The New York Times despre începutul verii și a valurilor de căldură aferente, când am dat peste o declarație a climatologei și autoarei Kate Marvel: „There is no weather that’s happening outside of climate,” adică Nu există niciun eveniment meteo care să se producă în afara climei. Wow! Păi, folosind acest truism, aș putea inventa și alte corelații ad hoc: Niciun cuvânt nu există în afara limbajului și nicio propoziție nu există în afara unui paragraf. Nicio picătură de apă nu există în afara oceanului și niciun val nu există în afara mareei. Niciun cântec nu există în afara muzicii și nu există nicio notă în afara scalei.  Sau nici un fenomen terestru nu există în afara sistemului solar.

Dacă mai doriți o glumă bună de sezon, iată una: Ați știut că până și marele filosof Platon, care a trăit în Atena cu circa 2500 ani în urmă, poate fi considerat un activist climatic avant la lettre? Michael Svoboda, PhD, Yale Climate Connections, a declarat într-un interviu din 2019 că Platon ne poate învăța să gândim … ce fel de schimbare psihologică trebuie să realizăm pentru a aborda schimbarea climei într-un mod productiv și ce fel de povești ar trebui să spunem pentru a promova acest tip de psihologie?

Cu adevărat revoluționar! Numai că, așa cum spunea odată Dan Sarewitz, dintre toate lucrurile de care este capabilă schimbarea climei, să ne facă mai proști pare a fi primul dintre ele.

Schimbările climei sunt reale, au loc de miliarde de ani sub forma ciclurilor glaciație-interglaciație, și actualul episod interglaciar merită atenția noastră. Dar să fim sinceri: modul în care mass-media le prezintă seamănă adesea cu un film de succes despre dezastre, completat cu muzică dramatică și prim-planuri apocaliptice. De-a lungul anilor, jurnalismul climatic a trecut de la raportarea faptelor la fabricarea narațiunilor care prioritizează click-urile în detrimentul clarității. Într-un articol recent, profesorul Roger Pielke Jr. (pe care l-am prezentat cititorilor mei începând din 2017) a criticat obsesia mass-media pentru controlul narațiunii în detrimentul acurateței științifice. Situația aceasta, din păcate, este persistentă și păguboasă, iar în ultimii ani am atras atenția asupra deraierilor deontologice din mass-media climatice: newspeak, cuvinte vampir, gimnastică lingvistică, inoculare psihologică, îndoctrinare ideologică, minciuni nobile etc.

Anticipez că intrarea verii în drepturile sale firești (valuri de căldură, secete/inundații, incendii de vegetație ș.a.) va declanșa o nouă avalanșă de narațiuni despre schimbarea climei cauzate doar de oameni care, în primul rând, ard combustibili fosili[i], producând emisii suplimentare de CO2. Narațiunile climatice de top vor fi influențate și de un alt eveniment important al acestei veri: semnarea oficială, pe 4 iulie,  a One Big Beautiful Bill, lege emblematică a actualei administrații Trump, care desființează practic complet documentul orwellian al precedentei administrații, așa-numitul Inflation Reduction Act. Legea Trump vizează refacerea energiei americană prin reducerea semnificativă a subvențiilor federale pentru sursele de energie eoliană și solară și pentru mașinile electrice, menținând în același timp un anumit sprijin federal pentru surse precum reactoarele nucleare și centralele geotermale. Dar câștigătorul major al acestei noi legi sunt combustibilii fosili – dușmanul perpetuu al climatismului. În același  timp, semnarea legii reprezintă o promisiune electorală îndeplinită a candidatului Trump, promisiunea de a extinde exploatarea și utilizarea petrolului, gazelor și cărbunilor.

Prezint mai jos sunt șapte narațiuni de top despre schimbarea climei, care domină – și, probabil, vor domina în continuare – titlurile mass-media. Fiecare narațiune suportă un „lustru” pentru a avea un impact emoțional maxim, adesea în detrimentul adevărului, și contribuind totodată la circul climatic din mass-media.

1. Reducționism climatic: Când totul poate fi explicat prin schimbarea climei

Mass-media adoră să pună eticheta „schimbare climatică” pe fiecare furtună, val de căldură sau burniță, de parcă fiecare schimbare de dispoziție a Mamei Natură ar fi o consecință directă a SUV-ului dvs. A lovit un uragan? Schimbare climatică. O răcire bruscă? Schimbare climatică. O zi însorită? Probabil e (și) o schimbare climatică, dacă te uiți cu atenție. Ți-a crescut alergia la fân? E din cauza creșterii concentrațiilor de CO2.  Această narațiune se bazează pe presupunerea că niciun eveniment meteorologic nu poate exista în afara narațiunii schimbărilor climatice, așa cum o dovedește declarația din New York Times al unui climatolog citat mai sus: „Nu există niciun eveniment meteo care să se producă în afara climei.” Serios? Spuneți asta și dinozaurilor care se „sufocau” în Mezozoic, fără să existe vreo centrală pe cărbune la orizont, dar „sufereau” din cauza unor temperaturi și concentrații de CO2 mult mai mari decât cele actuale.

Această narațiune este cuțitul elvețian al jurnalismului climatic: dacă se întâmplă ceva rău, schimbarea climei este de vină. De la crize de sănătate mintală la conflicte geopolitice, mass-media prezintă schimbările climatice ca fiind super-răufăcătorul suprem. Nu contează că corelația nu este cauzalitate sau că probleme complexe precum războiul sau inegalitatea economică au multiple cauze. If it bleeds, it leads și devine  știre sau chiar breaking news – iar schimbarea climei este țapul ispășitor perfect.[ii]

Exemplu: Un articol din The Washington PostClimate change is making pollen season even worse across the country – susține că creșterea CO₂ agravează în mod direct alergiile sezoniere, citând primăverile mai calde ca fiind singurul vinovat pentru creșterea numărului de polenuri – lăsând la o parte poluarea urbană și schimbările de peisagistică.

Mai mult chiar: S-a ajuns astăzi ca aproape orice eveniment non-meteo să fie explicat în mass-media prin efecte perverse ale schimbării climei: războaie civile, infertilitatea, violențe fizice, alergiile etc. Reflectând asupra acestei dinamici publicistice, profesorul Pielke Jr. propune o explicație interesantă:

O parte din omniprezența acestui tip de articole se datorează prezenței unui număr atât de mare de jurnaliști care se ocupă acum de „climă” și care trebuie să vină frecvent cu articole pe teme climatice pentru a-și satisface editorii și nișa cititorilor. Acest lucru are ca efect secundar crearea de stimulente pentru ca cercetătorii să producă studii cu legături cu clima – indiferent cât de slabe sau banale.

În interviul pe care mi l-a acordat în 2023, profesorul Mike Hulme, Cambridge University, a reiterat un concept pe care l-a introdus încă din 2011 și care descrie foarte bine ceea ce se întâmplă curent în mass-media:

Reducționismul climatic afirmă că, deoarece clima viitoare este considerată previzibilă – de exemplu, prin intermediul modelărilor sistemului terestru -, atunci viitorul uman în ansamblu poate fi prezis.  Există multe alte dimensiuni care afectează viitorul uman și ecologic și care sunt imprevizibile în mod inerent – de exemplu, tehnologia, războaiele, pandemiile, dezvoltarea economică, schimbările din interiorul valorilor religioase sau culturale.  Însă reducționiștii climatici ridică o climă ‘previzibilă’ la rangul de motor principal al schimbării și, prin urmare, viitorul poate fi aparent cunoscut.  Pentru reducționiștii climatici, viitorul devine ‘climatizat’.

Reducționism climatic (sursa)

2. Apocalipsa este întotdeauna la cinci ani distanță

Mass-media are talentul de a seta ceasuri apocaliptice care nu bat niciodată miezul nopții. La fiecare câțiva ani, ni se spune că avem o fereastră îngustă – cinci, zece, poate doisprezece ani – pentru a „salva planeta” înainte de a fi cu toții sub apă sau prăjiți. Această narațiune se bazează pe urgență, ignorând adesea natura graduală a impactului climatic sau progresele înregistrate în reducerea emisiilor. Este echivalentul jurnalistic al unei bombe cu ceas într-un thriller hollywoodian, cu excepția faptului că bomba nu explodează niciodată, iar termenul limită este pur și simplu resetat.

În 2018, The Guardian a declarat că avem „12 ani pentru a salva planeta”, citând raportul IPCC de 1,5 °C. Avansând rapid până în 2025, titlurile aceluiași ziar avertizează în continuare asupra unei catastrofe iminente, ignorând în mod convenabil faptul că emisiile globale din 2022 s-au aliniat unui scenariu moderat de 4,5 W/m², și nu apocalipticului RCP8.5. Termenul limită se schimbă în continuu, dar panica rămâne constantă.

Vine apocalipsa! (sursa)

Profețiile apocaliptice domină titlurile ziarelor, bazându-se adesea pe scenarii neplauzibile precum infamul RCP8.5. Mass-media amplifică în mod necritic studiile care prezic colapsul societății, ignorând faptul că încadrarea apocaliptică se poate întoarce împotriva lor. Astfel de relatări pot paraliza acțiunea publică prin încurajarea fatalismului sau a negării. Frica vinde sau atrage click-uri, dar rareori motivează soluții pragmatice.

Cadrul perpetuu „suntem condamnați dacă nu” subminează progresul real, cum ar fi faptul că adoptarea energiei regenerabile depășește multe previziuni. Este aproape ca și cum mass-media ar vrea să rămânem îngroziți, mai degrabă decât informați.

3. Dezastrele de miliarde de dolari sunt în creștere vertiginoasă (pentru că așa spunem noi)

Mass-media adoră să trâmbițeze creșterea costurilor dezastrelor legate de vreme ca dovadă a furiei schimbării climatice. Titlurile strigă despre „dezastre de miliarde de dolari” care se înmulțesc, ignorând în mod convenabil faptul că creșterea populației, inflația și faptul că tot mai mulți oameni construiesc case în zone predispuse la uragane ar putea avea ceva de-a face cu acest lucru. Știința? IPCC și NOAA spun amândouă că nu există o tendință clară în activitatea uraganelor în afara variabilității naturale, dar asta nu oprește titlurile alarmiste.

Un articol din The Washington Post din 2022 susținea că „atât seceta, cât și inundațiile sunt strâns legate de încălzirea globală provocată de om”, în ciuda declarației clare a IPCC că nu există o atribuire sigură a tendințelor de inundații la schimbările climatice. Articolul se baza în mare măsură pe pierderile economice pentru a-și susține argumentele, ocolind faptul că creșterea bogăției și expunerea sunt responsabile în mare parte de creșterea costurilor. Rolul expunerii (numărul de persoane și bunuri aflate în pericol) și cel al vulnerabilității (susceptibilitatea persoanelor și a bunurilor la daune) în fața dezastrelor meteo este adesea ignorat complet sau, în cel mai bun caz, minimizat. Despre bull’s eye effect nu se scrie aproape de loc.[iii]

Este ipocrit să dăm vina pe schimbările climatice pentru creșterea costurilor dezastrelor, când continuăm să construim zgârie-nori în zone inundabile și vile pe malul mării în zone afectate de uragane. Matematica selectivă a mass-media este un exemplu de master class în alegerea selectivă a informațiilor.

4. Schimbările climatice sunt o problemă de gen

Această narațiune insistă asupra faptului că schimbarea climei afectează în mod disproporționat femeile și copiii, adesea cu statistici atrăgătoare, dar dubioase. Afirmația că „femeile și copiii au o probabilitate de 14 ori mai mare de a muri într-un dezastru” a fost repetată atât de ONU, cât și de mass-media, în ciuda faptului că provine dintr-un articol de opinie din 1997 al unui pastor, nu dintr-un studiu peer-reviewed. Este un caz clasic de „număr mitic” care sună prea bine pentru a fi verificat.

Un raport UNICEF din 2024 afirma inițial că 1,7 milioane de copii sub cinci ani mor anual din cauza schimbării climei, pentru ca apoi să-și retragă afirmația după ce Radio Suedia a dezvăluit că cifra se referă la factori de mediu, precum poluarea sau apa murdară. The Guardian a continuat să publice afirmații similare, prezentând schimbarea climei ca o criză de gen, fără a pune la îndoială datele nesigure.

Este aproape înduioșător modul în care mass-media se agață de aceste cifre, de parcă schimbarea climei își alege victimele pe baza identității de gen. Între timp, vulnerabilitățile reale – precum sărăcia sau lipsa infrastructurii – sunt lăsate deoparte în favoarea unei povești mai atractive pentru titluri.

5. Oamenii de știință sunt unanimi (cu excepția celor pe care îi ignorăm). Băieți „buni” vs băieți „răi”

„Consensul celor 97%” privind schimbările climatice este preferatul mass-media, folosit ca o armă pentru a reduce la tăcere disidența. Nu contează că consensul se referă în mod specific la influența umană asupra încălzirii globale, nu la scenariile apocaliptice adesea promovate. Oamenii de știință care pun la îndoială narațiunile dominante – precum Roger Pielke Jr. sau Steven Koonin – se confruntă cu articole de „verificare a faptelor” (fact checking) sau cu discreditarea completă, chiar și atunci când lucrările lor sunt citate de IPCC.

În 2021, The Washington Post a publicat o „verificare a faptelor” referitoare la cartea lui Steven Koonin, Unsettled, acuzându-l că minimalizează riscurile climatice. Articolul se baza pe criticile unor activiști precum Zeke Hausfather, ignorând refutările punctuale ale lui Koonin și faptul că argumentele sale sunt în concordanță cu evaluările IPCC. Tot în 2021,  Scientific American a publicat o altă verificare a faptelor, dar a refuzat să mai publice răspunsul detaliat al profesorului Koonin, care poate fi citit aici.

Băieți „buni” vs. Băieți „răi” (sursa)

Obsesia mass-media pentru un „consens” monolitic ignoră în mod convenabil diversitatea opiniilor științifice cu privire la impactul climatic.[iv] E ca și cum ai spune că toți pictorii sunt de acord că există culori… și apoi ai pretinde că toți pictează doar în albastru.

6. Atribuirea fenomenelor meteorologice extreme

Fiecare inundație, uragan sau val de căldură este în mod obișnuit asociat încălzirii globale antropogene, în ciuda tendințelor contradictorii ale observațiilor. Această confuzie poate induce în eroare cititorii cu privire la datele meteorologice reale și la impactul normalizat în timp.

Vremea – acea fabrică regenerabilă de noutăți – nu ia pauză. Se livrează zilnic, punctual, cu un bonus de catastrofe ici-colo: un uragan în stânga, o tornadă în dreapta, ceva grindină ca decor… și bineînțeles, o secetă ca fundal apocaliptic.

În climatul actual al… ei bine, climatului, devine esențial – nu doar trendy – să tragem o linie (sau o panglică festivă) între  tocmai a bubuit afară și schimbările climatice. Nu vă stresați cu IPCC-ul și pedanteriile lor metodologice. Cine mai are timp de detectare riguroasă și atribuire științifică?

Avem altceva: un raft plin de studii la alegere, experți cu citate bune de ambalat și o industrie artizanală – da, handmade – de atribuiri rapide. Totul proaspăt! Vremea extremă? A devenit doar un suport vizual pentru narațiunea climatică. Meteorologia? Plictisitoare. Hai cu storytelling-ul!

A da vina pe schimbarea climei pentru tot, de la criza refugiaților până la starea proastă a tinerii tale vecine, este o modalitate leneșă de a evita confruntarea cu probleme complexe și fațete multiple. Este ca și cum ai da vina pe gravitație pentru fiecare cădere – tehnic adevărat, dar nu tocmai util.

7. Copiii sunt bine (dar și condamnați)

Această narațiune îi prezintă pe tineri atât ca victime, cât și ca salvatori ai schimbărilor climatice, condamnați să moștenească o planetă în flăcări, dar destinați să o repare cu idealismul lor tineresc. Știrile despre „anxietatea climatică” în rândul adolescenților sau ultimul discurs al Gretei Thunberg domină/dominau mass-media, exagerând adesea amenințarea imediată pentru a stârni implicarea emoțională.

Un articol CBS din 2023 a evidențiat un sondaj care susținea că 59% dintre tineri erau „extrem de îngrijorați” de schimbările climatice, prezentând acest lucru ca o criză de sănătate mintală. Articolul nu menționa că metodologia sondajului a fost criticată pentru întrebările sugestive și nici nu explora modul în care alarmismul mass-media ar putea contribui la anxietatea menționată.

Mass-media adoră să „tragă” în inimile oamenilor, prezentând copiii ca martiri ai climei, dar tocmai titlurile lor apocaliptice alimentează anxietatea pe care o deplâng. Este o profeție care se autoîmplinește, deghizată în jurnalism.

Concluzii

Acoperirea mediatică a schimbării climei a devenit un master class în controlul narațiunilor, în care știința trece pe plan secund în fața poveștilor care se vând. Aceste șapte narațiuni – vreme catastrofală, ceasuri ale apocalipsei, costuri în creștere vertiginoasă, impacturi legate de gen, consens fals, cauzalitate universală și tineri condamnați – nu sunt doar înșelătoare; ele distorsionează înțelegerea publicului și discuțiile politice. Această trecere de la raportare la advocacy are consecințe reale, în special pentru tinerii bombardați cu frică.

Mass-media pretinde că apără știința, ignorând însă evaluările prudente ale IPCC în favoarea titlurilor senzaționale. Dacă vrem să combatem schimbarea climei în mod eficient, poate că este timpul să cerem un jurnalism care informează, nu care inflamează. Dar nu vă țineți respirația – la urma urmei, „Schimbarea climei vă ruinează planurile de weekend” este probabil deja în lucru.

Aceste narațiuni dezvăluie un ecosistem media care acordă prioritate dramei în detrimentul profunzimii. Deși schimbarea climei necesită o acoperire mediatică urgentă, reducerea lor la povești morale sau la pornografie catastrofală subminează încrederea publicului și acțiunea informată. Urmând remarca lui Dan Sarewitz, dacă schimbarea climei ne face mai proști, narațiunile din mass-media sunt un vector principal.

UPDATE

Textul de mai sus a fost scris pe 4 iulie 2025, dar nu a fost publicat până astăzi (8 iulie 2025), când adaug acest update, care ar putea fi o nouă narațiune climatică de top.

Pe 5 iulie 2025, agenția bne IntelliNews din Berlin a publicat un breaking news, reluat imediat de mai multe mass-media, intitulat Curentul Oceanului de Sud se inversează pentru prima dată, semnalând riscul prăbușirii sistemului climatic, și din care am selectat două paragrafe semnificative:

Un important curent oceanic din emisfera sudică și-a inversat direcția pentru prima dată în istoria documentată, în ceea ce climatologii numesc un punct de cotitură (tipping point) „catastrofal” în sistemul climatic global.

„Inversarea uimitoare a circulației oceanice în emisfera sudică confirmă că sistemul climatic global a intrat într-o fază catastrofală”, a declarat activistul pentru climă Ben See într-o postare pe rețelele de socializare.

Ce poate înțelege un cititor obișnuit și de bună credință din citirea unor termeni precum: tipping point, collapse, current reversal, Southern Ocean current, overturning circulation? Că vine potopul climatic, catastrofa climatică, să ne facem bagajele cât mai repede etc., nu-i așa?

Problema majoră din alarma agenției berlineze, prompt mediatizată și de alte oficine propagandistice, este faptul că NICIUNUL din cuvintele-vampir menționate mai sus nu se regăsește în studiul de 3 pagini (cu tot cu bibliografie și prezentarea autorilor), intitulat Rising surface salinity and declining sea ice: A new Southern Ocean state revealed by satellites și publicat recent în PNAS.

Cu alte cuvinte bnd IntelliNews  a extrapolat propagandistic datele studiului și a fabricat niște cuvinte-vampir, numai bune să atragă click-urile activiștilor „pentru climă” și să sperie oamenii creduli. Întrebare necesară: Șarlatanii climatici și publicațiile care dezinformează, propagând alarme false despre climă în încercările lor de a provoca daune psihice oamenilor, trebuie considerați infractori penali. Când va avea loc un proces public de condamnare, pe modelul Exxon knew about climate change almost 40 years ago


[i] Mulți oameni nu par să știe că „fosil” este derivat din cuvântul latin f𝑜𝑠𝑠𝑖𝑙𝑖𝑠, care înseamnă „dezgropat”. În latina clasică, fossilis (masc./fem.) și fossile (neut.) este un adjectiv cu două terminații, de declinarea a treia, care înseamnă „săpat” sau „obținut prin săpare”. Este construit din tulpina participiului trecut foss– a verbului fodere („a săpa”) plus sufixul adjectival –ilis. Aceasta este sursa directă a cuvântului  englezesc „fossil” sau a celui românesc „fosil”.

Așadar, oricum ar fi, „combustibil fosil” este o denumire bună pentru cărbune, petrol și gaze naturale. Acestea se formează din „fosile” – plante moarte și microorganisme marine și sunt literalmente dezgropate/extrase din pământ. 

[ii] Crânganu, C., 2025, Țapul ispășitor al climatologiei moderne: O analiză critică a atribuirii responsabilității pentru dezastre.

[iii] idem

[iv] Am discutat in extenso chestiunea complexă a „consensului celor 97%”. Câteva referințe:

Crânganu, C., 2018, Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă

idem, 2020, Poliția științei și sfidarea consensului

idem, 2023, Cum s-a fabricat consensul climatic

Distribuie acest articol

123 COMENTARII

  1. Stimate dle Cranganu,

    Una din promisiunile electorale ale lui Trump a fost reducerea deficitului bugetar.

    The Congressional Budget Office estimates that the BBB Act will increase federal deficits by $2.4 trillion over ten years.

    After weeks of deliberation, the One Big, Beautiful Bill Act recently passed in the House of Representatives, with Trump signing it into law on July 4. The bill is aimed at spurring economic growth through aggressive tax cuts, but economists, including those in the Congressional Budget Office, have said it will likely add trillions to the budget deficit.
    Summers echoed those concerns, stating that he doesn’t believe that the policies will boost the economy.
    „How long can the world’s greatest debtor remain the world’s greatest power? And this is piling more debt onto the economy than any piece of tax legislation in dollar terms that we have ever had,” he added.
    Top economists were sounding the alarm before the bill’s passage this weekend.
    Related stories

    ‘Economic heart attack’: 3 top experts detail how they see a possible US debt crisis unfolding

    Mark Cuban said he was ‘embarrassed’ to find out some Dallas Mavericks staff needed government benefits
    In June 2025, Nobel economists, including Paul Krugman, Joseph Stiglitz, and Simon Johnson published an open letter titled „The upside-down priorities of the House budget” through the Economic Policy Institute, a nonpartisan think tank.
    „The United States has a number of pressing economic challenges to address, many of which require a greater level of state capacity to navigate—capacity that will be eroded by large tax cuts,” the letter stated. „The House bill addresses none of the nation’s key economic challenges usefully and exacerbates many of them.”
    The American Bankers Association has praised the bill, arguing that it could boost economic growth in the near term.
    However, experts from the American Enterprise Institute, a center-right think tank, have taken a policy similar to Summers’, speculating that the US is unlikely to see much growth as a result of the bill.

    Nu discut aspectele legate de clima unde in general nu cred in climate macro-engineering. Insa dpdv economic Trump e o catastrofa iar cei care-i sustin bizarele idei economice legate printre altele de tarifele aplicate nediferentiat sint cam ca sustinatorii lui Gerogescu ori Simion. Fanatici fara vreo idee de economie si care refuza sa reconoasca realitatea.

    • duomnu Cititor Critic, ma impresioneza grija matale pt situatia economica a USA. Eu nu ma pricep, dar cred ca reducerea subventiilor nu ar fi un lucru rau. Am mai auzit ca cei in putere ar fi obligati sa munceasca 80 de ore pe luna pt ca altfel le taie ajutoarele.

      Desigur Trump ar fi trebuit sa ia exemplu de la Bolojan

  2. Anul asta cind m-am apucat de gradina am contat mult pe incalzirea globala. Deci am pus plante iubitoare d ecaldura. Si intr-adevar au fost vreo doua-trei zile in care a fost extrem de cald. Caldura a fost insotita si de evenimente placute deoarece vecina, o bunaciune de vreo 30 de ani, iesea in gradina dezbracata corespunzator climei.
    Dar iata ca dupa acele citeva zile acum a inceput frigul, mi-am scos din nou plapuma, rosiile ramin verzi, castravetii se chircesc, pina si agentiile de vreme anunta ca a trecut vara!
    Daca stiam puneam cartofi!

    • Și bunăciunea, domnule Neamțu Țiganu? Bunăciunea ce face? Mă interesează mai mult cei 30 de ani decât roșiile și castraveții Domniei Voastre… O Șeherazadă adevărată nu lasă narativul neacoperit! Aștept răspuns urgent…

    • Greșit, greșit !
      „bunăciunea de vreo 30 de ani” le-a luat complet mințile,
      Ea e de vină, nu clima !
      Ce ușor se mai adaptează „bunăciunile” astea la încălzirea globală, mama lor !
      Mare atenție la chestia asta și la accidentele din grădină, pot surveni ușor,
      chiar și veni ademenite, căutate subtil, intens privite, delicat invitate, deodată Hop!
      o săpăligă înfiptă în mînă-n picior, o greblă între picioare, un arac în nas sau în ochi,
      o scrînteală de gleznă, o alunecare-n șpagat, o adormire la umbră și-un vis minunat.
      Vivat încălzirea globală !

    • nu clima e problema, ca e incalzire globala si cand e frig; problema e ca plantele se hranesc cu codoi si trebui sa le dai codoi bio, natural, ca nu le prieste codoiul antropogen, sintetic

  3. Din păcate trăim vremuri interesante.
    Oamenii speriați sunt mai ușor de condus. Menținerea perpetua unei stări de alerta si amenințării cu pericole iminente este o strategie de succes pe termen scurt si de care profita politicienii, mass media si jurnaliștii de azi. Si cei mai mici nu prea au ce face, daca nu se aliniază la narativul zilei un ziar sau un post TV poate fie amendat sau chiar închis.
    Acum la început de vara cel mai popular post de știri din Franța a fost sancționat pentru ca a avut ca invitat un economist care si-a manifestat dezacordul cu narațiunea oficiala privind schimbările climatice. Postul a fost amendat de câinele de paza al audiovizualului pentru crima de „climatoscepticisme”. Exista si un substrat politico-economic in tot acest scandal. Partidele de stânga si centru nu susțin instalarea de aer condiționat pentru ca asta ar distruge planeta, dar in realitate pentru ca guvernul nu-si mai poate permite asta. Un celebru om politic din Asia a văzut avantajul extraordinar al aerului condiționat: sporirea eficienței muncitorilor. Si asta a schimbat complet tărișoara sa.
    Cum in România avem o tradiție de peste 175 de ani in a copia mai toate instituțiile si obiceiurile din Franța (nu toate bune), nu m-ar mira ca instituția similara din București, CNA, sa intre in joc daca vreun post va îndrăzni sa invite vreun climatosceptic.
    Mai mult decât atât, CNA si-a extins atribuțiile si la cenzurarea internetului si ar putea bloca chiar si articole precum cel de fata.

  4. Eu unul, am de lucru de ma cocoșez de când cu efficiența energetică si mai ales de când cu decarbonizarea.
    Să-l citez pe MD-ul meu: „The numbers don’t add up but I really don’t care if a heat pump in a commercial or residential setting has 18 years payback as long as our turnover went from £28million to £130million in 4 years”.
    There you go.

  5. @Alex din Bush

    În Canada, declarațiile false privind mediul sunt acum ilegale. Conform legislației adoptate în iunie 2024, companiile pot fi penalizate pentru declarațiile făcute publice cu privire la capacitatea produselor lor de a atenua schimbările climatice fără a se baza pe un „test adecvat și corespunzător”. Acesta a fost un succes pentru grupurile de mediu care au petrecut un an și jumătate lucrând la legea anti-greenwashing.

    Dar aceeași lege ar trebui aplicată și organizațiilor mass-media, de tipul bnd IntelliNews, și altor șarlatani climatici, care, așa cum am scris mai sus, dezinformează, propagând alarme false despre climă în încercările lor de a provoca daune psihice oamenilor, devenind de fapt niște infractori penali.

    Realitatea climatică, pe care activiștii și mass-media alarmiste, o ignoră (intenționat sau nu) se bazează pe niște cifre greu de eludat:

    În prezent, lumea produce în fiecare an peste 8 miliarde de tone de cărbune, 35 de miliarde de barili de petrol, 115 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de amoniac și 4 trilioane de metri cubi de gaze naturale. În lume există peste 1,3 milioane de mile de linii de cale ferată, 2 milioane de mile de conducte de gaze și lichide și 40 de milioane de mile de drumuri. Există aproximativ 800 de rafinării de țiței, 3 000 de uzine petrochimice și 35 000 de mine. Există aproximativ 1,5 miliarde de mașini și 1,5 miliarde de vaci. Puțin mai puțin de o treime din cele 36 de miliarde de acri de teren din lume este utilizată pentru producția vegetală și pășunatul rumegătoarelor. Lumea are peste 25 000 de avioane cu reacție și peste 100 000 de nave mari. Această infrastructură, care deservește o populație globală de 8,2 miliarde de oameni din ce în ce mai urbani, a produs aproximativ 37 de gigatone de dioxid de carbon echivalent în 2023, ultimul impuls al unei emisii cumulative de gaze cu efect de seră în atmosferă, care durează de secole și care, până în prezent, a încălzit planeta cu aproximativ 1,2 grade Celsius peste temperaturile preindustriale.

    Acestea sunt faptele materiale ale problemei climatice mondiale. Restul are altă coloratură.

    • Mulțumesc pentru aceasta știre nu prea buna. Si eu care credeam ca europenii sunt campioni în politicile represive legate de schimbarea climei. Bag seama ca au ramas în urma. Ce mi se pare cel mai bizar în povestea asta este ca tara care ar avea cel mai mult de câștigat din evoluția planetei spre o perioada mai calda este Canada. Dar nu putem sa-i oprim sa salveze planeta.
      Și mai ciudat este ca în multe tari exista politicieni proveniți din mediul bancar (Goldman Sachs e sursa forte) care, teoretic, ar trebui sa fie oameni pragmatici, dar continua cu politici sinucigașe.

      • Și mai ciudat este ca în multe tari exista politicieni proveniți din mediul bancar (Goldman Sachs e sursa forte) care, teoretic, ar trebui sa fie oameni pragmatici, dar continua cu politici sinucigașe.

        Politicien(ii/cele) reprezinta multimile.
        Independent de categoria (calitativa/numerica) a acestora.
        Pragmatismul bancar… s-a pervertit(prostituat) in Jamaica, ianuarie ’76
        … iar prosti… pardon, „pragmatismul” a generat „criza” din 2000
        („saxofonismul” socialistului bilica a fost doar/”decat” deturnare)
        din pacate… la nivel de *ue… ultra/neo-socialistii
        au „decretat” ca ECB trebuie
        sa acorde-imprumuturi-cu-dobanzi-negative
        ca „solutie-la-criza” …

  6. O știre recentă din The New York Times (a se citi cu ochelarii corespunzători):

    Trump angajează oameni de știință care se îndoiesc de consensul privind schimbările climatice

    Departamentul pentru Energie a angajat cel puțin trei oameni de știință cunoscuți pentru respingerea consensului științific covârșitor privind schimbările climatice, potrivit unor documente analizate de The New York Times.

    Oamenii de știință sunt înregistrați în sistemul intern de e-mail al Departamentului pentru Energie ca angajați actuali ai agenției, arată înregistrările. Aceștia sunt: Steven E. Koonin, fizician și autor al unei cărți de succes care califică știința climei drept „unsettled”; John Christy, cercetător în domeniul atmosferei care se îndoiește de măsura în care activitatea umană a cauzat încălzirea globală; și Roy Spencer, meteorolog care crede că norii au avut o influență mai mare asupra încălzirii decât oamenii.

    Despre profesorul Steven E. Koonin nu mai este necesar să precizez nimic; l-am menționat deja de câteva ori chiar în articolul de față. L-am prezentat, de asemenea, în premieră românească, în numeroase articole publicate pe Contributors și în unele din cărțile mele. Faptul că studenții mei de la cursul de Climate Change au avut onoarea și norocul de a-l urmări într-o prezentare specială pentru ei a fost unul dintre cele mai importante aspecte pedagogice menționate în review-urile lor despre curs.

    Cu profesorul John Christy, University of Alabama in Huntsville (locul unde a lucrat și Werner von Braun) am fost/sunt în corespondență prin email pe diverse teme climatice. Pe Contributors și în cărțile mele, realizările sale excepționale au fost prezentate în premieră românească de cel puțin șase ori. Dr. Roy Spencer este unul din colaboratorii apropiați ai profesorului John Christy. Împreună, cei doi oameni de știință au dezvoltat, printre altele, tehnici originale de măsurare satelitară a temperaturii.

  7. Tocmai a fost publicat un raport interesant:

    The Science vs. the Narrative vs. the Voters: Clarifying the Public Debate Around Energy and Climate
    July 09, 2025

    Și în acest raport este vorba despre narațiuni* climatice și diversele modalități în care opinia publică americană se raportează la problematica energetică și cea climatică.

    Foarte sugestiv mi se părut atitudinea alegătorilor față de o taxă lunară pentru combaterea schimbării climei.

    Întrebare: Să presupunem că anul viitor va fi supusă votului o propunere de a adăuga o taxă la factura lunară de electricitate a consumatorilor pentru a combate schimbarea climei. Dacă această propunere este adoptată,
    aceasta ar costa gospodăria dvs. $x în fiecare lună. Ați vota în favoarea acesti taxe lunare pentru combaterea schimbării climei, sau ați vota împotriva ei?

    După cum era de așteptat, legea de fier a politicilor climatice s-a manifestat din nou: studiați Figurile 10, 11 și 12 din raport.

    Părerea mea, după studierea raportului, este că că majoritatea americanilor, indiferent de orientarea politică, sunt de fapt extrem de pragmatici și sensibili în ceea ce privește clima și energia. Pozițiile cel mai frecvent reflectate în discursul mediatic – fie că este vorba de susținătorii progresiști ai climei sau de adversarii MAGA ai energiilor „verzi” – se situează departe de America de mijloc.
    ________________________________
    * În limba română, narrative nu se traduce prin narativă, ci prin narațiune. Conform DEX, narativ este un adjectiv, nu un substantiv și înseamnă care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. Din păcate, vorbitorii de romengleză nu se sfiesc să folosească aiurea narativ în loc de narațiune chiar și pe Contributors, o platformă cu o anumită ținută intelectuală (un exemplu foarte recent: „Ecologii e comuniști!” – Trei întrebări despre o narativă răspândită). Așa, NU!

    • În opinia mea, termenii narativ sau narativă au ajuns să aibă un sens specific în românește, care nu se suprapune cu sensul pentru narațiune.

      Narațiunea e o relatare serioasă, o povestire expusă cu bună credință. Narativul e o făcătură, ceva care pare să aibă sens doar la prima vedere, dar nu rezistă la nicio analiză serioasă. De la Kremlin vin mereu tot felul de narative, unele de-a dreptul ridicole. În abordarea asta semantică, activiștii climatici prezintă diverse narative, nu diverse narațiuni.

      Nu e neapărată nevoie să fie vorba despre climă, avem chiar mai sus un exemplu: un narativ conform căruia ”dpdv economic Trump e o catastrofă.” Aceea nu e o narațiune, acela e un narativ jalnic. ”Patetic”, dacă ar fi să folosesc un englezism la modă 😀

        • ”Unde sa incadreaza doborarea ICBM-urilor cu lasere?”

          La USSF (United States Space Force) dacă e vorba de lasere instalate pe avioane și pe sateliți, respectiv la US Navy, dacă e vorba de nave de luptă. Când te uiți la o navă americană care pare să aibă un telescop instalat pe punte, aceea e o unitate laser. Un laser de 100 kW are nevoie de câteva milisecunde ca să facă o gaură de câțiva centimetri în diametru, la o distanță de 100 de kilometri. Navele americane au instalate lasere de 300 kW, iar în prezent sunt în curs de proiectare lasere de ordinul megawaților.

          Încă din 2024, Lockheed are deja un contract cu US Army (armata terestră) pentru instalarea de lasere de 300kW pe tancuri M1 Abrams și pe blindate Stryker.

          • In ce face gaura, probabil ca-n cer?!

            Pt ca racheta sta, nu vibreaza, s-o busesti tu cu laserul in acelasi loc, si nu e din material reflectorizant si termo conductor.
            Iti trebuie laser de 1TW, care desigur ca sta ascuns pe partea nevazuta a Lunii, dar la nevoie, se poate suci. E proiectat de romani, ce chiar credeai ca Magurele e asa la misto.

            N-ai imaginatie, cea mai simpla solutie impotriva ICBM-urilor este sa modifici pozitia stelelor. Asezate cum trebuie, si rusii isi vor pune rachetele in cap.
            (doamne, ce frumos e sa fii american, sa obtii contracte dintr-astea, cata nedreptate)

            • Spre ghinionul tău și al stăpânului tău, niciun ICBM nu e mai rapid decât viteza luminii, în asta constă avantajul principal al laserelor. Iar costul unei lovituri laser de pe o navă americană a ajuns ceva de ordinul a 10 dolari, conform unei investigații a Congresului Statelor Unite.
              P.S. „Doamne” se scrie cu majusculă, ateu mic și necăjit 😀

            • In cele cateva milisecunde sta tot smenul. Si Universul a stat in loc sa se uite la fasciculul laser. In locul tau, n-as ezita sa replic cu un sistem de ochire activ, care urmareste racheta cu o raza continua, de la vreo 5000 km.

              Gresit, nu-s ateu, cred in R36, dovada ca-l scriu cu „r” mare. D-zeul meu a adus pace, deocamdata.

              Omiti sa aduci in discutie, si astfel arati lipsa de onestitate intelectuala, laserul rusesc RZ14 (Razbitoye Zerkalo), in cod NATO – The Eyecatcher, capabil sa produca dispersia fotonilor americani si nu numai. Nu costa ceva, doar 7 ani de ghinion apoi e good to go. Acum o sa vezi altfel unele accidentele aviatice ramase fara explicatii. Aici cred ca niste multumiri sau pretaluiri corecte ar fi potrivite.

            • @gigix – „cred in R36”

              Îți sunt recunoscător pentru comentarii, toată patologia omului sovietic este redată în ele. Exact de asta s-a dezmembrat Uniunea Sovietică și tot de asta Federația Rusă va avea aceeași soartă. Pentru că statul rus se bazează pe oameni ca tine și ca Prigojin 😀

              Am să-ți spun un secret, dacă promiți că rămâne între noi: armele nucleare expiră, au durată de valabilitate. Ele trebuie dezafectate, reciclate și construite altele noi în locul lor. Ultima dată ai făcut asta pe banii Statelor Unite, atunci când le-ai dezafectat pe cele din Ucraina. Însă acum banii Statelor Unite nu-ți mai stau la dispoziție, iar unul dintre motivele pentru care nu vom vedea nicio lansare de ICBM-uri rusești este tocmai faptul că multe din ele au depășit durata de valabilitate și nu se mai știe dacă vor funcționa sau nu.

            • Vezi, vezi, te intorci la cuiele tale si imi barosezi dumnezeul fara sa te ingrijoreze necajeala mea. Auzi, mi-a expirat racheta precum spagheta.

              R36 salasluieste in mintea ruseasca, nu e un artefact sau un templu la care sa te inchini. Se afla atat in potentialitatea, cat si in actualitate, fara sa fie nevoie sa fie invocate miracole, ca-n cazul tau. Doar celui din mintea ta, i se pot aplica atribute de felul mort, inexistent, ubicuu, si din obisnuinta ai lipit eticheta expirat pe R36, te inteleg. E ca atunci cand uit de unde am plecat in tabul de ChatGPT si imi rapunde ca ar trebui sa ung surubul cu ulei de masline.

              Ce nu pricep e de ce nu accepti pacea, chit ca are o explicatie asa de prozaica?

            • @gigix – ”pacea”

              Rușii invocă în mod ipocrit pacea, ei sunt cei care invadează alte națiuni. Rusia cea iubitoare de pace a invadat Ucraina, nu invers. În anii ’80, rachetele nucleare americane instalate în Germania Federală au asigurat pacea, nu rachetele nucleare sovietice instalate în Cehoslovacia. Uniunea Sovietică avea un plan pe baza căruia ar fi ajuns în 100 de ore la Amsterdam folosind numai armament convențional, nu Statele Unite aveau un plan să ajungă la Minsk 😀

              În rezumat, pacea se păstrează în pofida eforturilor Rusiei, nu datorită Rusiei. Comentariile tale sunt însă utile din alt motiv: niciun activist neomarxist nu te contrazice. ei fac echipă cu Rusia.

            • My R, rusii au fost primii cu ganduri necuviincioase?!

              Dar ce perfid esti, ai o ureche infipta sub Biroul Oval, alta lipita de zidul cladirii Lubianka, alta ratacind prin Padurea Neagra si o alta degerata prin Muntii Fatra, apoi ii prezinti unui biet muritor, luat pe nepragatite, tot aranjamentul de forte. De ce imi strivesti idealul meu neomarxist, venit pe filiera ruseasca, din dragoste pentru R36? Ca sa-mi spui ca americanii au fost reactivi, deci cei buni, ca ei sunt efectul, si nu cauza.

              Mie mi se intampla dintr-astea, foarte des de altfel, cand confund cauza cu efectul (ori invers), o mica perversiune a dumnezeului tau mic. In lumea lui R36, cauza si efectul sunt simultane.

              Rusii sunt iubitori de R36, nu de pace. La fel si fratii lor, care isi lustruiesc rachetele cu frenezie. Interesant este ca tu nu esti iubitor de pace. Dar lucrurile incep sa mi se devoaleze, e mai greu cu mine. Normal ca un Herrenvolk cu cel putin trei urechi nu accepta o pace mundana, baltita si fara orizont. Ah, de as avea si eu macar trei, ved’, kto zhe byl by moemu dobru, esli by ne bylo zla?!

      • De fapt nu numai dpdv economic (lucru usor de demonstrat si verificat). Nu va sfiiti, scrieti in extenso cum v-a umplut de mindrie incercarea lui si a vicepresedintelui Vance de a-l umili pe Zelenskyy, de admiratia lui pentru Putin, cum laudele care i se aduc de catre sicofantii republicani va aduc aminte de bunele vremuri in care Ceausescu era tamiiat de activul de partid, cum ca si Romania are nevoie de un barbat puternic, gen Calin Georgescu ori Simion, etc. Scrieti, nu e o rusine sa va sustineti opiniile. La urma urmei si americanii au votat in majoritate pt Trump.

        • vezi ca ia-i uitat pe Hitler, Kim IR Sen, Saddam.

          Cica, pe un pod mergea un soricel si un elefant, soricelul mindru de el, ce mai tropaim. Lucru usor de demonstrat si verificat.

        • ”scrieti in extenso cum v-a umplut de mindrie incercarea lui si a vicepresedintelui Vance de a-l umili pe Zelenskyy,”

          Am scris zeci de comentarii pe tema asta, am pus link-uri la emisiunea lui Megyn Kelly de pe Sirius XM, iar Zelenski a învățat să se îmbrace decent la reuniunile oficiale, cu ocazia asta:

          https://www.youtube.com/shorts/wQDMav4iiNI

          Oricum, mulțumesc pentru ilustrarea exemplului de narativ neomarxist 😀
          Zelenski e un păcălici care n-a făcut armata, nu are nici măcar gradul de soldat, așa că nu are dreptul să poarte nicun fel de uniformă a armatei ucrainene. Așa a ajuns să poarte costumația aceea ridicolă în Biroul Oval, ca să ducă de nas millennials. În rezumat, Zelenski e eroul neomarxiștilor, niște păcălici la fel ca și el.

          Ca să poată să se mențină la putere împotriva voinței cetățenilor, neomarxiștii au nevoie de crize permanente: mai o plandemie, mai un război în Ucraina, mai un război în Gaza etc. Iar Zelenski e o unealtă foarte bună, la capitolul ăsta.

          P.S. Tratatul privind mineralele a fost semnat, dar fără Zelenski. Parlamentul ucrainean l-a ratificat în unanimitate, însă postacii neomarxiști au uitat acest mic amănunt. Lor le trebuia circul din Biroul Oval, așa că Zelenski are acum garanția că nu mai calcă pe-acolo.

          • Sinteti total pe dinafara ori un postac prorus. Razboiul din Ucraina e un rezultat al politicii neomarxistilor?! Nu sinteti tratabil.

    • @cititor critic – ”Razboiul din Ucraina e un rezultat al politicii neomarxistilor?! ”

      Da, războiul din Ucraina a fost organizat de neomarxiști, în cârdășie cu Putin. Atât ei, cât și Putin, rămân la putere atât timp cât durează războiul. Plandemia a dispărut brusc, în ziua în care Putin a invadat Ucraina, povestea asta a ajuns subiect de bancuri 😀

      La originea războiului din Ucraina se află desființarea Flotei a 2-a a Atlanticului de Nord de către Obama și retragerea tuturor tancurilor americane din Germania, asta a făcut posibilă anexarea Crimeii în 2014. Trump a corijat ambele măsuri în 2018, a reînființat Flota a 2-a și a readus tancurile americane în Germania, însă în 2022 nu mai era el la Casa Albă.

      Povestea cu ”postac pro-rus” e reflexul tipic al activiștilor neomarxiști, li se predă la instruire. Tocmai ca să ascundă cârdășia dintre ei și Putin, se reped să-i acuze pe ceilalți. Însă genul ăsta de ”stratageme” nu mai păcălesc pe nimeni. Last but not least: numai un activist neomarxist reacționează ostil la comentariile mele, o persoană decentă nu are motive 😀

      • Da, master Harald, desi mai gresesti (iti lipseste modestia, vezi ca pacatul trufiei te poate trimite direct in iadul iudeo-crestin) si o dai in bara la subiecte legate de istoria..civila (ca pe aia… religioasa io zic s-o lasi..deoparte) respectiv tehnice, stiitifice sau chiar geopolitica contemporana esti rareori pe linga…subiect,obiect, ma rog..Dar de data asta cred ca e cam pe linga…etc… afirmatia asta cum ca neomarxistii ar fi in cirdasie cu putin.Pai atunci putin e chiar genial;reuseste sa pacaleasca tot nucleul hard core ultra dur al rusnacilor ultra nationalisti,ortodox fundamentalisti,filetisti,antioccident,antineomarxisti,etc care sar ca electrocutatii cind aud de neomarxisti..Si sunt multi, nu gluma, am avut „placerea si onoarea” de a conversa cu citiva dintre ei pe youtube recent.
        Pai la originea cica a razboiului din Ucraina s-ar afla tocmai manevrele cica globaliste de a atrage tara in sfera de influenta occidentala si de aici maidanul sponsorizat de vestici,crimele din februarie 2014 si sfirsitul regimului Ianukovic,zic antiglobalistii,tocmai pt. a-l atrage pe putin si rusia intr-un razboi proxy in Ucraina(deci indirect) cu vestul reprezentat de hidra globalista neomarxist sorosista numita NATO…Deci ei na, se pare ca fiecare e cu adevarul lui;d-ta esti f original in contextul in care multi dintre anti globalistii si anti neomarxistii suveranisti europeni il au ca idol pe putin, si pina de curind il iubeau pe Trump(am observat asta recent pe adevarul.ro cu anumiti vajnici suveranisti).
        Ei, Mister H cam complicat, uite ca pina si ideologul lui putin si erou al luptei suveraniste impotriva neomarxistilor globalisti,Dughin se inseala in privinta sefului lui putin,dar il si idealizeaza si pe Trump in ultima lui carte.Greu, Mister H, greu…
        PS: te rog, apropo de „Last but not least: numai un activist neomarxist reacționează ostil la comentariile mele, o persoană decentă nu are motive” mai diferentiaza.. Ei na, cita incredere absoluta in tine insuti, chiar asa sa fie?Ei,na,NU e asa pt. ca atunci cind ajungi la subiecte legate de religie cam deraiezi si o dai in bara rau de tot, asa ca eu ti-as recomanda (din nou) un pic de prudentza si (ceva) mai multa modestie…Cam greu, nu-i asa?!?!Trebuie sa recunosc insa ca esti cam „one of a kind”…

  8. Mda, înțeleg de ce afirmația doamnei Kate Marvel poate fi incomodă, pentru unii… orice „spike” meteo modifică, de fapt, limitele climei reale. Mai ales dacă se repetă, după un timp… 😊

    Cât despre „schimbarea climei ce ne face mai proști” , chiar n-avem nevoie de ajutor … din anii 70, coeficientul de inteligență al umanității e mai scăzut, la fiecare nouă generație. 😊
    Chiar și fără scăderea continuă a IQ -ului, omenirea e ineptă, în general – continuă să întindă mâna către flacără, deși știe că se va arde. Bineînțeles, când se arde, retrage mâna (deja arsă) și înjură. Omenirea ar trebui să oprească (măcar) mâna ce-o întinde către foc. Dar nu o va face (sunt atâtea exemple în istorie) și se va arde.

    Pot fi de acord că unele manifestări ale ecologiștilor sunt extreme, dar nu văd nimic rău la omul care-și dorește să trăiască într-un mediu mai curat. Referitor la climă, pe mine mă îngrijorează nu neapărat că se schimbă, ci că pot observa schimbările în decursul vieții mele!

    Fără îndoială, „petroliștii” câștigă, cu Trump. Dar n-am nicio îndoială că interesele „petroliștilor” distrug mediul. Chiar dacă nu schimbă clima, distrug mediul, urmărinduși interesele. Restul e gargară.

    • ”dar nu văd nimic rău la omul care-și dorește să trăiască într-un mediu mai curat.”

      Omul să facă asta pe banii lui, nu pe bază de taxe percepute celorlalți. Vechea termocentrală de la Oradea a dat faliment din cauza certificatelor verzi pe care n-a mai avut bani să le plătească la Bruxelles, iar noua termocentrală se îndreaptă și ea spre faliment din același motiv: Bruxelles-ul a mărit de 11 ori valoarea certificatelor verzi. Așa obține Comisia Europeană banii pentru postacii neomarxiști de pe forumuri: din certificatele verzi care falimentează capacitățile energetice românești. Iar Germania cea ecologistă și plină de moriști a cumpărat deja gazul românesc, cu 5 ani înainte.

      • „Așa obține Comisia Europeană banii pentru postacii neomarxiști de pe forumuri: din certificatele verzi care falimentează capacitățile energetice românești.” Tare,master H,tare!!!!Ce pacat ca n-am acces la banii aia…..

      • Certificatele verzi nu au nici o legatura cu Bruxelles-ul, sunt stabilite prin ordin ANRE si sunt platite de catre furnizori, nu de catre producatori (14,5 euro/MWh furnizat).

        Probabil va referiti la certificatele CO2, dar termocentrala din Oradea a intrat in insolventa in 2013, cand spuneti chiar dvs. ca certificatele CO2 erau de 11 ori mai ieftine. Problema in 2013 nu era ca nu aveau bani de certificate CO2, ci ca managamentul a ales sa nu mareasca pretul gicacaloriei si sa prioritizeze alte plati pana cand au fost amendati, iar amenda a fost mult mai mare decat ar fi costat certificatele.

        • Evident că mă refeream la certificatele de carbon, mea culpa. Amestec mereu între ele certificatele verzi și certificatele de carbon.

  9. Off topic.

    Pentagon to Take Stake in Rare-Earth Company, Challenging China’s Control.

    In its deal with MP Materials, the Department of Defense is guaranteeing a price floor for rare earth minerals and magnets. That means the company is protected against a scenario in which China fully withdraws its restrictive export policies and the minerals flood into the market, lowering global prices.

    https://www.wsj.com/business/mp-materials-enters-multibillion-dollar-partnership-with-defense-dept-c8f9f806?mod=hp_lista_pos3

    Lucrurile se misca spre bine in US.

  10. off topic
    in Romania telefoanele zbirnie de climat change uri (alarme de la comandamentul situatiilor de urgenta), grija fata de om te copleseste, sa nu care cumva sa mori de zaduf sau sa te izbeaca fulgerul in crestetul capului. stafiile sint bine dresate, bintuie capiate cu ochii n ecranele ce le tin la curent cu mersul vremurilor! daca n ai un „super” telefon cu vreo sase camere video pe verso nu ti poti face un selfie profesional, nu ti poti deschide un cont bancar (risti sa ramii nebancarizat) sau plati cirnatul dintre chifle de la supermarket. faci cu trenul sau masina o zi de la bucuresti la satu mare? avem iphoane!

  11. Simpatic: OPEC tocmai a interzis prezenta a “five of the world’s leading news organizations from covering its biennial oil seminar in Vienna,” asa ca aia au inceput sa zbiere „Transparency!” :)))). Tocmai aia la care se-nchina kommentariatulu romenesculu: Reuters, Bloomberg, New York Times, Wall Street Journal, Financial Times. Sint curios daca vreun clorofil mic cu blana asertiva de prin presa romanesca va da stirea asta sau doar va prelua ce-a zis The Guardian.

  12. Re: primul comentariu pe aceasta pagina – cititul critic nu inseamna regurgitarea fara valoare adaugata a unor „talking points” cretinoide din presa corupta.

    Exemple:

    „The Congressional Budget Office estimates that the BBB Act will increase federal deficits by $2.4 trillion over ten years.”

    Acest CBO are credibilitatea unei gaini cu capul semi-detasat.

    Incepeti aici:

    https://thefga.org/wp-content/uploads/2025/06/747512085-cbo-bias-paper-6-4-25.pdf

    „In June 2025, Nobel economists, including Paul Krugman, Joseph Stiglitz, and Simon Johnson published an open letter titled „The upside-down priorities of the House budget” through the Economic Policy Institute, a nonpartisan think tank.”

    Asta e chiar distractiv. Cuvintele Krugman si nonpartisan nu apartin aceleiasi propozitii.

    Krugman – al carui Nobel valoreaza la fel de mult precum Nobelurile lui Arafat si Barack Hussein 0bola – este unul din ideologii cei mai inversunati de la compromisa hirtie de impachetat peste expirat numita NYTimes.

    Sa nu uitam ca acest ipochimen cu IQ discutabil, economist de care rid si curcile, a prezis, mai ceva decit adevarata fiica a Mamei Omida, printre multe altele, ca internetul nu va afecta umanitatea, fiind un fel de fax mai nou; ca un market crash va urma alegerii Presedintelui Donald Trump in 2016; ca the Big Ugly Bill a lui Biden din 2021 NU va produce inflatie (a produs o inflatie ca pe vremurile lui Jimmy Carter) etc. etc. etc.

    Nu este o coincidenta ca cei mai mari dezinformatori din istorie – stingistii/lefegiii/incalziristii contemporani – sint si cei mai mari iubitori de cenzura.

    Chiar credeti ca Sfinta Greta, patroana lor si cel mai inteligent lider al grupului, ar face fata vreunei dezbateri fara sa puna pumnuletul ei delicat in gura preopinentilor?

    Am pierdut destula vreme. Din pacate cititorii ignoranti care copy and paste argumentele ad autoritatem fara sa isi utilizeze propria materie cenusie sint departe de a contribui nuanta critica vreunei discutii.

    PS Pentru cititorii real dotati cu gindire critica, va rog comparati doua proiecte in SUA

    – construirea Empire State Building

    martie 1930-1031
    41 milioane de dolari (ajustat pt inflatie, circa 700 milioane de dolari in moneda de azi)

    – construirea caii ferate de mare viteza din California

    finantata in 2010

    contractata in 2013

    inceputa in 2015

    costul initial estimat: 33 miliarde $

    costul estimat actualizat 100+ de miliarde de dolari

    bani cheltuiti deja: in conformitate cu cel mai modest estimat, 13 miliarde

    La ora aceasta, anul 2025, ZERO kilometri (sau zero metri, puteti folosi ce unitate de masura doriti) de cale ferata finalizata.

    Trageti de concluzii, cum imi zicea un amic ungur in armata.

    • Mi-aduce aminte de Arnold Schwarzenegger guvernator al Californiei 2003-2011 cu a lui magestica centrala solara cu saruri topite; inchisa acum.
      Interesant e ca a tinut anul asta spitch-ul de 4 Iulie Mount Vermont Naturalization Ceremony. Cine are rabdare sa-l asculte poate observa demagogia leftista. Mai pe la urma clipului de mai jos.
      https://www.youtube.com/watch?v=8bOcMJYKiyI

    • Credeti ca politica tarifelor e un lucru inteligent? Credeti ca tarifele le platesc tarile afectate, nu consumatorii? A sarit bursa in sus de bucurie la anuntul implementarii lor? Daca da traiti intr-un univers alternativ.

  13. Narațiuni climatice neinteresante pentru anumite mass-media

    – Pe coasta africană a Atlanticului, nivelul mării era cu 0,8 până la 4 metri mai ridicat în urmă cu 5000-1700 de ani decât în prezent.

    – Antarctica a contribuit la creșterea nivelului mărilor până acum 2000 de ani.

    – Rata de creștere a nivelului mării a atins 25 mm/an acum ~12 000 de ani.

    Detalii,

    Sea level since the Last Glacial Maximum from the Atlantic coast of Africa, Nature Communications, 25 February 2025

  14. Mă uitam serile trecute la un documentar în care un arheolog spunea că pt. istorici si arheologi va urma o perioadă de provocări și noi descoperiri, și motivând el, o parte a fostelor așezări umane aflate pe coastele mărilor și oceanelor se află la adâncimi din cauza creșterii nivelului apei de la ultima glaciatiune cu circa 120m!
    De fapt sunt mai multe fapte, date, descoperiri paleontologice și arheologice care contrazic că actuala încălzire globală este antropogenă.

    • Catalin,

      ar fi pacat sa nu mai comentezi, eu apreciez comentariile tale. Pe mine inca nu m-a „rugat”, ma lasa sa inteleg singur, dar eu sunt cam prostut. Nu cred ca trebuie sa cedam, chiar daca e frustrant sa-ti tocesti buricele degetelor si sa nu fi publicat. Si asta in timp ce vezi comentarii de un nivel…

      Da, am mai dat linkuri cu pretul electricitatii din Olanda, dar ei au fost intotdeauna tari in mori de vint :)

      • Mulțumesc mult pentru încurajare. Sentimentul e reciproc, apreciez umorul și lejeritatea din comentariile dumneavoastră.
        Chiar dacă scriu rar, citesc cu plăcere comentariile articolelor de pe Contributors.
        Există câțiva comentatori, majoritatea la articolele domnului Crânganu( dar nu numai), care îmi descrețesc fruntea seara, după o zi de muncă.
        Din păcate am impresia ca editorul Contributors nu se ridică de multe ori la nivelul celor care publică pe acest site.

        • Cit platiti ca sa aveti acces ca simplu cititor pe Contributors? Dar ca sa postati un comentariu? Stiti foarte bine ca exista site-uri pe care nu poti sa le citesti sau sa plasezi comentarii daca nu platesti. „There is no such thing as a free lunch”.

          Nu va suparati ca v-o spun direct: coboriti cu picioarele pe pamint si terminati cu reclamatiile! Nu aveti nici un drept sa va publicati comentariile pe site-urile altora si nimeni nu va datoreaza explicatii in caz de refuz. E ca si cu vizele turistice. Viza e, prin definitie, un privilegiu, nu un drept si ti se poate refuza pur si simplu, fara alte explicatii.

          Proprietarii oricarui site ca acesta au niste cheltuieli si nu s-ar fi angajat la asa ceva daca nu ar fi urmarit un profit oarecare. Nu neaparat banesc.

          Nu e nevoie de foarte multa perspicacitate ca sa intelegi ca si Contributors are o directie si ca, daca ai comentarii care se pun de-a curmezisul directiei, nu se publica. Sint lasate sa treaca doar comentariile care vislesc in aceeasi directie si, ici-colo, cite unul din partea opozitiei, pentru impresie artistica. Si nu doar pentru impresie artistica: e usor de inteles ca fara cele 2-3% comentarii polemice, informative, interesante – ca de unanimitati sintem satui -, traficul pe site s-ar prabusi. Eu unul astfel de comentarii caut cind ajung pe Contributors. Daca nu e nici un comentariu polemic la un articol, nu citesc nici articolul, fiindca pe autori ii cunosc si nu mai pot sa ma surprinda cu nimic, iar cu cei noi ma lamuresc rapid citindu-le auto-deconspirarea de sub poza. Nu cred ca sint singurul ciudat de felul asta.

          Daca cei citiva comentatori inteligenti si obiectivi, autori ai celor 2-3% comentarii polemice, cu sare si piper, inceteaza brusc sa mai citeasca / comenteze, in 3 luni traficul site-ului se va prabusi. Cu autorii si cu trollii lui cu tot.

          • domnu Din Uzbekistan, unde n-am reusit sa intru…

            1. Cred ca stiu cine sponzorizeaza aceasta platforma. Ciudat ca acea organizatie e ceva mai libera decit aceasta platforma, probabil ca e vorba de mai catolic decit papa.
            2. Si aceasta platforma isi doreste donatii. Cindva am facut o propunere „imorala”, sa donez o suma oarecare, dar sa mi se garanteze ca nu voi fi banat, cenzurat. Evident ca ma obligam sa respect un limbaj civilizat, fara rasisme etc. Nu am primit raspuns!
            3. Administratorii acestor platforme nu-si dau seama ca cenzurind la singe gonesc comentatorii si cititorii catre mult hulitul TicTok sau Telegraf sau multele alte sisteme informatice si deci isi pierd mult dorita influenta.

          • Având in vedere că e un site care se pretinde deschis și “încurajează discuțiile pe bază de argumente”, etc consider că are rost să mă plâng, să fac “reclamații”.
            Că nu e niciunde scris:”acest site e pentru comentatorii neomarxiști restul părerilor fiind destinate coșului de gunoi”.
            Comparația cu viza pentru un stat e puerilă. Sub clasele 5-8 seral!

      • @Uzbekistan – ”Nu aveti nici un drept sa va publicati comentariile pe site-urile altora si nimeni nu va datoreaza explicatii in caz de refuz. E ca si cu vizele turistice. Viza e, prin definitie, un privilegiu ”

        Vizele turistice le emite statul, meștere. Tu nu ești statul, iar dacă ții neapărat să existe o discuție despre ce sponsorizează statul norvegian, discuția aceea nu va avea loc aici. Însă are toate șansele să se termine prost pentru tine și stăpânul tău.

        • Daca nu poti sa procesezi, cititul e pierdere de vreme, mestere! Dl din Germania a inteles alegoria. Roaga-l sa-ti explice in privat ceea ce nu se poate scrie aici!

          Si be),
          Cu cine te certi? Despre ce vorbesti?? Ce e cu statul norvegian??? :-) Cine e stapinul meu???? :-) :-) :-)

          Si (pentru ca poate sint unii interesati sa experimenteze delirul psihedelic) ce fumezi, mestere?

          P.S. Comparatia e o figura de stil fara nici o legatura cu statul. Se invata in clasele V-VIII. Chiar facute la seral.

          • @Uzbeku – ”Dl din Germania a inteles alegoria.”

            Alegoria ta e cu epoleți. Orice platformă are o anumită orientare politică, fie ea explicită sau nu, însă a fi luată în stăpânire de ”tinerele” cadre din SRI este inacceptabil.

            Faptul că ai recurs la ad hominem este mai mult decât relevant. O persoană de bună credință ar fi replicat complet diferit. Există un anumit tupeu al bugetarilor cu epoleți, ei se consideră stăpânii (cu ghilimele și fără) prin raportare la ceilalți cetățeni, iar reflexele respective nu pot fi mascate.

            Last but not least: ce zici, mai pun o captură de ecran cu ultima blocare a IP-ului sau mă crezi pe cuvânt? Un asemenea bugetar cu epoleți se ceartă cu mine, șterge mai mult de jumătate (!) din comentariile deja aprobate la un alt articol și își pune el 10-12 comentarii ad hominem în compensație, iar în tine se trezește brusc și onest ”spiritualitatea” claselor la seral? 😀 Mostrele de comunicare patologică n-or să te ajute la nimic, fii liniștit la capitolul ăsta.

            Moderarea de-aici are păcatele ei, dar să ștergi după două zile comentarii deja aprobate denotă altceva, denotă obediență față de membrii unor instituții. Iar dacă nu știi despre sponsorizarea asigurată de statul norvegian, nu încerca să bravezi.

    • Dl Sibisan: „Un comentariu, dacă îmi este încă permis a scrie pe Contributors ( editorul “m-a rugat frumos” sa nu mai comentez aici.”

      Dupa timpul (zile) care trece de la postarea unui comentariu pina la (in general improbabila) aparitie a lui pe contributors se vede ca interactivitatea e doar tolerata. Atit cit sa nu ramina site-ul fara cititori.

      Dupa diferenta dintre numarul mic de comentarii validate de ingrijitorii site-ului o data la 2-3 zile (la majoritatea articolelor) si numarul mult mai mare de comentarii validate personal de unii autori ai articolelor in doar citeva ore, concluzia e aceeasi de mai sus: nu sintem in Hyde Park, ci in ceva asemanator cu „posta redactiei” ziarelor de pe vremuri.

      Avind in vedere starea mirabila a natiunii, „reasezarea” in ritm alert a legislatiei interne (de la termenul ceausist „reasezarea preturilor”) si stabilitatea geopolitica iesita din comunul bunului simt, e clar ca lupta de clasa se va ascuti, iar chiaburii – tot mai dusmanosi – care isi modereaza singuri comentariile la propriile articole vor fi pusi foarte curind acolo unde le e locul. Vorba poietului:

      „Trece-o noapte și mai trece-o zi,
      Se ascute lupta între clase,
      Iar chiaburii se arată-a fi
      Elemente tot mai dușmănoase.”

      Tatăl domnului Baconschi a fost un vizionar.

      • Desigur că înțeleg greutățile unui site relativ mic cum e Contributors în a angaja pe cineva responsabil de moderarea comentariilor care nu sunt puține și din cât am înțeles de la unii dintre autori pline de diferite mizerii și mâl.( Moderarea cu diferite programe cred ca ar îngreuna și mai mult dialogul).
        Nu asta e cel mai deranjant, faptul că durează câte două zile, ci duba măsură și vizibila orientare a moderatorului “la stânga”.
        Ca să fiu mai concret. La ultimul articol scris de domnul Kanterian (în opinia mea de o calitate execrabilă nedemn de a fi publicat alături de nume ca al domnilor Liiceanu și Dragostin😉), aveam o dispută cu personajul pe nume Hantzy. Omul deraia puternic, în ura saorbitoare numindu-mă Harald, mincinos notoriu si alte adjective din repertoriu deja cunoscut.
        Când să-i răspund rătăcitului, surpriză: nu se mai publică că sunt “ off topic” și “troll”.
        Ii dau exemple moderatorului de nenenumărate comentarii off topic, cu atacuri la persoană, etc publicate fără probleme! Răspunsul lui: vă rog să nu mai comentați pe Contributors!!! Rușinos! Penibil și bun de alăturat libertății presei din Coreea de nord sau Venezuela!

  15. Of topic la articolul acesta.

    Mina nou nouta de cupru in US dupa tariful de 50% anuntat de Trump. Timp de punere in functiune TREI ani, concentratia minereului 1 si ceva %. Pret de exploatare 1.32$ pe livra fata de 5.5$ in prezent. Mina e prognozat sa produca 27000 tone de cupru pe an in primii13 ani de functionare. Timp estimat de functionare 23 de ani. Mina e pe teren privat.
    Personal, mi se pare ceva iesit din Lampa lui Aladin.

    https://www.wsj.com/finance/commodities-futures/new-copper-mines-trump-tariffs-1659321d?mod=hp_featst_pos4

    • Pe 11 iulie 2025, Wyoming a marcat un eveniment istoric prin deschiderea oficială a minei Brook de lângă Ranchester – prima mină de pământuri rare (REE) din Statele Unite în ultimii 70 de ani și prima nouă mină de cărbune din statul WY în aproape cinci decenii. Evenimentul, la care au participat oficiali federali și de stat, precum și rezidenți locali, subliniază rolul din ce în ce mai important al statului Wyoming în furnizarea de minerale esențiale pentru tehnologia modernă și sistemele energetice.

      Semnificația acestei ocazii nu a trecut neobservată de participanți. Secretarul american al energiei, Chris Wright, a subliniat omniprezența REE în viața de zi cu zi, declarând,

      „Orice lucru din viața dvs. care are un buton… conține REE care joacă un rol esențial”.

      Detalii,

      First U.S. Rare Earth Mine In 70 Years Opens In Wyoming

      • Din Deng Xiaoping citire: „ei au titei, noi avem pamanturi rare”.
        Am inteles ca Alaska e plina de REE pe pamant federal.
        Cred ca si dezvoltarea capacitatii de refinare e in overdrive maxim acum.
        Simplist spus. Daca n-ar fi rusii sa le dea chinezilor petrol, alta ar fi calimera geopolitica. Mai trebuie un pic de timp sa-si dezvolte US industria asta si cam gata cu notiunea de multipolaritate (magneti cu 3 poli). Sper sa se tina tare Ukraina si Taiwanul.
        PS. Trump vorbea de tarife de 500% pentru tarile care importa titei rusesc. Vad ca a lasat-o la 100%. Stie el dece.

    • Pentru securitatea națională, avem nevoie de uraniu extras în America

      …Până la mijlocul anilor 1970, SUA a fost singurul furnizor de uraniu îmbogățit din Occident, iar afacerile au prosperat. De atunci, prețurile artificial scăzute – și antagonismul politic față de producția internă – au forțat clienții americani să apeleze la concurenți străini. În prezent, în SUA funcționează doar cinci mine de uraniu, față de câteva zeci în anii 1970 și 20 recent, în 2009.

      Este posibil ca o criză a uraniului să nu fie iminentă, dar implicațiile pe termen lung ale achiziționării de uraniu ieftin din străinătate în loc de a cumpăra de la companiile miniere din SUA sunt de rău augur, în special pentru apărarea națională, inclusiv pentru flota de portavioane și submarine nucleare a Marinei. Flota noastră națională de 94 de centrale nucleare necesită, de asemenea, o aprovizionare fiabilă cu uraniu.

      Industriile americane, inclusiv baza noastră industrială de apărare, se află în prezent sub o presiune imensă din cauza restricțiilor Chinei privind exporturile de minerale – inclusiv metale rare. Știm prea bine că epoca dependenței excesive de importurile de minerale trebuie să ia sfârșit. Aceasta este o vulnerabilitate economică, energetică și de securitate națională care a devenit nesustenabilă.

      Detalii,

      For National Security, We Need Uranium Mined in America
      By Dr. G. Ivan Maldonado, Professor, Department of Nuclear Engineering at the University of Tennessee, Knoxville
      July 08, 2025

  16. https://www.nytimes.com/2025/07/14/opinion/china-shock-economy-manufacturing.html

    E simbolic faptul ca unii comentatori romani le dau lectii unor laureati de premiu Nobel. Din fericire cel care imi explica dispretuitor ca „dividendele sint mai mari decit dobinda bancii fiindca investitorii privati isi asuma mai multe riscuri” a disparut de pe site.

    Ignoranta e suparatoare dar si mai suparatoare e rea-credinta. Sa preiei argumentele AURiste si pro-ruse cu privire la Zelenskyy si sa pretinzi ca noi, cei care IL sustinem, sintem pro-rusi e o obraznicie fara seaman.

    • @cititor critic – ”Sa preiei argumentele AURiste”

      JD Vance, Megyn Kelly și Victor Davis Hanson nu preiau ”argumentele AURiste”, indiferent ce instruire ai primit tu.

      Doar în mocirla neomarxistă de pe Dâmbovița poate crede cineva că un asemenea discurs politic poate avea succes. Ce zici, dacă John Brennan obișnuia să vină exact cu același discurs, gen ”Rusia, Rusia, Rusia!”, nu cumva asta denotă că aveți același stăpân și același finanțator?

      https://www.youtube.com/watch?v=q3wd45Vk00I

      ”argumentele (…) pro-ruse cu privire la Zelenskyy si sa pretinzi ca noi, cei care IL sustinem, sintem pro-rusi e o obraznicie fara seaman.”

      Exact asta te deconspiră, atât ca neomarxist, cât și în privința cârdășiei cu Rusia lui Putin. Numai în lumea ta crezi că poți cataloga drept ”obrăznicie” descrierea faptelor de către alt adult.

    • „unii comentatori romani le dau lectii unor laureati de premiu Nobel”

      Din precarele mele cunostinte nu cunoc nici un laureat Nobel care sa fi elaborat economia unei tari si aceasta sa aiba succes. Desigur afara de Obama si Arafat!

      Logica e un pic fortata sa treci de la laureatii Nobel la Zelenski, fara sa spui nimic de codoi? Cei care-l sustineti o puteti face cum vreti voi, va puteti inrola, puteti plati, puteti creste ucrainieni mici, dar nu trebuie sa aveti pretentia ca toata lumea sa va impartaseasca opiniile.

        • Si nu e problema mea ca sinteti ignorant. Milton Friedman si Chile, de ex.
          Opinia mea e una, ca Ucraina trebuie ajutata sa nu pice in ghearele Rusiei. Nu ma intereseaza discutiile despre incalzire. Cred doar ca dl. Cranganu ar trebui sa nu amestece stiinta cu politica. E singurul motiv pentru care am postat.

          • @cititor – ”Cred doar ca dl. Cranganu ar trebui sa nu amestece stiinta cu politica.”

            Nu tu ai început? Dacă ai uitat ce-ai scris în primul comentariu, vezi că e afișat mai sus. Te-ai adresat direct Dl.Crânganu și ai început cu promisiunile lui Trump privind reducerea deficitului bugetar. Concluzia e simplă: ești un activist neomarxist și ai fost repartizat aici, la fel ca și alți colegi de-ai tăi la articolele precedente.

            În ce calitate îți dai cu părerea despre ce ar trebui să scrie sau să nu scrie Dl.Crânganu? În ce calitate te-ai urcat pe caii cei mari ai superiorității morale? O educație corectă reprimă manifestările de narcisism încă din copilărie, în timp ce neomarxismul le promovează. Dar după ce ai trecut de 30 de ani, ar trebui să fii conștient de ele și să le controlezi singur, chiar dacă părinții nu au făcut-o, la vremea lor.

            • Obsesia mea netratabilă cu neomarxiștii se potrivește cu situația personajului interpretat de Mel Gibson în Teoria Conspirației, filmul cu Julia Roberts: era el paranoic, dar toate teoriile lui se confirmau 😀

              Uite cum facem: dacă nu ești activist neomarxist, scrie aici că ești împotriva paradelor lgbt din București. Dacă ești trimis aici în misiune, nu poți să scrii asta, fiindcă cineva îți monitorizează comentariile.

            • Atitudinea mistica in fata vietii e favorita mea: nu sunt paranoic daca cineva chiar imi vrea raul.

              Ma feresc de toti, imi ascund urmele, nu las sa se intuiasca nimic din ce urmeaza sa fac, deoarece stiu fara nici cea mai mica dovada ca cineva e cu ochii pe mine. Who on earth could that be?
              Si astept cu nerabdare sa ma trasneasca, iar cand mi se intampla, ranjesc cu satisfactie: nu-s scrantit, cineva acolo sus chiar ma uraste!
              Absolut sanatos, the benchmark for sanity!

              Am intrebat cea mai desteapta cunostinta a mea despre tine, ChatGPT-ul, si mi-a zis: Harald este sobru, „tehnic”, dar adesea condescendent, de multe ori didactic, sigur de sine, uneori arogant.
              Mi-a placut atat de mult ca a pus tehnic intre ghilimele, incat m-am gandit sa-ti arat si tie.
              (despre mine a spus ca sunt minunat)

    • Mda, inca un copy and paste de pe fituica criminalului dezinformator Walter Duranty. Ala nu luase Nobelul, dar primise, pardon, Pulitzerul. Nici astazi inapoiat.

      https://www.nytco.com/company/prizes-awards/new-york-times-statement-about-1932-pulitzer-prize-awarded-to-walter-duranty/

      Criminalii de la NY Times nu trebuie sa plateasca vreun pret pentru minciuni, dezinformari, sprijin pentru razboaie idioate

      https://fair.org/home/20-years-later-nyt-still-cant-face-its-iraq-war-shame/

      Si astazi ziarul de impachetat peste expirat continua in traditia bine stabilita.

      Premiile Nobel se impart in REALE (hard science, extrem de prestigioase), teribil de subiective (ex. literatura), politice-cinice (premii pentru criminali sau pentru mediocritati Affirmative Action/DEI – vezi B. H. 0bola, Al Gore, Arafat, Lê Đức Thọ…. pina si Ceausescu, daca mai era neimpuscat vreo doi ani, il lua si el la sigur) si impostori de hazna (vezi penibilul Krugman si alti mitomani la care se inchina marunteii mai ceva decit la Preacuvioasa Parascheva).

      Mai lucrati la gindirea critica. Se vad gaurile mai ceva decit la cascaval sau la turul pantalonilor lui Charlie Chaplin. Succes in ramura!

      • La doar câteva zile după ce primele două bombe atomice au fost aruncate peste Hiroshima (6 august 1945) și Nagasaki (9 august 1945), The New York Times – „ziarul de impachetat peste expirat”, teribilă denumire ați găsit! – a publicat un reportaj intitulat We Enter a New Era – The Atomic Age (12 august 1045), reportaj care descrie encomiastic „semnificația prometeică” a noii puteri a atomului, intrarea omenirii într-o nouă eră etc. etc., dar fără niciun un singur cuvințel despre crimele oribile comise asupra populației civile din cele două mari orașe japoneze.

          • Grozăvia uluitoare este că nu doar The New York Times a proslăvit Noua Eră Atomică după bombardarea celor două orașe japoneze. În Franța, Le Monde (8 august 1945) și L’Aurore (7 august 1945) au anunțat „o revoluție științifică” după distrugerea Hiroshimei. Nici alte ziare franceze nu s-au lăsat mai prejos: ”Energia atomică va revoluționa industria postbelică” (Sud Ouest, 8 august 1945). Paris Presse a anunțat o „epocă a uraniului” (12 august 1945, „L’Ère atomique: l’uranium”)

            • O discutie mai veche pe acest forum; unde incepe Antropocenul?

              Unde și când vrem noi😂, de ce mai întrebați?!

              Articolul însuși indică mai multe puncte de plecare:

              De-a lungul anilor, diferite semnături ale activității umane au fost explorate ca posibilități de a marca începutul Antropocenului: ar fi putut fi creșterea metanului cauzată de agricultura timpurie de acum mii de ani (observată în carote de gheață), dovezi ale poluării cu plumb de la minerit și topire de acum 3 000 de ani sau creșterea emisiilor combustibililor fosili în timpul Revoluției industriale.

              Păi, cum să dăm vina pe chinezii care, în jurul anilor 5.000-4.000 î.e.n., au început să construiască orezării și canale de mari dimensiuni pe cursul mijlociu și inferior al fluviului Yangtze, eliberând cantități semnificative de metan? Mai bine alegem o dată mai aproape de „blestemata” Revoluție industrială cu ale sale emisii de CO2…

            • @ Cranganu
              Ma bucur ca v-a placut articolul 😁
              Ca vorbiti de chinezi. Am citit, nu mai stiu unde…cum ca s-ar fi gasit o bulca de fonta msurand tone, de fusiunea a doua in China, datata la vre-o 4 mii de ani in urma.
              Metalurgistii spun ca „fata” furnalul cand uul se rupe si pierde continutul topit. Daca-o fi adevarat eu, cu data aia asigurata prin certificat de C14, votez

      • Fair.org, un site de care nu știam si care merită vizitat din când in când. Mulțumesc.
        La lista premiilor „Nobel” non-hard trebuie adăugat și cel pentru economie, acordat de Banca Centrala a Suediei.
        Comparația dvs cu ziare ca materiale pentru împachetat peste mi-a adus aminte de o scena memorabila din filmul lui Cristian Mungiu, Amintiri din Epoca de Aur, in care un ceferist pufnește în ras văzând într-o Scânteia ce trebuia urgent retrasă si pe care o folosise pentru împachetat salam (cu soia?) si pâine, ziar în care cenzura adaugase o pălărie suplimentara pe capul lui Ceaușescu, pe lângă cea pe care o ținea in mana.
        Celor care n-au trait vremurile Epocii le este greu sa creadă ca filmul nu este departe de realitate. Cred ca tot asa vor rămâne nedumeriți cei ce se vor uita peste ani la vremurile de azi.

    • @cititor critic – ”E politica AUR pe care o imprastiati pe aici.”

      În lumea ta neomarxistă este de neimaginat că o persoană are idei proprii. Michel Foucault te-a învățat că nu ai nicio valoare ca individ și că nu ești decât o portavoce a taberei ideologice din care faci parte. Ai internalizat asta până la nivelul la care nu ai nici măcar un nickname derivat dintr-un nume de persoană, te consideri un oarecare, un soldat anonim în slujba cauzei. Toate ideologiile colectiviste sunt la fel, neomarxismul tău nu se deosebește prin nimic de nazism sau de comunism.

      Prin urmare, îți imaginezi că și ceilalți sunt la fel, doar niște portavoci ale unei tabere. Well, în lumea reală nu merg lucrurile așa. AUR reprezintă pentru România o problemă la fel de gravă ca și neomarxiștii. Poate chiar mai gravă, atât timp cât ei își exprimă pe față admirația pentru Moscova. Înființarea AUR pare să se datoreze unei tabere pro-Rusia din serviciile secrete românești. AUR are toate manifestările unei opoziții controlate, iar înființarea lui pare să fi avut drept scop tocmai împiedicarea formării unui partid creștin-democrat autentic.

      Mai există însă un mic amănunt: așa-zișii pro-europeni se află la guvernare și tot ei s-au aflat la guvernare și până acum. Nu a emis AUR ordonanțe de urgență și nu a emis AUR ordine ANAF. Toate măsurile care necesită acum corecții fiscale severe au fost puse în aplicare de așa-zișii pro-europeni.

      Dincolo de asta, ar trebui să-ți controlezi totuși propriile manifestările de narcisism, nu să le promovezi și pe cele ale jurnalistului de la Bloomberg. E treaba ta dacă te definești drept ”critic”, dar orice psiholog îți poate confirma că un asemenea nickname provine direct din narcisism. JD Vance nu datorează niciun fel de scuze unei democrații controlate de serviciile secrete. Noul tău președinte ales democratic are toate manifestările cuiva care a semnat un angajament cu Securitatea încă din liceu. Dincolo de idiosincraziile privind AUR, episodul anulării alegerilor demonstrează că Elena Lasconi nu era sub controlul serviciilor secrete, în timp ce actualul președinte este.

      • In lumea psihopatilor, cu adevarat draga mie, fiecare este o voce si fiecare voce rasuna pentru un suflet. Adevarata comuniune se regaseste in contrapunct, cand urechea divina este gadilata placuta de cate o armonie aparent intamplatoare.

        Separat stau ingerii cazuti, serviciile secrete, care au impresia ca aud o melodie intrupata intre urechile lor. Nimic mai gresit, sunt tot niste bieti psihopati suiti in turnul dintr-un panopticon cu vedere la oglinzi. Si ofteaza seara de seara pe pridvor, ce bine ar fi daca lumea reala ar fi totuna cu lumea mea!

        • @gigix – ”In lumea psihopatilor, cu adevarat draga mie” (…)

          Psihopații au și ei instinct de conservare. E adevărat că pentru ei limitele trebuie impuse din exterior, dar funcționează, le pot fi impuse limite din exterior. Mai pe românește spus, psihopații știu și ei de frică. De asta Uniunea Sovietică a preferat să se dezmembreze, decât să lanseze ICBM-uri. Iar Federația Rusă îi va urma exemplul.

          Există o aplicație a laserelor de mică putere care era disponibilă încă de pe vremea aceea: un fascicul laser marchează ținta, iar rachetele de toate tipurile și de toate proveniențele (avioane, nave, baze terestre etc.) lovesc ținta marcată de fasciculul laser. Pentru cine mai ține minte KAL-007, avionul sud-coreean doborât de ruși, acela se afla la vreo 1000 de kilometri de traseul lui normal și nu era prima dată când făcea asta. Așa s-a dezmembrat Uniunea Sovietică.

        • Oh, si laserul s-a facut mic-mic, un Efialtes deschizator de cale pentru cohorta de sulite ce se vor infige in cer, urmandu-l. Acesta va desena o svastica indicator pe biata racheta incoltita, gravata corect la 45 de grade, cum bine a fost memorata de tintasi, apriori.

          Mi se pare ieftin ca nu tii cont de imbarligarea cuantica, insa e demn de mentionat, mie mi-a scapat, na! mie, posibilitatea de-a impune limite exterioare psihopatilor. Forteul lor, ca si al meu de altfel, este distinctia sublima pe care o fac intre interior si exterior, echivalenta cu cea dintre o camera mica si una neaparat mai mare, intre mi-e frica de tigru si mi-e frica de crestinul din mine… Stai, asta e, oricarui psihopat i-a murit crestinul din el. Pif-Paf, moi hristianin pri smerti!

          Hm! simt ca legatura cu o lama de metal, taioasa doar pe o parte, este o critica voalata. De vina cred ca este suprasimplificarea, un mijloc ieftin de-a polariza, de-a occamiza o discutie, cand toata lumea stie ca problema lumii libere este ЯR 36, capabila sa accelereze in doua directii diferite simultan.

          • Eu sunt si superstitios, nu numai inginer. R36 ma face sa ma stuchi in san si sa spun: pasol na turbinca vidma! Medvedev e om serios, fost presedinte, vorba aia.
            Acum filozofic, ce e o lama taioasa? Intrebare pt dvs. ca sa concretizez.
            Inginereste e un ceva capabil sa execute o compresie adiabatica destul de rapida ca sa degaje caldura necesara schimbarii de faza. De exemplu, lama unei patine de patinator pe gheata. Pluteste pe apa.
            Iar critica, voalata ori nu, daca exista ori nu, e mai bine sa fie facuta elegant.
            Respectele mele, daca conteaza.

          • Nimic mai gresit, cu ceva merite, e drept. Aici avem un caz clar de contaminare intre vointe, asta e la temelie.
            Se plimba omul pe Pamant si se intreba de ce nu cade in Cer, de buna seama pentru ca locul lui natural este spre Centrul Pamantului, un fel de in mormant sunt ca acasa (apud Bacovia).
            Intr-o zi se impiedica de o bucata de fier si observa ca e ca el, vrea la centru. O culege si o ia la bataie ca sa-i dea o forma adecvata scopului. Lama stralucea in soare ca proasta, deci degeaba.
            Omul o apuca si incepe sa despice tot ce vede, poate-poate o pricepe ceva lama, nimic. De draci, si-o pune sub talpi si incepe sa sara pe ea. Lama se incalzeste si aluneca ca si cand ar spune ca nu vrea sa mearga acasa. Asa a fost descoperita compresia adiabatica. Restul e istorie.

            Evident ca da, niciodata din topor. Conteaza, insa nici nu mi-am pus problema ca ar fi altfel. O zi faina.

            Orice s-ar spune despre Medvedev, tipului ii sticlesc ochii ciudat. Mi-l inchipui deschizand cu nonsalanta o conversatie cu: Please allow me to introduce myself / I’m a man of wealth and taste.

            • Frate-meu e in Wiesbaden azi si mi-a trimis o poza a unei biserici rusesti de acolo. Una dintr-aia cu ceapa in loc de cupole adevarat crestine. M-a pus pe gnduri o poza…

              https://en.wikipedia.org/wiki/St._Elizabeth%27s_Church,_Wiesbaden

              De unde masochismul cu lama? E specific omului?
              Antropologic, lama, e omniprezenta. Masochismul nu. E specific doar celor cu cepe pe biserici; celor posesori de R36 ori turban.

              PS. Tin sa-i multumesc domnului Cranganu nu numai pentru articole ci si pentru acordarea unui loculus unde comentarii off topic se pot intampla, exuberant de anapoda.

  17. Despre unele surse regenerabile de energie

    Dacă citiți aceste rânduri, sunt șanse mari că folosiți electricitatea sau gazul pentru a vă găti mâncarea.

    Dar aproximativ două miliarde de oameni din lume nu au acces la aceste surse moderne de energie pentru gătit. Ei trăiesc în sărăcie energetică.

    Ce folosesc ei în schimb? Cele mai sărace gospodării ard lemne și alte tipuri de biomasă, cum ar fi resturi de recolte și bălegar uscat. Cei care își permit gătesc și se încălzesc cu mangal sau cărbune.

    Arderea acestor combustibili solizi pe focuri deschise sau în sobe simple umple încăperea cu fum și substanțe chimice toxice. Acest lucru îi expune pe cei din gospodărie – adesea femei și copii – la niveluri de poluare mult mai ridicate decât în cele mai poluate orașe din lume.

    Ca urmare, aproximativ trei milioane de persoane mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului din interior. În multe țări, aceasta este responsabilă pentru peste 10% sau chiar 15% din totalul deceselor (harta se poate vedea pe site)

    Detalii,

    Share of deaths from indoor air pollution, 2021

    • A inceput sa se simta fumul de la incendiile de padure aici.
      Am citit ca-n Congresul US au fost niste alesi care se plangeau ca fumul din Canada a migrat in US si ca strica vacantele oamenilor si ca ce face Canada?…destepti si aia.

  18. Citeva replici:

    Alex din Bush:

    filmul romanesc respectiv este un favorit al meu. Toate „amintirile” sint bine istorisite, cu umor demisec si savuros.

    Conu’ Neamtu:

    a propos de Bunaciune – ma faceti sa intreb, cine are grija de ea, cine o pazeste…

    … precum Amza Pellea la finalul scheciului cu „cimotograful”, unde povesteste un film american si zice:

    „Da’ ăl porumb al cui o fi mă, ăl porumb, cine l-o prăşi, cine l-o griji, cine l-o culege, că-l călcau caii-n picioare, îl călcau cu caii-n picioare de mi să rupsă inima, auz?”

    https://www.youtube.com/watch?v=46RMCWTxsbc

    Dl. Robert:

    realitatea este ca atit Canada cit si California, dincolo de „acts of God” necontrolabile, au asemenea strategii nesabuite si anti-traditionale cind vine vorba de uscaturi in padure / incendii, incit, daca nu cauzeaza intotdeauna, curat contribuie direct la dimensiunile necazurilor cu fumuri si toxine . . . dupa care, bineinteles, blameaza „global warming” – ei sint curati nevinovati. Stinga tipica.

    Dl. profesor: evident, chestiunea cu oamenii care mor din cauza surselor de incalzire toxice nu ar trebui luata in gluma… dar e greu sa nu vedem conexiunea cu elucubratiile elaborate ale vestitului Sir Humphrey din cel mai bun sitcom politic de cind exista televiziunea:

    https://www.youtube.com/watch?v=wsqTz4zg8Xk

    • Dom Absurdistan, corect ce spuneti pana la un anumit punct. Am fost in California si sunt niste râpe de te doare capul, cine sa stranga surcele acolo?
      Aici, dupa ce au defrisat padurea veche au plantat un soi de pin negru. Pinul asta parca-i inmuiat in motorina, arde ca napalmul. Si iarasi cine sa stranga surcelele, densitatea populatiei in zonele respective e extremde mica.
      E adevarat, in Italia, ca tot mi-a povestit un coleg care are mama acolo, primariile din sate acorda un permis, cui vrea, sa stranga vreascurile pentru iarna si asa preintampina incendiile de padure si nici nu platesc pentru mentenanta. Sa vedeti ce-i pe insulele nelocuite grecesti din Marea Egee. Toate-s parpolite. Am vazut asta acum 20 de ani.

    • Da, există toate elementele unei erupții freatomagmatice: Magma în curs de formare interacționează exploziv cu apa subterană, apa de suprafață sau topirea glaciară – transformând-o în abur și fragmentând atât magma, cât și roca înconjurătoare în explozii violente provocate de abur. Islanda este „familiară” cu astfel de erupții: Surtsey, Grímsvötn.

  19. == Comentariu inspirat de contributiile dlui cititor critic. ==

    Pentru cei care se inchină la premiații Nobel pentru economie: căutați pe internet „there is no Nobel prize in economics”. Aveți ce citi o săptămână.

    Luați, de ex., „The Economics Nobel Isn’t Really A Nobel” By Maggie Koerth.

    Citez:
    „Dar, din punct de vedere tehnic, nu există un Premiu Nobel pentru economie. În schimb, există Premiul Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel. Premiul a fost acordat pentru prima dată în 1969 și nu poartă numele unei persoane, ci al băncii centrale a Suediei – Sveriges Riksbank – care îl finanțează. Fundația Nobel nu plătește premiul și nu alege câștigătorul (deși câștigătorul este ales în conformitate cu aceleași principii utilizate de Fundația Nobel), dar listează premiul pe site-ul său web împreună cu premiile Nobel, urmărește câștigătorii la fel ca laureații Nobel și chiar promovează premiul alături de premiul său. Membrii familiei Nobel s-au pronunțat împotriva premiului.

    Și atunci, de ce există? Istoricul de la Notre Dame, Philip Mirowski, a găsit dovezi conform cărora premiul pentru economie a apărut ca urmare a politicii interne suedeze. Potrivit lui Mirowski, în anii 1960, Banca Suediei încerca să se elibereze de sub supravegherea guvernului și să devină independentă. O modalitate de a face acest lucru a fost să prezinte economia ca fiind pur științifică, mai degrabă decât politică – în acest caz, intervenția guvernului nu putea decât să dăuneze băncii. Premiul Nobel a sporit credibilitatea științifică a economiei. Mirowski nu este singurul sceptic cu privire la oportunitatea existenței unui premiu Nobel asociat economiei. Friedrich von Hayek, care a câștigat premiul în 1974, și-a folosit discursul de la banchetul Nobel pentru a critica premiul. „Premiul Nobel conferă unui individ o autoritate pe care în economie niciun om nu ar trebui să o dețină”, a declarat Hayek. Acesta se temea că premiul va influența jurnaliștii, publicul și politicienii să accepte anumite teorii ca fiind literă de evanghelie – și să le consacre prin lege – fără să înțeleagă că aceste idei au un nivel de incertitudine diferit de cel al gravitației sau al mecanicii genunchiului uman, de exemplu.”

    Sau luați articolul „Don’t let the Nobel prize fool you. Economics is not a science” by Joris Luyendijk. Subtitlu: „The award glorifies economists as tellers of timeless truths, fostering hubris and leading to disaster”.

    Citez:
    „Problema nu este atât de mult că există un premiu Nobel pentru economie, ci că nu există premii echivalente în psihologie, sociologie, antropologie. Aceasta pare să spună că economia nu este o știință socială, ci una exactă, precum fizica sau chimia – o distincție care nu numai că încurajează aroganța în rândul economiștilor, dar schimbă și modul în care gândim despre economie.

    Un premiu Nobel în economie implică faptul că lumea umană funcționează la fel ca lumea fizică: că poate fi descrisă și înțeleasă în termeni neutri și că se pretează la modelare, precum reacțiile chimice sau mișcarea stelelor. Aceasta creează impresia că economiștii nu se ocupă de construirea unor teorii inerent imperfecte, ci de descoperirea unor adevăruri atemporale.

    Pentru a ilustra cât de periculoasă poate fi o astfel de credință, este suficient să ne gândim la soarta Long-Term Capital Management, un fond speculativ înființat, printre alții, de economiștii Myron Scholes și Robert Merton în 1994. Prin activitatea lor în domeniul instrumentelor derivate, Scholes și Merton păreau să fi găsit o formulă care să ofere o strategie de tranzacționare atât sigură cât și profitabilă. În 1997, ei au primit premiul Nobel. Un an mai târziu, Long-Term Capital Management a pierdut 4,6 miliarde de dolari (3 miliarde de lire sterline) în mai puțin de patru luni; a fost nevoie de un plan de salvare pentru a se evita amenințarea la adresa sistemului financiar mondial. Se pare că piețele nu s-au comportat întotdeauna conform modelelor științifice.

    În deceniul care a urmat, aceeași încredere excesivă în puterea și înțelepciunea modelelor financiare a generat o cultură dezastruoasă a suficienței, care s-a încheiat cu crahul din 2008.”

  20. O altă narațiune climatică de top: Oamenii care nu sunt „suficient” de îngrijorați despre schimbarea climei.

    Anthony Leiserowitz, directorul executiv al Yale Program on Climate Change Communication, a declarat că cel mai recent sondaj realizat de Yale a arătat că doar 29% dintre americani sunt „foarte îngrijorați” de schimbarea climei – un număr remarcabil de mic.

    „În mod ferm subliniez faptul că doar 29% sunt foarte îngrijorați, când ar trebui să fie 100%”[s.m.], a declarat Leiserowitz pentru Covering Climate Now. „Acest lucru reflectă lipsa de importanță [a schimbării climei] pentru majoritatea americanilor. Există mulți care nu sunt negaționiști, dar nu înțeleg în mod adecvat riscurile, faptul că efectele sunt aici și acum și urgența acțiunii.”

    Dacă pentru Covering Climate Now (și alte mass-media) obiectivul lor este de a face ca 100% dintre oameni să se alarmeze cu privire la schimbarea climei, atunci se explică simplu cea mai mare parte din campania asurzitoare și nemiloasă a acestor mass-media privind apocalipsa climatică.

    Detalii,

    Are Americans Afraid of Climate Change?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbarea climei, geologia petrolului.Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc.După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge.Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași.În 2008, Constantin Crânganu a devenit primul român Full Professor de geologie din SUA.2024 este Annus Mirabilis al profesorului Crânganu: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER:Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro