Cât timp va mai avea Germania noroc?

Guvernul de la Berlin a prezentat ieri-seară primele măsuri pe care le va lua pentru a contracara terorismul exercitat de Rusia pe teritoriul Germaniei. Primul pas și poate cel mai important a fost acuzarea directă a Rusiei pentru tentativa de atentat cu explozibil de la aeroportul din Leipzig. Este o schimbare de paradigmă și de atitudine față de acțiunile Rusiei, care într-adevăr s-au intensificat în ultimele luni, dar care în sine nu sunt noi.

Conferința de presă a fost susținută de ministrul de interne, Dobrindt, împreună cu cel de externe, Wadephul. Absența lui Merz are o explicație relativ simplă: el este păstrat ca răspuns pentru cazul în care se va mai întâmpla ceva și mai dur. Ceea ce este posibil să urmeze. Ieri-seară, aproape concomitent cu conferința de presă a celor doi miniștri federali, s-a găsit explozibil lângă cea mai mare centrală electrică din Brandenburg. În dimineața aceasta, 02.09.2026, a fost cel mai probabil sabotată o centrală din landul NRW, cel mai populat land al Germaniei. Norocul a fost că, deși a existat o pagubă reală, alimentarea cu curent electric a orașului Köln nu a fost afectată.

Dar situația se prezintă problematică. Aceste atentate devin din ce în ce mai dese și se adaugă unei liste deja lungi. Fie că vorbim de tentative de asasinat, cum a fost cazul fondatorului Donaustahl, companie care produce drone și muniție pentru Ucraina, fie de incendiile de la Diehl, firmă importantă în industria de apărare germană, fie de tentative de sabotare a navelor militare germane. La Berlin există convingerea că tentativa de la Leipzig nu va fi ultima. Dacă Germania va mai avea norocul ca tentativele să fie dejucate sau să eșueze este însă o altă întrebare.

Germania se afla așadar în fața unei decizii: să continue să ignore în spațiul public activitatea Rusiei sau să o numească ca atare și să ia măsuri. Berlinul a decis închiderea Consulatului General al Rusiei de la Bonn și rezilierea contractului cu Casa Rusă (un presupus centru cultural) din capitală. Condițiile de intrare pentru cetățenii ruși vor fi înăsprite la graniță, iar presiunea asupra flotei fantomă prin care Rusia încearcă să eludeze sancțiunile va fi intensificată. Ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul de Externe.

Dintre aceste măsuri, două sunt extrem de relevante. Închiderea consulatului de la Bonn va avea un impact semnificativ asupra activității de spionaj din interiorul Germaniei; pentru serviciile ruse, acesta era mai important decât Casa Rusă. Cuplată cu închiderea centrului cultural, măsura elimină o bună parte din spionajul rusesc din Germania. A doua măsură importantă este intensificarea acțiunilor împotriva flotei fantomă. Aici trebuie să vedem exact cum va transpune Germania acest lucru în concret, dar multe dintre vapoarele flotei fantomă a Rusiei, care transportă o bună parte din petrolul exportat de ruși, trec prin apele teritoriale germane. Ce măsuri s-ar putea lua? Fie măsuri legale, în baza legislației germane, fie pe motive de mediu (pentru că această flotă este extrem de veche și de poluantă), fie pe motive de pericol (cum a mai procedat Germania și în vremea lui Scholz), aceste nave pot fi „confiscate”.

Un alt punct relevant este accentul pus pe faptul că se va acționa și prin serviciile de informații. De ce este relevant? Pentru că în sesiunea parlamentară care începe pe 07.09.2026 se va discuta reforma serviciilor de informații, iar BND-ul, serviciul de informații externe, va primi, dacă proiectul trece de parlament, puteri noi: va putea fi proactiv, nu doar reactiv, va putea iniția hackbacks și alte activități similare.

Sprijinul militar pentru Ucraina urmează să fie intensificat. În această toamnă sunt planificate livrarea unor noi sisteme antiaeriene IRIS-T, trimiterea a câteva mii de drone de atac și aprofundarea cooperării în domeniul informațiilor. S-ar putea redeschide inclusiv dezbaterea despre Taurus.

Activarea articolului 4 din Tratatul NATO nu a fost însă luată în calcul. Poziția Berlinului este că Germania trebuie mai întâi să demonstreze că poate reacționa prin propriile mijloace. Această poziție este în concordanță cu absența lui Merz de la conferință: el este păstrat ca muniție pentru cazul unei noi escaladări.

O problemă rămâne însă folosirea termenului „atac hibrid”. Motivul folosirii lui este tocmai acela de a marca diferența: Germania nu este în război, chiar dacă există voci care spun că, dacă Rusia se consideră în război cu Germania (declarațiile lui Medvedev din această dimineață), ar trebui să se aplice și reciproca. Mai ales când Rusia este atât de activă în acțiuni de sabotaj pe teritoriul Germaniei. Dar folosirea termenului induce în eroare. Până nu demult, „atac hibrid” se referea la război informațional. Acum, Germania asistă la acțiuni fizice repetate pe propriul teritoriu. În Germania ar trebui să nu se mai vorbească despre hybrid warfare, ci despre situații „short of war”, adică situații aflate doar cu puțin sub pragul războiului.

Faptul că dispozitivul nu a explodat nu schimbă natura atacului. Înseamnă doar că Germania a avut noroc. La Berlin, aproape nimeni nu crede că acest noroc va dura la nesfârșit. Iar la următoarea escaladare, Friedrich Merz va trebui să iasă el în față.