Bill Gates și cele „trei adevăruri dure despre climă”: De la apocalipsă la pragmatism

… asa cum o intelegeti dv. De fapt, este vreun domeniu al cunoasterii umane care sa va fie strain ?

Intr-un singur comentariu ai dat drumul la toate aberațiile comune de pe la sute de articole de pe-aici.

UE ne vrea săraci ✓
schimbarea climatică e o invenție politică ✓
neomarxiștii/ecomarxiștii/sexomarxiștii/etc mă chinuiesc ✓
cine mă contrazice e activist din bani publici ✓
cine mă contrazice mă insultă ad hominem ✓
victmizare ✓

Ce sa zică și Harald, /…/, care intervine malițios peste alții cu aberații despre climă și climatologie și apoi se victimizează că e invadat de activiști ad hominem? Ce confortabil ar fi sa explicăm totul cu cărțile din gimnaziu!

M-ati facut sa-mi amintesc de ce ma abtin, de obicei, de la comentarii.
Cand veti trece de clasa a X-a continuati cu sarguinta, cel putin vreo 10 ani, poate veti ajunge la un nivel care sa va permita comentarii pertinente, dupa prealabila intelegere a unui text citit, inclusiv a unor nuante.
Desigur comentariul meu presupunea unele cunostinte fundamenale referitoare la factorii climatogeni, in mod evident cauta sa respinga ideea alarmismului nefondat (clar ca efectul emisiilor de „gaze de sera”, estimat la cativa W/mp, este foarte redus daca il comparam cu asa numita „constanta”solara, in realitate variabila pe parcursul miscarii de revolutie si in raport de fluctuatiile activitatii solare, la care se pot adauga modificarile ciclice ale orbitei), dar dintr-o perspectiva stiintifica nu emotionala. Nu cred ca trebuie sa avem pozitii extremiste si acesta era rostul precizarii din finalul comentariului meu (intr-o maniera mai plastica, cu ‘picatura’si ‘balanta”) ca desi nu e nici pe departe cert efectul emisiilor cu gaze de sera asupra climei globale (mai ales daca-l comparam cu factorii de variabilitate naturala) ca nu se justifica masuri nerezonabile, dar totusi poluarea (inclusiv cu gaze de sera) trebuie limitata.

M-ati facut sa-mi amintesc de ce ma abtin, de obicei, de la comentarii.
Cand veti trece de clasa a X-a continuati cu sarguinta, cel putin vreo 10 ani, poate veti ajunge la un nivel care sa va permita comentarii pertinente, dupa prealabila intelegere a unui text citit, inclusiv a unor nuante.
Desigur comentariul meu presupunea unele cunostinte fundamenale referitoare la factorii climatogeni, in mod evident cauta sa respinga ideea alarmismului nefondat (clar ca efectul emisiilor de „gaze de sera”, estimat la cativa W/mp, este foarte redus daca il comparam cu asa numita „constanta”solara, in realitate variabila pe parcursul miscarii de revolutie si in raport de fluctuatiile activitatii solare, la care se pot adauga modificarile ciclice ale orbitei), dar dintr-o perspectiva stiintifica nu emotionala. Nu cred ca trebuie sa avem pozitii extremiste si acesta era rostul precizarii din finalul comentariului meu (intr-o maniera mai plastica, cu ‘picatura’si ‘balanta”) ca desi nu e nici pe departe cert efectul emisiilor cu gaze de sera asupra climei globale (mai ales daca-l comparam cu factorii de variabilitate naturala) ca nu se justifica masuri nerezonabile, dar totusi poluarea (inclusiv cu gaze de sera) trebuie limitata.

”o anumita constanta solara, care probabil ca nu e chiar asa constanta,”

Constanta solară nu e deloc o constantă, nu se poate compara cu Boltzmann sau Planck. Constanta solară e doar o valoare medie, convențională, care mai și variază în timp, iar omul nu înțelege ce recită. Dar recită pe-aici exact ce recita @Hantzy în urmă cu 6-7 ani sau ce recita @Ioan în urmă cu un an.

Toată povestea e destinată îndoctrinării studenților, iar studenții au o înțelegere limitată a termodinamicii. Probabil mai puțin de un sfert dintre ei înțeleg că sunt îndoctrinați cu minciuni. Și chiar dintre cei care înțeleg, unii descoperă că e profitabil să participe și ei la difuzarea minciunilor.

La scara întregii societăți, o minoritate disfuncțională își justifică astfel acapararea puterii și controlul discreționar asupra banilor publici. În esență, viclenia nu e inteligență, dar e suficientă pentru a acapara puterea în societate.

A iti exprima o opinie despre un anumit subiect, nu inseamna ca doresti sa explici, sau sa impui, cuiva ceva. Mai mult, unii, si eu fac parte din aceasta categorie, incerca prin intrebari, prin exemple din alte tari, prin comentarii sa invete, sa inteleaga.

Este o mare diferenta intre comentatori ca mine si activisti ca tine, activisti cu idei fixe, pe care, pe fondul lor de inteligenta limitata, nu reusesc sa le argumenteze.

E o metoda cunoscuta, se numeste https://en.wikipedia.org/wiki/Argument_from_authority, e folosita f des in mass-media pentru a sustine orice idee…

Am citit ieri în The Guardian: Miturile despre consumurile de apă și energie ale ChatGPT împiedică acum oamenii să-și găsească dragostea!!!

Detalii,

It shows such a laziness’: why I refuse to date someone who uses ChatGPT

Cu tot respectul, nu ma preocupa absolut deloc cite emisii produc computerele lumii. Nu prea mai putem azi fara ele si asta e. Daca intr-acolo merge lumea, cu centre de date, AI si toate alea, pai intr-acolo sa mearga, piata va decide.
E doar o banuiala a mea, aceea ca AI e o bula speculativa, e posibil sa gresesc. Presupun ca ne vom lamuri in scurt timp, citiva ani de-i laie ori balaie.

Nici consumul avionului cu care zbor (ca pasager, evident. Ma mai uit eu la Just Pilots si asa si in linii mari inteleg ce fac pilotii, ce comenzi dau, cind si de ce dar asta nu ma va face vreodata pilot) nu ma preocupa, tehnologia motoarelor lui si tehnologia aviatiei in general insa da: pe cite stiu consumurile motoarelor de aviatie comerciala azi sint incredibil de mici raportate la tonajele pe care le propulseaza si e o goana continua si o competitie feroce pentru micsorarea consumurior specifice. Altminteri nu ar putea exista zboruri ULCC la citeva zeci (!) de lei 500 km. Cit de eficiente sint ele avioanele? Pai s-o luam ca la noi, la soferi. Per pasager la suta de kilometri avem asa:
– Boeing 787-9: 2.2 la suta (!)
– Airbus A320neo: 2.3
– Airbus A350-900: 2.4
– Boeing 777-300ER: 2.9
– Airbus A380-800: 3.3
– Boeing 737-600: 3.8. Pai cu doua persoane in masina eu consum cel putin atit la cimpie!

PS – nu pot decit sa ma minunez atunci cind vad motorul GE 9X de pe 777 stiind ca fuselajul de 737 e mai mic in diametru!

> Every year, more than 7.5 million people in poorer countries die from illnesses that can be very cheaply prevented or managed. Smart investments in health, nutrition, and education could every year save over 4 million people, while also building growth and resilience for the future.

Ce bine ca SUA au un presedinte care nu-i orbit de alarmismul climatic si investeste doar in sanatatea, nutritia, si educatia tarilor sarace, nu-i asa?

> the world’s multilateral development banks — international organizations funded largely by taxpayers to help the world’s poorest countries — devoted an astonishing $137 billion to climate financing in 2024.

Nu i-as spune chiar „astonishing”. In primul rand ca asta e suma totala, din care 50 de miliarde sunt alocati pentru proiecte in „high income countries”, si vor fi restituiti cu dobanda. Apoi cele doua sectiuni principale din raportul de unde vine suma de 137 miliarde sunt „adaptation” si „mitigation”, adica exact ce spun Lomborg si Gates ca ar trebui sa se finanteze.

https://www.eib.org/attachments/lucalli/20250071-2024-joint-report-on-mdbs-climate-finance-en.pdf

> Green campaigners insist that emissions cuts must come first for the poor — when what they really need are jobs, food, medicine, and an escape from poverty.

Asta imi miroase a om de paie. Nu am auzit de nici un activist de mediu care sa sustina ca trebuie sa asteptam cu panourile solare in Europa sau in America pana nu confiscam toate generatoarele pe motorina ale africanilor.

Am gasit o alta sursa care explica un pic altfel cum au fost impartiti banii:

https://www.carbonbrief.org/analysis-seven-charts-showing-how-the-100bn-climate-finance-goal-was-met/

Se pare ca am inteles eu gresit si „mitigation” se refera la reducerea emisiilor, iar majoritatea banilor au mers acolo.

Pe de alta parte articolul mai spune si ca unii finantatori, in special Japonia cu infrastructura feroviara din India, au dat imprumuturi la pretul pietei si le-au tras o spoiala de „climate financing” sa se poata fali cu ele. Banii adunati de la platitorii de taxe din tarile bogate si donati tarilor sarace sunt mult mai putini, si in general intra la categoria „adaptation”.

@ robert
Ghíni, ghíni, viezi câ ti paștí răul, ‘ăi.
Chiar mă întrebam ce „groupie” îmi dă prima replică. 😊

Nu confund. Cum spuneam, mă bucur că extremele de ieri vin mai către centru. S-au schimbat destule, din 2020…

Felicitări pentru adaptarea longevivă într-un mediu dur, ostil chiar.

Pentru a extrage anual cele 10 miliarde tone de CO2, articolul menționează niște condiții SF:

To achieve this through technological means, such as direct air capture, would require the construction of the world’s second biggest industry, after oil and gas, and require expenditures of about a trillion dollars a year, scientists said. It would need to be done alongside much more drastic emissions cuts and could also have unintended consequences.

Cine știe câte ceva despre DAC (Direct Air Capture), va realiza grozăvia propunerii. Cine nu știe, poate citi câteva detalii interesante în, de pildă, articolul “Climeworks DAC & Fiscal Collapse & The Brutal Reality Of Pulling Carbon From The Sky“, publicat în luna mai 2025 de Michael Barnard in CleanTechnica. Articolul începe așa:

In 2024, Climeworks’ direct air capture (DAC) Mammoth plant in Iceland captured just 105 tonnes of carbon dioxide. That’s not per day, not per week, that’s total, across the year. For context, that’s less than the annual tailpipe emissions from a dozen long-haul trucks, or roughly one-thousandth of what the company said the plant was built to remove. In mid 2025, the company began laying off a minimum of 10% of its ~500 staff. For a firm that raised over $800 million in equity and subsidies, hailed as a pioneer of direct air capture, the numbers are sobering. But they are not surprising. They are merely the inevitable result of colliding hopeful techno-optimism with the brutal constraints of physics, economics, and scale.

Barnard insistă apoi asupra bulei activiste care înconjoară atât de multe proiecte susținute guvernamental:

DAC has always promised a seductive narrative: the ability to suck carbon out of the sky, store it underground, and buy ourselves a climate mulligan. It promised to clean up after fossil fuels without requiring too many lifestyle changes. It was a technology that said yes — to oil companies, to airlines, to governments slow-walking their emissions policies….

Big names like Microsoft, Stripe, and Shopify lined up to buy carbon removal credits at $600 a ton or more. Government agencies began pouring in cash. The US 45Q tax credit was sweetened to $180 per ton. Europe and Japan set aside funds. And dozens of startups bloomed. But beneath the marketing sheen, the physics was never on DAC’s side.

Vă sugerez să citiți tot articolul pentru a balansa elucubrațiile publicate de The Guardian.

Impresie greșită 😊

Răspunsul meu trebuie citit ca respingere a paragrafului citat, nu ca o „înverzire” ecologistă a utilizării industriale a CO₂.

For the record: Ponderea CO₂ utilizat industrial este foarte mică în raport cu totalul emisiilor antropogene. Estimările globale arată că sub 0,5–1% din CO₂ emis prin arderea combustibililor fosili ajunge să fie capturat și folosit industrial. Restul (>99%) rămâne în atmosferă sau este stocat geologic doar în proiecte pilot și la scară limitată.

Date la nivelul anului 2024: https://ourworldindata.org/emissions-by-sector

Nea Harald, o precizare.
Co2 biogenic est f.f. cautat !…Pepsi, Coca și muti altii ca ei vor sa cumpere – la preturi f. mari- CO2 biogenic !..iar asta il faci in procese de fermentare (dat si alte procese) pentru productia de biocombustibili avansați…iar daca luam de buna intenția multor state de a inroduce in benzina/motorina biocmbustibilia avnsati – 5%-10%…50%, atunci, la sfirșit, ar fi de-o smecherie.

Cred ca BG ne indemna catre bioeconomia circulara

Da, există un experiment major numit AmazonFACE (Free-Air CO₂ Enrichment), început pe 1 ianuarie 2020 și desfășurat lângă Manaus, Brazilia, care expune arbori maturi din pădurea amazoniană la concentrații mai mari de CO₂ pentru a studia dacă masa lemnoasă și capacitatea de stocare a carbonului cresc

AmazonFACE (Free-Air CO₂ Enrichment) este primul experiment de amploare dintr-o pădure tropicală matură. Se folosesc instalații care eliberează CO₂ direct în aerul din jurul arborilor, simulând nivelurile atmosferice prognozate pentru următoarele decenii. Scopul experimentului este să se observe cum răspunde pădurea amazoniană la creșterea concentrației de CO₂, în termeni de fotosinteză, creștere a masei lemnoase, cicluri de apă și nutrienți, biodiversitate și interacțiuni ecologice.

Un raport recent a fost publicat săptămâna trecută de EOS (revistă a American Geophysical Union, cea mai mare organizație geofizică din lume). Raportul se intitulează: As CO2 Levels Rise, Old Amazon Trees Are Getting Bigger și prezintă un studiu – Increasing tree size across Amazonia – publicat în Nature Plants.

Cercetările au evidențiat că răspunsul pădurii amazoniene la fertilizarea cu CO2 depinde de absorbția fosforului de către plante.

Intrati intr-o chestie mult mai mare cu acest comentariu. E vorba de picatura chinezeasca, sa-i spun asa. Societatea de tip piramidal, asiatica. Ce vedem sunt crampeie. By the way, in Nepal avem guvern de stanga, aliat al Chinei mai proaspat. In Bangladesh, investitii chineze majore in partea de nord. Xi, Putin si predecesorii lor au bagat un ic in orice mica crapatura au gasit in societatea vestica. Cu multa, multa rabdare. Nu conteaza ca-i Greta, AfD, Gorgescu, Green Peace, Yaser Arafat, miscarea hippie, ONU etc. E o lupta intre civilizatii. Lupta extrem de murdara si insidioasa. Si, BBC a fost infiltrat de catre dusman. De departe nu e singura organizatie care a patit-o.

Nu doar BBC a dat o fatwa împotriva oricărei dezbateri pe tema schimbării climei. Mai toată media de stat din Europa si Australia.

Vezi cine e seful BBC cu 160,000 lire/an…..

Indicatorul „tone CO₂e/USD of GDP” (intensitatea carbonului raportată la PIB) se folosește în modelarea climatică și în analizele de politici. Totuși, nu apare frecvent sub forma unor clasamente populare deoarece:
– depinde de convențiile statistice (PIB nominal vs. PPP, tipuri de emisii incluse),
– este mai relevant pentru analize tehnice decât pentru comunicare publică,
– datele sunt dispersate în baze internaționale, nu într-un singur „ranking” global.

Datele există pentru cei interesați, dar sunt prezentate mai des ca „kg CO₂e per PPP-$ GDP” sau „carbon intensity of GDP” în baze de date precum World Bank, Our World in Data, EPA sau UNECE.

Dacă se folosește acest indicator – Intensitate emisii de carbon (kg CO₂e / USD PPP), clasamentul estimat pe 2025 ar fi în ordine descrescătoare:

– China: ~0.32 kg/USD
– India: ~0.23 kg/USD
– SUA: ~0.20 kg/USD
– UE: ~0.15 kg/USD

Mecanismul propagandistic este identic, indiferent de caracterul neutru sau malign al subiectului ales: selectarea informațiilor, alegerea unui cadru narativ și transmiterea unui mesaj emoțional și moral. O analiză pertinentă va putea identifica următoarele caracteristici ale propagandei:

• Funcția tribală: are rolul de a întări identitatea colectivă și de a delegitima adversarul.
• Repetiția și simbolurile: instrumente retorice tipice propagandei.

Așa cum aritmetica nu este „bună” sau „rea”, ci depinde de calculele pe care le faci cu ea, tot astfel propaganda este un instrument care poate fi folosit în scopuri diferite.

Pentru mine, propaganda nu se definește prin tehnică, ci prin raportul dintre mesaj și adevăr. Atunci când mesajul este construit pe fapte verificabile și pe norme universale, el devine mai degrabă jurnalism militant sau advocacy, și mai puțin manipulare.

https://youtu.be/cSGZyRBpMBE?si=IANvhdVXGIW9jGc
Hhhhh-H
https://youtu.be/cSGZyRBpMBE?si=voxXEd5QaFhzUzkw
https://youtu.be/cSGZyRBpMBE?si=kSZcc4l-rhkOB8U5

Încercați link-ul acesta: https://www.nytimes.com/2025/11/10/climate/fatih-birol-iea.html?unlocked_article_code=1.0k8.m6HD.tw6ZGXsz6NOU&smid=url-share

Uf, subiectul e enorm si nu-l pot eu acoperi pe tot. Exista intentii si miscari pe care le cunosc, in unele e vorba sa fiu implicat ca reprezentant comercial insa pentru motive evidente nu pot sa vorbesc. De unele stiu din bransa, de cele mai vechi din ce mi-au spus fosti colegi care au lucrat pina cind mineritul romanesc a fost distrus (distrugerea a fost programata si ordonata de contabilii Bancii Mondiale) dar asta nu ma face deloc un specialist in materie.

Articolul insa e inca unul dintre multe altele, e tipic pentru cei care scriu in materie fara sa aiba habar de zacaminte, de minerit, de finantare si de piata. Ar fi absurd de n-ar fi ridicol.
– Cu anii mi-au cazut in mina buletine de analize, spre exemplu al grafitelor de la Baia de Fier la mare moda mai nou. Nu mi s-au parut ceva deosebit dar e foarte posibil sa ma insel. Insa despre prelucrarea, rafinarea si purificarea lor pentru a produce grafen in Romania imi pastrez o foarte sanatoasa rezerva. Asta ca sa nu ma pufneasca risul.
– Vad si o veche cunostinta, un zacamint descoperit de tata si lucrat sub directa lui supraveghere, analizele facute de mama, inchis cindva in anii ’90. Ce sa zic decit ca nu exista destule rangi in tara asta cite as rupe eu pe niste spinari. Spinari moarte azi dar care erau moarte si cind erau vii. Zacamintul a fost deschis si investiile majore pentru exploatare erau aproape gata, treaba care a durat vreo 7 ani) insa nu ii cunosc valoarea. Era la secret de serviciu sau mai sus, deci „way above my pay grade”. Ca pe legitimatia mea scria precis unde am acces, pe a lui tata scria „Liber oriunde”.
– Cu brucitul de la Budureasa. L-am cunoscut pe descoperitor, om destept, s-a dus la cele vesnice acum vreo 10 ani. Dar sa vedem miscare acolo, daca prospectiunile sint gata atunci sa vedem si altceva decit un drum de 400 de metri, niste sonde si niste santuri de prospectiuni, sa vedem investitii in deschiderea de zacamint, in cai de transport, in energie, oameni, nu doar amatorisme de presa. Mineritul nu se face cu angajamente pionieresti ca la Ase. N-am auzit sa se fi inceput ceva dar de vorbit se tot vorbeste de 4-5 ani. Lucrul la respectivul zacamint a fost blocat de alde Cosmin Gusa timp de vreo 15 ani, prin intermediul lui si a altor personaje cel putin la fel de sulfuroase Rusia a obtinut licenta pentru el si a blocat orice activitate de prospectiuni, pregatire, exploatare. Imi asum afirmatia asta. (In linii mari asa au procedat rusii si cu parte din metalurgia feroasa din Romania. Iar cozile lor de topor zburda libere si dau lectii!)
– Nu stiu nimic despre zisele zacaminte de titan (!!!) din „judeţul Harghita (zona Jolotca‑Lăzarea) sau în judeţele Bihor, Arad şi Alba (zona Valea Leucii)”. Exista? Avem noi asa ceva la nivele exploatabile?
– Bor, Bismut, Galiu, Telur, Germaniu, Wolfram stiu cel mult ca ocurente si ca elemente insotitoare ale altor minerale. (Cunosc o lucrare de doctorat facuta pe Bor la noi si-l cunosc si pe autor). Ce se poate valorifica industrial din ele nu stiu, problema ma depaseste.
– Dar avem lucruri mult mai simple si in care s-au bagat bani, timp si efort. Cupru si Aur. Mineritul si prelucrarea/rafinarea sint ingreunate de regulamente proaste, de o birocratie deseori absurda si de formidabilul lobby eco european. Totusi Rovina merge, exista intentii si miscari serioase si in perimetrele invecinate, prospectate si cu calculele de rezerve facute. Companii private. Ar fi mare minune sa vad o rafinarie de cupru in Romania. (Un investitor asiatic m-a si intrebat direct daca nu stiu vreo rafinarie de cupru de vinzare ca e interesat sa o cumpere. Ce sa-i raspund, ca le-au facut praf pe toate). Cit despre aur metal, cita vreme cianurarea e interzisa discutia nu exista.

Mai vad articol si urmatoarea duma: „CRM Act-ul urmăreşte ca până în 2030: cel puţin 10% din extracţia acestor materii să se realizeze în UE, 40 % din procesare să aibă loc în UE şi 25% să fie reciclate în UE.” Absolut exclus 2030! Daca UE reuseste asa ceva pina in 2040 este exceptional.

Nici măcar!
Sunt doar niște indivizi avizi de popularitate – influenceri -, care fac 💰 din asta în noua era în care am intrat deja.
Resursele României au fost de mult cartografiate și evaluate. Ele sunt insuficiente pentru a susține singure o industrie cât de cât dezvoltata.
Că există acolo minerale rare, ceva aur, cupru… asta nu le face îndestulătoare și nici eficient de exploatat ecologic.
Need imput!
Rusia are resurse enorme, unele nedescoperite încă, care ar putea susține o industrie dezvoltată dintotdeauna! Însă, după cum observați, alții au industrii dezvoltate drept urmare a revoluțiilor industriale succesive la care au participat și nu au resurse proprii în afara de cea umană. Cum ar fi Japonia sau Cehia care nu are nici măcar ieșire la mare și nici nu face caz ca vecinii ei estici de gazele și petrolul rusesc.

Sint invidios pe studentii dumneavoastra!

O sa spuneti ca sunt paranoic dar ultimele 4 conferinte COP au avut loc in locatii alese cu schepsis: Egipt, Dubai, Ajerbaidjan si Brazilia. Nu m-ar mira ca indigenii din Belem sa fi fost starniti. Ar fi o actiune clasica de agitprop. Pe masura ce le fuge presul de sub picioare creste si nivelul de agresivitate.

Acum vreo 22 de ani am lucrat într-o departament guvernamental. Au adoptat Sharepoint la doar un an de la lansarea platformei. După un an când am părăsit acest departament nimeni nu folosise Sharepoint. Peste ani în la o companie mare din domeniul privat am folosit Sharepoint, dar după o vreme ni s-a spus sa nu mai încărcam documente foarte mari pentru ca e prea scump si încetinește sistemul.
Nu doar Microsoft a găsit o mina de aur la guverne, pe lista e și Amazon Cloud Services și The Big Four.

Am pus ghilimele mai Haralde mai.

Artico de azi din WSJ.
In avioanele cu reactie, din partea de compresor, in amonte de turbinea, este preluat aer comprimat pentru presurizarea cabinei si actionarea altor functii pneumatice din avion. Aerul ar tebui sa fie curat, fara gaze de ardere ori alte impuritati. Treaba-i ca, la decolare mai ajung gaze arse in aerul asta si astfel in cabina. Am simtit si eu mirosul asta in perioada de taxi si decolare a avionului:

https://www.wsj.com/business/airlines/toxic-fume-leaks-prompt-airlines-to-push-for-less-hazardous-engine-oils-db3eabaa?mod=hp_lista_pos1

Acum, orice motor cu ardere are gaze „de esapament” dar asta nu inseamna chemtrails, cu o singura exceptie, vestitul Kukuruznik.

Am citit in ultimii ani foarte multe semnalari despre asa-numitele chemtrails de pe cerul SUA, dar inca nu mi-am format o parere despre natura si scopul procedurii in chestiune. Stiu ca exista suspiciuni serioase si nu as fi deloc surprins sa aflu ca guvernul american face porcarii. Ar fi doar inca una pe linga multe altele. MKUltra e doar un de exemplu. MKUltra was a covert and illegal human experimentation program conducted by the U.S. Central Intelligence Agency (CIA) from 1953 to 1973, designed to develop techniques for mind control, brainwashing, and interrogation during the Cold War. Despre 9/11 mi-e deja rusine sa mai pomenesc. Ca si despre USS Liberty… Si mai sint multe, multe… Cine nu a inteles inca, sa nu inteleaga!

Ce nu inteleg eu, unul, e cum se face ca numerosii piloti ai avioanelor care imprastie chemtrails pe cerul Americii nu au nimic de comentat in cazul in care e vorba de ceva periculos, fiindca nu cred ca ei nu stiu ce pulverizeaza pe cer. Au si ei copii, neveste, parinti, gradini de legume, gazon, ciini, vaci de lapte… Daca ar fi constrinsi cumva sa imprastie otravuri peste americani, ar trebui sa apara ici-colo macar cite un wistleblower dintre piloti, dar nu-mi amintesc sa fi citit despre vreunul. Principiul dominoului? Chiar toti sa fie in lesa?

Increderea mea in politicieni si guverne e ZERO, dar, in cazul acestor chemtrails, inca nu m-am lamurit. Ce ma intriga e faptul ca, in ciuda tuturor suspiciunilor in circulatie, guvernul – cel care pune avioanele sa imprastie nu-se-stie-ce pe cerul Americii – TACE. Nu am vazut nici un oficial iesind in fata ca sa lamureasca o data pentru totdeauna ce face guvernul cu avioanele alea, ce substante imprastie pe cer si de ce imprastie ce imprastie.

Pe Tucker Carlson, un tip uns cu toate alifiile – credibilitate ~50%, il stiu de pe vremea cind purta papion si facea circ la CNN (Crossfire) impreuna cu James Carville si inca citiva gargaragii care se prefaceau ca dezbat idei.

James Carville e o mare figura. De un cinism absolut. Astea sint vorbele lui (le citez fiindca asa gindesc toti cei care apar pe sticla, pentru milioane de dolari anual, ca sa influenteze votul liber – hahaha – al contribuabilului american de stinga sau de dreapta):

„Ideologiile nu sunt atât de importante. Ceea ce contează este psihologia.

Electoratul democrat este ca o turmă de vaci. Tot ce trebuie să faci este să le pui suficient fân și ele vin în fugă. De aceea am devenit agent operativ al democraților. Cu democrații, tot ce trebuie să faci este să faci mult zgomot, să le pui fânul și să fii gata să folosești ciomagul în cazul în care câteva dintre ele vor să fugă din turmă.

Optzeci la sută dintre cei care se numesc democrați nu au habar de realitatea politică.

Ce mă uimește este că poți lua un grup de oameni care muncesc din greu și să-i convingi că ar trebui să susțină programe sociale care sunt exact opuse convingerilor lor personale. Pune puțină teamă ici și colo și poți face oamenii să voteze cum vrei tu.

Alegătorul este, în esență, prost și leneș. Motivul pentru care am devenit activist democrat în loc de republican a fost că erau mai mulți democrați care nu pricepeau nimic decât republicani.

Adevărul este relativ. Adevărul este ceea ce poți face alegătorul să creadă că este adevărul. Dacă ești suficient de inteligent, adevărul este ceea ce faci alegătorul să creadă că este. De aceea sunt democrat. Pot face alegătorii democrați să creadă orice vreau eu.”

Știrea pare interesantă pentru că este o premieră absolută: o țară cere compensații altei țări pentru daune climatice produse în timp de război: despăgubiri în valoare de aproape 44 de miliarde de dolari pentru daunele legate de creșterea emisiilor care contribuie la încălzirea climatică, ca urmare a războiului în curs, potrivit declarației unui oficial ucrainian pentru Reuters. Despăgubirile sunt cerute pentru creșterea emisiilor cu 237 milioane tone CO2 echivalent, inclusiv din combustibilii fosili, cimentul și oțelul utilizate în război, precum și din distrugerea copacilor prin incendiile rezultate. „Au fost cauzate multe daune apei, terenurilor și pădurilor”, a declarat Pavlo Kartashov, vice-ministrul economiei, mediului și agriculturii al țării. „Avem cantități enorme de emisii suplimentare de CO2 și gaze cu efect de seră”, a declarat același Kartashov într-un interviu acordat în timpul summit-ului climatic COP30 din Brazilia.

Ucraina intenționează să depună plângerea la Consiliul Europei la începutul anului 2026.

Cred ca Steve Witkoff e mai mult ca cacabil sa-l convinga pe Putica sa plateasca.