„Anul acesta sărbătorim douăzeci de ani de la înființarea BRICS. Când grupul a fost lansat în 2006, cuprindea doar patru țări. Astăzi, incluzând BRICS și partenerii săi, avem o familie formată din douăzeci și una de țări. În prezent, țările BRICS reprezintă 50% din populația lumii, 40% din PIB-ul global și peste 25% din comerțul mondial. Mai mult, în această perioadă, în timp ce PIB-ul mondial a crescut de aproximativ 2,5 ori, PIB-ul cumulat al țărilor BRICS a crescut de aproximativ 4,5 ori. Cu alte cuvinte, puterea economică a BRICS a crescut într-un ritm aproape dublu față de cel al economiei mondiale. (…) Să transformăm ambiția BRICS în acțiune și forța noastră colectivă în soluții globale. Fie ca BRICS să evolueze și să ajute lumea să evolueze de asemenea.”[1] – Premierul Indiei, Narendra Modi, discurs la BRICS Business Forum 2026
Reuniunea BRICS+ de la New Delhi s-a desfășurat în perioada 12 – 13 septembrie sub președinția Indiei. A fost cea de-a XVIII-a reuniune la nivel de lideri și a avut loc într-un moment important pentru organizație: s-au împlinit douăzeci de ani de la constituirea BRIC la nivel ministerial.
În septembrie 2006, miniștrii de externe ai Braziliei, Chinei, Indiei și Rusiei s-au reunit la New York, în marja dezbaterilor generale ale Adunării Generale a ONU, inaugurând astfel reuniunile la nivel înalt ale acestei noi organizații de cooperare internațională. Prima reuniune la nivel înalt a BRIC a avut loc în iunie 2009 la Ekaterinburg, în Rusia. În decembrie 2010, Africa de Sud s-a alăturat organizației, care a devenit astfel BRICS.
Astăzi, în formatul BRICS+, membri plini ai organizației sunt, pe lângă cele cinci state reunite la finele anului 2010: Egiptul, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Iranul. Arabia Saudită [consideră că] deține statutul de „stat invitat”[2].
Tema oficială a reuniunii din acest an a fost „Construirea rezilienței, inovării, cooperării și sustenabilității” – „Building for Resilience, Innovation, Cooperation and Sustainability”.Președinția indiană a pus accent pe o abordare centrată pe oameni – „Humanity First”, urmărind atât consolidarea cooperării economice și tehnologice, cât și creșterea rolului Sudului Global în guvernanța internațională.
BRICS+, CALEA SPRE O LUME MULTIPOLARĂ?
Înainte de orice analiză asupra reuniunii de la New Delhi, este utilă examinarea unei idei pe care liderii statelor BRICS+ au iterat-o ori de câte ori au avut prilejul în cele două zile de dezbateri și care, în declarația comună a fost formulată astfel[3]:
The bloc reiterated support for a multipolar world order and reforms to the United Nations, including its Security Council, as well as global financial institutions such as the World Bank and the International Monetary Fund.[4]
Ce înseamnă „lumea multipolară” în accepțiunea capitalelor BRICS? Întrebarea este utilă, dacă vrem să înțelegem dezideratul care le animă; aceste state, după cum ni se reamintește mereu, reprezintă împreună jumătate din populația planetei. Răspunsul nu este unic, complet definit ci relativ: conceptul de „lume multipolară” dobândește nuanțe diferite, în funcție de viziunea și interesele fiecărei capitale în parte.
Pentru Beijing, multipolaritatea este în primul rând descrierea unui proces de transformare structurală a sistemului internațional: puterea economică, tehnologică și politică se distribuie între mai multe centre. Beijingul evită să prezinte ideea de multipolaritate ca pe un temei de confruntare cu Statele Unite. Formula oficială este aceea a unei lumi în care statele, indiferent de greutatea lor specifică, au dreptul la dezvoltare și la alegerea propriului sistem politic. Beijingul consideră implicit că o lume multipolară implică reforma instituțiilor care administrează ordinea globală, în speță a Organizației Națiunilor Unite și a Consiliului de Securitate, a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale. Conceptul subordonat este cel de „democratizare a relațiilor internaționale”.
New Delhi susține ideea de multipolaritate, dar nu susține transformarea BRICS+ într-o alianță geopolitică antioccidentală. Conceptele care relevă complementar viziunea Indiei asupra multipolarității sunt „autonomia strategică” (strategic autonomy) și „multi-alinierea” (multi-alignment). India insistă să poată fi, simultan, stat membru BRICS+, stat membru QUAD (Quadrilateral Security Dialogue, împreună cu Statele Unite, Japonia și Australia)[5], partener strategic al Statelor Unite, partener economic privilegiat al Uniunii Europene, important cumpărător de armament, țiței și gaze rusești și pe poziții de rivalitate în mai multe dosare regionale cu China.
Pentru India, multipolaritate înseamnă că nu este nevoită să aleagă alinierea la un singur pol de putere. New Delhi nu contrazice tezele Moscovei sau ale Beijingului: da, să existe mai mulți centri de putere la nivel global, dar nu poate fi vorba de condiționare în cooperarea cu oricare dintre acești centri de putere. Desigur, India lui Narendra Modi are ambiția de a deveni la un moment dat ea însăși un centrul global de putere.
Rusia lui Vladimir Putin are o idee simplă și clară a conceptului de lume multipolară, atât de clară încât nu a ezitat să atace Georgia și Ucraina, state suverane, pentru a-și sublinia viziunea geopolitică. Pentru Moscova, Occidentul își dorește o lume unipolară, a dominației Statelor Unite și aliaților săi, căreia nu i se poate opune decât o lume multipolară, în care coexistă câteva mari centre de putere capabile să-și apere interesele și sferele de influență.
MULTIPOLARITATE = DISTRIBUȚIE A PUTERII + AUTONOMIE STRATEGICĂ + ECHILIBRU DE PUTERE
Cu această viziune asupra lumii, Moscova arată că nu a depășit teoriile geopolitice de secol XIX și nici nu a metabolizat lecțiile de istorie ale Războiului Rece.
Așa cum este firesc, pentru Africa de Sud multipolaritatea are o dimensiune pronunțat postcolonială. Accentul cade pe reprezentarea Sudului Global după greutatea specifică pe care o are la nivel mondial. Arhitectura internațională actuală reflectă în mare măsură distribuția globală a puterii după WW2 și nu realitatea demografică și economică a secolului XXI. Multipolaritatea trebuie să aducă cu sine o ordine internațională în care Africa, Sudul Global vor avea la nivel mondial o voce proporțională cu importanța lor: demografică, economică, strategică. De aici sprijinul pentru reformarea Consiliului de Securitate al ONU, pentru reforma instituțiilor financiare internaționale, pentru o reprezentare africană mai puternică în instituțiile internaționale, implicit creșterea ponderii statelor în curs de dezvoltare în luarea deciziilor globale.
Pentru Teheran, multipolaritatea are o încărcătură explicit anti-hegemonică: multipolaritatea ca posibilitate de a construi o ordine globală în care sancțiunile, presiunile financiare și alianțele dominate de Washington nu mai pot determina comportamentul altor state. Ca particularitate, Teheranul nu înțelege multipolaritatea ca pe-o competiție care opune China sau Rusia Statelor Unite și aliaților săi, ci și ca pe o formulă care implică autonomie pentru statele din Sudul Global și, desigur, pentru statele din Orientul Mijlociu.
Iranul acordă o importanță deosebită cooperării în cadrul BRICS+ și în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai, prioritizează strategic relațiile de cooperare cu China și Rusia, este favorabilă construcției și implementării de mecanisme care să permită reducerea dependenței de dolarul american și pledează pentru cooperarea dintre statele sancționate sau marginalizate de Occident.
Brazilia este foarte apropiată de India când vine vorba despre raportarea la conceptele pe care le incumbă ideea de lume multipolară. Mauro Vieira, ministrul de externe al federației, declara anul trecut că multipolaritatea este nu doar o realitate emergentă, ci și un obiectiv de politică externă al Braziliei, în condițiile în care devine evident că lumea se reorganizează în jurul a doi sau trei poli de putere.
Nici la Brasilia lumea multipolară nu este înțeleasă ca definind un bloc anti-Statele Unite, ci ca pe o cale de a crește autonomia strategică a Sudului Global. Distribuția puterii mondiale trebuie să reflecte mai bine greutatea specifică a țărilor în curs de dezvoltare, deci instituțiile internaționale actuale — ONU, FMI, Banca Mondială etc. — au nevoie să fie reformate. Luiz Lula de Silva, președintele federației braziliene, a formulat ideea astfel: guvernanța internațională nu reflectă realitatea multipolară a secolului XXI, iar BRICS poate contribui la revizuirea și actualizarea acesteia.
Diferențele de viziune geopolitică contează, fără îndoială. „Reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din statele BRICS s-a încheiat vineri la New Delhi fără o declarație comună, din cauza «punctelor de vedere divergente ale unor membri» privind situația din Orientul Mijlociu, a anunțat India, țara gazdă”, consemnează publicația The Hindu[6]. Los Angeles Times a oferit completări și o interpretare din perspectivă americană[7]:
Diferențele de opinie au scos în evidență provocarea de a menține unitatea în cadrul blocului, pe măsură ce acesta încearcă să-și extindă influența. În declarația Indiei se precizează că membrii și-au exprimat „pozițiile naționale„ și au împărtășit „o serie de perspective„ asupra unor chestiuni precum suveranitatea, securitatea maritimă și protejarea infrastructurii și a vieților civile în Orientul Mijlociu. Documentul a inclus, de asemenea, o notă de subsol în care se menționează că „un membru a avut rezerve„ cu privire la anumite părți ale secțiunilor referitoare la Fâșia Gaza și la securitatea în Marea Roșie și în strâmtoarea Bab el-Mandeb. (…) Divergențele dintre membri au devenit mai evidente în timpul conflictului legat de Iran, în special între Iran și Emiratele Arabe Unite.
BRICS+, ÎNTRE DREPTUL INTERNAȚIONAL ȘI CONFRUNTARE
În aceste zile, rebelii houthi din Yemen susținuți de Teheran au cucerit Mocha și Mayyun, ceea ce le oferă o poziție strategică din care amenință traficul maritim prin strâmtoarea Bab el-Mandeb și implicit interesele majore ale Arabiei Saudite în regiune. Mișcarea acestor forțe proxy susținute de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, care controlează de facto și puterea în Republica Islamică Iran, este o sfidare la adresa Statelor Unite și a aliaților săi din regiune și ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Washingtonului de a contribui decisiv la controlul situației din Orientul Mijlociu.
Nici cealaltă mare putere a Războiului Rece, moștenitoarea URSS – Federația Rusă, nu se găsește într-o poziție mai bună după ce a declanșat invazia Ucrainei în februarie 2022. Cu tot sprijinul logistic, financiar și militar oferit de unii din partenerii săi din BRICS sau de aliați ca Belarus, Cuba, Coreea de Nord etc., Moscova nu și-a atins obiectivele și asistă neputincioasă la mutarea efectelor războiului tot mai adânc în propriul său teritoriu.
Că traversăm la nivel global o perioadă de schimbări profunde, este neîndoielnic. De aici se nasc preocupări serioase, sub presiunea realității: pe de-o parte abordările raționale, bazate pe dreptul internațional, favorizează ideea de organizare a tranziției spre o lume nouă, presupus multipolară; pe de altă parte abordările voluntariste favorizează dreptul forței și confruntarea, sugerând că organizarea viitoare a lumii va fi consecința unui echilibru relativ între sferele de influență din jurul centrilor de putere care se vor detașa în urma confruntării. Aceste tendințe au fost manifeste în cadrul reuniunii BRICS+ de la New Delhi și au împiedicat miniștrii de externe să semneze declarația comună, aspect ce nu trebuie trecut cu vederea.
De la New Delhi a lipsit președintele Braziliei, Luiz Lula de Silva, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, arătând că prioritatea sa este obținerea unui nou mandat, într-o complicată competiție politică internă. Brazilia a fost reprezentată de ministrul de externe, Mauro Vieira. Prințul Faisal bin Farhan Al Saud, ministru de stat pentru afaceri externe, a reprezentat la reuniune Regatul Arabiei Saudite. Celelalte state membre au fost reprezentate la nivel de vârf, onorând țara gazdă.
Șapte au fost principalele teme de pe agenda reuniunii: (i) reforma guvernanței mondiale și consolidarea multilateralismului; (ii) reforma sistemului economic și financiar internațional; (iii) comerțul și lanțurile globale de aprovizionare; (iv) tehnologia, inteligența artificială și inovarea; (v) securitatea energetică, alimentară și schimbările climatice; (vi) sănătatea și cooperarea umanitară și (vii) conflictele internaționale și securitatea.
Potrivit gazdelor, au fost organizate peste 400 de reuniuni și activități specifice în 30 de orașe ale Indiei, la nivel ministerial, parlamentar, administrativ, academic, de afaceri și al societății civile. Sesiunea privind reforma guvernanței mondiale și consolidarea multilateralismului a fost prezidată de premierul Narendra Modi.
În calitatea sa de lider al țării gazdă, premierul Indiei a prezidat sesiunile centrale, cu participarea liderilor statelor BRICS. Intervențiile sale au avut ca idee centrală creșterea rolului Sudului Global în guvernanța internațională. Argumentul său principal: țările Sudului Global sunt printre cele mai afectate de crizele contemporane, dar au o reprezentare insuficientă în instituțiile în care iau deciziile cu impact mondial.
Premierul Indiei a pus în discuție temele care au interesat în special țările participante, legate de reforma sistemului de guvernanță globală, a Consiliului de Securitate al ONU, a instituțiilor financiare internaționale. Schimbarea căutată este a transformării statutului statelor Sudului Global din „rule-takers” in „rule-shapers”.[8]
În intervenția sa în cadrul reuniunii, Xi Jinping, președintele Chinei, a pus accentul pe consolidarea cooperării între statele BRICS, promovarea unei ordini mondiale tot mai pronunțat multipolară, pe cooperarea economică și tehnologică și dezvoltarea inteligenței artificiale. Președintele Xi Jinping a prezentat BRICS+ drept una dintre principalele platforme de cooperare pentru economiile emergente și țările în curs de dezvoltare și a insistat pe aprofundarea integrării economice și pe cooperarea între țările Sudului Global.[9]
Cât privește aniversarea a două decenii de la constituirea BRIC – actualul BRICS+, președintele Xi Jinping a ținut să precizeze că organizația a depășit etapa de simplă cooperare între cinci economii emergente și trebuie să devină o platformă globală de largă cooperare, capabilă să contribuie la transformarea dorită a lumii de mâine.
NOTĂ: Prestația lui Xi Jinping la reuniunea BRICS+ de la New Delhi a fost marcată de problemele sale de sănătate, liderul chinez fiind nevoit să-și scurteze vizita în India și să se întoarcă la Beijing, unde a fost preluat de medici și, se pare, spitalizat.[10]
În luarea sa de poziție, Vladimir Putin a insistat asupra rolului BRICS în construirea unei ordini mondiale multipolare și asupra principiilor suveranității și egalității între state. A accentuat ipocrit dreptul fiecărui stat de a urma propriul model de dezvoltare și a cerut respectarea Cartei ONU și a dreptului internațional, promovând ideea de rezistență în fața presiunilor externe și a politicilor unilaterale. Cineva mai puțin familiarizat cu modul în care face Kremlinul politică internațională ar fi putut crede că Putin a devenit avocatul Kievului.
Președintele rus a prezentat BRICS drept o forță importantă în consolidarea „multilateralismului autentic” și a unei ordini mondiale echitabile și multipolare. A insistat pe idei ca intensificarea comerțului și cooperării economice între membrii BRICS, dezvoltarea unor noi lanțuri de producție, tehnologii și piețe și pe crearea unei platforme comune de creștere economică. Limbaj de lemn de calitate sovietică.
Președintele Cyril Ramaphosa a pus accentul pe problemele Africii, pe ideea de dezvoltare a Sudului Global.[11] În intervenția sa a cerut reformarea ONU și revizuirea arhitecturii financiare internaționale, crearea unui sistem comercial multilateral echitabil și combaterea sărăciei și inegalităților la nivel global. A subliniat că multilateralismul și ONU sunt zilnic amenințate prin încălcarea Cartei ONU și tendința de a recurge la războaie în soluționarea disputelor. A pledat pentru creșterea comerțului și investițiilor în spațiul BRICS, pentru sprijinirea efortului de industrializare a Africii și dezvoltarea infrastructurii pentru valorificarea materiilor prime prin creșterea procesării locale și pentru cooperarea în domeniul tehnologiei și a inovării.
Discursul președintelui iranian, Masoud Pezeshkian, a fost structurat într-o cheie pronunțat geopolitică.[12] A insistat pe rezistența în fața instituirii de sancțiuni unilateral impuse și a adus în discuție problema teritoriilor palestiene, a statului Palestina, ca test important pentru credibilitatea sistemului internațional. A cerut BRICS+ să sprijine dreptul palestinienilor la autodeterminare.
A insistat, de asemenea, pe consolidarea cooperării politice între membrii BRICS+, pe intensificarea relațiilor economice și financiare, dezvoltarea cooperării în știință, tehnologie, energie și securitate alimentară. A formulat ideea de creare a unui secretariat permanent al BRICS, pentru eficiență instituțională.
DECLARAȚIA DE LA NEW DELHI
Discursurile liderilor BRICS au lăsat de impresia de osificare prin utilizarea în exces a unui limbaj de lemn, cu foarte puține excepții. Probabil că nu se putea altfel, date fiind diferențele de viziune și interesele divergente ale statelor membre, care au stat la originea eșecului elaborării și publicării unei declarații comune a miniștrilor de externe.
Câteva zile mai târziu, presa internațională a publicat informații pe surse despre intervenția pe canale diplomatice a Beijingului, care a solicitat imperativ Teheranului să tempereze avântul rebelilor houthi, care au lansat atacuri cu rachete asupra Arabiei Saudite și au ocupat poziții în strâmtoarea Bab el-Mandem din care amenință cu închiderea traficului naval.[13] Cu sau fără legătură cu intervenția Beijingului, Arabia Saudită a anunțat deunăzi că s-a retras din „mBridge” – o platformă de monedă digitală pentru tranzacții transfrontaliere, impulsionată de China.[14]
Când la aceeași masă se regăsesc India și China, al căror conflict nesoluționat pentru stabilirea frontierei de circa 3.500 kilometri din Himalaya poate reizbucni oricând, în ciuda cadrului actual de dialog[15], dar mai cu seamă tensiunile puternice dintre Iran, pe de-o parte și Emiratele Arabe Unite, respectiv Arabia Saudită, de cealaltă parte, explică de ce formatul BRICS+ stagnează în formatul de „simplă coordonare politică” și nu avansează spre „integrare”.
Publicația indiană „Financial Express”, analizând cele 140 de puncte ale declarației comune a liderilor BRICS+ (vezi aici), constata:
Declarația de la New Delhi, adoptată la cel de-al 18-lea summit BRICS desfășurat la New Delhi pe 12 septembrie, dedică cel puțin 19 paragrafe subiectelor legate de războaie, sancțiuni, terorism, riscuri nucleare, dispute teritoriale și crize umanitare. Aspectul său cel frapant nu constă în ceea ce afirmă, ci modul atent în care evită să precizeze cine poartă responsabilitatea. O ambiguitate deliberată. BRICS reunește țări cu interese strategice și relații externe extrem de diferite. Unele se află în conflict cu Statele Unite și Europa, în timp ce altele depind de piețele, investițiile și parteneriatele de securitate occidentale. O declarație acceptabilă pentru toți trebuia să recunoască existența conflictelor globale, fără a obliga statele membre să cadă de acord cu privire la fiecare agresor, victimă sau soluție.
Declarația de la New Delhi nu trebuie privită doar ca o listă de poziții comune. Este, totodată, o hartă a divergențelor interne din cadrul BRICS. Acolo unde există un consens solid — statalitatea palestiniană, opoziția față de sancțiuni și condamnarea terorismului — tonul este ferm. Acolo unde interesele intră în conflict — Ucraina, Iranul și rolul forțelor străine — formulările devin abstracte. Această ambiguitate diplomatică a ajutat India să obțină o declarație de consens din partea unui grup tot mai eterogen. Ceea ce vine cu un cost. Un grup care condamnă agresiunea fără a identifica în mod constant agresorul își poate păstra unitatea, dar întâmpină dificultăți în a influența situația. BRICS a demonstrat că se poate pronunța cu privire la conflictele globale. Se dovedește o chestiune mult mai dificilă să și poată acționa, să ofere soluții pentru rezolvarea acestora.
Ce mai remarcă publicația din India, este evidenta lipsă a referințelor la războiul dintre Rusia și Ucraina. Declarația nu numește conflictul și nu identifică Rusia drept agresor sau Ucraina drept țară atacată. În schimb, utilizează un limbaj general – un limbaj de lemn putem spune, cu privire la conflictele în curs: „suveranitate și soluționarea pașnică prin dialog, consultare și diplomație”.
O REUNIUNE ANIVERSARĂ ȘI NU PREA
India a transformat reuniunea BRICS+ de la New Delhi într-un eveniment aniversar, dată fiind împlinirea a două decenii de la declarația de constituire a BRIC. Pentru a onora această aniversare, premierul Narendra Modi a lansat simbolic o emisiune de timbre poștale.
Premierul Modi nu s-a mărginit la gesturi simbolice, ci a îndemnat în discursurile sale ca împlinirea celor douăzeci de ani de existență a BRICS să reprezinte nu doar un prag simbolic, ci să marcheze borna de trecere a organizației de la mecanismele de simplă coordonare politică la mecanisme permanente de implementare. Pentru transformarea organizației, Narendra Modi a propus adoptarea unei foi de parcurs pentru reforma BRICS.
Rusia a celebrat de asemenea cele două decenii, organizând între 15 și 20 iunie ac. o „BRICS Aniversay Week”, o întreagă săptămână de manifestări cu evenimente economice și culturale, reuniuni diplomatice și dezbateri în mass-media. Câteva zile mai târziu, la Moscova s-a organizat „BRICS Horizons Forum” – dedicat finanțelor, sistemelor de plăți și economiei creative, manifestare care s-a încheiat simbolic cu „BRICS Grand Ball”[16].
India a încercat ceva similar, organizând pe parcursul anului mai multe evenimente dedicate aniversării celor douăzeci de ani de BRICS în diferite orașe: Indore, Delhi, Gujarat, Andhra Pradesh, culminând cu reuniunea din septembrie.
La lucrările reuniunii de la New Delhi, problemele de sănătate ale președintelui chinez Xi Jinping au provocat câteva momente de confuzie. În timpul discursului său la reuniunea de debut, președintele Chinei s-a oprit brusc, afișând un vădit disconfort. Premierul Modi s-a impacientat, l-a întrebat direct dacă totul este în regulă, după care mai mulți oficiali ai delegației chineze au intervenit pentru a se asigura că Xi Jinping și-a revenit și este în regulă. După incident, vizita președintelui chinez a fost scurtată.
Xie Wanjun, președintele în exil al formațiunii dizidente denumită Partidul Democrat Chinez, a declarat[17] că deține informații conform cărora Xi Jinping și-ar fi pierdut cunoștința pentru câteva secunde, în cursul lucrărilor reuniunii de la New Delhi, a fost apoi stabilizat de medicii din staff și transportat de urgență la Beijing. Acolo ar fi fost preluat de un elicopter militar, transportat la Spitalul 301 al armatei și supus unei intervenții chirurgicale, pentru rezolvarea unui accident vascular cerebral ischemic. Beijingul nu a confirmat nimic oficial. În plus, Xi Jinping nu și-a anulat turneul în Statele Unite, anunțat pentru săptămâna ce stă să înceapă.
Și echipa președintelui sud-african Cyril Ramaphosa a dezvăluit că acesta a avut probleme de sănătate după revenirea de la reuniunea BRICS, întrerupându-și programul obișnuit al activităților publice la recomandarea medicilor.[18] Pe surse, s-a vehiculat că președintele sud-african s-ar fi plâns de mâncarea servită, sugerându-se că problemele de sănătate ar fi consecința meniurilor servite cu care nu s-a împăcat tocmai bine. Nu ar fi fost singurul, se mai spune, care a criticat gazdele pentru meniurile vegetariene și condimentate servite în cursul celor două zile de summit.
S-ar putea spune că Victor Ponta, care a dezaprobat faptul că guvernul interimar Ilie Bolojan și ministerul de externe nu a delegat oficiali la reuniunea BRICS de la New Delhi, s-a grăbit cu postarea sa critică din social media[19]. Păstrând rezerve față de reuniunea BRICS+, diplomația românească nu doar că a subliniat o anumită poziționare la nivel internațional, ci și-a protejat diplomații și oficialii de neprevăzute pericole culinare. Ceea ce nu este puțin lucru.
[1] https://www.mea.gov.in/speeches-statements?dtl/41768/English_Translation_of_Prime_Ministers_Address_at_the_BRICS_Business_Forum_2026_September_11_2026
[2] Arabia Saudită a primit o invitație oficială de a se alătura blocului în august 2023, la summit-ul din Africa de Sud, dar nu a ratificat formal decizia de aderare și se consideră în continuare un partener invitat la aderare.
[3] https://apnews.com/article/india-brics-modi-russia-china-iran-wars-72e4329da3bc30ab7b231b2d11aae375
[4] Blocul și-a reiterat sprijinul pentru o ordine mondială multipolară și pentru reformarea Organizației Națiunilor Unite – inclusiv a Consiliului de Securitate al acesteia –, precum și a instituțiilor financiare globale, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
[5] https://www.state.gov/the-quad
[6] https://www.thehindu.com/news/international/brics-ministers-fail-to-issue-a-joint-statement-over-differences-on-west-asia-conflict/article70982709.ece
[7] https://www.latimes.com/world-nation/story/2026-05-15/brics-ministers-fail-to-issue-joint-statement-over-differences-on-conflict-in-middle-east
[8] https://www.pmindia.gov.in/en/news_updates/pm-chaired-the-brics-session-on-inclusive-global-governance-and-strengthening-multilateralism-september-12-2026/
[9] https://english.www.gov.cn/news/202609/13/content_WS6aa6203ac6d00ca5f9a0d2b0.html
[10] https://www.independent.co.uk/bulletin/news/xi-jinping-health-concerns-china-b3051887.html
[11] https://dirco.gov.za/statement-by-his-excellency-president-cyril-ramaphosa-during-a-session-on-inclusive-global-governance-and-strengthening-multilateralism-18th-brics-leaders-summit-new-delhi-india/
[12] https://www.aa.com.tr/en/world/iranian-president-urges-brics-to-establish-permanent-secretariat-resist-unilateral-sanctions/4055120
[13] https://cursdeguvernare.ro/china-cere-iranului-sa-ii-tempereze-pe-houthi-dupa-ce-arabia-saudita-i-a-solicitat-sa-intervina-pe-langa-guvernul-de-la-teheran.html
[14] https://www.business-standard.com/world-news/saudi-arabia-exits-china-backed-mbridge-cross-border-currency-platform-126092000207_1.html
[15] https://agerpres.ro/politic-extern/2026/08/25/china-si-india-au-convenit-sa-continue-dialogul-pentru-solutionarea-problemei-frontierei–1587763
[16] https://ballbrics.ru/en
[17] https://timesofindia.indiatimes.com/india/xi-suffered-stroke-fainted-at-brics-summit-claims-china-democracy-party-chief-post-gets-community-note/articleshow/134292434.cms
[18] https://indianexpress.com/article/india/mea-dismisses-xi-jinping-cyril-ramaphosa-illness-rumours-brics-summit-narendra-modi-10881923/lite/
[19] https://hotnews.ro/victor-ponta-critica-absenta-liderilor-romaniei-de-la-brics-2348252
