luni, noiembrie 16, 2026

Comasarea județelor: miza electorală pentru regiunea București-Ilfov

Reforma administrativ-teritorială a ajuns, în sfârșit, la o formă concretă. Pe 9 noiembrie 2026, PSD a anunțat că vrea să comaseze comunele sub 3.000 de locuitori și orașele coborâte sub 10.000: aproape 1.700 de comune, plus orașele care nu mai îndeplinesc pragul de populație. Guvernul și-ar asuma răspunderea, fără referendum local, iar reforma ar intra în vigoare după localele din 2028. (Cum se împacă procedura cu obligația de a consulta oamenii prin referendum local rămâne de lămurit în proiectul de lege.) De câteva zile circulă și o hartă, atribuită aceluiași partid, care strânge cele 41 de județe și Bucureștiul în 15 regiuni „de inspirație sovietică”, cum le-a numit geograful George Țurcănașu. Din ea se vede încotro privește PSD când se gândește la reorganizare: spre Capitală.

Salamandra lui Gerry

Termenul vine de la Elbridge Gerry, guvernatorul Massachusettsului, care a semnat în 1812 o hartă electorală cu o circumscripție atât de întortocheată încât presa a văzut în ea o salamandră. De atunci, gerrymander înseamnă să tragi granițele astfel încât voturile adversarului fie să se îngrămădească în câteva unități pe care le câștigă oricum, fie să se împrăștie prin unități unde n-au nicio șansă.

Am vrut să văd dacă așa-zisa reformă a PSD, „comasarea” din presă, are efecte de gerrymandering pe harta electorală de azi. Am pus trei întrebări. Unitățile desființate aparțin disproporționat adversarilor? Noile unități îi dau partidului care le desenează mai mult teritoriu și mai mulți alegători? Și cea care contează cel mai mult: harta propusă îl avantajează mai mult decât l-ar avantaja, de regulă, alte hărți trase după aceleași reguli?

Am lucrat cu trei seturi de date: câștigătorii alegerilor locale din 2012, 2016, 2020 și 2024 în aproape toate localitățile țării, rezultatele pentru președinția consiliilor județene din 2024 și harta celor 15 regiuni. Pentru fiecare variantă am calculat cât din teritoriu și cât din electorat ar ajunge sub controlul fiecărui partid.

Comunele mici nu sunt ale opoziției

Varianta guvernamentală vizează 429 de comune sub 1.500 de locuitori. Dintre ele, 227 au primari PSD (53%) și 156 primari PNL (36%), cam cât cântăresc cele două partide la nivel național. Cele mai multe primării le pierde chiar PSD, iar Dragoș Benea, coordonatorul reformei, a recunoscut-o. Pentru pragul de 3.000 de locuitori nu există încă o listă publică, așa că restul celor 1.700 de comune nu pot fi verificate deocamdată.

Riscul local nu dispare. Când o comună mică e lipită de una mai mare, contează cine pe cine absoarbe și unde rămâne primăria. Hotărârile le-ar lua comitete județene strânse în jurul prefectului, omul Guvernului în teritoriu. Cât timp listele nu sunt publice, acolo se poate strica o reformă altfel corectă.

Cele 15 regiuni

Pentru regiuni am folosit două măsuri. Prima e rețeaua de primari: regiunea revine partidului ai cărui primari administrează cei mai mulți alegători. A doua e votul pentru consiliile județene din 2024, adunat pe regiune, ca și cum alegerile s-ar fi ținut deja pe noile granițe.

Rezultatul surprinde. După primari, PSD domină azi județe care acoperă cam 58% din suprafața țării; pe regiuni, doar 38%. Câștigă PNL, care urcă de la 27% la 44%. După votul la consiliile județene, PSD rămâne aproape pe loc: 62% din suprafață pe regiuni, față de 63% azi.

Ține de geografia votului. PSD câștigă multe județe întinse și puțin populate, iar regiunile croite în jurul marilor orașe îi diluează dominația. Bistrița-Năsăud ajunge lângă Cluj, Hunedoara lângă Alba și Sibiu, Tulcea lângă Constanța. Pierde cel mai clar UDMR: Covasna și Satu Mare ar intra în regiuni în care UDMR nu mai iese primul.

Fig. 1. Aceeași țară, văzută prin primari. Culoarea arată partidul ai cărui primari administrează cei mai mulți alegători, iar cifra de pe județ, ce parte din alegători. În stânga, județele de azi: cele atribuite PSD acoperă cam 58% din suprafața țării. În dreapta, cele 15 regiuni: PSD ar mai domina doar 38%, iar PNL ar urca de la 27% la 44%. Noua hartă nu lățește teritoriul PSD, îl strânge. Regiunea Capitalei apare în portocaliu, pentru că acolo cei mai mulți alegători trăiesc în localități cu primari aleși în 2024 pe liste comune PSD-PNL. Date: câștigătorii alegerilor locale din 2024 (Code for Romania / Rezultate Vot). © Alexandru L. Cohal 2026

Testul cel mai dur a fost comparația cu alte hărți posibile. Am generat 2.000 de hărți după aceleași reguli: 15 regiuni, numai județe vecine, între două și șase județe pe regiune, Bucureștiul lipit de Ilfov. O hartă croită pentru PSD ar trebui să-i fie mai favorabilă decât majoritatea acestor alternative. Nu este. După primari, practic toate cele 2.000 i-ar fi adus PSD mai mult teritoriu decât harta propusă. După votul la consiliile județene, harta propusă iese mai slabă pentru PSD decât patru din cinci alternative. Și atunci?

Excepția

Harta lipește Bucureștiul și Ilfovul de patru județe din sud: Ialomița, Teleorman, Giurgiu și Călărași. Ialomița, Teleorman și Călărași au de ani buni consilii județene conduse de PSD; Giurgiu are, după alegerile din 2024, un președinte de consiliu județean liberal. Bucureștiul votează altfel: în 2024 și-a reales primarul general susținut de dreapta urbană, iar Ilfovul e condus tot de un liberal. Adunate, voturile pentru consiliile județene și pentru primarul general dau o regiune la egalitate: PSD 27,8%, dreapta urbană 26,2%, PNL 24,4%.

Nicio altă regiune nu cântărește cât aceasta. Dacă PSD câștigă regiunea Capitalei, ar conduce regiuni în care votează 68% dintre alegătorii țării; azi, 55% votează în județe cu președinte de consiliu județean de la PSD. Dacă o pierde, coboară la 51%, sub nivelul actual.

La fel arată lucrurile pentru localitățile care au avut măcar o dată, între 2012 și 2024, primar PNL, PDL sau USR (ori al aliaților USR). Sunt aproape 2.000. Azi, 53% dintre alegătorii lor trăiesc în județe cu președinte de consiliu județean de la PSD. Cu regiunea Capitalei de partea PSD, procentul ar urca la 68%; fără ea, ar rămâne la 51%, practic cât acum. Restul hărții nu mută aproape nimic. Bătălia comasării nu se dă în cele 1.700 de comune, ci la București.

De ce contează Bucureștiul

La alegerile locale, Capitala vine de obicei la vot mai puțin decât restul țării. Într-o regiune în care contează doar voturile exprimate, câteva zeci de mii de alegători mobilizați în Teleorman sau în Ialomița pot anula avantajul pe care Bucureștiul l-ar avea dacă ar ieși la vot. Pentru asta nu e nevoie de nicio fraudă. Ajunge o linie trasă într-un anumit loc.

O regiune ar avea consiliu, buget, investiții, spitale, drumuri și fonduri europene de împărțit. Bucureștiul și Ilfovul produc cea mai mare parte din economia acestei regiuni, așa că cine o conduce va hotărî cât rămâne în zona cea mai bogată și mai puternică politic a țării și cât ajunge în județele vecine, mult mai sărace.

Vântul schimbării

Calculele folosesc voturile de ieri, nu pe cele de mâine. Candidații, alianțele și prezența la vot pot muta oricând câteva procente, iar o regiune care stă la 28, 26 și 24 la sută nu are un câștigător sigur. Pentru consiliile județene am folosit rezultatele parțiale ale Biroului Electoral Central, pentru primari pe câștigătorii alegerilor din fiecare localitate. Rămâne o hartă în care o singură regiune hotărăște echilibrul întregii țări. În București și Ilfov conduce azi dreapta; pe noua regiune, PSD ar porni primul, cu un avans de un punct și jumătate.

Fig. 2. Cine ar conduce noile regiuni? În stânga, partidul care conduce azi fiecare consiliu județean, după alegerile din 2024. În dreapta, cine ar câștiga fiecare dintre cele 15 regiuni dacă aceleași voturi ar fi adunate pe noua hartă. Roșu înseamnă PSD, galben PNL, verde UDMR, albastru dreapta urbană (în București, primarul general). Liniile negre groase sunt granițele regiunilor. În zona hașurată din jurul Capitalei rezultatul e practic egal: PSD 27,8%, dreapta urbană 26,2%, PNL 24,4%. De ea depinde dacă PSD ar conduce regiuni cu două treimi sau doar cu jumătate din alegătorii țării. E o simulare pe rezultatele parțiale BEC din 2024, nu o prognoză. © Alexandru L. Cohal 2026

Metodă

Datele: câștigătorii alegerilor locale din 2012, 2016, 2020 și 2024 pentru peste 3.000 de primării, cu numărul de voturi valabile din fiecare localitate. Pentru 2024, și rezultatele parțiale BEC la președinția consiliilor județene; pentru Hunedoara le-am estimat.

Primul indicator e controlul prin primari. Pentru fiecare județ și fiecare regiune am adunat voturile valabile din localitățile conduse de primarii fiecărui partid. Unitatea revine partidului cu totalul cel mai mare, chiar fără majoritate absolută. Al doilea e controlul prin vot. Procentele fiecărui partid la consiliul județean le-am ponderat cu numărul de alegători ai județului și le-am adunat pe regiune. Câștigă cine iese cu procentul cel mai mare.

Pentru fiecare partid am calculat ce parte din suprafața țării și ce parte din alegători ar controla, întâi pe județe, apoi pe cele 15 regiuni. Testul de gerrymandering pune harta propusă lângă alternative. Un algoritm a generat 2.000 de hărți aleatorii, fiecare cu 15 regiuni din două până la șase județe vecine, București și Ilfov mereu împreună. Pe fiecare am refăcut aceleași calcule, apoi am așezat harta propusă în distribuția celor 2.000 de rezultate, prin percentilă: 0 înseamnă cea mai slabă hartă pentru PSD, 100 cea mai bună.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Cohal
Alexandru Cohal
Cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" – Iaşi Doctor în lingvistică, Università di Pavia, Dipartimento di Studi Umanistici

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

„Superb documentată, născută dintr-o mare dragoste intelectuală, cartea Clarei Mareș vine să întregească luminos imaginea noastră despre condiția intelectualului antitotalitar în regimul comunist. Dramaturg remarcabil, eseist cu impresionante intuiții metafizice, memorialist și romancier de înaltă clasă, autor al unor pagini de neuitat despre libertate și sclavie în secolul lagărelor de concentrare și al tribunilor sociopați, I.D. Sîrbu a fost un apropiat al scriitorilor din Cercul Literar de la Sibiu, a fost chiar unul dintre fondatorii acestui nucleu lovinescian, decis să apere valorile esteticului și ale Rațiunii la ceasul anexării culturii de către dictatură.” (Vladimir Tismăneanu)

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro