Europa se află de ceva vreme în mijlocul unui război cognitiv care îi face pe oameni vulnerabili la narațiuni false, afectându-se în ultimă instanță capacitatea de a decide și erodând încrederea în instituții. România nu e o excepție, dar pare că se află direct la marginea prăpastiei, în condițiile în care Președinția Statului ventilează narațiuni care știrbesc gândirea structurată, bazată pe dovezi, care pun la îndoială elementele de bază ale societății, precum încrederea în adevăr, dreptate, justiție. Nu pun la îndoială existența elementelor negative ale Uniunii, dar cele de mai jos, subliniate de președinte, sunt pur și simplu false și merită combatute în orice zi, cu orice metodă.
[…] Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală. Când, în politica de mediu, evident justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase, și-a afectat industria grea și asta a fost o greșeală. Când, pe mai multe subiecte, a acționat ideologic, a fost, de asemenea, o greșeală. […] Președintele Nicușor Dan
1. Europa nu a renunțat la nuclear.
Nu există nicio decizie europeană care pretinde să interzică energia nucleară. Ceea ce face președintele este să ventileze idei false și să continue antagonizarea diferitelor publicuri cu privire la traseul tranziției energetice. Ca și fapt divers, costurile și probabil timpii mari necesari unor investiții în energie nucleară vor compromite imaginea energiei nucleare drept soluție fezabilă și implementabilă într-un timp rezonabil. Mai mult, chiar zilele acestea, Comisia Europeană promovează ideea reactoarelor modulare, în ciuda faptului că piața reală se uită încă cu reticență către ceea ce pot face câteva start-up-uri fără levier financiar.
Contextul e și mai nefericit, la mai puțin de câteva săptămâni de la împlinirea a 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl. Dincolo de ce crede președintele că a făcut Uniunea, afirmația rămâne și mai senină, ceea ce arată și o necunoaștere strategică. România e vecina Ucrainei, o țară care găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa, într-o situație de risc de neimaginat. Ar mai fi de spus că celelalte centrale nucleare ale Ucrainei sunt și ele într-un stres tehnologic extraordinar. I-ar păsa președintelui ce fac vecinii cu siguranța noastră? Prea puțin. Președintele pare prins în apărarea unei industrii captivate de cu totul alte probleme.
Mai mult decât atât, schimbarea climatică și seceta vor face răcirea reactoarelor de la Cernavodă o problemă de securitate națională. N-ar putea președintele reflecta mai mult la cum am putea reduce riscurile schimbării climatice? Iar dacă vrem să reducem facturile la energie electrică, am putea reflecta cum ne ajută asta acum, în condițiile în care construcția unui reactor poate dura între 15 și 20 de ani? Toate studiile de fezabilitate recente din Slovacia, Franța, Finlanda arată că costurile unui reactor s-au dublat sau triplat în ultimii ani. Și nici nu am vorbit încă de costurile ascunse și externalitățile plătite din taxe (gestionarea deșeurilor).
Mai absurd, cum 40% din uraniul din Uniune e importat din Rusia, cum judecă președintele dependența de Rusia?
2. Dependența de gaz ieftin din Rusia.
Un punct interesant, fără a spune de fapt care e ținta dumnealui. Își dorește să atace Germania? Sau Slovacia și Ungaria? Tocmai după întâlnirea de la Cotroceni cu premierul Slovaciei, un social-conservator apropiat de Putin și total dependent de acest gaz rusesc? Cum poate președintele Dan, care declară că România va colabora cu Slovacia pentru a frâna procesul ETS (schema de tranzacționare a emisiilor din UE), sistem care îi penalizează pe acești dependenți de gaz, să fie credibil când face această critică?
3. Neglijarea industriei de apărare.
Din nou, o eroare, o neglijență sau nepăsare. Franța, Italia, Germania și Spania împreună exportă puțin mai mult decât jumătate din exporturile SUA de armament. Dar cele 4 țări europene exportă mai mult decât Rusia, China și India împreună. Ar însemna asta o neglijare a industriei de apărare? Oare a vrut președintele să se refere la altceva?
Oare industria de apărare din SUA a fost mai încurajată? Da, a primit contracte colosale și subvenții, dar vedem că în situația actualului război există o penurie de interceptoare și sisteme avansate. Nu mai punem la socoteală timpii de așteptare pe care îi are, de exemplu, România, pentru a primi sisteme plătite cu miliarde de dolari. Ar fi vrut președintele să țintească spre SUA? De ce a luat la rost industria de apărare europeană? Greu de înțeles.
4. Țintele de mediu care afectează industria grea
Nu cred că președintele înțelege ceva din țintele de mediu ale Europei. Mai important este și faptul că transpunerea acestor directive în România e mereu întârziată și mereu complicată de administrația locală. Regulamentele europene se rostogolesc în România și reflectă de multe ori cea mai non-strategică și alambicată versiune.
Totuși, ca să-i răspundem președintelui, marele declin al industriei a început în Europa în anii 2000, odată cu Strategia Lisabona, care țintea să facă din Europa un continent al economiei cunoașterii. SUA și Europa se întreceau în delocalizări încă din acel moment.
Presupunerea că țintele de mediu ucid industria e cu atât mai superficială cu cât înțelegem că Statele Unite au pierdut industria grea fără aceste ținte. Actualmente, China are ținte de mediu exigente și n-a reușit să-și afecteze industria grea. Dacă președintele caută vinovați pentru moartea industriei grele, s-ar putea uita împrejur, nu spre ținte de mediu amânate, transpuse eronat sau legi nerespectate.
5. Acțiunea ideologică.
Aici orice formă de logică și dialog ia sfârșit. Dacă acțiunea Europei n-ar fi bazată pe credințe, valori și idei (toate acestea fiind ideologice), n-aș putea înțelege pe ce s-ar putea baza.
