marți, ianuarie 25, 2022

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale ale încălzirii globale, alintate cu o sintagmă neutră – schimbarea climei. A devenit la fel de rapid și un lider al vizualizărilor: Filmul a avut peste 152 de milioane de ore de vizionare pe Netflix în săptămâna încheiată pe 2 ianuarie a.c., marcând un record pentru cele mai multe ore de vizionare săptămânală a unui film pe Netflix.

Și cum ar putea fi altfel un film despre o cometă („planet killer”) care se îndreaptă vertiginos către Pământ, amenințând cu o extincție a vieții similară celei provocate de asteroidul de acum 66 milioane de ani? Diferența este că politicienii și afaceriștii din film – spre deosebire de nefericiții dinozauri – au fost avertizați de un profesor de astronomie și o studentă a sa că există un interval de aproximat 6 luni pentru a înlătura cauza dezastrului planetar. Dar nimeni nu face nimic și inevitabilul se întâmplă.

Scenariul acesta este o imitație fidelă a actualei situații climatice, pe care unii o numesc catastrofică, existențială, apocaliptică și multe alte adjective din aceeași familie.

Și, totuși, este schimbarea climei asemănătoare unei catastrofe cosmice (asteroid, cometă etc.) sau unui diabet?[1]. Să le analizăm pe rând.

„Cometa climatică” antropogenă

Dacă luăm în considerare profețiile unor oameni de știință și ale unor politicieni alarmiști, în 2018 omenirea mai avea la dispoziție doar 12 ani pentru a evita distrugerea umanității produsă de schimbarea climei. Acum, au mai rămas doar opt ani. Ce s-a făcut până acum? Ce se face în prezent?

În 2015 s-a semnat Acordul climatic de la Paris. Au urmat apoi conferințe internaționale anuale – Conference of the Parties (COP), care au analizat realizările țărilor semnatare pe drumul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Articolele mele din ultimii șase ani sunt o arhivă publică la îndemâna oricui vrea să se informeze despre aceste conferințe și progresul lor foarte limitat, practic inexistent. S-a ajuns la situația ciudată ca întreaga complexitate a fenomenelor climatice și a interacțiunilor sinergetice pe care clima le are cu celelalte componente ale sistemului terestru să fie rezumate la manipularea unui singur buton, cel care ar controla concentrația CO2 din atmosferă. Am identificat chiar o frază definitorie a acestui început de an:

Schimbarea climei este doar un tatuaj mental – o expresie pe care o invocăm cu un aer de sofisticare științifică pentru a da un anumit sentiment de cunoaștere despre ceea ce nu se poate cunoaște.

Dacă schimbarea climei este într-adevăr cometa ucigașă care va cauza a șasea extincție a vieții pe Terra, nu prea ne putem da seama din acțiunile și prescripțiile celor care susțin acest lucru: politicieni, ONG-uri, eco-activiști, vedete mediatice și alții. Revedeți exemplele pe care le-am descris în articolele Va reuși COP26 ceea ce nu au reușit precedentele 25 conferințe? și Noi ipocrizii climatice și criza energetică. Iar dacă mai sunt necesare exemple pentru a demonstra că întreaga retorică ambalată sub etichete precum  „amenințare gravă și potențial catastrofală” ori „cod roșu pentru umanitate” sunt simple sloganuri, fără o carne și osatură politică, se pot (re)citi articole mai vechi, precum Toată lumea vorbește despre vreme, dar nimeni nu face nimic în legătură cu ea. În schimb, mulți se pricep să dea vina pe schimbarea climei, O (pseudo)dilemă: Schimbarea sistemului sau schimbarea climei?, Tranziția către 100% energii „verzi”- un exercițiu de gândire magică. Avem nevoie de evoluție sau revoluție?, ori Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal.

Ceea ce am putut reține din propunerile catastrofiștilor climatici sunt genul de lucruri care nu au legătură cu vreo „cometă” sau „asteroid” ucigaș. De exemplu, într-un articol publicat în 2019 de New York Times Sunday Review, intitulat E timpul să intrăm în panică. Planeta se încălzește în mod catastrofal. Iar frica ar putea fi singurul lucru care să ne salveze, David Wallace-Wells a folosit peste 3.000 de cuvinte pentru a justifica alarmismul său cu privire la catastrofa climatică iminentă. Dar, ca soluții, nu a putut decât să propună folosirea trenurilor de mare viteză, creșterea eficienței motoarelor cu ardere internă și cerințe obligatorii pentru hrănirea vitelor cu alge marine. Mi se pare că toate aceste propuneri nu au nimic de-a face cu amenințarea apocaliptică din partea unei comete climatice și nici cu situații de maximă urgență, ci mai degrabă, cu aspecte descrise în continuare.

Diabetul climatic

Dacă nu are sens să vorbim despre o cometă care ne va ucide în câteva luni, aș propune – cu multă reticență – că alegoria schimbarea climei = o boală cronică a planetei ar fi mai ilustrativă pentru situația anului 2022 și a celor care vor urma. Pentru că însăși schimbarea climei este un proces cronic natural al planetei noastre, care durează de miliarde de ani și care va continua multe alte sute de milioane de ani. Iar aceste schimbări ale climei, cu perioade variabile, pot fi sintetizate în doar două categorii: glaciații și interglaciații. In extremis, planeta și viața de pe ea au trecut de la perioade snowball, când ghețarii au ocupat întreaga suprafață, inclusiv zonele ecuatoriale, la perioade greenhouse, când chiar și Antarctica ori Groenlanda au fost ținuturi tropicale. Și nu a existat nici o cometă/asteroid care să fi declanșat aceste variații climatice.

Ca boală umană, diabetul poate fi cauzat de excese alimentare, lipsa exercițiilor fizice și consumul de alimente ne-sănătoase. Și datele actuale arată că țările cu cele mai multe persoane obeze au cei mai mulți bolnavi de diabet (Insulele Marshall, Kiribati, Tuvalu, Sudan, Mauritius, Noua Caledonia ș.a.)

La nivel planetar, diabetul climatic ar putea fi generat de consumuri energetice excesive, bazate, în principal, pe arderea combustibililor fosili. Există, însă, diferențe majore între cei care au și consumă (prea) multă energie și cei care suferă de foame energetică.

Alegoria diabetului climatic necesită unele precizări.

Diabetul nu este o boală benignă și, din păcate, nu poate fi vindecat complet. Fără o îngrijire adecvată, ne poate afecta pe termen lung, producând orbire, amputări și, în final, decesul. Chiar și pentru cei care îl gestionează corespunzător, viața este diferită de cea dinaintea diabetului.

La nivel climatic, comparația cu diabetul uman poate fi folosită cu succes. Nordhaus și Trembath (2019) explică:

Ni se pare că aceasta este o descriere destul de potrivită a problemei climatice. Nu ne putem întoarce la lumea de dinaintea schimbărilor suferite de climă. Indiferent de succesul pe care îl vom avea în atenuarea acestor schimbări, este aproape sigur că nu ne vom întoarce la concentrațiile atmosferice preindustriale ale gazelor cu efect de seră, cel puțin nu pentru multe secole. Chiar și la o încălzire de 1 sau 1,5 grade Celsius, clima și planeta vor arăta foarte diferit, iar acest lucru va avea consecințe inevitabile pentru societățile umane. Vom trăi pe o planetă mai fierbinte și într-o climă care va fi mai variabilă și mai puțin previzibilă.

Dacă acceptăm că societatea umană actuală suferă de diabet climatic, se pune întrebarea: Ce tratament, ce prescripții comportamentale ar putea controla stadiul bolii? Un posibil răspuns este limitarea emisiilor de gaze cu efect seră. Dar la fel de important este gradul de adaptare la schimbarea climei. Datele existente arată că în ultimul secol (1920-2021), pe fondul creșterii temperaturii globale cu circa 1°C, decesele provocate de dezastrele climatice nu au crescut, ci au scăzut semnificativ, cu circa 96%, pentru că țările au devenit mai bogate și mai intens adaptate la provocările impuse de variația temperaturii globale, putând astfel să-și protejeze mai bine cetățenii de diabetul climatic (Fig. 1).

Fig. 1. Decese globale legate de dezastrele climatice (inundații, secete, furtuni, incendii, temperaturi extreme) în perioada 1920 – 1921. Sursa

În ciuda retoricii și a declarațiilor ritoase conform cărora orice eveniment meteo extrem este cauzat de o schimbare climatică, în cele din urmă, foarte puține vieți sunt pierdute din cauza condițiilor meteorologice extreme (ca să nu mai vorbim de schimbările climatice provocate de om).

Nu doar decesele cauzate de diabetul climatic au scăzut pe fondul creșterii adaptabilității societăților. Datele și dovezile existente indică faptul că, cel puțin din 1990 (aproximativ de când se consideră că datele globale privind pierderile cauzate de dezastre au devenit fiabile), daunele economice asociate cu fenomenele meteorologice extreme au scăzut și ele, atunci când sunt măsurate în contextul PIB-ului global. Graficul din Fig. 2 ilustrează această tendință.

Fig. 2. Pierderile globale cauzate de fenomene meteo în perioada 1990 – 2020 (procentaj al PIB-ului global). Sursa

Dovezile arată că lumea a devenit mai puțin vulnerabilă la efectele economice directe ale fenomenelor meteorologice și climatice extreme pe măsură ce economia globală a crescut.[2] Mass-media alarmiste ar trebui să relateze despre știința reală, precum cea pe care am ilustrat-o în figura de mai sus. Ar permite o dezbatere mai bine informată. Dar, bineînțeles, nu s-ar potrivi cu narațiunea corectă politic sau nu ar produce suficiente click-bait-uri precum o informație apocaliptică.

Pentru a încheia alegoria diabetului climatic, un tratament adecvat va include nu doar reducerea emisiilor, ci și creșterea semnificativă a adaptării la riscurile climatice cunoscute și necunoscute. Simpla răsucire a butonului CO2 către valorile preindustriale nu va produce rezultatele dorite. De aceea, diabetul climatic trebuie înțeles și acceptat ca o condiție cronică a societății moderne, care a utilizat combustibili fosili vreme de două secole. Un tratament adecvat poate gestiona problema, dar mă îndoiesc că o va putea rezolva definitiv.

Concluzii

Recordurile de vizualizare ale filmului Don’t Look Up se pot explica prin momentul lansării lui – în ajunul sărbătorilor de iarnă, pe fondul nefuncționării cinematografelor clasice, prin lista impresionantă de vedete, premiate cu Oscar. și prin faptul că, la modul alegoric și satiric, aduce pe ecran o problemă intens polarizată și mediată.

Evident, părerile despre calitățile/defectele filmului sunt împărțite. Mass-media alarmiste preferă alegoria cometei ucigașe, cu o totală lipsă de respect pentru anunțul oficial de pe site-ul NASA’s Planetary Defense Coordination Office: Niciun asteroid cunoscut cu dimensiuni mai mari de 140 de metri nu are șanse semnificative să lovească Pământul în următorii 100 de ani. Ei, și?! Noi vrem să fiți îngroziți, oricum și oricând.

Pe de altă parte, numeroase critici se înscriu pe făgașul croit de „blah, blah, blah”-urile Gretei Thunberg:

[Filmul este] O satiră cinică și insuportabil de îngâmfată, plină de vedete, care pretinde că vrea să comenteze neatenția politică și mediatică față de criza climatică, dar care, de fapt, doar o banalizează. Nu se compară cu Dr. Strangelove. (Sursa)

[Regizorul, scenaristul și producătorul] McKay nu reușește să livreze mai mult decât o „satiră” derivativă și sinuoasă a capitalismului, a lui Donald Trump și a negaționiștilor climei, care va fi uitată în mai puțin de șase luni. (Sursa)

Un film dezastruos, „Don’t Look Up” îl arată pe McKay ca fiind la maximă distanță de ceea ce este un film inteligent sau de modul în care poate face publicul să se intereseze de el…Este aproape irelevant faptul că acesta este cel mai prost film al lui McKay de până acum, pentru că este ceva mult mai enervant în legătură cu promisiunea, potențialul și importanța pe care „Don’t Look Up” și-o arogă. Este vorba, bineînțeles, despre încălzirea globală și despre faptul că nu facem suficient de mult în această privință – o premisă amuzantă pentru o comedie cu vedete și mize deranjante. Dar McKay a umplut această parabolă cu un fâs, dorind să ne minunăm și apoi să ne sufocăm cu glumele sale mediocre.  (Sursa)

Don’t Look Up pare o versiune amatoristă a „Armageddon”-ului, dar cu toate părțile amuzante eliminate. La schimb, ni se prezintă o alegorie superficială, cu o slabă dezvoltare a intrigii, marcată de lipsa consistenței, niște personaje plictisitoare și antipatice, lipsite de profunzime autentică și un final de film incredibil.  Greenland, Snowpiercer ori The Day After Tommorow sunt alternative mai rezonabile și mai digestibile pentru un film apocaliptic despre schimbarea climei.  Cu toate acestea, nu ar trebuie să ne mire prea tare dacă Don’t Look Up va încasa niște nominalizări/premii pe la festivalurile acestui început de an. La urma urmei, și mega-gogorița Gasland a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cel mai  bun film documentar [sic!] .

Schimbarea climei este o problemă pe care nu o putem rezolva total, așa cum nici diabetul nu este complet vindecabil. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să reducem simultan emisiile de CO2 și să ne adaptăm la o planetă mai caldă. Să nu uităm că nu sunt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi. În plus, ar trebui să fim umili cu privire la ceea ce nu știm despre legătura dintre fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice.

Don’t Look Up este un mod discutabil de a descoperi noi modalități de a face limbajul să danseze pe melodia încălzirii globale antropogene. După cum a înțeles intuitiv magnatul publicistic Alfred Harmsworth (1865–1922), „Câinele mușcă omul” nu este o știre – la fel cum nici clima se schimbă nu este o știre – pentru că, de fapt, acest lucru se întâmplă permanent. Dar încălziriștii cer exact opusul: Opriți schimbarea climei! Și atunci, dacă unii cred sincer că omenirea își produce propria extincție prin alterarea climei, mass media alarmistă trebuie să găsească o nouă etichetă pentru ucigașa încălzire globală, alintată drept schimbare climatică: Omul mușcă vremea! Asta, da, este o știre!!

Iar Don’t Look Up ar trebui numit Just Don’t Watch!

P.S. Ce au văzut dinozaurii înainte de impactul cu asteroidul Chicxulub?


[1] Comparația schimbărilor climatice cu diabetul a fost făcută de Amy Harder în Climate change is like diabetes for the planet (2017). Peste doi ani, Ted Nordhaus și Alex Trembath s-au întrebat: Is Climate Change like Diabetes or an Asteroid?

[2] Pielke, R., 2019, Tracking progress on the economic costs of disasters under the indicators of the sustainable development goals, Environmental Hazards, vol. 18, no. 1, pp. 1 – 6.

Distribuie acest articol

110 COMENTARII

  1. „… făgașul croit de „blah, blah, blah”-urile Gretei Thunberg” ??????

    „În plus, ar trebui să fim umili …”
    Începeți cu dstră!

  2. Ideea de baza cu „catastrofa climatica” e ca omenirea are nevoie sa atinga „neutralitatea” emisiilor de carbon cat mai repede posibil. Ca sa fac o comparatie, e ca si cand am reusi sa nu mai aruncam gunoaie pe garla. Ceea ce e relativ usor de facut. Dar gunoiele EXISTENTE care au ajuns in rauri si oceane sunt infinit mai greu de eliminat. Si asta e problema cu emisiile de gaze de sera. Nu mai emitem unele noi (cu sacrificii considerabile) dar cele existente sunt mut mai greu (imposibil practic) de eliminat prin procese artificiale. Si produc efecte. Chiar daca am ajunge ACUM la neutralitate, gazele acumulate pana acum vor produce in continuare efecte timp de zeci de ani, pana ce s-a intrdus in atmosfera e neutralizat de natura, singura care poate scoate CO2 din atmosfera la scara suficient de mare.
    Problema este, deci, ce punct de echilibru ne alegem. In functie de ce reusim sa facem, in ce punct oprim cresterea procentului de gaze de sera, generatiile viitoare vor avea mai mult sau mai putin de suferit.
    E drept ca si solutiile pentru schimbarea climatica sunt uneori parca scoase din filmul pomenit de autor, dar asta nu inseamna ca problema nu exista. Sa ridiculizam solutiile e usor, mai greu e sa gasim solutii, nu sa ignoram problema, ca cei din film. Omul e expert in ignorarea starilor de fapt care ii provoaca disconfort sau ii contrazic credintele. Vezi pandemia. Daca exista milioane de oameni care nu pot fi convinsi ca pamantul nu e plat, ganditi-va cati nu cred in coronavirus sau schimbarile climatice, si cat de greu ar putea fi acestia convinsi de realitate.

    • Ideea de baza cu „catastrofa climatica” e ca omenirea are nevoie sa atinga „neutralitatea” emisiilor de carbon cat mai repede posibil.

      De ce? Cine a dovedit asta? Ideea de baza e ca nimeni nu stie nimic, asa cum e si cu virusul, la incput nu era nevoie de masca, mai apoi, da, la inceput se vorbea de imunitate de turma, acum a trecut si asta, multe se spun, multe se contrazic. Stiinta nu poate dovedi azi absolut nimic, poate, cel mult, sa-si dea cu parerea, precum la dietele de slabire, precum la cutremure, nici macar nu e in stare sa spuna cum va fi vremea peste cinci zile. A devenit un fel de Nostradamus.

      • Concentratia de CO2 in atmosfera e cu siguranta cea mai mare din ultimele cateva milioane de ani. E dovedit stiintific ca CO2 atmosferic produce efect de sera.
        Se va absorbi in cele din urma cu ajutorul acelor microorganisme din ocean care folosesc CO2 dizolvat in apa pentru a-si construi „cochiliile”. Depozitele de creta sunt tocmai CO2 inmagazinat natural din trecut. Doar ca vor trece zeci, poate sute te ani pentru a reveni la nivelul de acum 200 de ani.
        Cat timp nivelul de CO2 e mare (din trecut, chiar daca in viitorul apropiat oprim cresterea) gheata se va topi, nivelul marilor va creste cu 1-2-3 cm pe an (pare putin, dar in zeci de ani impactul va fi mare). Cresterea va fi mai rapida daca nu reusim sa oprim cresterea concentratiei de CO2.
        Daca vreti o comparatie, nu e o cometa, e mai mult o alunecare de teren care a inceput in varful muntelui cu cateva decenii in urma, continua si azi si va continua si 100 de ani in viitor. Iar noi suntem la poalele muntelui. Catastrofa s-a declansat, doar ca efectele se vor simti cu incetinitorul, dar vor fi de neoprit.

        • Ziceți dumneavoastră că: „E dovedit stiintific ca CO2 atmosferic produce efect de sera.” Uimitor ceea ce scrieți!!!

          Puteți să ne descrieți un experiment științific repetabil care să dovedească efectul de seră măsurabil la concentrații ale codoiului de 0.0412% – care era concentrația sa atmosferică în 2020?!

          Putem dovedi experimental cele mai variate fenomene precum refracția, fotosinteza sau chiar teoria relativității lui Einstein. Dar după câte șțiu eu NIMENI n-a putut dovedi efectul se seră al codoiului la 0.041%.

          Sunt numai ochi și urechi…

          • Se stie de multa vreme ca unele gaze sunt transparente pentru lumina, dar nu si pentru infrarosu. S-au facut experimente de zeci si zeci de ori incepand de mai bine 150 de ani incoace. Atmosfera are 99% oxigen si azot, insa acestea nu absorb radiatia infrarosie. Din restul de 1% doar 3 gaze ce apar in mod natural sunt capabile sa absoarba infrarosu: CO2, CH4, N2O. Metanul desi absoarbe mult mai bine decat CO2, este abia vreo 2ppm iar oxidul nitros este undeva la 0.4ppm. CO2 are o concentratie actuala de 400ppm. Afara de alte cateva gaze industriale, nu exista nimic altceva care ar putea pastra temperatura actuala pe planeta. Fara acel 0.04% CO2, temperatura ar fi de cca -15gC, oceanele ar fi inghetate si viata nu ar exista. Asta este fizica si chimie de nivel elementar si nu are a face concentratia redusa.

          • Acum in vremurile mai recente s-au facut si masuratori menite sa lege mai mult decat empiric incalzirea globala de CO2. Una dintre dovezile directe este analiza spectrelor radiatiei cu lungimi de unda mari, atat la nivelul solului cat si din satelit. Gazele au spectre diferite de absorbtie asa ca se poate masura exact contributia fiecaruia, CO2 avand-o pe cea mai mare. Foarte simplist, in anii in care temperatura a crescut mai mult, emisiile din atmosfera superioara specifice de exemplu CO2 au scazut, in acelasi timp in care la nivelul solului exact aceleasi lungimi de unda au crescut. E o dovada directa si irefutabila a efectului de sera produs de CO2.
            De exemplu, un studiu arata ca fortarea radiativa este direct atribuibila unei cresteri a CO2 cu 22ppm pe o perioada de 10 ani si ca valorile masurate confirma predictiile teoretice.
            E o naivitate sa te indoiesti de efectul gazelor de sera, doar pentru ca au o concentratie asa mica.
            https://www.nature.com/articles/nature14240

          • Se stie de sute de ani ca unele gaze sunt transparente pentru lumina, dar nu si pentru infrarosu. S-au facut experimente de zeci si zeci de ori incepand de mai bine 150 de ani incoace. Atmosfera are 99% oxigen si azot, insa acestea nu absorb radiatia infrarosie. Din restul de 1% doar 3 gaze ce apar in mod natural sunt capabile sa absoarba infrarosu: CO2, CH4, N2O. Metanul desi absoarbe mult mai bine decat CO2, este abia vreo 2ppm iar oxidul nitros este undeva la 0.4ppm. CO2 are o concentratie actuala de 400ppm. Afara de alte cateva gaze industriale, nu exista nimic altceva care ar putea pastra temperatura actuala pe planeta. Fara acel 0.04% CO2, temperatura ar fi de cca -15gC, oceanele ar fi inghetate si viata nu ar exista. Asta este fizica si chimie de nivel elementar si nu are a face concentratia redusa.

            Acum in vremurile mai recente s-au facut si masuratori menite sa lege mai mult decat empiric incalzirea globala de CO2. Una dintre dovezile directe este analiza spectrelor radiatiei cu lungimi de unda mari, atat la nivelul solului cat si din satelit. Gazele au spectre diferite de absorbtie asa ca se poate masura exact contributia fiecaruia, CO2 avand-o pe cea mai mare. Foarte simplist, in anii in care temperatura a crescut mai mult, emisiile din atmosfera superioara specifice de exemplu CO2 au scazut, in acelasi timp in care la nivelul solului exact aceleasi lungimi de unda au crescut. E o dovada directa si irefutabila a efectului de sera produs de CO2.
            De exemplu, un studiu arata ca fortarea radiativa este direct atribuibila unei cresteri a CO2 cu 22ppm pe o perioada de 10 ani si ca valorile masurate confirma predictiile teoretice.
            E o naivitate sa te indoiesti de efectul gazelor de sera, doar pentru ca au o concentratie asa mica.
            https://www.nature.com/articles/nature14240

        • „Cresterea nivelului marilor” !? Poate ne spuneti CONCRET ! cu cati cm a crescut nivelul Marii Negre la Constanta Intr-o anumita perioada ? Ca e singura mare cu care Romania se invecineaza ! Eu – acum, la aproape 88 de ani nu-mi ADUC AMINTE sa fi observat vreo crestere de-a lungul vietii mele ! Dar poate nu mai vad bine si va solicit ajutorul ! In ceea ce priveste procentul de „codoi” in atmosfera „in ultimele sute de milioane de ani” tare sunt curios cum ati aflat care era procentajul – sa zicem – acum 1 milion de ani ! Sau la ori ce alta data din „sutele de milioane de ani” ? Si „ca sa punem punctul pe Y” – Nu inteleg zelul si goana furibunda a unor activisti – politicieni – ba si „oameni de stiinta” pentru URGENTA , chiar IMEDIATA eliminare a combustibilior fosili in favoarea INDOIELNICA – a unor surse regenerabile – actiune extrem de scumpa si cu mari riscuri, solicitate IN SPECIAL in USA si UE – cand in China comunista – si multe alte tari se amplifica arderea combustibililor fosili – cu precadere a carbunilor, asa cum face si „marea reformatoare-indrumatoare si guraliva” Germania (in 2021 a crescut semnificativ consumul de carbune si alti combustibili fosili – ba si-a MODERNIZAT si o mare exploatare la suprafata de carbune!! prelungindu-i – se viata – si exploatarea carbunelui pentru inca 20 -25 ani !!!) Si sa nu uitam ca Germania – marea partizana a eliminarii CO2 – DAR si a centralelor nucleare – POLUANTE ! (si cu codoi ?) – importa si utilizeaza tot mai multe Gaze Naturale rusesti ! Ba chiar a participat la construirea NORDSTREAM II – care are capacitate dubla fata de NORDSTREAM I – DECIA TRIPLAT CAPACITATEA ! Oare gazele rusesti sunt VERZI – ca prazul oltenesc ? Si prin ardere NU PRODUC CO2 ? Prea multe contradictii, ciudatenii, mincuni sau jumatati de adevaruri invelite in vorbe goale ( ce „din coada au sa sune” ?) si interese economice MURDARE ! ma faca sa nu mai cred in aceasta – cel putin – ciudata problema si „solutile de remediere propuse ad hoc ! In timp ce tari ca Romania platesc mult mai scump energia – uneori chiar datorita – hai sa-i spunem cu cuvantul potrivit – pungasiei unor intermediari la gazele rusesti – si aici si acum voi numi direct Germania !

          • La mulți ani domnule Iliescu și vă urez să verificați nivelul Mării Negre și în următorii 88 de ani, cu toate că am mari îndoieli că veți putea sesiza modificări vizibile.

            Ați atins însă un subiect foarte interesant: Cel al misiților de gaze de la Berlin. Uniunea Europeană s-a format în 1957 ca o piață comună a oțelului și cărbunelui pentru ca țările membre să poată negocia în bloc prețuri mai bune la materii prime.

            Pe măsură ce uniunea s-a lărgit devenind monstrul birocratic de azi a existat totuși un domeniu extrem de sensibil ce nu a putut fi clintit: Cel al petrolului și gazelor. Englezii au propus cu insistență de prin anii 80 (poate și mai devreme) formarea unei piețe comune a gazului petrolului, cu toate că pe ei nu-i avantaja fiind exportatori neți de petrol și gaze din Marea Nordului. Principala opozantă a fost în mod surprinzător mereu Germania.

            Nici măcar în epoca războiului rece când muscalii au inaugurat conducta de gaze Drujba CEE (UE de azi) nu a fost capabilă să formeze un bloc comun de tocmeală cu Rusia. Din nou. opoziția a fost mereu a Germaniei. Atunci ca și acum ea negocia prețuri preferințiale cu muscalii și lăsa țările „partenere” mici să înghită prețuri oneroase de la Ivan. Sigur că Germania a profitat cu ceva din asta dar, principalul câștig a fost cel al rușilor ce de decenii își bazează încasările pe incapacitatea țărilor CEE/UE de a fi un bloc de negociere comun și de-ai impune prețuri rezonabile.

  3. S-a vazut cat de „preocupati” sunt politicienii lumii la COP 26. „Durerea in fund” este una dintre cele mai groaznice. Dar poate de aceea baietii astia cu bani multi (Musk, Bezos, Gates, etc.) zboara prin spatiu din cand in cand, tocmai pentru a se salva pe o naveta in caz de ceva si pentru a se obisnui cu starea de imponderabilitate, departe de lume. Nu-i vorba, departe de lume sunt ei si acum, insa atunci vor fi si salvati, si departe de lume. Sa vedem cine mai plateste taxe totusi…
    Da, insa un „militant” pentru clima sau „alarmist” de apocalipsa climatica mai inteligent asa (chiar daca ei nu prea….in fine) ar putea invoca situatia din „Melancholia” (2011) regizat de Lars von Trier, in care o planeta de dimensiunea Lunii, ascunsa permanent in conul de umbra al Lunii a fost observata de catre astronomi cu cateva zile inainte de impactul cu Pamantul. Insa ma indoiesc ca acesti „alarmisti climatici” stiu ei ceva ce noi nu stim…

  4. Trebuie sa ne dam seama ca vine o generatie (din tarile mai dezvoltate) care au crescut in aer conditionat, au fost plimbati de parinti in masini cu aer conditionat. Eu ma uit dupa multi crescuti altfel, ei nu isi dau seama ca poate fi altfel. E foarte usor sa-i manipulezi si sperii.

    Eu cred ca clima, mediul e in continua schimbare. Functia noastra este sa ne organizam mai bine, sa gasim metode sa supravietuim, traim in confort cu schimbari. Nu suntem copaci care nu se pot misca, suntem o specie care exploreaza un alt fel de adaptabilitate la mediu. Organizarea noastra sociala curenta nu e perfecta, e mai buna decat ce era inainte, dar aici e mult de lucru inca.

    De asemenea cred ca fiecare specie oricare ar fi ea, schimba mediul din jurul sau, il modifica. Odata pornita modificare conditiile initiale nu sunt la fel, deci specia fie se adapteaza la noile conditii, fie moare, fie apare o alta specie care sa-i limiteze, contracareze influenta sa formeze impreuna un echilibru.

    Ar trebui profitat, si creat mai mult interes pentru stiinta, laboratoare, sisteme de monitorizare, etc. E mai util decat sa ne uitam la fotbal fara sens si sa spalam creierul cu bere.

  5. „Ce un secol ne zice ceilalti o dezic ” sau unde se opreste cunosterea umana asupra a tot cea ce este numit de noi ”schimbarile climatice ” Este mai mult decit evident ” cum aceste schimbari exista si sunt parte chiar a existentei planetei Terra .Totusi !? Zicerile , mai mult sau mai putin ,sustinute de stiinta (o stiinta care la acest capitol nu poate excela prin a ne spune adevarul in totalitate ea fiind parte a unor presupuneri dorite a fi stiintifice , totul fiind decis de simularile si de partea cunoscuta noua a modelelor climatice recente , ceea ce ne duce cu gindul la existenta unui procent de probabilitate atunci cind facem referire la sibiect ) nu pot fi privite singular .Exista necesitatea de a intelege totul intr-un un context uman mult mai larg ce contine si el nevoia de curatare la propriu a Planetei si de punerea in fata cetatenilor , ca obiectiv asumat , a acestei nevoi .Este vorba de a creea , in timp , nu peste noapte , tehnologii noi acceptate si acceptabile de cetatenii ce le folosesc , tehnologii asa numite curate (verzi ) ce inlocuiesc arderile hidrocarburilor si care aduc , cel putin Europenilo,r ce nu poseda mari cantitati de hidrocarburi , o independenta fata de anumite State ce isi folosesc„ bogatia” ca modalitate de presiune sociala si politica ajungind pina acolo in a dori sa decida ei in locul altora . Deja se pune problema , la nivel European , ca Centralele Atomice de ultima generatie si gazele naturale sa fie parte a conceptului numit VERDE cel putin ciitiva zeci de ani de acum inainte si care impreuna cu noile tehnologii sa poata furniza independenta Uniunii Europene (partial dar majoritar ) fata de marii detinatori de hidrocarburi . Ce bine ar fi fost ca UE sa posede mari zacaminte de hidrocarburi .Totul trebuie inteles ca parte a unui joc social , politic si militar deja in desfasurare .Daca ne vom indrepta spre o perioda , a istoriei ,in care Planeta va cunoste schimbari ,modificari, climatice de substanta ,la modul in care ea se incalzeste , va imaginati ce oportunitati economice uriase vor fi scoase la suprafata , ce modificari vor fi parte a tot ceea ce se va intimpla pe viitor in domeniul energetic iar Statele avansate ,deja se pozitioneaza in acest sens .Un model ce ar contine aparitia unui anume fel de viitor stiintific si adevarat nu este inca parte a cunosterii umanitatii .Desigur peste sute de ani vor arata unii cum un anume model s-a realizat in timp , fie el si cel supus discutiei dar „ hai sa nu punem caruta inaintea boilor ” si sa intelegem ca nimeni nu stie cum va fi,adevarul,la nivel de clima . Sunt prea multe variabile si necunoscute in acest joc climatic .Chiar daca unele potriviri vor fi exacerbate, ca si modalitate de prezentare in viitor , nimeni nu poate sti cum va evolua Planeta in aceasta directie . Oricare schimbare , ce acum ne poate parea undeva la marginea intelegerii noastre ,poate modifica radical totul, dar nevoia de a arata lumii un anume fel de BINE si o anume speranta , imediata, nu poate face decit un serviciu Umanitatii . Cuvintele pot schimba multe chiar daca, ca si organism uman, ar trebui sa luam in considerare doar faptele . Sa nu uitam si ceea ce cindva era o vorba preferata a unor timpuri de mult apuse si cum „Interesul poarta fesul ”asta doar spre a nu ne amagi cum ca totul ar fi corect spus si nu exista interferente de tot felul pe subiectul in cauza . Singura nedumerire poate fi atunci cind aceste interferente sunt doar cauza nestiintei sau ele sunt chiar parte a unei dorinte umane de a ne prezenta voit un model inexistent dar care poate produce multe modificari in intelegerea colectiva a natiilor . Dealtfel fiecare este liber sa gindeasca (creada ) tot ceea ce doreste. Adevarul absolut nu ne este la indemina pe acest subiect .

    • Mă scuzați, e posibil să greșesc, pentru că nu am niciodată răbdarea să vă citesc dezlânatele comentarii de la cap la coadă, dar ăsta nu e un copy-paste la un alt comentariu de-al dvs ? Cel puțin citatul cu „Ce un secol ne zice ceilalti o dezic ” sună cunoscut…

  6. Domnule Profesor,

    Filmul asta e, in esenta, un film destul de prost, asa cum reiese si din cronicile de film pe care le indicati in articol.
    Chiar daca paralela cu „pericolul” incalzirii globale este in mod evident posibila, ea nu apare explicit in film (nu se vorbeste nicaieri de CO2, combustibili fosili etc). In plus, filmul e suficient de ambiguu incat sa permita tot felul de alte interpretari si „mesajul” sau poate fi revendicat de diferite triburi politice.
    Si atunci, merita sa ii acordati atata energie si interes…? A discuta cu fapte si argumente stiintifice subiectul incazirii globale, asa cum faceti de obicei, e totusi altceva decat a va implica in razboiul ideologic actual pentru a para din start loviturile mascate ale adversarului. Iar apelul din final „Just Don’t Watch!” suna un pic a indemn la cenzura…

    • Filmul nu e despre cataclisme, meteoriti sau comete ce pun in pericol rasa umana. „Armaghedon”-ul in care juca Bruce Willis era despre asta.
      Filmul se doreste a fi o incercare de dezvalui mecanismul decizional al celor mai influienti 300 pamanteni (nu politicieni neaparat), atunci cand iau decizii care privesc intreaga umanitate, avand la dispozitie alterative complet inaccesibile celor 7 mld pamanteni. (acea nava-simbol, construita sa ajunga pe o alta planeta cu habitat simiar Terrei). E despre „pretorienii” planetei. Cei care fac jocurile. In orice domeniu!

      • @Doru,
        Sigur, de acord ca e despre asta.
        Dar este extrem de exagerat si necredibil, ceea ce il face sa fie un film conspirationist, adica un film prost.
        Si chiar daca incearca sa se salveze prezentandu-se drept o comedie/satira, tot prost ramane, mai ales ca unii au tendinta sa il ia in serios si sa creada ca chiar asa se petrec lucrurile.

  7. Un film, e un film.
    Partea care mi-a placut e aceea in care se arata cum conducatorii natiunilor ori nu vad, ori vad, ca vine o catastrofa si nu fac nimic. Si sunt extrem de multe exemple in istorie, de la imperiul Roman, la ww2, cind se vedea cu ochiul liber ca vine urgia Hitler si nu se facea nimic, la inundatii, la zapada iarna, pina la comunistii care vedeau ca poporul moare de foame.
    Partea exagerata e aceea in care se considera ca lacomia ar distruge lumea. In definitiv planul lui „Bezoz” ar fi putut sa se-ndeplineasca, a lipsit doar putin, ideea nu era chiar rea, partea tehnica a fost cea care a dus la catastrofa. Si el a vrut sa bombardeze cometa, cum a vrut si NASA, cum au vrut si rusii, cum au vrut si chinezii, dar nu i-a iesit, cum nu le-a iesit nici chinezilor si poate nu ar fi reusit nici NASA.
    Deci, daca am face o paralela cu schimbarile climatice, am putea sa spunem ca pur si simplu tehnica, tehnologia pe care o avem la dispozitie nu sunt in stare sa produca o schimbare notabila.
    Nimeni nu poate dovedi ca masurile drastice preconizate ar putea „salva” planeta. Si nimeni nu poate dovedi ca fara aceste masuri drastice, masuri care ar duce la scaderea masiva a nivelului de viata, s-ar distruge planeta.

    • Sunt conducatori si conducatori, Cel din film semana izbitor cu un fel de Trump in viitor. Si trump CHIAR a scos SUA din acordul climatic. Un gest demn de a aparea in acest film, daca ar fi fost despre schimbarile climatice.
      Cat espre lacomie, e chiar foarte adevarat ce apare in film. „Bezos” plateste guvernului cilian nustiucate miliarde ca sa „inchida ochii” la niste amarate de tsunami ce ar rezulta dupa ce fragmentele lovesc Pamantul. Nu apare in film, dar banuiesc ca oamenii au fost intrebati, au facut referendum. Sau a fost doar o intelegere intre smecheri? Iar tehnologia nu a fost testata, ba chiar oamenii de stiinta erau convinsi ca ceva e putred in calcule. Dar „Bezos” le inchide gura si merge mai departe linistit. De ce era linistit? Pentru ca avea un plan de rezerva pentru el si crema societatii. Pamantul nu a avut. Aici e spilul. Pariem ca „Bezos” ca vom reusi lucruri marete fara sa ne luam masuri de precautie, fara un plan B. Smecherii vor cadea intotdeauna in picioare. isi vor cumpara proprietati in locuri unde totul e bine si frumos, iar fraierii schimbarilor climatice vom fi noi.

      • Iar tehnologia nu a fost testata
        Exista vreo tehnologie testata care sa asigure distrugerea unei comete? Ai citit in desene animate? Exista vreo tehnologie atestata care dovedeste ca codoiul e rau? Exista vreo tehnologie atestata care sa asigure distrugerea virusului? Exista vreo tehnologie atestata care sa confirme ca ce… !?

        Nmic nu e sigur, nu e atestat, in lumea asta. Doar un exemplu, inventatorul DDTului, azi infierat si interzis, ca extrem de toxic, a luat premiul Nobel.
        Singurul care a avut toate atestele a fost Ceausescu din care vad ca te inspiri. El stia totul, era sigur de totul.

      • In primul rand masurile luate trebuiau sa fie imediate. Filmul o spune clar. Nu amanat dupa alegeri (poti inlocui cu dupa terminarea combustibililor fosili). Poate ca prima incercare ar fi esuat (exploziile atomice). Dar mai aveau o sansa sa faca altceva (asa cum au avut timp sa renunte la primul plan si sa-l implementeze pe al doilea).
        in cazul schimbarilor climatice se pune aceiasi problema. Avem suficient timp? Efectele maxime se vor vedea dupa 2050. Depinde de noi daca luam masuri ACUM, pentru ca efectele sa fie minime. Nu reusim pana in 2030 sa atingem tinta? Poate incercam altceva. Sau putem astepta pana „cometa” e pe punctul de a intra in atmosfera penru a ne incerca ultimul plan de atac, ca in film.

        • Păi luați măsuri ACUM. Dumneavoastră personal. Câteva sugestii:
          – Locuința dumneavoastră are o amprenta de carbon imensă. Renunțați la ea.
          – Renunțați la orice formă de transport. Pentru moment nu avem NIMIC care să evite arderea fosilelor pentru a deplasa ceva sau pe cineva.
          – Alimentele de orice fel sunt obținute cu preșul unor imense emisii de codoi. Renunțați la ele. Pingelică recomanda hrănirea cu ștevie & urzici. Ce mai așteptați?
          – Electricitatea pe care o consumați e obținută în cea mai mare parte prin arderea fosilelor. Renunțai la ea. Care e problema?!
          – Comunicațiile & internetul generează de asemenea arderea unor cantități colosale de fosile. De ce nu renunțați la ele?!

          Dacă toți ăștia care vă tânguiți 24/7 pe marginea încălzirii globale ați face voi înșivă ceea ce propovăduiți problema nu ar mai exista. Nu-i așa?!

      • @tiberius 10/01/2022 At 15:19

        „Aici e spilul. Pariem ca „Bezos” ca vom reusi lucruri marete fara sa ne luam masuri de precautie, fara un plan B. Smecherii vor cadea intotdeauna in picioare. isi vor cumpara proprietati in locuri unde totul e bine si frumos, iar fraierii schimbarilor climatice vom fi noi..”

        Spunând cele de mai sus sunteți răutăcios. Aia cu proprietățile nu e deloc doar pentru alde Bezos.

        Acum vreo 10-15 ani băieții întreprinzători vindeau grupir proprietăți prin insula Prince of Wells din nordul Canadei, pe la paralela +70, ca să ai unde să te refugiezi când o da pârjolul încălzirii globale. Cum la ora asta la noi la paralela 45 sunt -23C (temperatură cât se poate firească în Ianuarie în ultima decadă în Midwest-ul SUA), și lumea iese cu camionetele la pescuit la copcă pe Mississippi înghețat beton, evident că nu prea să găsesc clienți pentru Prince of Wells Island, așa că băieții vând mai nou ceva smârcuri prin Guatemala că să ai unde să te refugiezi ca să scapi de următoare glaciațiune. 😃. Deciu cupă cum vedeți sunt de toate pentru toate buzunarele…

  8. Toate sint bune dar in ce priveste domeniul creatiilor artistice (indiferent de calitatea lor) e bine sa ne consolam ca valoarea unei creatii artistice nu e in primul rind influentata de realismul sau concordanta cu realitatea a acesteia. E ,,fictiune” chiar daca pretinde ca e ,,adevar”. Artistii nu au obligatia sa puna adevar in creatiile lor, spre deosebire de toti ceilalti (jurnalisti, politicieni, oameni de stiinta). Asta e tocmai deliciul, ca artistii sa creeze cum le trece prin cap, desi fara garantii de succes (dreptul publicului e sa-i placa sau nu).
    Ceea ce spun nu schimba cu nimic subiectul ,,Alarmismului”, pentru care îi sint recunoscator profesorului Crânganu ca il demasca.
    P.S. Ca aspect ,,amuzant”. Saptaminile trecute se tipa tare de tot in media suedeza ca aoleu pretul motorinei a atins cote naucitoare (de la vreo 1.7 euro si ceva spre 1.9). N-a trecut mult si ieri vad la statie 2.2 euro! Wow, cit o sa mai rezist sa fac plinul, ma intreb? Dar de data asta marirea chiar socanta n-a mai produs tipete.

  9. Este Don’t Look Up un film despre încălzirea globală și criza climatică?

    Răspunsul fără echivoc a fost dat înaintea de lansarea filmului (pe 3 decembrie 2021) de însuși regizorul, scenaristul și producătorul filmului, Adam McKay. Câteva citate semnificative sper că vor lămuri pe cei neconvinși încă de tezismul filmului:

    ‘Don’t Look Up’ director Adam McKay talks comets, climate change and total disaster

    A not-so-hidden meaning

    „It’s a Clark Kent level disguise for the climate crisis,” McKay said about the film, referencing Superman’s Clark Kent „disguise” that was made up primarily of a pair of glasses…

    „We’re not trying that hard with disguising it [climate change],” he said. The film is a „riff on how would people respond to this … it’s denial, it’s distraction. You hear the news not mention it and then they go right to a commercial for a gas-driven car or an oil company. It’s conflict of interest, it’s careerism. It’s a lot of people who are financially insecure. And it takes a lot of guts to raise your hand at that newspaper meeting and go, ‘why don’t we have a giant headline that says, ‘Oh, my God, we’re all going to die!'”…

    „I just hope people — through laughing, through engaging with the movie — could just see things a little bit differently when it comes to and feel the urgency of the climate crisis and feel the urgency of the moment, maybe just a little bit more,” he said.

    • @Constantin Crânganu fara discutie filmul e tezist, si e cam pacat. Pentru ca de fapt exista si situaii opuse, cind birocratia in cazul igonora o catastrofe iminenta pentru ca se acopera cu paragrafe (Srebrenica, cind responabilii de la ONU erau in concediu si sirbii îi carau in autobuze pe bosnieci sa-i nimiceasca, sau tzunami din Tailanda cind o groaza de cetateni suedezi erau acolo dar tot guvernul era liber de Craciun). Cind am vazut filmul am igorat cu buna stiinta tezismul gindidu-ma la situatiile in care intr-adevar administratiile sau populatia merita o satira.

      • Ah, ce fatalitate! Cu toții sunt în vacanță în momentele esențiale. Dacă guvernul suedez nu era în vacanța de Crăciun când cu tsunami-ul sigur ar fi mobilizat toată țara Suediei să sufle în direcția opusă și atunci s-ar fi dezumflat valul. 😀 Detalii precum acela că la ora producerii tsunami-ului în Indonezia era noapte în Suedia sunt nesemnificative.

        Ăia de ONU sunt însă nevinovați când vine vorba de Srebrenica. Musulmanii bosniaci îl țineau ostatic pe generalul ăla franțuz cu bască de la ONU ce vorbea engleză ca inspectorul Clouseau. Deci exista o prezență permanentă ONU în zonă.

        Iar în încheiere iară câteva rânduri de acum un secol, dar cât se poate de relevante și azi despre ignorarea avertismentelor oamenilor de știință din romanul epic „Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial”

        „Petele alea din soare au cu adevărat o mare însemnătate, se amestecă în
        vorbă Švejk. Odată s-a ivit o pată din astea și eu chiar în ziua aceea am fost
        bătut măr în cârciuma „La Banzetu” din Nusle. De atunci, de câte ori mă duceam undeva, mă uitam totdeauna în gazetă, să văd dacă nu cumva s-a mai ivit vreo pată. Şi cum se arăta, adio mamă, nu mă mai duceam nicăieri, și numai așa am scăpat teafăr. Ba, când vulcanul cela, Mont-Pelee a distrus toată insula Martinica, un profesor a scris în Narodni politika că el de mult atrăsese atenţia cititorilor asupra unei mari pete pe soare. Și a dracului Narodni politika, nesosind la timp în Martinica, toţi de pe insulă s-au ars.”

        Vă doresc tuturor La Mulți Ani!

        • @Josef Svejk he he, cind a fost tzunami-ul, zeci de mii de familii suedeze erau in Tailanda. Multi dintre ei au ajuns in situatii disperate, urgia a despartit familiile, si-au pierdut hainele si banii, unii erau raniti sau morti de-a binele. Era nevoie de ajutor logistic de toate felurile din partea autoritatilor suedeze, despre asta e vorba. Dupa ce potentatii guvernului si-au facut mini-vacanta s-a trezit patosul din ei. Au trimis avioane si cite si mai cite, pentru ca administratia suedeza e chiar buna de tot la logistica, numai sa vrea. Vedeti si filmul ,,The Impossible” unde se vede ce poti pati daca supravietuiesti, ca daca mori, mori. Oamenii chiar aveau de beneficiat de pe urma ajutorului autoritatilor, atunci cind e nevoie, la greu.

            • @Josef, raspuns afirmativ. Guvernul suedez a ordonat ulterior o ancheta care i-a incriminat. Si nimeni nu a facut misto. De fapt am explicat ca nu de preintimpinarea catastrofelor de catre guvernul Suediei ma leg. Am scris cu scopul sa mai afle si altii ce drepturi avem ca cetateni. In rest, da, niste atutoritati nu vor putea niciodata opri carastrofe naturale, nici macar inundarea unei statii de metrou. Dar de cetatenii sinistrati ai obligatia sa te ocupi neintirziat.

              https://fr.wikipedia.org/wiki/Victimes_su%C3%A9doises_du_tsunami_de_d%C3%A9cembre_2004

            • @Gheorghe Petrineanu-Clună, fochist

              Nu-i frumos să bateți câmpii, Cine a fost pedepsit și în ce mod?! Rezultatul măreței anchete e că s-a mai înființat un organism guvernamental degeaba care arde gazul și ronțăie bani de la buget. Adică mai mulți bugetari și mai multe hârtii. Exact ca la București 😃

        • @Josef Svejk

          Și a dracului Narodni politika, nesosind la timp în Martinica, toţi de pe insulă s-au ars.

          Pe 8 mai 1902, pe insula Martinica din Caraibe, erupția bruscă și violentă vulcanului Mt Pelée a omorât în câteva aproape întreaga populație de circa 30.000 de oameni din orașul St. Pierre. A fost cel mai grav dezastru vulcanic al secolului XX (și, deocamdată, al XXI-lea).

          Din întreaga populație, acoperită cvasi-instantaneu de nori de cenușă clocotită, gaze otrăvitoare și alte materiale piroclastice fierbinți, au supraviețuit numai doi oameni. Cel mai interesant a fost cazul lui Ludger Sylbaris, un afro-carabian, care, cu o seară înainte de erupție, s-a bătut cu alții într-un bar, a fost arestat și aruncat într-o carceră subterană, cu puțină ventilație. După patru zile a fost descoperit și salvat. A devenit apoi membru ambulant al circului Barnum & Bailey’s, și plimbat prin toată America pentru a povesti groaza erupției și catastrofa care a urmat. Dacă era pe-atunci un DiCaprio, sigur ar fi făcut un film asemănător cu Don’t Look Up! Ceva de genul, Nu te mai uita în sus la vulcanul care te va omorî pe neașteptate, ci Uită-te în jos, la carcera subterană care-ți va salva viața. Cu subtitlul: Borfașii sunt salvați, oamenii cinstiți sunt îngropați de vii.

    • @Constantin Crânganu, fara indoiala vinovatul e Trump. Presedinta, care seamana cu d-na Clinton, e de fapt tot Trump. Si nu numai de clima e vorba, ci si de pandemie. Sa nu uitam ca pe vremea lui Trump, cel care a fost primul care a facut contracte pt vaccin cu anumite firme, au fost peste 100000 de morti, mai multi decit in Vietnam. Vinovat Trump. Acum e Biden, dar el face totul f bine, exista zilnic in jur de 1 mio noi imbolnaviti, nr mortilor se apropie de 1 mio, dar tot Trump e de vina, ca a fost atacat parlamentul si a distrus democratia.

      Filmul a cistigat deja f multi bani, si-a atins scopul, desi cineastii, actorii, producatorii infiereaza lacomia, dar tare se bucura cind cistiga si ei un ban, in numele artei, nu!

    • Dacă mai este nevoie de alte argumente despre caracterul propagandistic al filmului Don’t Look Up, se pot citi comentariile actorului Leonardo DiCaprio, interpretul profesorului de astronomie care prevede sosirea cometei „climatice”:

      Leonardo DiCaprio a ‘Sweet Guy,’ Says Scientist Who Inspired ‘Don’t Look Up’ Role

      Leonardo DiCaprio has become the talk of the holiday season thanks to his role as astronomy professor Dr. Randall Mindy in the Netflix movie Don’t Look Up.

      And the man who inspired his lauded performance—Michael E. Mann, Ph.D., distinguished professor of atmospheric science at Penn State University—has praised the actor, describing him as a „sweet guy” from the years they have known one another…

      „I very much support Leo and his efforts in this space,” said Mann, who is also director of the Penn State Earth System Science Center. „He has faced bitter attacks from climate denialists and inactivists precisely because he has such wide reach and is such a powerful and influential voice. But he continues to use his platform to inform the public about the climate crisis despite the grief he receives for doing so.”

      Michael E. Mann este inventatorul discreditatei „crose de hochei” (hokey stick) în 1998, prin manipularea (eliminarea) datelor de temperatură din perioada Micii Glaciații (1000 – 1850). Faptul că DiCaprio și-a ales ca model un astfel de personaj controversat din lumea academică, personaj care, la rându-i, se întrece cu laudele la adresa actorului, spune multe despre intențiile reale ale filmului.

  10. EU incepe sa se trezeasca? https://www.t-online.de/nachrichten/deutschland/id_91451926/das-strahlende-erbe-der-angela-merkel.html

    Wow, nu-mi imaginam ca cineva va indrazni vreodata s-o critice pe Merkel. Si mai ciudat, se critica chiar eolienele..

    Ce înseamnă asta poate fi vizualizat atunci când conduceți pe A9, de exemplu. Aruncați o privire pe fereastră la zona de servicii Köckern, dintre Leipzig și Dessau? Sigur, poți spune: pleacă de aici. Și: oricum nu este o zonă deosebit de atractivă. Dar oamenii care locuiesc acolo au această pădure gigantică de stâlpi în pragul ușii și în câmpul lor vizual în fiecare zi.

    • Cred că sunteți mult prea optimist. Singurul rezultat posibil al trezirii UE din beție ar fi să-și dea seama că suferă de demență senilă.

  11. Primele vorbe rostite in film: CE…RAHAT.
    Inca n-am aflat dece trebuia ceruta parerea lui Carl Sagan, caci inca n-am reusit sa termin tot filmul.
    Mi-e jena cit de prost joaca Di Caprio.
    NB,
    in caz ca se intimpla o catastrofa Pamintului, sigur Trump e de vina; @ tiberius ne-a avertizat.

    • Mi-e jena cit de prost joaca Di Caprio.

      Membrii juriului Golden Globes, decernate aseară, au făcut mai multe nominalizări filmului:

      Best motion picture – musical or comedy (Don’t Look Up)
      Best actress in a motion picture – musical or comedy (Jennifer Lawrence)
      Best actor in a motion picture – musical or comedy (Leonardo DiCaprio)
      Best screenplay – motion picture (Adam McKay)

      Niciun premiu nu a fost acordat. Dar să nu disperăm: vin Oscarurile!

    • Numiti un singur film in care Di Caprio pare ca este de acolo din film din scenariu! E la fel de fals si nepotrivit ca si rolurile si vocea lui Sergiu Nicolaescu

  12. Pe mine ce m-a deranjat cel mai tare nu a fost viziunea apocaliptica despre clima / cometa, ci viziunea plina de clisee si 101% prosteasca despre politicieni si CEO marilor companii (Bash). Sigur, personajele fac trimitere imediata la pozitii existente (presedintele US, etc.) sau mega-companii (numele companiei fictive poate fi inlocuit cu citeva optuni foarte transparente), insa e prea simplist.
    Totul e prea caricatural, parodie si satira la lucruri de baza in societate.
    Sigur, daca te iei dupa social media politicienii si CEO sint doar caricaturi, buni sa ridem de ei, insa in realitate nu uitati ca ei sint ce-i alesi de societate sa ne conduca sau alegem sa le cumparam produsele sau sa lucram pentru ei.
    Impresia mea e ca e mult prea multa fictiune pe piata, si mult prea putina realitate, insa … deh … oamenii muncii trebuie sa se si distreze si de cine sa rida ei daca nu de politicieni, ultra-bogati si vedete ?
    Prea duceag pt. mine siropul asta .. au fost multe faze in care am derulat inainte.

    Excelent articolul prof. Crânganu, ca intotdeauna, din care am mai invatat un termen nou: diabet climatic :)

    • da, vezi ca de alde Iohannis sau Macron au nevoie de oameni ca tine pe care sa i conduca (sa i capaciteze la ntregul potential). a propos, ce stii sa faci? sa minuiesti bastonul, sa analizezi macroeconomia si lumea complexa la tv, sau esti expert in intelligence si razboaie hibride? e bine, daca esti lefegiul statului sau pensionar de exceptie n o sa te prajeasca soarele, te ai pozitionat bine la umbra

  13. Unul dintre cei care au vizionat filmul in perioada cand s-au inregistrat 152 de milioane de ore de vizionare pe Netflix în săptămâna încheiată pe 2 ianuarie a.c. am fost si eu. Regret, dar scenariul filmului NU este este” o imitație fidelă a actualei situații climatice, pe care unii o numesc catastrofică, existențială, apocaliptic”, asa cum credeti Dv.

    Filmul arata drama unui om destept,sclipitor- prof. Randall Mindy intr-o societate mediocra, cu retele sociale, cu presa tabloida, si unde mediocrii aleg mediocrii ca ministrii, presedinti de stat. Intr-o astfel de lume mediocra, satula, lacoma sa ia pana si metalele rare care se afla pe cometa ucigasa, omul mediocru nu priveste in sus, nu are aspiaratii, nu mai gandeste decat prin delegatie : prin social media, prin televizor , politicieni. Filmul arata drama in care deja ne aflam…drama mediocritatii, sfarsitul istoriei-neoliberalismul.Si daca cineva crede ca Romania se afla departe de aceasta lume se inseala. Uitat-va un pic la TV sau la articolele de pe Contributors si veti gasi situatii si personaje politice similare cu cele din film si intelectuali cu care orice tara s-ar mandri, alergati de mineri si murdariti de presa ani la rand si care sunt printre putinii care mai privesc in sus. Citesc si cele 35 de comntarii…putini au inteles filmul.

    • Filmul e ok, o satira si nimic mai mult. Satira e reusita fix pentru ca se recunosc anumiti politicieni in acele personaje. Hai sa nu mai fierbem margica analizind un film de vacanta, nimic mai mult.

    • de unde rezulta sclipirile de inteligenta ale lui Mindy? Consumul de xanax are in general efecte adverse. Poate din idee ca era capabil chiar dupa o sueta-betie cu studentii sai sa calculeze traiectoria unui asteroid pe genunchi? Ne mai gandim putin la cum se face asta pe bune? In rest doar un personaj pitoresc, dispus sa puna botul la ceva confort prezidential si la ceva vedeta sexy? Mie imi seamana al naibii de bine cu savantii romanesti vehiculati pe la tv-urile de partid (adica la toate). Mediocritate exista intotdeauna, multa, prin definitie de altfel. Din pacate in ziua de azi, mediocritatii plina de drepturi i se permite mult mai usor sa hleasca zona de elita, ba chiar e incurajata. Asa orice actor, elev chiulangiu sau eminent activist poate declara raspicat ca vine sfarsitul lumii si trebuie sa facem ceva: preferabil sa nu mai facem ceva, sa renuntam la casa, masina, mancare de origine animala si vegetala, sa traim in colective largi in care oamenii se admira reciproc pe „retele sociale” pentru ca se uita in sus, precum curca-n lemne.

      • Daca credeti ca a calcula traiectoria unui asteroid este o chestie banala …incercati. Veti abandona in urmatoarele 10 minute sau eroarea va fi de suta la suta. E un exerctiu care arata forta ratiunii si nu somnul ei.
        Cat despre mediocritate …azi interconectata pe toata planeta e o noua forta care se impune si care nu priveste in sus. Cum spunea Heidegger…lumea se intuneca…ratiunea doarme si creeaza…un Donald Trump, un Putin si alti dictatori mai mici…si numerosi datatori cu parerea fara sastie nimic concret.

  14. Dacă mai este nevoie să demonstrez tezismul filmului…

    DiCaprio says end-of-the-world comedy ‘Don’t Look Up’ amplifies warnings about climate change

    Activist actor, who plays an alarmed scientist in the Netflix film, applauds its ‘massive sense of urgency’ in showing how Americans would react to imminent doom.

    Adam McKay (“The Big Short”) came knocking with an idea he’d been developing with journalist David Sirota: What if it wasn’t explicitly about climate change, but a comet? That DiCaprio found interesting. The result is „Don’t Look Up”

    Chicago Sun Times, 2 ianuarie 2022

  15. Rick Gervais, Golden Globes Award Ceremony, 2020, adresându-se unei audiențe selecte, incluzând și pe actorul-activist climatic Leonardo DiCaprio:

    Nu sunteți în poziția de a da lecții publicului despre nimic. Nu știți nimic despre lumea reală. Cei mai mulți dintre voi ați petrecut mai puțin timp în școală decât Greta Thunberg.

    Detalii,
    https://www.independent.ie/entertainment/movies/most-of-you-spent-less-time-in-school-than-greta-thunberg-ricky-gervaiss-best-and-most-shocking-jokes-from-the-golden-globes-38837007.html

    • Ei bine, omul ăla (Rick Gervais) n-are dreptate. Or fi având marii activiști de la Hollywood mai puțină școală ca Greta, dar biata fată suferă de autism deci măcar ea are o scuză…

  16. Luat cu hype-ul am vazut filmul cu pricina. L-am vazut cap coada ceea ce chiar e ceva. Nu zic c-am irosit 2 ore din viata insa puteam bine mersi sa fac altceva.
    – vad manifestata si in unele comentarii incapacitatea unora de a accepta ca nu poti negocia legile naturii;
    – prezenta hipertrofiata a opiniilor si influenta in societate a unor indivizi din afaceri IT reusite, competentele lor neavind nici in clin si nici in mineca cu stiintele naturii ci cu citeva tehnologii. Gates se pronunta asupra climei, virusologiei si a tot ce mai gaseste si lumea-l si baga in seama, basica Tesla valoreaza cit primele 10 companii auto, el vinzind citeva mii de electrocare pe an dar gusterimea se entuziasmeaza puber la orice Tweet prin care el o mai lipseste de niste marafeti iar Bezos, anticarul minune, face rachetute pina la marginea atmosferei. Si rachetute pentru care specialistii din timpul Razboiului Rece ar fi fost dati afara.
    Scena cu dinozaurul sfisiindu-i capul ex Presedintei si cu turma incercuindu-i pe exilati e o incheiere corecta. Si, da, aveau pene! (Poate nu toti, nu stim inca, insa scenaristii pare ca au intrebat pe cine trebuie).

    In vremea asta James Webb Space Telescope a trecut de 159 de puncte critice si mai are vreo 17 zile pina se va inscrie pe orbita in jurul L2 si inca vreo 6 luni de reglaje si de calibrari pina cind astrofizicienii vor putea sa-l puna la treaba si sa aiba incredere in ce transmite.

  17. Ăsta o să fie cel mai lung text al meu.

    M-a frecat tot internetul la icre cu Don‘t Look Up – de parcă era a doua sosire a unui Iisus cinematografic. Prima sosire fiind Călăuza lui Tarkovsky – un wallpaper de Windows 98 de care sunt îndrăgostiți toți intelectualii. E plin news feed-ul de recomandări, plină rubrica de comentarii… M-am făcut că nu l-am văzut, m-am ținut să nu scriu, dar ați început să exagerați. Inițial m-am gândit că nu pot să-i fac recenzia fără să-mi pierd jumătate din fani. Pe urmă mi-am dat seama că nu-mi pasă de fani, iar cu faima poți să ștergi parbrizul de găinaț la cât contează. A fost un mic război interior din care a reieșit repede că nici măcar nu vă plac, deci pot să vă spun liniștit că Don‘t Look Up e pentru găini. Grăunțe intelectuale pentru buna avicultură a unei populații zootehnice care are senzația că deține cultură. Consumă ce i se aruncă în țărână crezând că trăiește bine și că asta contează în drum spre abator.

    Don‘t Look Up este echivalentul unui citat de Osho pentru hașeriste de 35 de ani care locuiesc cu pisica și au senzația că sunt singure pentru că sunt profunde și neînțelese, nu pentru că sunt bioxid de clei de la gât în sus. A mai sosit un film care să le distragă pentru două ore le da încercările de a introduce cubul în gaura rotundă ca să afle de ce au rămas nemăritate. Știți aplicația aia de telefon – ”Citește rezumatul unei cărți și fii mai intelectual în 15 minute”? E filmul perfect pentru ăia. Nimic din acel film nu este nou, cutremurător, spectaculos sau original. Regia e mediocră, rolurile sunt superficiale, dialogurile sunt nevrotice și nerealiste, actorii sunt lipsiți de chimie și își zbiară rolurile încercând să acopere cu talentul lor sărăcia unui scenariu mediocru. Este o satiră ieftină și superficială, perfectă pentru o societate care nu face altceva decât să discute efectul la nesfârșit, fără să implice vreodată și cauza în discuție. E freamătul artistic al unei societăți care se învârte în cerc până se plictisește, apoi se mută în alt cerc insistând că e mai puțin rotund.

    Problemele pe care le ”devoalează” filmul există de trei decenii. Asteroidul a lovit demult, ca să zic așa. Fenomenul îndobitocirii, al trivializării și devalorizării culturii s-a accentuat sever în ultimii ani, dar rețelele de socializare și manifestarea umanității de pe internet sunt doar efecte, nu cauze. Internetul a făcut narcisismul accesibil tuturor, atâta tot. Doar că, până la apariția televiziunii și internetului, narcisismul și ipocrizia se manifestau localizat. Acum au devenit fenomene globale. Societatea a fost acaparată demult de mercantilism, de hiperinflație intelectuală și emoțională, de un sistem fals de valori. Acum trei decenii, o diplomă de facultate însemna ceva. Reprezenta ceva palpabil, un efort susținut și o capacitate intelectuală răscumpărabilă în viață. Astăzi oricine poate face o facultate și poate ieși la fel de analfabet funcțional pe partea cealaltă. Tipărim absolvenți cu nemiluita pe toată planeta, e plin de docenți peste tot, dar mulți nu pot urma un fir logic până la capăt. Decăderea intelectuală și culturală se vede în toate domeniile de activitate.

    Spiritul timpului e mereu coruptibil și a fost corupt și de data asta. Nu-i ca și cum am fi mai ignoranți în ziua de azi decât eram acum două sau cinci secole. Asta e umanitatea, așa în general. Nu-i nimic nou sub soare. Ăștia suntem de când suntem. Ignoranți, lacomi, proști, panicarzi… nu știu de ce vă miră. Sunt curios cum s-ar fi descurcat Ștefan cel Mare cu vestea că vine un asteroid. Sau Ceaușescu… Lupta noastră e mereu cu natura umană pe care o știm bine cum e. Ne-a arătat ce poate la Holocaust, la pogromuri, la epurări etnice și genociduri. Suntem o civilizație care idolatrizează criminali de război și psihopați, de la Alexandru ce Mare și până la Obama. Asta ne dorim să fim, asta visăm – putere, bani, crimă, sânge! Ne educăm copiii să fie excepționali de mici, să-și ignore defectele și să nu tolereze niciodată eșecul. Îi educăm de mici să reacționeze teribil de prost la tragedii, la evenimente stresante și încercări ale vieții.

    Tot sistemul psihologic și psihiatric al umanității este fundamentat pe ideea că suferința și durerea sunt mereu patologice, că trebuie stârpite prin orice mijloace. Toată suflarea are aversiune la depresie și stres, consideră că sunt stări profund anormale, dar uită că suferința, condițiile vitrege și stresul sunt singurele mijloace de evoluție. Sunt esența vieții, a dezvoltării personale și, culmea, a dezvoltării sociale. Toată cultura de pe planetă are la bază suferința, toată creația artistică e despre suferință, vitregie și stres. Despre dragoste, durere, moarte, război, pierdere, vitregie și rebeliune. Până în secolul 21 nu a existat vreodată o cultură… un cult al fericirii. Doar consumerismul ne promite mereu fericirea. Trăim într-o civilizație care încurajează gândirea magică, utopică și descurajează gândirea rațională. Oamenii reacționează foarte prost la vești nasoale și evenimente tragice ”banale”, d-apoi la un asteroid.

    Elita de azi face același lucru pe care îl fac elitele de când există istoria. Acaparează toate simbolurile culturale și spirituale ale societății, în vederea exploatării. Este pătrunsă mereu cu tentaculele în toate domeniile culturale, de la muzică și până la literatură. Cultura este mereu aservită sistemului. Până și Michelangelo sau Mozart au prosperat tot sub oblăduirea aristocrației, în slujba sistemului. Periodic apare câte o contra-cultură, ca mișcare de rezistență la cultura vremii. Aceasta este la rândul ei acaparată în timp și devine cultură mainstream. De-a lungul timpului toate culturile ajung să reprezinte aristocrația momentului și trebuiesc reîmprospătate. E natura umană. Speranța de bani, putere, bunăstare. Mesajul este mereu unul aspirațional – ”dacă consumați ce vă livrăm noi, puteți ajunge aristocrați ca noi”. Evident că e fals și e doar o metodă de control. Cei care se prind de minciună își fac cultura lor care, la rândul ei, devine populară și este acaparată mai târziu. Și tot așa. Cea mai mare realizare a acestor noi vectori culturali și politici este să ne convingă că sunt de-ai noștri. Asta ca să nu observăm cum ne este acaparată cultura. În ceea ce privește filmul, nu poți lupta împotriva culturii Nicki Minaj masturbându-te la Nicki Minaj. Doar ridici onanismul la rang de virtute.

    Singura diferență între trecut și secolele 20 – 21 este că acapararea culturii a devenit o industrie masivă, o dominație totală facilitată de tehnologie. Până în anii 90 nu mai găseai un artist care să nu-și fi semnat viața și creația la corporație. În timp, puterea a acaparat toți rebelii, a capturat spiritul timpului, iar rebelii s-au văzut, ca de obicei, dependenți de sistemul împotriva căruia protestaseră prin creația lor artistică. Foștii nonconformiști au devenit simboluri ale comercialismului și ale conformismului, iar pulimea a cumpărat în continuare orbește, crezând că rebelii sunt autentici. Revoluțiile sunt blocate mereu prin clauză contractuală. De-asta am eu boală pe idioții care folosesc expresia ”marxism cultural”. Nu există nimic altceva decât marxism cultural pe planeta asta! Marx nu a fost nici pe departe original, dar ar fi trebui să citească Marx, nu rezumatul lui Marx ca să înțeleagă asta. Civilizația umană trăiește o luptă perpetuă pentru acapararea culturii și spiritului unor popoare în vederea dominației totale. Imperiul Roman era marxist cultural. Statele Unite la fel. O cultură monolitică, unitară și absolutistă încearcă mereu să o acapareze pe alta, sub pretextul compatibilității și a bunelor intenții.

    Toată lumea arată la fel în ziua de azi, toți au aceleași tatuaje neinspirate, aceleași haine lipsite de coordonare estetică. Ascultă aceeași muzică, au aceleași trăiri reale și apucături virtuale. Sunt idei și concepte înghițite pe nemestecate de la idolii lor capturați de către elită. Sunt simboluri și trăiri regurgitate prin orice mijloace, din dorință de validare – o nevoie de integrare într-o cultură care, ca orice altă cultură totalitaristă, pedepsește grav lipsa de integrare. De-asta toți hipsterii sunt identici în ziua de azi, așa cum erau toți hipioții în 70, discomanii în 80, rockerii în anii 90 și rapperii în 2000. Așa cum erau și pompadurii ăia în secolul 17. Nicio diferență. Pentru originalitate, adresați-vă unei alte planete. Cultura nu poate depăși îngrăditura impusă de o aristocrație atâta vreme cât vine de la ea și se hrănește din mâna ei. Abia când ajunge cuțitul la os se naște o contracultură care să o combată, iar aceasta suferă mereu de exact aceleași defecte ca și precedenta pentru că e limitată de natura umană. Suntem cumva blestemați să consumăm pe nemestecate simboluri culturale, concepte și idei regurgitate a mia oară, reciclate până la dezintegrare, într-un aparat gigant de producție al cărui unic scop este profitul, nu iluminarea. Teoria mea este că evoluția civilizației umane se face în salturi, în mijlocul confruntării a două culturi, la tranziția între două spirite ale timpului, între două zeitgeist-uri ca să zic așa.

    În rest, se respectă mereu aceleași reguli – agregarea puterii culturale și intelectuale la vârf, într-un strat inaccesibil pentru majoritatea populației. În ziua de azi e mai simplu să cucerești și să domini economic decât să incendiezi un continent. Artiștii și cărturarii semnează cu câte o companie, zeci de companii, studiouri și case de producție devin cinci, apoi trei, apoi sunt cumpărate de Disney. Sute de televiziuni, de edituri, de tipografii, servere, site-uri și agregatoare de știri, case de înregistrări și medii culturale au întrat toate sub aripa unor concerne care au fuzionat până au devenit monopoluri. Cultura a fost acaparată din nou. Pe orice fir ați merge, în orice domeniu, veți ajunge la un grup select de aparținători pe care îi numeri pe degete. Toată industria de internet, știri, carte, muzică și film e la o mână de investitori cheie care dețin pachetul majoritar de acțiuni în toate companiile relevante, de la Disney, Apple, Twitter, Google, Netflix și până la Spotify. Oamenii sunt proști în general și tind să asocieze companiile cu câte o față: Elon Musk – Tesla, Bill Gates – Microsoft, Tim Cook – Apple etcetera. Dar realitatea economică este că acționarii majoritari dețin și dictează direcția companiei, nu executivii de la televizor. Tim Cook are 0,02% din Apple. Adevărații aparținători sunt Vanguard Group, BlackRock, SSgA și Berkshire Hathaway. Întâmplător, Vanguard, BlackRock și SSgA dețin poziția majoritară în Google, Disney, Amazon, Tesla, General Electric, Samsung și mulți alți giganți economici.

    Oamenii care produc muzica, filmele și cărțile, oamenii care moderează și cenzurează cultura umanității produc submarine, rachetele inteligente, arme digitale, inteligență artificială și armament nuclear. Da, nu leșinați! Samsung face submarine și mini-reactoare, nu numai telefoane inteligente. G.E. face și tancuri, nu numai locomotive. Tesla trăiește din contracte de miliarde cu Departamentul Apărării al SUA. Lucrează la sisteme de bombardament orbital cinetic, nu numai la mașini drăguțe. E un sistem interzis prin toate convențiile internaționale și unul din motivele pentru care Putin este teribil de arțăgos de ceva vreme. De un deceniu se derulează o a doua cursă a spațiului, doar că nu e televizată corespunzător că n-are nimeni interesul. Ăștia care se uită la Musk sau Bezos ca la Batman ar trebui să înțeleagă că eroii lor nu vor salva pe nimeni altcineva decât pe ei și pe elita lor atunci când vor otrăvi planeta definitiv. În aceste condiții de capitulare culturală totală, era normal ca eroii noștri să nu mai fie pacifiștii și rebelii de altă dată. Era normal ca rebelii noștri, odată cumpărați, să ajungă scrie și să cânte despre frică și victime închipuite, să încurajeze panica și războiul, consumul, materialismul și conformismul.

    Trăim în lumea monopolurilor globaliste, pe un tărâm finit în care o mână de oameni ce încap într-o sufragerie dețin mai mult de jumătate din averea planetei. Puterea politică nu mai e demult la politicieni sau la popor. Aleșii au devenit doar niște birocrați și-atât. Echivalentul unor administratori de bloc. Marile politici vin de sus, dintr-o negură în care nu există democrație. A votat cineva pentru războiul din Irak sau Afganistan? A votat cineva pentru PNRR, pentru „marxism cultural„ sau sclavie economică și energetică la mâna ecologiștilor? Care ecologiști nu erau altceva decât lobby-ul exploatatorilor de combustibili fosili. După trei decenii de mișcare verde suntem la mâna fosilelor energetice mai rău ca niciodată. Mai dependenți de petrol și gaze ca niciodată. A votat cineva pentru stagnare și lipsă de infrastructură atomo-electrică? A votat cineva pentru sărăcie, pentru susținerea financiară a mafiei imobiliare sau pentru sprijinirea băncilor cu bani de la populație? Pentru privatizarea sistemului de sănătate și sabotarea sistemelor de protecție socială? Politicile astea sunt globale, universal valabile. Nu le-a votat nimeni nicăieri, dar nici n-am avut vreodată această opțiune. Oricine vine la putere, oriunde, devine același executant al acestor politici îngrijorător de consecvente. Majoritatea președinților și miniștrilor de pe planetă pot fi înlocuiți cu ligheane de plastic și jucării de pluș fără probleme. Efectiv nu contează. Nu au niciun impact asupra marilor decizii.

    Între noi și elită este un abis de inegalitate socială și dezechilibru de forță politică ce nu mai poate fi depășit sau sărit în vreun fel. Poate doar pe calea războiului, dar n-are cine să-l mai facă. Armele sunt la ei. Jurnaliștii care scriu despre chestii de-astea au darul de a sfârși incinerați în propriile mașini, iar politicienii și populația sunt foarte ușor de cumpărat. Le mai dai un dumicat, un crâmpei de presupusă prosperitate și gata! Uită repede. Cea mai mare realizare a acestor vectori culturali și politici împinși la înaintare a fost să ne convingă că sunt de-ai noștri. Din nefericire asteroidul e căzut demult, nu stă să cadă. Epoca Trump, pe care o parodiază Meryl Streep, era doar simptomul unei boli terminale, un ultim ral pe patul de moarte al democrației. Trump a fost efect, nu cauză. Așa că Don’t Look Up e un film complet banal și moale. Filmul perfect pentru oi care vor să se simtă rebele și inteligente când le punctează cineva evidentul, dar fără să confrunte vreun adevăr realmente dureros, și-anume că sunt pe prispa abatorului de când s-au născut, nu de ieri de azi. Nici n-au gustat iarba sălbatică vreodată. Satira filmului e stearpă și superficială. Gluma cade pleoștită, aruncată mult prea leșinat și prea târziu. Vedetele din el reprezintă perfect o societate divorțată complet de realitate. Aplaudăm marii eroi ai civismului care se duc la Cannes cu avioanele private și iahturile, să ne țină prelegeri despre ecologie și bune maniere economice. Aplaudăm în continuare cultura și tirania îndestulaților, așteptând o contracultură care nu mai vine pentru că nu mai are cine s-o nască. A murit de Black Friday. Revoluțiile secolului 21 se fac din share și inimioară.

    • Sint in aceeasi situatie cu dl profesor, n-am FB. Comentariul dv e excelent si e probabil unul dintre putinele pentru care am senzatia ca pierd ceva neavind cont. Cu multumiri si cu rugamintea sa mai scrieti!

    • Excelent!

      Da ca sa imi pastrez reputatia de scârbă niste mici completari:
      Acum trei decenii, o diplomă de facultate însemna ceva. in Papaua Noua Gunieee si, poate, in Pago-Pago! Dar in Pago-Pago numa din cauza marimii absolute a populatiei (cateva mii si alea putine!)

      Suntem o civilizație care idolatrizează criminali de război și psihopați, de la Alexandru ce Mare ce sa ii faci. Cultura asta de azi este in mare masura tributara epocii bronzului (v poemele homerice …) si isi are radacinile spre finalul neoliticului .. asa ca suntem precum zici blestemați să consumăm pe nemestecate simboluri culturale, concepte și idei regurgitate a mia oară. Cine incearca simboluri noi … cam ia plasa!!!
      Asa ca, cultura este despre Despre dragoste, durere, moarte, război, pierdere, vitregie și rebeliune – cam ce facea si baza miturilor elene. (motiv otr care prozatorii nostri nu vor pupa Nobelu de literatura – le lispseste simtul tragicului!)

      De nu iti place termenul ”marxism cultural” poti sa ii zici „scoala de la Frankfurt” (sau, tinand cont ca exista un carnat afumat „frankfurter” poti sa ii mai zici „frankfurtera”!).

      In rest excelent!!!

    • Exact, filmul este un mesaj pentru noi toti, un semnal de alarma puternic ca pe „elita” o doare in fund de lume si de planeta, chiar si daca ar veni un asteroid peste Pamant. Ei mereu vor avea o cale de salvare, planul B, un loc doar de ei stiut in care se vor duce, se vor inmulti si vor crea din nou o lume dupa chipul si imaginea lor.
      Intr-adevar, razboiul „purifica” si reseteaza minti, ideologii, interese, economii, industrii, lasand in urma un teren arid pe care se pot construi noi societati. In acest moment, elitele s-au trezit din „somnul de frumsete” si realizeaza ca lumea pe care au creat-o s-ar putea narui mai devreme decat credeau. In fata lor sta acum un om mic de statura, cu ochii albastri si cu peste 100000 de soldati la granita occidentului. Este un fel de „a doua venire a asteroidului” care ar putea schimba „strategia” cu totul. S-ar putea ca kinetic orbital strike system-ul ala dezvoltat de Musk sa fie scos de la naftalina in curand. Sau poate ca mana aceea de bogatasi si cativa politicieni se imbarca pe Space X si ne abandoneaza…

      • Citeam undeva daca n-ar fi mai bine ca rachetele lui Musk sa transporte deseurile radioactive de la centralele termonucleare undeva pe o planata care cu siguranta n-ar putea deveni locuibila de oameni pt urmatorii milioane de an.
        In orice caz ar fi o solutie mai viabila decat cautatul in nenat al unor locuri care ar putea fi colonizate de oameni , niste planete care n-ar putea pune la dispozitie ce are pamantul.
        Distrugem planeta noastra perfecta pt viata si cautam in locuri imposibile de trai gandite pt. mantuirea speciei, trebuie sa fie mari nebuni care cred in asemnea baliverne respectiv au facut atatia bani pe seama amarastenilor astfel incat se pot catalputa in lumi necunoscute.

    • Chapeau, ma inclin fata dumneavoastra, un comentariu cum n-am mai citit pe acest site.
      Este lumea in care traim si ne inconjoara, suntem prinsi intr-o valtoare din care nu mai exista scapare fara efecte severe , cine mai crede in democratie si alte „superficialitati” , ce sa spun, deschideti ochi si mintile.
      Cu cat cautati, cititi si puneti intrabari ajungeti mai degraba in pragul depresiei dacat in cel al fericirii propavaduite de falsii oposoli ai vremurilor noastre.
      Cine doreste si are timp sa parcurga o carte de peste 600 de pagini si grea de 1 kg ii recomand
      „The Secrets of Surveillance Capitalism” de Soshana Zuboff
      Dupa parcurgerea continutului acesteia veti avea o alta impresie despre lumea noua si ce ne va astapta in viitor si cum bine cineva spunea liber tradus , Elitelor si conducatorilor nu mai le este frica de popor, intre timp dispun de totate mijloacele technice necesare sa-l tina sub control si la nevoie sa ia masurile necesare pt linistirea sa, valabil si pt. discutia referitoare la incalzirea globala.
      Nu degeaba cantitatile de droguri consumate la nivel global devin tot mai mari, o fi dorinta de evadare in alte lumi ? explicatii exista multe.
      Inca un lucru, tot ce exprimam, scriem, postam pe net nu poate fi sters, este stocat.

  18. In limba lui Shakespeare toate excesele lumii in care trăim se numesc elegant life style.
    Revenind la tema articolului, acum 2 ani un cercetător american, inginer din Texas, a publicat o carte numită the The Economic supraorganism in care analizează impactul consumului de energie asupra dezvoltarii civilizației umane. Autorul prezintă fata in fata, cu multă obiectivitate (un merit pentru Ca autorul este angajat la o organizație dependenta de primii), narațiunile/discursurile adepților combustibililor fosili și ale celor care cred intr-o lume mișcata de soare și vânt. Indiscutabil accesul la energie (ieftină!l este una din sursele dezvoltarii omenirii din ultimii 200 ani.
    Cartea este plin de cifre, de grafice și de sute de referințe serioase, plus citate reprezentative din Edison sau Milton Friedman.
    Doua fapte mi-a atras atenția.
    1. Consumul de energie are un impact pozitiv asupra GDP, dar până la un anumit punct. Dincolo de acest punct corelația este f slabă, consumăm mai mult fara sa mai creștem GDP. Am uitat care este pragul respectiv. Cu alte cuvinte devenim obezi energetic.
    In lumea
    2. Creștere GDP se corelează cu alți indicatori de dezvoltare până la un anumit nivel, dincolo de care curba se aplatizeaza.
    Desi este o carte cam greoaie și cam lunga (are vreo 500 pagini) este o carte utila tuturor celor interesați de o perspectivă științifică asupra dezbaterilor despre energia viitorului.

  19. Trebuie sa remarc ca filmul introduce o propaganda woke (tipica acestui streaming service) ceva mai rafinata, in sensul atingerii unor teme de discutie valide, cum ar fi mariajul indecent dintre corporatii si stat, dependenta de social media etc.
    Bineinteles, deja obisnuitul jab al socialistilor de sampanie catre Trump si votantii sai „inculti” und so weiter, cred ca stiti tipicul.
    Cat despre eco-ipocritul di Caprio, are un yaht de $110 milioane, care in 10 km emite la fel de mult codoi cat o masina intr-un an. Un plin costa cam 340.000 de dolari…

    „Now is the time for bold unprecedented action. It is time to ask each other – which side of history will you be on? As a citizen of our planet, it is time to declare no more talk. No more excuses. No more ten-year studies. No more allowing the fossil fuel companies to manipulate and dictate the science and policies that affect our future.” bla bla

    In caz ca va intrebati, inca nu si-a vandut yahtul si nu s-a mutat la cort… Just talk the talk, never walk the walk.

    • Personajul, di Caprio, savantul s-a lasat vrajit de blonda si deja a intors armele. Pe undeva a fost cinstit, pt o blonda cu tite mari o bag in aia ma-si de cometa.

  20. Păzea, România intră în lupta pentru salvarea Planetei!

    Râdeţi voi, râdeţi, dar eu am încredere în români, în echipele lor de experţi, în proiectele lor magistrale. Ei gândesc bine, se organizează bine, lucrează excelent, sunt doar unele mici impedimente care apar de fiecare dată în cale, sunt duşmani care îşi bagă coada, sunt trădători de ţară trimişi de agenţii străine să îşi bată joc de noi, de aia nu ne-a mers până azi.

    Am aflat de curând cu mare uşurare că, în sfârşit, salvarea prezisă de milenii a venit: România a decis, după secole de cugetare în linişte şi de amânare aparent inexplicabilă, ca de la începutul acestui an să intre în lupta pentru salvarea Planetei… Probabil a aşteptat momentul oportun, probabil a respectat întocmai scripturile sacre ale vechilor daci, care de fapt nici nu ştiau să scrie. Nimeni nu cunoaşte adevărata cauză, dar semnalul a fost dat, suntem salvaţi, fraţilor! De acum încolo românii s-au deşteptat, Terra mamă nu poate decât să meargă într-o direcţie divină…

    De data asta e vorba despre ceva extraordinar, mai ceva decât toate celelalte planuri la un loc pentru că implică lumea întreagă. Nici nu ne dăm seama cât de mare e proiectul acesta. E vorba despre decizia unui grup de experţi de la Cotroceni, în frunte cu un consilier prezidenţial şcolit la Cambridge, de a reduce poluarea… Ei, ce ziceţi, nu aţi rămas cu gura căscată? Nu este extraordinar?! Nu aţi scuipat gura de cafea în faţa colegului de muncă? Cred şi eu. Hai, recunoaşteţi că sunteţi înmărmuriţi.

    Recomand lectura întregului articol, publicat astăzi în Ziarul de Iași.

    • Greta de la Cotroceni vrea o noua materie in scoli.
      Ceva ca lectiile politice din vremi apuse: timpenii.
      (Poate pe copii ii va „traduce”, caci cu maturii indemnindu-i spre golf, a esuat.)

    • E eterna poveste: Smintitului îi mai lipsește doar tichia de mărgăritar.

      Acum dacă tocmai a rezolvat pe deplin problemei educației naționale era desigur momentul să treacă și la salvarea planetei. 👀

      • Am vazut asta – https://www.descopera.ro/dnews/13486602-un-creier-fara-circumvolutiuni-a-fost-descoperit-intr-un-depozit-abandonat-este-un-caz-unic-foto
        Propun ca urmatoarea terminologie si anamneza sa fie adoptata:

        Sindrom de lisencefalie indusa mediatic, educational si de catre mediul familial.
        Stari permanente de nervozitate si accese de furie.
        Viziuni apocalipto-climatice pentru viitorul umanitatii in conditiile lipsei tipice de urmasi a celor afectati de sindromul asta.
        Exprimari foarte limitate dpdv vocabular, onomatopee (blah, blah, blah) si cu idei putine si fixe.
        Atribuiri de vini imaginare si cautare de tinte pentru canalizarea furiilor.
        Lipsa/vacuum de educatie in materii STEM dar si istorie, geografie, geopolitica cu (auto)justificari de absente/greve scolare.
        Abordari revolutionare a-la-Gavroche dar fara cunoasterea literaturii.
        Dezinteres maternal/paternal si incurajare iresponsabila de la parinti pentru calea aleasa de odrasle.

  21. Majoritatea românilor consideră că necesitatea de a combate încălzirea globală este o conspirație concepută să le scumpească lor viața și să îmbogățească „noua elită mondială”. Aceeași majoritate consideră că nu este nevoie să își schimbe în vreun fel stilul de viață, că se poate trăi fără griji consumând aceleași resurse sau poate și unele în plus. În România există prea mult neagaționism în privința nevoii de a proteja mediul prin generarea unor cantități mai mici de gaze cu efect de seră.

    Prin argumentele dumneavoastră nu faceți decât să le dați apă la moară și să le întăriți opinia că totul este o „făcătură” și că nu este nevoie de vreo schimbare.

    Și dacă acolo unde locuiți dumneavoastră, opinia majoritară este – probabil – de acord cu urgența climatică, aici, în România, opinia dumneavoastră, chiar dacă aduce o serie de argumente pertinente, se adaugă unui cor de negaționiști, conspiraționiști, conservatori foarte vocal și foarte bine promovat de mass-media.

    Ca opinie profană la ce argumentați dumneavoastră, cred că există nenumărate mici apocalipse care au legătură cu această problemă climatică despre care dumneavoastră spuneți că este „moderată”.

    Există, de exemplu, proiecții că numeroase specii importante pentru biodiversitatea planetei abia dacă vor mai putea să supraviețuiască (coralii) la o încălzire a temperaturii cu peste 2 grade Celsius față de perioada pre-industrială. Există oameni de știință care avertizează că pădurea amazoniană ar putea să ajungă în curând la punctul la care nu se va mai putea regenera din cauza defrișăriilor și incendiilor. Cosecințele asupra bazinului Amazonului, cel mai mare plămân al planetei, s-ar putea să ajungem să le resimțim și noi, în România.

    În tot acest timp, consumul global de combustibili fosili este într-o creștere, care nu dă semne să se tempereze.

    • @Mihai, cum ar spune prietenul nostru Svejk, ce mai asteptati, incepeti cu exemplul personal, am auzit ca exista un fond prin care poti lua in custodie corali, si daca bei bere Krombache o parte merge in Amazonia si salvezi padurea.
      Cum spunea Kennedy nu te gindi la ce a facut tara pt tine, spune ce ai facut tu pt tara. Cit codoi ai economist in ultimele 24 de ore? Dar famila ta? Ai consumat cumva fosili, sa-ti fie rusine!

      Pt informarea ta, daca toata lumea ar produce pe cap de locuitor atitea emisii cit produc romanii pai atunci nu ar exista nici o discutie despre emisii. Dar acest mimetism, daca fac americanii hai sa facem si noi, dovedeste ca nu esti capabil sa judeci cu mintea ta si te aliniezii unor „oameni de stiinta”.

      • Si totusi romanii pot sa contribuie, macar la nivel local dacanu global: mai putine flatulatii in mijloacele de transport in comun ar putea reduce serios efectul de sera. Si mai putine gratare ! Mici din stevie, pripiti pe panouri fotovoltaice can intra soarele in nori.

      • Oamenii saraci genereaza mult mai putine gaze cu efect de sera decat oamenii cu venituri medii si peste medii. Este si cazul romanilor, care consuma genereaza din ce in ce mai mult gaze cu efect de sera. Haideti, de exemplu, sa vedem cu cat a crescut parcul auto din Romania in ultimii zece ani.
        Exemplul personal conteaza mult, dar nu este suficient intr-o societate in care trebuie sa te zbati foarte tare sa fii sustenabil. Generez si eu destule gaze cu efect de sera, dar mi-ar placea sa pot avea mai multe optiuni.
        Cel mai usor este sa iei totul la „misto” si sa ii critici pe altii ca nu fac ei insisi suficient. Tine-o tot asa. Esti pe drumul cel bun.

    • Există, de exemplu, proiecții că numeroase specii importante pentru biodiversitatea planetei abia dacă vor mai putea să supraviețuiască (coralii) la o încălzire a temperaturii cu peste 2 grade Celsius față de perioada pre-industrială.

      de ce nu ar prospera coralii si la latitudini actualmente mai reci ?
      exista mai multa biodiversitate la poli ?

    • „Majoritatea românilor consideră că necesitatea de a combate încălzirea globală este o conspirație concepută să le scumpească lor viața și să îmbogățească „noua elită mondială”. ”
      Si nu e adevarat ca toate astea costa pe cei mai saraci in detrimentul celor mari? Ce conspiratie vezi la mijloc?

    • Defrisarile padurilor in general, nu numai in Amazon ar fi o masura benefica si ar fi un prim pas, cine le stopeaza sau discutam numai de dragul discutiilor ?
      Cum bine vedem an de an dispar paduri in toate zonele globului si ?
      Amazonul arde in continuare, foamea de produse agricole fiind mare, mai ales pt. furajele animalelor.
      Agricultura intensiva este una marile probleme cu care ne confruntam, agricultura care distruge pe langa paduri si solurile, ce facem ? poate ar fi mai bine sa ne gandim la alte forme de agricultura, mai sustenabila, datorita supraproductiei in occident an de an sunt distruse mii de tone de alimente.
      Pe langa cele sus enumerate reducerea poluarii de tot felul, mai ales miliardele de tone de gunoi si deseuri pe care le producem, ar aduce un aport substantial la insanatosirea planetei.
      Schimbarile climatice nu pot fi oprite de nimeni, natura nu poate fi manipulata la scara larga dupa cum ar dori unii si altii, trebuie sa ne adaptam prin solutii inteligente si mai putin actionism ideologic.
      Programele trambitate la tot felul de conferinte nu produc efecte majore, politicienilor camasa fiind mai apropae decat paltonul, doresc sa fie realesi din diferite motive, dorinta salvarii planetei fiind doar declarativa.
      Masurile sus numite ar putea fi transpuse la nivel national, masuri la nivel global fiind imposibil de implementat, cine crede ca functioneaza ori e naiv, prost sau ii lipseste simtul realitatii.

  22. Tragedia științei climatologice

    Un articol interesant despre actual stadiu al studiilor climatologice a fost publicat luna trecută. Sub titlul The tragedy of climate change science, cei trei autori deplâng lipsa de acțiune a guvernelor lumii în ceea ce privește stoparea schimbării climei și trag o concluzie pesimistă:

    Explorăm trei opțiuni pentru comunitatea științifică din domeniul schimbării climei. Constatăm că două opțiuni sunt nesustenabile, iar una este neacceptabilă. Având în vedere urgența și caracterul critic al schimbării climei, susținem că a sosit momentul ca oamenii de știință să accepte un moratoriu asupra cercetărilor în domeniul schimbării climei ca mijloc de a expune mai întâi, apoi de a renegocia contractul rupt dintre știință și societate.

    După eșecurile în serie ale celor 26 conferințe COP, ultima fiind cea de anul trecut de la Glasgow, instituirea unui moratoriu asupra cercetărilor climatice mi se pare o idee inteligentă din mai multe puncte de vedere: Se economisesc banii publici, se repară încrederea publicului în onestitatea și dezinteresul cercetătorilor climatici, se creează mai multe posibilități pentru cercetări fundamentale și aplicative în fuziunea nucleară etc.

    Cei trei autori au detaliat poziția lor într-un recent articol (10 ianuarie 2022), din care citez:

    Cititorii ar putea fi de acord cu modul în care am încadrat această tragedie, dar nu sunt de acord cu evaluarea noastră a opțiunilor. Unii ar putea dori mai multe detalii cu privire la ceea ce ar putea cuprinde un moratoriu sau se tem că acesta ar putea afecta credibilitatea și obiectivitatea comunității științifice.

    Cu toate acestea, ne întrebăm dacă este de „datoria” noastră să folosim fonduri publice pentru a continua să perfecționăm stadiul cunoștințelor despre schimbările climatice (ceea ce este puțin probabil să ducă la acțiunile necesare) sau dacă o abordare mai radicală va servi mai bine societății.

    Am ajuns la un moment critic pentru omenire și pentru planetă. Având în vedere tragedia în desfășurare, un moratoriu asupra cercetării privind schimbările climatice este singura opțiune responsabilă pentru a dezvălui și apoi a restabili contractul rupt dintre știință și societate. Celelalte două opțiuni sunt seducătoare, dar oferă speranțe false.

  23. Avioanele electrice nu vor avea o influență semnificativă asupra călătoriilor aeriene în următoarele decenii

    Motivul: Bateriile nu sunt nici pe departe capabile să susțină avioanele de linie de mare capacitate pentru zboruri care măsoară mii de kilometri.

    Motoarele mari cu turbosuflante, care acționează aceste avioane, sunt alimentate cu kerosen de aviație, care furnizează aproape 12.000 de Wh/kg. În schimb, cele mai bune baterii comerciale Li-ion din prezent oferă mai puțin de 300 Wh/kg, adică 1/40 din densitatea energetică a kerosenului. Chiar și atunci când se ia în considerare eficiența mai mare a motoarelor electrice, densitățile energetice efective scad la aproximativ 1/20. Aceasta este mai mult decât ceea ce bateriile vor putea acoperi în următorii 10-20 ani.

    În ultimii 30 de ani, densitatea energetică maximă a bateriilor s-a triplat aproximativ. Chiar dacă electrochimiștii ar reuși să repete această performanță, oferindu-ne baterii de 1.000 Wh/kg în 2050, aceasta ar fi cu mult sub nivelul necesar pentru a transporta un avion cu fuselaj lat, fără escală, de la New York la Tokyo, lucru pe care All Nippon Airways, Japan Airlines și United Airlines îl fac de ani de zile cu Boeing 777. Și, în timp ce avioanele alimentate cu kerosen devin mai ușoare pe măsură ce călătoresc spre destinație, aeronavele electrice vor trebui să transporte o masă constantă de baterii.

    Numărul anual al kilometrilor zburați aproape s-a dublat în perioada 2009 – 2019 (de la cca 5 milioane km la cca 9 milioane km)

  24. Stop blaming the climate for disasters

    Nature, 10 ianuarie 2022

    Un articol interesant, care ar trebui să dea puțin mai mult de gândit eco-activiștilor și altor propagandiști:

    Dezastrele apar atunci când pericolele se întâlnesc cu vulnerabilitatea. Trebuie să recunoaștem componentele umane atât ale vulnerabilității, cât și ale hazardului și să punem accentul pe acțiunea umană pentru a reduce în mod proactiv impactul dezastrelor.

    Acceptați responsabilitatea

    Învinovățirea naturii sau a climei pentru dezastrele provocate de acestea duce la deturnarea responsabilității. Influența umană este în mare măsură cea care produce vulnerabilitate. Arătând cu degetul spre cauzele naturale se creează un scenariu de criză convenabil din punct de vedere politic, care este utilizat pentru a justifica legile și politicile reactive în caz de dezastre.

    De exemplu, este mai ușor pentru administrațiile municipale să dea vina pe natură în loc să abordeze vulnerabilitatea socială și fizică cauzată de om. Devierea responsabilității duce, de asemenea, la continuarea unui status quo inechitabil, în care persoanele cele mai vulnerabile din societate sunt cele mai afectate în mod repetat la fiecare dezastru. Un discurs care atribuie dezastrele naturii deschide o cale de ieșire subtilă pentru cei responsabili de crearea vulnerabilității.

    P.S. Cel puțin un comentator (@Josef Svejk) a accentuat de fiecare dată că „lupta” contra schimbării climei trebuie începută prin asumarea individuală a responabilității, urmată de exemplul personal. Felicitări, @Josef Svejk!

  25. Dacă mai există cineva care crede că Don’t Look Up nu este o alegorie tezistă despre schimbarea climei, îl/o invit să citească articolul Don’t Just Watch: Team Behind ‘Don’t Look Up’ Urges Climate Action, publicat astăzi în The New York Times și cele 192 comentarii publicate până acum (ora 14:53 ET).

    P.S. Mi se pare interesant că titlul articolului din NYT Don’t Just Watch este o simplă inversare a ultimei linii – Don’t Look Up ar trebui numit Just Don’t Watch!- din articolul meu scris și trimis la Contributors pe 8 ianuarie 2022.

  26. Ce „pozne” mai face schimbarea climei?

    2021: Schimbarea climei produce secete cumplite

    Schimbările climatice și secetele: Care este legătura?

    Pe măsură ce temperaturile medii continuă să crească, seceta a devenit o parte permanentă a vocabularului nostru.

    de TIFFANY MEANS 18 AUGUST, 2021

    Pentru zeci de milioane de americani, seceta a devenit un dezastru natural mereu prezent.

    Evenimente precum condițiile de secetă de la moderată la extremă care au acoperit mai mult de jumătate din partea continentală a SUA în 2012, mega-seceta din vestul țării, care continuă și astăzi, și nivelurile record de apă scăzute din vara anului 2021 de la Lacul Mead au menținut perioadele de secetă în centrul atenției știrii și au menținut impactul secetei – măsurile stricte de conservare a apei, eșecurile recoltelor și temerile că vegetația uscată va declanșa incendii periculoase – în mintea oamenilor.

    https://yaleclimateconnections.org/2021/08/climate-change-and-droughts-whats-the-connection/

    2022: Schimbarea climei produce prea multe ploi

    Mai multe zile ploioase din cauza schimbărilor climatice ar putea reduce creșterea economică: Studiu

    Oamenii de știință au examinat 40 de ani de date din peste 1.500 de regiuni ale lumii.

    De Daniel Manzo
    13 ianuarie 2022

    Mai multe zile ploioase și precipitații extreme vor afecta probabil economiile globale, potrivit unui nou studiu al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

    „Este vorba despre prosperitate – și, în cele din urmă, despre locurile de muncă ale oamenilor”, a declarat pentru ABC News Leonie Wenz, unul dintre cercetătorii principali. „Economiile din întreaga lume sunt încetinite de mai multe zile umede și de precipitații zilnice extreme, o perspectivă importantă care se adaugă la înțelegerea noastră din ce în ce mai mare a adevăratelor costuri ale schimbărilor climatice.”

    https://abcnews.go.com/Business/rainy-days-climate-change-dampen-economic-growth-study/story?id=82185377

    Articolul folosit de ziaristul de la ABC poate fi citit aici: https://www.nature.com/articles/s41586-021-04283-8

    A naibii schimbarea asta, cum se mai „schimbă” ea de la an la an, de nu mai știu bieții propagandiști de unde s-o mai apuce…

    Și, bineînțeles, anul trecut și anul ăsta și în anii care vor veni, vinovată este molecula aia diabolică, numită codoi…

  27. Cine a produs masiva erupție vulcanică de ieri din apropierea insulei Tonga?

    Răspunsul a fost deja dat acum 10 ani de The Guardian:

    Schimbarea climei nu înseamnă doar inundații, secetă și valuri de căldură. Aceasta cauzează și erupții vulcanice și cutremure catastrofale.

    Acum, omenirea va fi pusă să plătească și pentru această erupție, mai ales că se vor fi eliminat masive cantități de CO2 în atmosferă.

    Detalii,
    https://www.theguardian.com/environment/2012/feb/26/why-climate-change-shake-earth

  28. Cât CO2 antropogen există în atmosferă? Un răspuns semnificativ

    Trei cercetători de la University of Massachussetts Lowell au publicat recent un studiu care analizează originile CO2 din atmosferă în perioada 1750 – 2018.

    Folosind datele oficiale publicate de Energy Information Administration referitoare la emisiile antropogene de CO2, plus valorile medii anuale ale activității specifice a izotopului 14C pentru a diferenția emisiile antropogene (arderea combustibililor fosili) de cele naturale, autorii concluzionează:

    Aceste rezultate infirmă afirmațiile conform cărora creșterea C(t) [concentrația totală de CO2 atmosferic în funcție de timp) începând cu 1800 a fost dominată de creșterea componentei fosile antropogene. Am determinat că, în 2018, CO2 fosil antropogen atmosferic a reprezentat 23% din totalul emisiilor din 1750, restul de 77% fiind generat în rezervoarele naturale. Rezultatele noastre arată că procentul din totalul CO2 datorat utilizării combustibililor fosili din 1750 până în 2018 a crescut de la 0% în 1750 la 12% în 2018, mult prea mic pentru a fi cauza încălzirii globale.

    Poate că IPCC va considera aceste noi rezulte și le ve strecura într-un paragraf din noul raport. Dar dacă vor fi trecuți și acești trei cercetători pe lista celor 3% oameni de știință care nu consideră că emisiile antropogene sunt cauza încălzirii globale?…

    Detalii,

    World Atmospheric CO2, Its 14C Specific Activity, Non-fossil Component, Anthropogenic Fossil Component, and Emissions (1750–2018)

    • eu as mai avea o curiozitate in legatura cu modelele climatice infierbantate promovate de IPCC:
      ce temperatura medie or fi returnand daca s-ar introduce la datele de intrare concentratii ale gazelor „cu efect de sera” (codoi, vapori de apa) in procent de 0% ?

        • multumesc pentru atentia acordata !
          cum nu am primit inca pe mail versiunea dowloadabila de la administratorii sitului, am accesat doar versiunea online, insa n-am regasit nici un simulator, ci doar niste predictii predefinite; prin urmare, nu m-am lamurit daca va ingheta cerul in cazul particular in care am extrage din aer toate gazele de sera (modelul ar trebui sa fie functional si la conditii limita)

          mie imi place simulatorul asta: https://www.calorex.ro/tehnic/tehnic_33.shtml
          simulari la libera alegere:
          intrare1: S=1mp, Tapa=25C, Taer=25C, umiditate 60%, persoane=0;, viteza vant =1m/s; rezultat1: 109w/mp racire prin evaporare
          intrare2: S=1mp, Tapa=25C, Taer=25C, umiditate 60%, persoane=0;, viteza vant =5m/s; rezultat2: 254w/mp racire prin evaporare
          intrare3: S=1mp, Tapa=0C, Taer=0C, umiditate 99%, persoane=0;, viteza vant =0m/s; rezultat3: 0w/mp racire prin evaporare
          intrare4: S=1mp, Tapa=0C, Taer=0C, umiditate 60%, persoane=0;, viteza vant =0m/s; rezultat4: 12w/mp racire prin evaporare

          limite:
          valorile trebuie sa fie pozitive; la umiditate 100% evaporatia inceteaza;
          la temperaturi de 0C se returneaza o evaporatie minimala
          desigur, in cazul acestui simulator rezultatele ar putea fi verificate cu nomograme de calcul sau formule uzuale, disponibile chiar si pe google

      • Precizarea dv. este interesantă și binevenită pentru că evidențiază o realitate dureroasă, pe care am observat-o și printre colegii mei de catedră. Cât timp sunt mai tineri și au nevoie de promovări, granturi etc., toți preferă să nu facă pi…i contra vîntului, pentru că asta le-ar atrage imediat consecințe dintre cele mai neplăcute.

        Pe de altă parte, cei care preferă să spună (și) adevăruri incorecte politic sunt profesori/cercetători pensionari sau aproape de pensie, oameni cărora nu le mai este teamă și nu mai le pasă de poliția gândirii (vedeți și articolul meu Poliția științei și sfidarea consensului). Dacă un cercetător mai tânăr, precum Roger Pielke Jr. fluieră în biserica scepticilor climatici, se trezește urgent „rotit” din Programul de Studii Ecologice în Departamentul de Sport (!!) al aceleiași universități, unde predă cursul Introduction to Sports Governance (având tenureship, el n-a putut fi dat afară din University of Colorado, Boulder).

    • Dar rotim dimmerul neaparat in mod „inclusiv si gender equal”. Dar neaparat. Ca daca ne da un judecata Proxima Centauri? Sau daca se simte Betelgeuse discriminata si se rasteste la noi?
      Da’ mai stii, in „lumina” filmului la mare moda azi, poate are ala de la FB niste brontoraci pe undeva prin Univers si-i trimite sa latre la stelele alea. Sa stea cumintele sau le declaram iliberale. Mnezaii lor astazi si miine :))

  29. Invitație la lectură

    Cititorilor articolului meu din 2020 Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică precum și celor interesați de eco-alarmism la cel mai înalt nivel, recomand o recentă carte:

    Fallen Icon: Sir David Attenborough and the Walrus Deception, autor Susan J. Crockford.

    Am tradus prezentarea de pe Amazon:

    Sir David Attenborough a fost unul dintre cei mai de încredere și admirați oameni din lume – până la începutul anului 2019, când a narat un documentar comun Netflix/WWF intitulat Our Planet, care arăta mai multe morse căzând de pe o stâncă înaltă și murind pe stâncile ascuțite de dedesubt. Sute de exemplare au fost prezentate ca fiind moarte, lucru pe care Attenborough l-a pus pe seama folosirii fără discernământ a combustibililor fosili de către omenire. Mulți telespectatori, inclusiv copii, au fost traumatizați de imaginile brutale.

    El a folosit aceste imagini îngrozitoare pentru a demara o campanie de trei ani împotriva încălzirii globale cauzate de om, care a inclus zece documentare încărcate cu mesaje de urgență climatică nefondate, multe dintre ele destinate celor mai bogați și mai puternici oameni din lume. Activismul neobosit al lui Attenborough în domeniul climei a inclus o viziune utopică a schimbărilor globale pentru societate, asemănătoare în mod straniu cu cea propusă de Forumul Economic Mondial (WEF).

    Povestea spusă în Fallen Icon este la fel de îngrozitoare ca și tragedia morselor căzute peste stânci pe care Attenborough și WWF au manipulat-o în avantajul lor: este un exemplu flagrant de știință coruptă pentru obiective politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, 2021. ===================================================== DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro