Geologie și geopolitică în Strâmtoarea Ormuz: cum un „gât de sticlă” tectonic modelează securitatea energetică globală

Această ciocnire între geologie și geopolitică, bine descrisă în text constituie prilej de reflecție pentru toți cei care înțeleg cât de important este acest exercițiu uman al reflecției și nu reacționează exclusiv în cheie emoțională. Este vorba despre importanța educației științifice și despre tragedia monopolurilor de orice fel, de la produse și servicii până la ideologii și comportamente. Cu cât mai multă știință neviciată ideologic și economic ajunge la mai mulți oameni, pe diverse căi, cu atât cresc șansele unor opțiuni raționale în viața de zi cu zi a oamenilor și a statelor. Apoi, cu cât mai puține monopoluri dictează ordinea la nivel micro și macro, cu atât ideea de echitate nu rămâne o simplă aspirație sau iluzie. Altminteri, realist cântărind lucrurile, geohazardelor și biohazardelor li se pot adăuga, în contexte nefavorabile, și antropohazarde, cu efect catastrofal la nivel regional și/sau planetar. Liberul arbitru, elementul ce asigură demnitate omului este și cel care-l poate distruge.

Distrugerea integrala capacitatilor militare iraniene , lipsa de riposta , imediat viitoare ,a Iranului in contextul in care acum strimtoarea Ormuz este partial blocata ,schimbarea rutelor de aprovizionare cu toate costurile aferente nu este un capat de tara pentru nimeni .Sa ne imaginam cum ca aceasta strimtoare nu ar fi existat .Solutii alternative se vor gasi mereu .Dar in momentul in care Iranul nu va mai reprezenta o amenitare pentru nimeni totul se va schimba .Cei care inca mai cred ca Iranul poate reveni la situatia de acum citeva luni in urma este naiv .Urmeaza Cuba .

Deci e sărat!
Petrolierele pot fi incendiate și oprite prn diverse mijloace cat timp parcurg sute de km lângă Iran iar Marina SUA nu are cum opri asta. De altfel, nici nu se află acolo pentru asta – nu e misiunea ei.

”Fiecare navă militară americană sau aliată care intră în Strâmtoare se află în raza rachetelor de coastă, a dronelor și a minelor iraniene. Un incident precum scufundarea unui distrugător sau lovirea mortală a unui vas comercial escortat ar putea escalada rapid conflictul la un nivel greu de controlat.”

Exact asta e și ideea: China trebuie să se uite la ce se întâmplă și să învețe că Taiwan-ul trebuie lăsat în pace.
De 4 ani încoace, de la invadarea Ucrainei, Iranul se ocupă cu toate mizeriile posibile, ca să ajute Rusia. Acum, toată lumea avut ocazia să constate că dronele americane Lucas nu sunt cu nimic mai prejos decât Shahed.

Cât privește ”incidentul Vincennes”, astăzi e acceptat faptul că nave de luptă iraniene (”gunboats”) au tras asupra elicopterului de pe Vincennes. A fost o lecție, astfel încât Iranul să înțeleagă că nu există limite și că rămâne și fără aviație civilă, dacă va continua în direcția în care pornise. Administrația Obama a permis Iranului să-și ia nasul la purtare din nou, așa că acum a fost nevoie de noi lecții.

Blocarea strâmtorii Ormuz se va rezolva într-o săptămână, Iranul rămâne și fără ultima barcă de pescuit, dacă nu își revizuiește atitudinea. A trage asupra unei nave americane e echivalent cu a trage asupra unui polițist. End of story.

Ma intreb cu cat se inchide Bab-el-Mandeb, tot 20 mm/an? Toata zona e fascinanta geologic, geopolitic si din alte puncte de vedere… de mentionat doar insula Socotra.

Voi adăuga că linia culturală indo-europeană India-Pakistan-Afganistan-Kurdistan-Iran-Caucaz separă alte două tipuri de culturi: arabă/semitică și cea mongolo -chineză. Sunt 3 culturi principale diferite în Asia, separate nu numai de o strâmtoare ci de milenii de cultură și civilizație.

„să construim un sistem energetic global care să nu mai depindă existențial de un singur gât de sticlă geologic”
nu mai cumpara de la ei un an (nu mai mult) si putorile cu turban pe cap si papuci in picioare vor muri de foame. rau au mai ajuns europenii daca se ineaca cu nisip si minciuni camataresti/negustoresti. au ajuns sa manince aluat congelat, sa spele la fund seicii si emirii si sa bea apa la pet, cind au si cimpii manoase, si brinzeturi, si vinuri si ape minerale din belsug!

Fanatismul are si el limitele lui .Atunci cind iti pier cei apropiati si cind tu ,ca individ ,esti la un pas de moarte poate iti vine mintea la cap si nu mai faci tot ceea ce iti bubuie capul .Nu toata suflarea paminteana este Isus din Nazaret sa se inalte la ceruri .Iadul are pregatite cazanele cu smoala ca alternativa la fecioarele neschimbabile din „ Raiul ”musulman .Iranul fie el si cel sfatuit de Rusia sau de China a luat cea mai prosta decizie posibila .Mileniile de cultura si civilizatie nu mai fac doua parale .Cultura sau civilitzatia este apanajul celor vii. Mortii nu mai au nici cultura si nici civilizati nu sunt .Trump le-a zis tuturor in clar .Daca nu va inregimentati si nu schimbati macazul va asteapta moartea .Cine inca mai crede ca e de gluma si vine cineva sa te salveze se inseala amarnic .Au trecut vremurile lui William Tell.

Uitindu-ma pe harta mi-a venit o idee senzationala… ce ar fi daca la sud de Dubai s-ar sapa un canal si astefel strimtoarea ar fi suntata. Bani ar fi destui pe acolo, unde mai pui ca un canal ar putea avea si alte avantaje, ar fi plin de pesti, traversind o zona de desert o parte din apa marilor care vor creste ca urmare a incalzirii globale s-ar scurge in pinza freatica etc. si chiar ar scurta ceva drumul…

Reiau un comentariu pe care l-am postat ieri OFF TOPIC. Astăzi, este în temă.

O importantă și semnificativă victorie a administrației Trump

BBC: SUA și Venezuela convin să reia relațiile diplomatice după capturarea lui Maduro

Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, și secretarul de stat american pentru interne, Doug Burgum, au convenit să colaboreze pentru dezvoltarea mineritului în Venezuela în această săptămână

SUA și Venezuela au convenit să restabilească relațiile diplomatice și consulare.

Agenția a declarat într-un comunicat că cele două părți vor depune eforturi comune pentru a promova stabilitatea, a sprijini redresarea economică și a avansa reconcilierea politică.

Deși relațiile diplomatice dintre cele două țări s-au îmbunătățit de când armata americană l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro în ianuarie, într-un raid surpriză, anunțul privind stabilirea relațiilor bilaterale oficiale reprezintă un pas extrem de simbolic.

Președintele Donald Trump a ordonat trupelor să-l captureze pe Maduro și pe soția sa, aducându-i în fața unui tribunal din Manhattan pentru a răspunde acuzațiilor de infracțiuni legate de arme și droguri, pe care aceștia le neagă.

Ambasada SUA din Caracas, care s-a închis în 2019, s-a redeschis deja, iar Washingtonul a numit un nou diplomat în Venezuela.

Guvernul venezuelean a declarat joi că este dispus să avanseze într-o „nouă etapă de dialog constructiv, bazată pe respect reciproc”.

Acesta a afirmat că relația trebuie să ducă la „fericirea socială și economică a poporului venezuelean”.

Însă declarația de la Caracas nu a făcut nicio referire la o tranziție sau la alegeri viitoare, spre deosebire de cea a Departamentului de Stat al SUA.

SUA l-au acuzat pe Maduro – care urmează să fie judecat luna aceasta în SUA – și pe alți membri ai guvernului său că conduc o organizație criminală implicată în activități precum mineritul ilegal și traficul de droguri.

Surse au declarat pentru BBC că se așteaptă ca mai mulți membri ai personalului diplomatic al ambasadei SUA din Bogotá, Columbia, să fie transferați în curând la Caracas. Această măsură va facilita negocierile față în față între oficiali și furnizarea de servicii consulare.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că angajamentul său se concentrează pe sprijinirea poporului venezuelean în parcurgerea unui „proces etapizat care creează condițiile pentru o tranziție pașnică către un guvern ales democratic”.

După o vizită în Venezuela, secretarul de stat american Doug Burgum a declarat joi reporterilor, pe pista aeroportului din Caracas, în drumul său de întoarcere în SUA, că intervenția în Venezuela înaintea Iranului a fost o „mișcare strategică genială”.

–––––––––––-
Ar fi de așteptat un rezultat asemănător și în Iran, căruia președintele Trump i-a cerut să capituleze necondiționat.

Trump modifica fundamentul intreg sistemul de relatii internationale spargind practic in bucatele toate tratatele militare existente intre Rusia , China si terti . Venezuelenii au fost mai destepti .L-au predat pe Maduro si acum isi reconstruiesc relatiile cu Occidentul intelegind cu mult timp inaintea iranienilor si a conducerii religioase a Iranului ca nu te poti impotri militar SUA. Israel va avea zeci de ani de pace dupa ce Iranul si toate anexele acestuia vor fi desfintate si se vor preda .In paralel Europa isi creeaza o armata complementara NATO pe masura ce tot mai multe natiuni isi doresc integrarea in UE.Ultima cerinta vine din partea Islandei .Pe acest drum sunt pozitionate si Rep.Moldova si Ucraina . Pe de alta parte Franta si inca citeva natiuni de forta ale Europei doresc si ele sa dubleze forta nucleara europeana si sa nu lase SUA de una singura in aceasta noua formula militara ,avansata tehnologic ,cu care Franta vine catre noi toti.Imensele sume de bani stau marturie .Nici o alta natiune sau structura administrativa mondiala nu au banii si accesul la noile tehnologii militare cu exceptia UE.

Când nu câștigă războiul real, Iranul marchează „victorii” pe frontul dezinformării

Podcast Reality Check – Iranul Câștigă Bătălia Dezinformării

Acest episod explorează cum Iranul obține un avantaj în dezinformare, concentrându-se pe afirmații false și propagandă generată de AI. Este un rezumat din buletinul Reality Check al NewsGuard, cu conținut revizuit pentru acuratețe de jurnaliști.

Subiectele principale discutate:

– Afirmații false legate de războiul din Iran, inclusiv video-uri înșelătoare și modul în care instrumentele AI amplifică dezinformarea.
– Evoluția mass-mediei de stat iraniene în producerea de propagandă AI sofisticată.
– Vizarea în principal a publicului intern din Iran pentru a modela opinia publică.

Autorii identifică mai multe argumente pentru titlul podcastului:

– Mass-media iraniană a avansat în crearea de conținut AI convingător, făcându-l mai eficient decât înainte.
– Analiza NewsGuard evidențiază tacticile de dezinformare în conflictul actual din Iran.
– Accent pe modul în care conținutul înșelător și repetiția AI contribuie la „victoria” Iranului în războiul informațional.

De asemenea, merită citit și un articol similar, scris de Associated Press și publicat astăzi:

State actors are behind much of the visual misinformation about the Iran war

Pe măsură ce atacurile s-au extins după bombardarea Iranului de către forțele americane și israeliene, a circulat pe scară largă un videoclip în care mulțimi de oameni priveau focul, fumul și resturile provenite de la vârful unei clădiri înalte, despre care se spune că se află în Bahrain.

Utilizatorii rețelelor sociale au afirmat că un atac iranian a lovit acel zgârie-nori. Însă, deși clădirile din Bahrain au fost lovite de rachete iraniene în timpul războiului cu Iranul, acest videoclip nu era real. Acesta a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale și distribuit de conturi asociate guvernului iranian, ca parte a eforturilor de amplificare a succeselor sale.

Există mai multe indicii care arată că videoclipul nu era autentic, printre care două mașini din partea stângă a clipului care par lipite una de alta și un bărbat din colțul din dreapta jos al cărui cot pare să treacă direct prin rucsac.
…
Conturile de social media pro-Iran au adoptat o narațiune care exagerează distrugerile și numărul victimelor provocate de armata țării — o poziție susținută de ceea ce se raportează în mass-media de stat iraniană. Acest lucru a dus la apariția unui număr mare de videoclipuri generate de IA cu presupuse atacuri aeriene, cum ar fi cel cu zgârie-nori din Bahrain în flăcări.

O campanie de influențare aliniată Rusiei, numită Operațiunea Overload, cunoscută și sub numele de Matryoshka sau Storm-1679, a publicat videoclipuri menite să imite agențiile de informații și agențiile de știri, subminând sentimentul de siguranță al oamenilor în efortul de a le influența comportamentul – o tactică pe care rețeaua a folosit-o anterior în timpul ciclurilor electorale. De exemplu, a distribuit un avertisment atribuit în mod fals serviciilor de informații israeliene, prin care se recomanda israelienilor din Germania și SUA să fie precauți în public sau să nu iasă deloc afară.

Luptă pentru putere în Iran

Președintele Iranului și-a cerut scuze vecinilor din Golf și a declarat că atacurile vor înceta.

Câteva ore mai târziu, IRGC a avertizat că va continua să atace ținte americane și israeliene din întreaga regiune.

Când conducerea politică spune un lucru, iar armata face altul, adevărata întrebare este simplă

Cine deține de fapt puterea? Politicienii săi sau IRGC? Și este această confuzie primul semn real al unui vid de putere după îndepărtarea Liderului Suprem?

https://x.com/NawafAlThani/status/2030261479765622928/photo/1

De ce nu s-a discutat si realizat un canal prin Omanl de nord, ca pare realizabil golful comunicind cu marea omanului.Dupa harta pare realizabil.Emiratele de ce nu si-au construit inca o conducta fata de cea existenta. Cel putin in ultii 10 ani se discuta de situatie dificila cu Iranul. Tarile din golf au cam ” dormit”, doar laude ca ce multi bani au. De fapt in toata lumea domneste mediocritatea.
Dar uite ca dictatorii nu au dormit.

Ca vorbim despre manipulare. Matryoshka rusa prezenta la apel. De pe Sky News, ambasadoru rus in UK:

‘Russia is not neutral, we are supportive to Iran’
Russia’s ambassador to the UK has told Sky News „we are not neutral” in the Iran war.
Andrey Kelin told Trevor Phillips Russia is „supportive to Iran”, adding „we consider very negatively what is being done”.
„It is the logic at the moment of Western countries… that Iran is to blame for everything,” he said.
„But no one is saying that US and Israel has initiated an attack against Iran. And Iran is only responding to this attack.
„This is simply unfair.”
Kelin insisted that the best scenario is for the war to stop „immediately” and to „come back to the peaceful, negotiated and diplomatic solution”.

Trump a mai trimis un portavion in zona .Aviatia iraniana este la pamint iar fortele navale la fundul apei .Trebuie sa fii olecuta trasnit sa crezi ca poti invinge Occidentul .In aceasta seara se pare ca Trump incheie povestea .

Planificarea , comunicarea , strategiile puse in practica prin repetitii multiple , sistemele de averizare timpurie , posibilitatea de a lovi la distanta si de a intercepta cu ajutorul radelor extrem de performante loviturile inamice ,dispozitivele de bruiaj , numarul extrem de mare de avioane si rachete , pozitionarea variat a sistemelor de lovire americane , spionajul modern ce are si componente de AI , decizia luata in citeva secunde , cartografierea unor intinse zone de razboi , folosirea formelor de relief , culegerea anticipata de date , calitatea si precizia exceptionala a armamentului ,tehnologia de ultima generatie ca si echipamentele personale ale militarilor , fac din SUA cea mai mare forta militara ce a existat vreodata .

120 de „diplomati” iranieni au plecat pe sest din Beirut. Israelul are trupe la sol. Probabil pana la raul Litani de unde nu vor mai pleca asa usor ca datile trecute (1982 si 2006)
Retragerea din ’86 a dus la ascensiunea Hezbollah.

A venit timpul sa zîmbim:

https://www.youtube.com/watch?v=rD_ay0Fjj5g

Ahmad Vahidi este noul sef al garzilor revolutionare (IRGC). Vahidi a coordonat asasinarea a 85 de evrei intr-o sinagoga din Buenos Aires in 1994. De cand a venit Javier Milei la conducere, Argentina a reluat ancheta atentatului.

https://www.jpost.com/international/article-889114

Despre alegerea titlului – o rememorare după 25 de ani

Prima ocazie în care am recurs la metafora „gât de sticlă” datează din anul 2000, într-o perioadă în care lucram, împreună cu fostul meu conducător de doctorat, profesorul David Deming, la o cercetare care avea să devină una dintre contribuțiile noastre fundamentale. Demonstrasem atunci că regimul de suprapresiuni ale fluidelor — valori depășind presiunile hidrostatice — din Bazinul Anadarko (Oklahoma) era generat și menținut, de-a lungul a sute de milioane de ani, de un mecanism de auto‑etanșare manifest la contactele dintre pori de dimensiuni diferite: pori mai largi, specifici gresiei, și pori mult mai fini, caracteristici argilelor.

Acești pori mici reprezentau ceea ce am numit bottlenecks, iar imaginea dopului care blochează gâtul unei sticle tectonice era susținută de prezența unor bule de gaz ce împiedicau migrarea liberă a fluidelor. Măsurătorile presiunii capilare au arătat că forța necesară pentru ca gazul să înlocuiască apa de zăcământ într-un singur strat de argilă era de aproximativ 3 x 10^6 Pa — echivalentul presiunii exercitate de o coloană de apă de 300 m. La scara întregului bazin Anadarko, estimarea noastră indica suprapresiuni de 54–60 x 10^6 Pa.

Entuziasmul descoperirii era pe măsura noutății ei. Am trimis manuscrisul la Journal of Geophysical Research, una dintre cele mai prestigioase reviste ale domeniului. Titlul propus inițial, Bottlenecks in the crust, exprima limpede atât mecanismul fizic, cât și metafora care ne ajutase să-l conceptualizăm. După un proces de peer‑review intens — inevitabil pentru o cercetare de pionierat — redactorul‑șef ne-a transmis că studiul va fi acceptat doar cu condiția schimbării titlului, considerat insuficient de academic.

După noi discuții și ajustări, David și cu mine am decis să publicăm lucrarea sub titlul Self-sealing in sedimentary basins (J. Geophys. Res., 107(B12), 2329, doi:10.1029/2001JB000504, 2002). A fost o concesie necesară, dar nu lipsită de o ușoară melancolie: metafora „gâtului de sticlă” fusese, în fond, cheia intuitivă a întregii noastre demonstrații.

Când am redactat prima versiune a prezentului eseu, titlul era cu totul altul. Însă, după alegerea Fig. 1, am avut revelația că Strâmtoarea Ormuz reprezintă, la o scară geopolitică și maritimă, exact același tip de „gât de sticlă” pe care îl studiasem în rocile bazinului Anadarko. Așa cum migrarea fluidelor prin sedimente necesită presiuni enorme pentru a sparge dopul auto‑etanșării, tot astfel, o eventuală „etanșare” a Strâmtorii Ormuz ar necesita presiuni extraordinare — de această dată militare — pentru a restabili fluxul petrolier.

Odată formulată această analogie, titlul s-a impus de la sine. Este, într-un fel, o replică întârziată, peste decenii, adresată redactorului‑șef al J. Geophys. Res., care ne-a obligat cândva să renunțăm la metafora „gâtului de sticlă”. Astăzi, ea revine în prim‑plan, nu doar ca instrument conceptual, ci și ca punte afectivă între două momente ale carierei mele: entuziasmul de la începutul anilor 2000 și reflecția matură de acum.

Un articol bunisor apropo de submarinele Iranului. Unul a fost dat la fund. Tinand cont de aglomeratia din Hurmuz, astea-s periculoase rau. Din articol ar fi vre-o 3 rusesti, cateva nord koreene si cateva mai mici construite autohton.

https://www.nti.org/analysis/articles/iran-submarine-capabilities/

Ormuz sau Hormuz sau Hurmuz?

„Strâmtoarea Ormuz” – forma tradițională românească
– Este forma consacrată în limba română încă din perioada interbelică.
– Apare în atlase, manuale, lucrări de geopolitică și geografie publicate în România.
– Este forma folosită de Institutul de Geografie al Academiei Române și de majoritatea publicațiilor românești.

„Strâmtoarea Hormuz” – forma internaționalizată
– Este o transliterare mai apropiată de pronunția engleză Hormuz și de forma arabă Hurmuz / Hormoz.
– A început să circule în română mai ales după 2000, odată cu globalizarea terminologiei geopolitice.
– Este folosită în unele articole academice traduse sau scrise direct în engleză, dar nu este încă forma dominantă în română.

Pentru un eseu scris în română, mai ales unul cu ancoră istorică și conceptuală, forma pe care am preferat-o este „Strâmtoarea Ormuz”: are tradiție, stabilitate și o rezonanță culturală mai puternică în spațiul românesc.

Hmmm. Ma uit la comentarii si ma crucesc.
Domnilor, nu e important cum s-a format strimtoarea asta. Sau cand.
Importanta estre puterea de foc pe care Iranul o poate aduce in zona, pentru a distruge navele care trec prin strimtoare.
Ori la capitolul asta, se pare ca stau din ce in ce mai prost.
-flota admirabila dar inexistenta; (ori scufundata, ori adapostita in diferite locatii, pentru a nu fi scufundata)
-aviatia distrusa sau ramasa cu vechituri ce nu fac fata;(in primele 24 de ore, au fost distruse 200 aviooane si numeroase infrastructuri aeroportuare)
-artileria sau rachetele tactice trebuie sa se apropie de tarmuri, pentru a lovi o nava in miscare;
-SUA au trecut la bombardamente masive cu B-52; se curata terenul: aeroporturi, depozite de arme, munitii, combustibili, precum si de fabrici producatoare de arme; de remarcat ca B52 este un avion de linia a doua, ce nu poate intra in lupta decat atunci can se atinge superioritatea aeriana; Iranul mai lupta, dar tot mai slab;
-este doar o chestie de timp pina cand SUA vor cotrola terenul din proximitatea strimtorii si atunci, circulatia va fi libera;
-se poate paria pe acest moment; SUA spun 3-4 saptamini, iranienii spun 6 luni; vom vedea.
E posibil ca militarii americani sa acorde prioritate acestui segment al frontului si sa l asigure mai repede; nu are rost sa riste distrugatoarele.
Prin urmare, cred ca este vorba de o exacerbare jurnalistica, in privinta asta.
Nu uitati ca exista un alt mare producator de petrol, care poate asigura piata : Venezuela. Care tocmai a intrat in siajul SUA.
In rest, numai de bine!

Pe vremuri se spunea ca daca geologia este stiinta stiinta Pamantului, geografia este stiinta superficiala a Pamantului. Daca macar geografia este o stiinta, geopolitica este doar o ocupatie sau un hobby ale unor oameni numiti politicieni.

O formidabila pusa in scena , la nivel global , a actiunilor SUA si Israel,totul realizat impreuna cu intreg Occidentul si impreuna cu toti aliatii lui aliat si cu UE aflata si ea in pole position .Pasii sunt formidabili .Distrugerea URSS , urmata de dezvoltarea fortelor NATO si de aducerea unor noi natiuni in siajul NATO, ofertele formidabile ce tin de PNRR si acum de SAFE , cumulate cu cresterea PIBului pentru inarmare a tuturor natiunilor occidentale si a aliatilor acestora ,Trilioanele de euro care pun in miscare inarmarea Germaniei si Japoniei ,Ajutorul oferit de catre Occident Ucrainei , vizibil etapizat ,functie de interesele de moment , atragerea (metodele sunt deja cunoscute)Venezuelei si distrugerea in intregime a fortelor Iranului plus deja stiuta readucere a Cubei in spatiul de interes al americanilor , inarmarea fara de precedent a Europei acum si cu armament nuclear oferit de Franta ,iminenta prabusire economica si militara a Rusiei ce dezavantajeaza China , tratatele economice de liber schimb ,semnate de UE cu miliarde de cetateni ai Planetei , totul realizat de catre „neamtul Trump si UE concretizat , in curind , prin integrarea Islandei ,Ucrainei si Rep .Moldova in UE , este ceva nemaivazut vreodata pe aceasta planeta numita Terra .

NYT: There Is One Crucial Reason We’re Talking About Boots on the Ground

Una dintre cele mai „fierbinți” probleme ale actualului război din Iran: trebuie SUA să trimită soldați pe pământul iranian?

The New York Times consideră că există o rațiune crucială pentru această operațiune militară.

Articolul susține că Iranul ar fi acumulat suficient uraniu foarte îmbogățit pentru a construi rapid mai multe arme nucleare.

În această situație:
• bombardamentele aeriene nu pot distruge toate instalațiile, multe fiind îngropate adânc sau dispersate;
• programul poate fi reconstruit relativ repede;
• loviturile aeriene ar întârzia, dar nu ar opri definitiv proliferarea.
De aici concluzia: dacă obiectivul este dezarmarea completă, este nevoie de control fizic asupra instalațiilor, ceea ce implică trupe la sol.

De aceea, susțin autorii articolului, soldații americani trebuie să mărșăluiască pe pământul Iranului nu pentru că Washingtonul ar dori un război, ci pentru că toate celelalte instrumente de presiune au fost epuizate și doar o intervenție terestră poate garanta dezmembrarea completă a programului nuclear.

Este o concluzie sumbră, nu triumfalistă — o analiză a unui drum care, în opinia autorilor, a fost parcurs treptat și aproape inevitabil.

Iulia Talvescu

·
⛔️ Alon Mizrahi, un jurnalist israelian, unul dintre cei mai valoroși evrei din lume:
„Suntem martorii istoriei. Iranul, spre surprinderea tuturor, distruge bazele americane atât de complet, la o scară atât de mare și într-un mod atât de decisiv, încât lumea nu este pregătită pentru asta.”
În 4 zile, Iranul a reușit să-și extindă sfera de dominație militară în regiune. Iranul a distrus cele mai valoroase și scumpe baze militare, proprietăți și echipamente din întreaga lume.
Bazele americane din Bahrain, Kuweit, Qatar și Arabia Saudită se numără printre cele mai mari instalații militare din întreaga lume. Construcția acestor instalații a costat trilioane de dolari pe parcursul mai multor decenii. Vorbim despre faptul că cea mai mare parte a cheltuielilor militare efectuate pe parcursul a peste 30 de ani s-a risipit.
Vedem radare care costă sute de milioane de dolari fiecare fiind distruse într-o clipă. Vedem baze militare întregi abandonate și arse, jefuite și distruse. Și vă spun, din câte știu eu, SUA nu a suferit niciodată o astfel de distrugere în întreaga lor istorie, poate cu excepția Pearl Harbor, dar acesta a fost doar un atac.
Niciun inamic dintr-un război convențional nu a făcut vreodată așa ceva forțelor militare americane așa cum face Iranul acum. E greu de crezut. Situația militară este atât de gravă încât cenzura blochează aproape toate informațiile noi despre acest război. Dacă ați observat, primim din ce în ce mai puține informații în fiecare zi.
Acum treizeci și cinci de ani, în timpul primului război din Irak, ni se arătau nenumărate imagini din Irak. Pe atunci, bombele inteligente și camerele de filmat erau o noutate, dar în fiecare noapte ni se arătau imagini nocturne. Acum abia mai vedem vreun videoclip.
Înțelegeți asta! Se presupune că aceasta este cea mai mare putere militară a lumii, cu cele mai mari capacități aeriene din lume, iar în a patra zi a ofensivei americane, care se presupune și se presupune că a străpuns apărarea iranienă, nu vedem niciun semn de dominație americană pe cerul iranian. Unde sunt toate înregistrările video ale avioanelor noastre zburând deasupra Teheranului sau a oricărei alte părți a Iranului, de altfel?
Soldații americani nici nu visează să pună piciorul pe pământ iranian. Și ca să înțelegi cât de disperat este acest război, în a patra zi deja auzi cele mai nebunești propuneri și idei din partea administrației Trump. Propun trimiterea de escorte militare pentru petrolierele care părăsesc Golful Persic. Despre ce vorbești? Vrei să trimiți nave americane în zona de distrugere a miilor de rachete iraniene? ACUM nimeni nu mai poate trece prin Strâmtoarea Hormuz.
Iranienii se pregătesc pentru asta de zeci de ani. Se laudă cu ideea de a înarma milițiile kurde pentru a invada Iranul. Despre ce naiba vorbești? Ai văzut o hartă a Iranului!? Se pare că administrația Trump n-a văzut niciodată o hartă a Iranului! Știi cât de vast este? Ce înseamnă să invadezi Iranul!? Crezi că o miliție de 10.000 de oameni ar putea invada Iranul!? Sau chiar 50.000? Sau 100.000? Iranul îi va înghiți.
SUA și Israelul au pierdut deja acest război. SUA și Israelul pot ucide milioane de civili în casele lor. Au bombe puternice și pot arunca clădiri în aer, dar nu vor câștiga acest război. Infrastructura militară și armamentul Iranului sunt adânc îngropate în tot IRANUL. Nici americanii, nici, mai ales, israelienii nu au vreo șansă să ajungă la vreunul dintre ele. Sunt într-o mare mizerie.
„Au început ceva ce nu au nicio șansă să termine. Când toate acestea se vor termina, SUA nu se vor mai întoarce niciodată în Asia de Vest. Nu va exista nicio prezență americană în Orientul Mijlociu. Vă spun asta acum cu certitudine.” ‼️

Voci din lumea araba. Cu un pic de NaCl.

Voices from the Arab press: The Middle East in 30 years

https://www.jpost.com/middle-east/article-888857

Peskov a descoperit ceva. A avut asa un nuș-ce mental, un declic, a vazut brusc adevarul in fata ochilor, o revelatie si a spus, plin de evlavie: Legea Internationala nu mai exista; nimic de asemenea anvergura nu s-a mai intamplat de-a lungul istoriei umanitatii.

https://www.pravda.com.ua/eng/news/2026/03/08/8024498/

8 Martie à la Dieana Sosokovici. Insusi Tzarul a felcitat-o!

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1385278153638385&set=a.253540063478872&type=3&ref=embed_post

Am prins niste vremuri formidabile daca facem referire doar la partea noastra de lume .Caderea URSS, extinderea UE si NATO, aparitia razboiului din Ucraina ,posibilitatea oferita Germaniei si a aliatilor ei de pest tot sa se inarmeze cu cele mai noi tehnologii dupa ce stocurile vechi au fost distruse in Ucraina ,cresterea formidabila a PIBului natiunilor est europene , imensele sume de bani oferite pentru dezvoltare(PNRR) si inarmare (SAFE).distrugerea Iranului si a acolitilor lui de pretutindeni .Mai ramine sa asistam la spargerea in bucatele a Federatiei Rusia si la readucerea in Imperiu a Constantinopolelui pe masura ce Imperiul se reface . Nu avem acces la informatia bruta si nici nu avem capacitatea si cunoasterea necesara interpretarii unor evenimente ce evident au legatura intre ele .Suntem asaltati de gogosi de presa ce trunchiaza adevarul si care dorersc a influenta populatia.Vedem cu usurinta reactivarea unor fosti politicieni sau militari care acum ocupa mai tot spatiul public .Asa cum bine vedem in Iran : „mortul de la gropa nu se mai dezgroapa.” Nu putem decit sa enumeram si sa identificam , fiecare in parte ,fapte deja petrecute si asa poate vom intelege partial adevarul care face referire la cui foloseste intimplarea deja produsa .

Sa vezi oameni care sustin bombardarea unei tari aflate la mii de km si pe care cei mai mulți nici nu o pot identifica corect pe o harta…Asta da creștinism! Ce le-au facut iranienii rumanilor creștini nu stim inca, dar cert e ca trebuie bombardat Iranul!

Gâtul de sticlă Ormuz și efectele astupării lui

Dacă conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul s-ar încheia astăzi,

– ar fi nevoie de două săptămâni pentru a restabili traficul maritim în Golful Persic la normal
– și de încă două luni pentru a readuce producția de petrol la nivelurile normale…

Și acesta este un scenariu optimist.

Detalii,

WSJ: Two Months for Gulf Oil Output to Fully Return After War Ends, Analyst Says

Cum se va termina războiul cu Iranul

Lev Troțki (născut Leib Bronștein) a spus o frază celebră:

Poate că tu nu ești interesat de război, dar războiul este interesat de tine.

O variantă care se potrivește dilemei lui Trump în războiul cu Iranul ar putea fi aceasta:

Poate că tu ești interesat de pace, dar pacea s-ar putea să nu fie interesată de tine.

Detalii,

https://x.com/aeberman12/status/2030630865798103469

Iran Nearly Crippled Global Energy, But Trump Found A New Weapon

Publicat pe 4 martie 2026, articolul citat mai sus explică, pe de o parte, modul în care războiul SUA – Iran a zguduit piețele energetice globale, iar pe de altă parte, modul în care administrația Trump încearcă să limiteze creșterea prețurilor la carburanți.

„Arma secretă” menționată în titlu este implicarea directă a U.S. International Development Finance Corporation (DFC), care oferă asigurare de risc politic și, în combinație cu escortă navală americană pentru petroliere, încearcă să redeschidă fluxul de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Această combinație este prezentată ca un instrument rapid, neconvențional și decisiv pentru a preveni o criză energetică globală majoră.

Constat cu plăcere că și acest articol (pe care l-am citit doar azi) confirmă intuiția centrală a eseului meu: Strâmtoarea Ormuz nu este doar un coridor maritim, ci un mecanism tectonic al ordinii mondiale, un „gât de sticlă” prin care trec nu doar fluxuri de hidrocarburi, ci și echilibrele de putere ale secolului XXI. Evenimentele recente arată că vulnerabilitatea acestui spațiu nu derivă doar din geologia sa particulară, ci și din arhitectura financiară și militară care îl susține.

China are 200 de zile rezerva de petrol. Intre timp, exporta perclorat de sodiu in Iran. In timp de razboi!!!
Percloratul de sodiu e precursor in fabricarea combustibilului de racheta; percloratul de amoniu. Pai sa nu le dai cu leuca-n cap la amandoi?

https://www.jpost.com/middle-east/iran-news/article-889292

Încă un articol recent despre importanța geopolitică a Strâmtorii Ormuz

FT, 6 martie 2026: Is the nightmare scenario for global energy here?
The Iran crisis is unfolding in a world in which oil and gas supplies are more diversified than in previous decades

Criza energetică declanșată de războiul din Golf confirmă, cu o precizie aproape didactică, teza centrală a eseului meu: Strâmtoarea Ormuz nu este doar un accident geologic, ci un pivot structural al ordinii economice globale.

Evenimentele din ultimele zile arată cum un spațiu de doar câțiva kilometri lățime poate reconfigura fluxurile de petrol, gaz și capital la scară planetară. Închiderea aproape totală a traficului maritim, explozia primelor de risc și redirecționarea agresivă a cargourilor de LNG către Asia au transformat acest „gât de sticlă” într-un barometru al vulnerabilității sistemului energetic mondial.

Articolul publicat în Financial Times subliniază că lumea este astăzi mai rezilientă decât în anii ’70 pentru că sistemul energetic global este astăzi mult mai diversificat:

– Iranul nu mai este un furnizor major (sub 2% din oferta globală, vândută aproape exclusiv Chinei).
– Venezuela a devenit irelevantă ca petrostat.
– SUA sunt acum cel mai mare producător de petrol și cel mai mare exportator de LNG din lume.
– Rusia, deși sancționată, rămâne un exportator important.
– China are rezerve strategice mari, iar statele IEA mențin stocuri de urgență.
– Arabia Saudită și Emiratele au construit conducte alternative către Marea Roșie pentru a ocoli Hormuz.

Dar această reziliență nu anulează fragilitatea structurală a Golfului. Dimpotrivă: cu cât sistemul global devine mai interconectat, cu atât șocurile locale se propagă mai rapid. De aceea, blocajul din Ormuz nu este doar o problemă regională, ci un test de stres pentru întreaga arhitectură energetică a secolului XXI.

În esență, ceea ce vedem acum este confirmarea empirică a ideii mele: Cine controlează sau perturbă acest „gât de sticlă” nu influențează doar prețul petrolului, ci ritmul și stabilitatea economiei globale.

Diaspora iraniana.
Ma uit la demonstratiile iraniene antiregim din cam toata lumea si-mi spun…daca ar avea un cuvant de spus ce-ar fi?
Am avut un coleg de serviciu din Tabriz, programator de CNC-uri. Nu-i persan ci azer din vestul Iaranului. Un baiat de zahar. Cand au inceput sa traga in populatie, l-am sunat sa-l intreb de sora lui de care stiam ca e studenta la arhitectura in Teheran. Era bine cu parintii. Cand a crapat animalu de Khamenei, l-am intrebat daca a apucat sa-si ia ramas bun. Mi-a spus ca nu-i vine sa creada ca-l vede mort. Spunea ca incepuse sa creada ca-i un soi de tardigrad. Cum credeam multi dintre noi de Ceausescu. Nascuti si crescuti cu diavolul omniprezent.
Faptul ca l-au ales pochii pe labagiul de Mojtaba Khamenei care a facut tratament impotriva impotentei (sexuale) in UK, spune ca au nevoie de o marioneta…ceva de care te poti dispensa dupa folosire. De asta trebuie schimbat sistemul/regimul.

Un amic american imi ofera perspectiva lui. Daca numerele lui sint corecte treaba arata rau, tineti-va bine:
– peste 90% din sulful folosit in lume vine din rafinarea titeiului. Inchizi Strimtoarea Ormuz si n-ai pierdut doar 20 mln bpd in titei ci si aprovizionarea cu acid sulfuric. Fara el nu produci cupru metalic (cred ca nici cobalt, n.m.). N-ai cupru adio transformatoare, adio centre de date si lista-i foarte lunga.
– Qatar transporta 30% din LNG-ul exportat catre Taiwan prin Hormuz. Taiwan are azi stocuri pentru 11-12 zile. Iar TSMC, compania care face 90% din chipurile avansate din lumea asta consuma 9% din electricitatea Taiwanului. N-are gaz, n-are energie, nu-s chipuri.
– mincarea. O treime din ingrasamintele azotoase folosite in lume trec prin Hormuz. Jumate din oamenii de pe planeta au ce minca pentru ca exista ingrasamintele alea.

…20 mln bpd țiței nelivrat si Sulf nelivrat…vai, vai cite emisii GES economisite si cite ploi acide evitate
cred ca razboiul ăsta face parte dintr-o anexa secreta a Green Deal

Intre timp la mine acasa incepand cu data de 25 Februarie tot ceea ce am consumat din retea a fost apa potabila pentru uz casnic (pentru irigatii imi vine din pamant). Avand pompa de caldura, plita electrica, masina electrica, panouri fotovoltaice, baterii pentru stocare, am ajuns sa fiu auto-suficient. In cazuri extreme pot sa imi folosesc si apa din pamant pentru apa de consum, trecand-o prin filtre cu mai multe trepte de filtrare.
Chiar si in lunile de iarna, jumatate din consumul de electricitate imi este asigurat de productia proprie fotovoltaica.
Desigur, intr-un scenariu apocaliptic, toate acestea ar fi inutile deoarece as fi „invadat” de catre alti oameni din oras.
Ce vreau sa spun este ca in opinia mea, a depinde masiv de altcineva este o greseala strategica grava. Europa in loc sa-si extraga gazele, le-a cumparat de la rusi iar acum au schimbat dependinta de Rusia cu dependinta de SUA. In plus, chiar daca sa zicem ca SUA este un partener fiabil, faptul ca 20% din consumul mondial depinde de o ruta printr-o stramtoate pe care mai multi actori regionali o pot perturba, este iarasi o greseala strategica grava. Rezultatele se vad in pretul petrolului care azi a atins 118 USD inainte sa aiba o corectie mica. Probabil ca ne intreptam spre maxime istorice cu efecte de domino puternice. Lumea ar trebui sa invete din aceste experiente si sa inceapa sa isi diversifice sursele de energie.

Iranul este izolat, Azerbajdjanul a inchis ultima frontiera catre lumea libera, mii de camioane stau blocate la granita cu marfuri de la cele industriale pana la alimente. Restul tarii este asediat si bombardat, Iranul fiind in acum prins in propria capcana. Miile de rachete cu care suntem suntem speriati ca le-ar mai tine nu fac doi bani, o mare parte sub pamant, intrarile in acest tuneluri puternic bombardate si intre intre timp bine „sigilate ” astfel incat sa nu mai poate iesi nimeni. Se spune ca in aceste tuneluri sunt blocati zeci de mii de luptatori ai regimului care vor muri ca sobolanii. Rampele de lansare ale rachetelot distruse in mare parte, flota praf.
In aceste conditii Iranului ii va fi tot mai greu sa lupte pt ca nu va mai avea resursele necesare.
Penuia de combustibil se simte de pe acum si se va accentua, infrastructura militara neputand fi folosita la maxim. Daca hrana nu va mai fi suficeinta oamenii se vor rascula, momentul pe care il asteapta atat Israelul cat si SUA. Vor termina bombardamentele de azi pe maine insa vor acorda sprijinul din aer necesar pt ai lovi garzile revolutionare in momentul in care vor iesi in strazi.
Se discuta de ocuparea insulei Kharg unde se afla terminalele petroliere iraniene, o data acupate adio bani !
Iranul este aproape in genunchi iar lumea plateste acum pt anii esecurilor diplomatice, a negocierilor interminabile si fara finalitate, pt himera ce se numeste drept international de care s-au agatat presedinti americani si politicieni europeni fara a actiona din timp pt eliminarea regimului terorist din Iran, a organizatiilor teroriste finatate de acestia.
Dreptul international a fost si ramane in primul rand un avantaj pt toti dictatorii, teroristi statali occidentul inchizand pana acum anbii ochi la acest i n fata acestor provocari.
A venit Trump care incepe sa faca ordine intr-o lume blocata de corectitudine politica, politicieni impotenti si fricosi.
Geopolitic exista punctele Panama, Singapore, Ormuz, Suez, Bosfor, si Gibraltarul care influenteaza mersul lumii si rugati-va ca aceste puncte sa ramana sub control occidental si aliatii sai.
SUA va obtine ce doreste, din Venezuela si pana in Groenlanda, rusii vor primii de au ocupat in Ucraina iar Chiana Taiwanul, este o chestie de timp, ne place sau nu ne place iar Europa ? si plimba ca o capra raioasa printre cei trei si macaie ba la unul ba la altul.

Geopolitica, folosita ca parte a intimplarii . nu este usoara pentru multi dintre noi cei care minati de sentimente contradictorii fata de Trump ,Putin sau ca si exemplu Zelesnski, nu inteleg ce se intimpla .Vedeti doar partea plina a paharului si nu imensul gol mediatic creeat de asa zisii formatori de opinie .Observati doar cui foloseste ceea ce se intimpla acum in lume ? Cine este entitatea suprastatala care beneficiaza de aparitia razboiului din Ucraina , razboiului din Gaza si acum de aparitia razboiului din Iran ?In momentul in care stiti veti afla adevarul .

Just published:

NYT – Live Updates: Iran’s Choice of Leader Signals Defiance; Oil Price Surge Rattles Markets

Președintele Vladimir V. Putin al Rusiei, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Iranului, l-a felicitat pe Mojtaba Khamenei pentru alegerea sa în funcția de nou lider suprem al Iranului, în contextul unor dificultăți majore. „Aș dori să reafirm sprijinul nostru neclintit pentru Teheran și solidaritatea cu prietenii noștri iranieni”, a declarat Putin într-o declarație luni.

Parteneriatul dintre Rusia și Iran s-a consolidat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022, Iranul furnizând drone militare esențiale în etapele inițiale ale războiului.

Michael D. Shear
9 martie 2026, 6:31 a.m. ET

HotNews.ro:

Strâmtoarea Ormuz: „gâtul de sticlă” care modelează securitatea energetică globală – explicațiile unui profesor român din SUA

Puteți citi aici o versiune prescurtată a eseului meu.

Un capitol suplimentar al textului meu:

Kharg Island: nodul vital al economiei iraniene și miza strategică a războiului

Kharg Island este centrul nevralgic al industriei petroliere iraniene, locul prin care trec între 80% și 90% din exporturile de țiței ale Iranului. De aceea, în contextul războiului SUA–Israel cu Iranul, insula a devenit subiectul unor dezbateri intense la Washington și Tel Aviv privind oportunitatea neutralizării sau chiar capturării ei.

De ce este Kharg Island atât de importantă?

Un „terminal unic” pentru economia iraniană

Insula găzduiește cel mai mare terminal de export al Iranului, infrastructură construită în mare parte înainte de 1979 și extinsă ulterior de regimul islamic. Aici se încarcă până la 90% din exporturile iraniene de petrol, principala sursă de venit pentru stat și pentru IRGC (Gărzile Revoluționare).

O poziție geostrategică excepțională

Situată în nordul Golfului Persic, la ~16–18 mile de coasta iraniană, insula controlează accesul la rutele maritime care duc spre Strâmtoarea Ormuz. De-a lungul istoriei, a fost disputată de olandezi, britanici, arabi și perși, tocmai datorită rolului ei de punct de control într-unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii.

De ce discută SUA și Israel despre lovirea sau capturarea insulei?

Pentru că este „călcâiul lui Ahile” al Iranului. Mai mulți oficiali și analiști americani susțin că lovirea Kharg Island ar paraliza instantaneu economia iraniană, reducând cu 80–90% exporturile de petrol. Un fost general american a afirmat că „dacă iei Kharg Island, iei 89% din petrolul Iranului”. Alți consilieri ai Casei Albe au sugerat chiar sechestrarea militară a insulei pentru a scoate resursele iraniene „din mâinile teroriștilor”.

De ce nu a fost lovită până acum?

Pentru că un atac asupra Kharg Island ar putea declanșa un șoc energetic global (prețul petrolului ar putea exploda), ar provoca escaladare militară regională, ar afecta China, principalul cumpărător al petrolului iranian. Acestea sunt motivele pentru care, în ciuda tensiunilor, insula a rămas până acum neatinsă.

Ce face Iranul acum?

Înaintea unor posibile lovituri americane, Iranul a accelerat masiv încărcarea petrolierelelor în Kharg Island — de trei ori mai rapid decât în mod normal — pentru a scoate cât mai mult petrol din Golf înainte de o eventuală blocadă. Între 15–20 februarie, exporturile au depășit 3 milioane barili/zi, un nivel excepțional.

Concluzie geopolitică

Kharg Island este punctul de presiune suprem în confruntarea dintre Iran și SUA–Israel.
Dacă Strâmtoarea Hormuz este „gâtul de sticlă” al lumii, atunci Kharg Island este valva prin care Iranul respiră economic. Lovirea sau capturarea insulei ar însemna: colaps financiar pentru Teheran, un șoc energetic global și o escaladare militară majoră. De aceea, insula rămâne simultan cea mai vulnerabilă și cea mai protejată piesă din arhitectura energetică a Iranului.

NYT:
‘The Old Game Is Back’: Oil Is a Potent Geopolitical Tool Again
The war in the Middle East has sent prices soaring, showing how much the world continues to depend on reliable supplies of oil and gas.

Cum adică, „lumea continuă să depindă de aprovizionarea fiabilă cu petrol și gaze”? Serios? Asta e noua revelație?

Până mai ieri, mantra oficială era „Just Stop Oil!”, iar tero‑activiștii își lipeau palmele de Rembrandt și aruncau supă pe Van Gogh ca să ne explice că petrolul e Satana în formă lichidă. Muzeele occidentale deveniseră studiouri de performance‑art pentru eco‑flagelanți, iar presa aplauda frenetic: „Da, așa se face politica energetică în secolul XXI!”

Și acum, brusc, când strâmtoarea Ormuz se închide ca un gât de sticlă tectonic și prețurile încep să tremure, descoperim că — surpriză! — lumea încă are nevoie de petrol și gaze. Ce să vezi: turbinele eoliene nu se învârt cu indignare morală, iar panourile solare nu funcționează pe bază de activism muzeal.

De fapt, schimbarea de lozincă e atât de rapidă încât nici nu mai știi ce e „corect”:
– ieri: „Just Stop Oil!”
– azi: „De fapt, nu chiar acum… poate după ce trece criza… sau după ce se stabilizează piața… sau după ce găsim alt vinovat.”

E fascinant cum realitatea geopolitică are prostul obicei să strice narațiunile „curate și verzi”. Când Iranul, Ormuzul și fluxurile globale intră în scenă, discursul moralist se evaporă instantaneu — probabil tot din cauza încălzirii globale, ca întotdeauna.

Ce baiat bun e Putin asta, mai sa fie…

https://hotnews.ro/rusia-e-gata-sa-furnizeze-petrol-si-gaze-tarilor-europene-anunta-putin-sa-dea-semn-ca-vor-2189449

Criza s-a incheiat .Pretul petrolului coboara vertiginos .„ S-au speriat toti de sistemele de drone aduse rapid in Orient de Zelenski ” .Bine ca macar Macron a reusit un video pe portavionul Charles de Gaulle .Navele au inceput sa treca prin Strimtoarea Hurmuz .Iar ne-au pacalit unii .

Pentru cei care vor să urmărească activitățile navale din Strâmtoarea Ormuz:

https://x.com/MarineTraffic

Prețurile petrolului brut au scăzut astăzi cu aproximativ 30% față de maximul atins aseară, de la aproximativ 119,50 dolari pe baril la aproximativ 85 dolari pe baril.

Evident, prețurile ar putea crește din nou (nimeni nu știe cu siguranță), dar se pare că previziunile sumbre de 150-200 dolari pe baril au fost, cel puțin, exagerate.

Toți idioții care încurajează cumpărăturile panicarde par ridicoli acum. Ei bine, oricum este ridicol, deoarece cumpărăturile panicarde agravează problema și nu vă ajută cu adevărat din punct de vedere financiar, deoarece va trebui să vă umpleți din nou rezervorul de benzină peste o săptămână sau două.

Vom vedea ce se va întâmpla. În acest moment, este puțin nechibzuit să facem previziuni pe termen lung.

Detalii,

https://x.com/ChrisMartzWX/status/2031145705507532883

Dow closes wild session up 200 points as oil reverses lower and Trump signals Iran war near an end: Live updates

Trump afirmă că războiul cu Iranul „ar putea ajunge la final”

El a spus că navele traversează acum strâmtoarea Ormuz și că SUA ar putea chiar „prelua controlul”.

Piețele consideră șocul drept o „scurtă perturbare”.

Sunt cumva riscuri subestimate de piețele de hidrovarburi? Să așteptăm.

OFF TOPIC

https://www.g4media.ro/banchiza-din-antarctica-se-redreseaza-in-2026-dupa-patru-ani-nefavorabili.html

Există o înregistrare video cu rabinul Menachem Mendel Schneerson, cunoscut sub numele de Lubavitcher Rebbe (Rebbe=Rabbi), întâlnindu-se cu tânărul Benjamin Netanyahu.

Această întâlnire a avut loc pe 18 noiembrie 1990, într-o perioadă în care Netanyahu era membru al Knessetului. Rebbe era liderul mișcării Chabad-Lubavitch și este una dintre cele mai influente figuri din istoria evreiască modernă.

În videoclip, rabinul îi vorbește lui Netanyahu cu un sentiment de „mustrare” urgentă în legătură cu sosirea lui Mesia (Moshiach). Dialogul se desfășoară după cum urmează:

Rebbe: „De la ultima noastră întâlnire, multe lucruri au progresat. Ceea ce nu s-a schimbat, însă, este faptul că Moshiach nu a venit. Fă ceva pentru a grăbi venirea lui.”

Netanyahu: „Facem, facem…”

Rebbe: „Se pare că nu este suficient… mai sunt câteva ore până la sfârșitul zilei, așa că încearcă să-l aduci astăzi!”

De ce este faimos acest videoclip

Profeția „ultimului prim-ministru”: această întâlnire este adesea citată alături de o afirmație populară (deși contestată de unii istorici) potrivit căreia Rebbe i-ar fi spus lui Netanyahu că el va fi cel care îi va „înmâna cheile” lui Mesia, sugerând că va fi ultimul lider politic al Israelului înainte de mântuire.

Simbolism politic: Pentru mulți, videoclipul reprezintă o directivă spirituală care continuă să influențeze imaginea lui Netanyahu în rândul alegătorilor religioși și de dreapta din Israel.

„Casa minciunilor”: Într-o altă întâlnire (1984), Rebe i-a spus lui Netanyahu că Națiunile Unite sunt o „casă a minciunilor” și că sarcina lui este să „aprindă o lumânare a adevărului” în acea întunecime.

Unde puteți viziona acest videoclip
Puteți găsi acest videoclip pe YouTube căutând:
„Bibi Netanyahu meets the Rebbe 1990”
„Netanyahu Moshiach prophecy Rebbe”

Majoritatea clipurilor oficiale sunt găzduite de JEM (Jewish Educational Media), arhiva mișcării Chabad.

Intram oare in razboi ? SUA cere Romaniei pozitionarea ,in bazele NATO din tara ,a unor capacitati de lovire a Iranului sau cel putin asta crede toata suflarea .Romania este parte a unui aliniament aflat in plan secund si care trebuie folosit de catre SUA pe masura ce Iranul tinteste cele mai apropiate baze militare ale SUA aflate in proximitate .Oare vom cere si noi ajutor ucrainienilor spre a primi sisteme de lovire a dronelor iraniene ajutor ca ne va costa si pe noi si pe americani care acum vor fi obligati sa ajute Ucraina .Acum observam cit de inteligenta a fost decizia fostului presedinte Iohannis care a format o trilaterala cu Rep.Moldova si Ucraina si care a adus trupele franceze echipate de razboi in tara impreuna cu sistemele Ghepard si Mamba .Scutul de la
Deveselu opreste doar rachetele balistice ale iranienilor dar cu restul trebuie sa ne descurcam noi .In aceste noi conditii Nicusor Dan trebuie sa accepte imediat oferta nucleara a Frantei si sa impuna SUA cresterea volumului de petrol si gaze indreptat catre Romania totul la un pret foarte mic .

Există oameni care consideră actualul război din Iran ca pe unul religios, nu neapărat economic (pentru controlul resurselor energetice din zonă și limitarea accesului Chinei la aceste resurse).

O caracterizare interesantă a acestui punct de vedere, foarte puțin discutat pe marginea conflictului care involvă trei țări cu trei religii predominant diferite, a fost postată recent de poetul Nichita Danilov:

Din ce în ce mai straniu, pe fondul evenimentelor de acum, sună cuvintele lui Malraux, care păreau o butadă: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc!” Ne înfundăm mai mult în ultima variantă. Ființa lui Dumnezeu pare să fi fost alungată din lume. El pribegește acum într-un alt timp și alt spațiu.

În locul Lui, mai marii lumii acesteia au ales armele.

Au ales crizele.

Au ales bomba atomică.

Au ales virusul.

În fața cărora s-au prosternat cu toții.

Detalii,

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/lumi-paralele-3–1841454.html

„Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc!” este un nonsens .Uitam de fiecare data cum simpla existenta a lui Dumnezeu nu anuleaza existenta Diavolului .Razboiul Israelului cu Iranul ar fi extrem de benefic a se sfirsi numai cu distrugerea capacitatilor nucleare ale Iranului . Daca asta nu poate fi facut ,cu mijloacele militare conventionale ,ne asteapta „apocalipsa”.Filozofic nu exista nici ateu absolut si nici religios absolut .Si unul si celalalt au parte de ceea ce numim indoiala . Sa nu uitam Israel are capacitati nucleare .

NYT, 10 martie 2026
America este un exportator de petrol. De ce un război în Orientul Mijlociu determină creșterea prețurilor la benzină în SUA?

Întrebarea are un tâlc și un mic băț băgat prin gardul administrației Trump. Răspunsul la întrebare apare la mijlocul articolului, după alte două întrebări „ajutătoare”:

– Cine stabilește prețurile la gaz și cum sunt acestea determinate?
– De ce o perturbare în Orientul Mijlociu afectează șoferii din SUA?
– Dar nu este Statele Unite cel mai mare producător de petrol din lume?

Da, dar nu tot petrolul produs în America poate fi utilizat cu ușurință de rafinăriile americane. Statele Unite sunt un exportator net de produse petroliere, care includ benzină, motorină, combustibil pentru avioane și propan, dar importă în continuare milioane de barili de țiței.

În decembrie, Statele Unite au importat aproximativ 200 de milioane de barili de țiței, potrivit Administrației Informațiilor Energetice (EIA). În aceeași lună, au exportat peste 350 de milioane de barili de produse petroliere, inclusiv 128 de milioane de barili de țiței.

Combustibilul produs din petrolul importat ajunge adesea în benzinăriile din SUA. Tipul de petrol produs în Statele Unite tinde să fie de calitate superioară, așa-numitul petrol dulce, dar rafinăriile interne sunt configurate pentru a prelucra petrolul greu și acru. Adesea este mai rentabil să vinzi petrolul dulce și să cumperi petrolul greu.

Ar fi costisitor și dificil să se reconfigureze rafinăriile, a spus Willy Shih, expert în comerț internațional la Harvard Business School.

De asemenea, o lege federală numită Jones Act impune ca mărfurile transportate între porturile americane să fie transportate pe nave fabricate și operate în America, ceea ce poate face uneori mai eficientă importarea petrolului decât transportul acestuia în interiorul țării.

Rafinăriile din New Jersey, de exemplu, ar putea importa petrol din Algeria sau Nigeria în loc să îl cumpere din Texas.

„Vă întrebați: «Cum poate avea sens asta?»”, a spus domnul Shih. „Pentru că acesta era cel mai eficient mod de transport.”

=======================

P.S. Ultimele importuri semnificative de țiței iranian au avut loc înainte de mai 2018, când administrația Trump a reimpus sancțiunile după retragerea din JCPOA. După 2018, importurile au devenit zero.

The Iranian War, Rising Gas Prices, and the Single Point Failure

Un podcast realizat de Nate Hagens, 9 martie 2026

Nate abordează ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului și urmărește efectele reverberante care se extind mult dincolo de conflictul în sine, începând cu ceea ce înseamnă închiderea Strâmtorii Ormuz pentru o civilizație care își direcționează o parte masivă a economiei fizice printr-un singur coridor maritim.

Nate începe cu percepția eronată că petrolul reprezintă aproximativ 3% din PIB în termeni de cost, când în realitate acesta susține 100% din activitatea economică. Plecând de la această premisă, el prezintă o serie de efecte de ordinul doi și trei care apar rar în titlurile din presă, inclusiv dependențele ascunse de sulf, gaz natural lichefiat și îngrășăminte azotate, care leagă Strâmtoarea Ormuz de operațiunile miniere, securitatea energetică europeană și sistemele alimentare globale.

El explică, de asemenea, dezechilibrul dintre stocuri și fluxuri între interceptorii de rachete scumpi și războiul cu drone ieftine, precum și alegerile dificile cu care se confruntă câmpurile petroliere învechite din Orientul Mijlociu dacă producția este forțată să se oprească. În cele din urmă, Nate ia în considerare narațiunile religioase ale celor trei părți implicate în conflict, în care creștinii, evreii și șiiții islamici consideră războiul ca fiind împlinirea profeției, scurtcircuitând buclele de feedback care, în mod normal, încetinesc escaladarea.

Ce dezvăluie expunerea unui singur coridor de transport maritim despre dependențele energetice profunde ale civilizației moderne? Cum ar putea efectele de ordinul doi și trei ale acestui conflict, de la îngrășăminte la metale și prețurile alimentelor, să remodeleze economia globală în moduri care să depășească durata războiului în sine? Și când toate părțile implicate într-un conflict cred că îndeplinesc profeția divină, unde apar căile de ieșire pentru dez-escaladare?

––––––––
Practic, opiniile exprimate în eseul meu și comentarii ulterioare despre gâtul de sticlă tectonic primesc noi confirmări din diverse surse. Închiderea, chiar temporară, a strâmtorii Ormuz expune modul în care civilizația modernă funcționează pe baza unor puncte vulnerabile și extrem de concentrate de energie

Când transporturile de petrol se opresc sau se diminuează semnificativ, șocurile inerente se propagă după principiul dominoului în lanțurile de aprovizionare, alimentație, finanțe și geopolitică.

Nate Hagens a adăugat o mică introducere astăzi, 10 martie 2026, după scăderea prețului petrolului și declarația Președintelui Trump despre escortarea militară a petrolierelor care traversează strâmtoarea.

NYT, 10 martie 2026

U.S. Says It Struck 16 Iranian Mine-Laying Vessels Near Oil Route

Cum face fata China la socul petrolului:

https://www.wsj.com/world/china-has-spent-years-preparing-for-the-iran-oil-crisis-b0ff5577?mod=energy-oil_news_article_pos5

Uitati una tot geologica: Gulf disruption chokes sulphur flows supporting swaths of global industry

https://www.ft.com/content/dd2498cc-d221-4645-9fae-34d1d832c15d

Nobody knew the world was so complex.

Ursula von der Leyen și mișcarea stânga-mprejur: Califică abandonarea energiei nucleare drept „o greșeală strategică” – la cincisprezece ani după ce a susținut renunțarea la energia nucleară

În 2011, când Angela Merkel a decis că Germania trebuie să renunțe treptat la energia nucleară din cauza cutremurelor și tsunamiurilor din Japonia, Ursula von der Leyen era ministru al Muncii și vicepreședinte al CDU. Într-un interviu acordat Süddeutsche Zeitung, von der Leyen a apărat decizia lui Merkel, insistând că guvernul său trebuia „să răspundă noilor evoluții”: dezastrul de la Fukushima, a spus ea, a arătat tuturor „că ceea ce era de neimaginat a devenit acum posibil – un accident de proporții catastrofale într-o țară cu tehnologie avansată”.

Din 2011, Germania și-a petrecut anii închizând sistematic propriile reactoare nucleare și făcând presiuni asupra altor țări europene să facă același lucru. Datorită acestei politici foarte proaste, pe care von der Leyen a susținut-o deschis, energia noastră a devenit mult mai scumpă, iar industria noastră mult mai puțin competitivă.

Astăzi, von der Leyen este președinta Comisiei Europene și a decis că, poate, renunțarea la energia nucleară nu a fost o idee atât de bună până la urmă. Departe de a abandona energia nucleară, ea dorește acum ca UE să devină un „pionier în tehnologia nucleară” la nivel mondial:

În timp ce în 1990 o treime din energia Europei provenea din surse nucleare, astăzi aceasta reprezintă doar aproximativ 15 %. Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Și, în retrospectivă, a fost o greșeală strategică din partea Europei să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse. Acest lucru ar trebui să se schimbe. … Energia nucleară este fiabilă, furnizând energie electrică pe tot parcursul anului, 24 de ore din 24. … Europa a fost un pionier în domeniul tehnologiei nucleare și ar putea din nou să devină lider mondial în acest domeniu.

Desigur, asta nu înseamnă că Germania va reveni la energia nucleară. Asta nu se va întâmpla niciodată: pagubele provocate de von der Leyen sunt deja făcute. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că, deși este de acord cu opiniile lui von der Leyen, „asta nu are nicio implicație pentru Germania, deoarece guvernul federal german a decis deja să renunțe treptat la energia nucleară” și „acea decizie este ireversibilă”.

Detalii,
https://www.eugyppius.com/p/europes-foremost-pantsuit-retard
==============================
Unul dintre efectele secundare ale astupării gâtului de sticlă numit Ormuz.

Mojtaba la o intrunire publica. Am crezut ca-i o facatura, dar nu e.

https://x.com/visegrad24/status/2031524263056859269

Țările membre ale AIE vor efectua cea mai mare eliberare de stocuri de petrol din istorie, pe fondul perturbărilor pieței cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu

Comunicat de presă
11 martie 2026

Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit astăzi în unanimitate să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili de petrol din rezervele lor de urgență, pentru a face față perturbărilor piețelor petroliere cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.

Decizia de a lua măsuri colective de urgență a fost luată în urma unei reuniuni extraordinare a guvernelor membre ale AIE, convocată ieri de directorul executiv al AIE pentru a evalua condițiile pieței în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și pentru a analiza opțiunile de remediere a perturbărilor în aprovizionare.
„Provocările cu care ne confruntăm pe piața petrolului sunt de o amploare fără precedent, de aceea mă bucur foarte mult că țările membre ale AIE au răspuns cu o acțiune colectivă de urgență de o amploare fără precedent”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol. „Piețele petrolului sunt globale, astfel încât răspunsul la întreruperile majore trebuie să fie, de asemenea, global. Securitatea energetică este mandatul fondator al AIE și sunt încântat că membrii AIE dau dovadă de o solidaritate puternică în luarea de măsuri decisive împreună.”

Rezervele de urgență vor fi puse la dispoziția pieței într-un interval de timp adecvat circumstanțelor naționale ale fiecărei țări membre și vor fi completate de măsuri de urgență suplimentare luate de unele țări.

Membrii AIE dețin stocuri de urgență de peste 1,2 miliarde de barili, la care se adaugă 600 de milioane de barili din stocurile industriei, deținute în baza obligațiilor guvernamentale. Eliberarea coordonată a stocurilor este a șasea din istoria AIE, care a fost creată în 1974. Acțiuni colective anterioare au fost întreprinse în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022.

Detalii,
https://www.iea.org/news/iea-member-countries-to-carry-out-largest-ever-oil-stock-release-amid-market-disruptions-from-middle-east-conflict
===============================

Este cea mai mare extragere de petrol strategic (eliberare condiționată a stocurilor) din istoria AIE de la înființarea sa, în urmă cu peste 50 de ani, după prima criză petrolieră.

OFF TOPIC

Soarta nu este lipsită de ironie…

Pentru a vizita mormântul lui Karl Marx – părintele economiei socialiste, profetul egalității și al abolirii proprietății private – trebuie să plătești între 4,50 și 10 lire sterline.
Capitalismul, se pare, nu doar că a învins, dar îi și administrează locul de veci.

Pentru a vizita mormântul lui Adam Smith – părintele economiei moderne, al pieței libere și al mâinii invizibile – intrarea costă exact 0,0 lire sterline.
Mâna invizibilă, în mod ironic, nu cere nimic.

NYT, 11 martie 2026
Șocurile din Iran ar putea stimula trecerea la energia curată, dar și la cărbune

Ecologiștii spun că efectele războiului asupra prețurilor petrolului și gazelor naturale sunt un argument pentru ca țările să renunțe la combustibilii fosili. Dar realitatea este probabil mai complicată.

Trei observații despre panica energetică stârnită de războiul cu Iranul:

1. Dacă stânga ar considera cu adevărat că un conflict cu Iranul ar conduce la o creștere a utilizării cărbunelui, atunci ar fi logic să susțină înlăturarea cât mai rapidă a regimului terorist de la Teheran, responsabil pentru o parte semnificativă a instabilității din regiune.

2. Nu este evident de ce un război cu Iranul ar determina o orientare accelerată către energia eoliană și solară. Aceste tehnologii depind în mare măsură de lanțurile de aprovizionare controlate de guvernul chinez, iar funcționarea lor necesită sisteme de rezervă pe gaze naturale. Prin urmare, dependența de gaze rămâne ridicată, indiferent de retorica privind „tranziția verde”.

3. Guvernele responsabile ar trebui să mențină un mix energetic echilibrat și flexibil — bazat pe cărbune, gaze naturale și energie nucleară — pentru a putea gestiona eficient perioadele de volatilitate geopolitică și climatică.

Reuters, 10 martie 2026:
Trump announces new US refinery backed by India’s Reliance

Președintele Donald Trump a anunțat marți construirea unei rafinării la frontiera sudică a SUA, susținută de compania indiană Reliance Industries (RELI.NS), operatorul celui mai mare complex de rafinare din lume.

Trump a făcut acest anunț în contextul în care conducătorii auto reacționează la creșterea prețurilor la benzină de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, iar republicanii și democrații se pregătesc pentru alegerile de la jumătatea mandatului, care ar putea determina care partid va controla Congresul în ultimii doi ani ai președinției sale.

„Mulțumim partenerilor noștri din India și celei mai mari companii private de energie din această țară, Reliance, pentru această investiție extraordinară”, a declarat Trump pe platforma de socializare Truth Social.

Rafinăria cu o capacitate de 168.000 de barili pe zi (bpd) va fi construită în portul Brownsville și va compensa deficitul comercial de 300 de miliarde de dolari cu India, a declarat startup-ul America First Refining într-un comunicat.
…
„Pentru prima dată în jumătate de secol, Statele Unite vor construi o nouă rafinărie concepută special pentru petrolul de argilă american”, a declarat președintele și fondatorul America First, John V. Calce.

Multe rafinării de pe coasta Golfului nu sunt capabile să prelucreze țițeiul ușor și dulce provenit din fracturarea hidraulică a câmpurilor de argile petrolifere, deoarece au fost configurate în ultimii 40 de ani pentru a prelucra țițeiul greu și acru, care are o densitate mai mare și conține mai mult sulf.

Un „supergigant global” a furnizat o „investiție de 9 cifre” la o „evaluare de 10 cifre”, a declarat America First.
Trump a numit investitorul Reliance, cea mai mare companie din sectorul privat din India.

Reliance a semnat „un acord obligatoriu pe 20 de ani” cu America First, ceea ce înseamnă că va cumpăra produsele fabricate de rafinărie. Acest lucru va contribui la reducerea excedentului comercial al Indiei cu SUA, care a fost o nemulțumire a lui Trump.

America First a declarat că intenționează să înceapă lucrările în al doilea trimestru al acestui an.

–––––––––-
Rafinăria Brownsville, propusă de președintele Trump, cu o capacitate de 168.000 bpd, vizează cel mai probabil țițeiul de argilă din SUA. Bazinul Permian, din vestul statului Texas, ca și alte zone din Oklahoma, Arkansas, Louisiana vor fi principalii furnizori de țiței ușor și dulce. Exporturile americane de produse petroliere rafinate vor viza, cel mai probabil, țările din America Latină.

Se pare ca in China sunt cozi la pompele de benzina, oops!

https://www.visiontimes.com/2026/03/10/china-raises-fuel-prices-as-global-oil-surge-triggers-long-lines-at-gas-stations.html

https://www.breitbart.com/asia/2026/03/11/massive-gas-lines-china-hongkongers-rushing-across-border-fill-up-as-iran-war-threatens-supply/amp/

Asa cum va tot zic pretul petrolului va influenta decisiv cumparatorul care nu va mai fi tentat sa isi achizitioneze masini care consuma motorina sau benzina trecind in masa la a cumpara masinile electrice .Rezervele de petrol ,care sunt partial scoase la vinzare , au tocmai acest scop o data ce atentionarea de pret a fost facuta iar politic aceste vinzari masive (facute pentru ultima data ) vor influenta decizia cetateneasca .Romania , multumita deciziilor de ultima ora ale lui Nicusor Dan ,a scos la lumina in mod nesteptat pe toti cei care sunt aliati romani (mai mult sau mai putin ) ai Moscovei aducind in tara fortele de interventie rapida ce apartin NATO plus trupele americane si avioanele si instructorii care sunt parte a conceptului militar al tancurilor Abrams ceea ce ne duce la o noua formula a gindurilor occidentului in ceea ce priveste Rusia ca o posibila tinta imediat viitoare .Vizita in Romania a lui Zelenski se incadreaza in acest concept .

Insulita Kharg.

https://romania.europalibera.org/a/de-ce-se-gandesc-statele-unite-sa-confiste-insula-kharg-din-iran/33702092.html

WSJ, 12 martie 2026

Honda Expects Up to $15.7 Billion Hit From EV Strategy Reassessment

Japanese automaker expects to swing to first annual loss in decades

Unul după altul mari producători auto raportează pierderi considerabile din business-urile EV.
Producătorul de jeepuri Stellantis a anunțat în februarie că va înregistra pierderi de aproximativ 26 de miliarde de dolari. Ford a înregistrat pierderi de 19,5 miliarde de dolari în decembrie, iar General Motors a raportat în ianuarie pierderi de 6 miliarde de dolari.

Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră 😊, este gigantul japonez Honda.

Pierderea estimată de 15,7 miliarde de dolari a Honda din reevaluarea strategiei sale privind vehiculele electrice confirmă o scădere bruscă a vânzărilor în America de Nord cu 33% în ianuarie 2026, determinată de expirarea creditelor fiscale și de scăderea cererii, conform raportului Reuters.

Deprecierea include renunțarea la lansarea mai multor modele de vehicule electrice și reducerea investițiilor în China, marcând prima pierdere anuală a Honda în ultimele decenii și reflectând retrageri similare ale Volkswagen și Ford.

Această evoluție ilustrează rezistența pieței la tranziția rapidă către vehiculele electrice, cu o creștere a vânzărilor globale prevăzută să încetinească până la sub 10% în 2026, conform analizelor din industrie, care prioritizează accesibilitatea pentru consumatori în detrimentul mandatelor.

Se poate oare spera că actualul război din Iran, cu gâtul său de sticlă, va ajuta industria EV? Poate…

Washington Post, 12 martie 2026

Activiștii climatici se infiltrează în instanțele federale

Autorul articolului, Bill Barr, fost procuror general al SUA în două mandate prezidențiale, ridică un semnal de alarmă: nu despre climă, ci despre felul în care activismul climatic a ajuns să scrie, practic, notele de subsol ale justiției federale.

Manualul oficial pentru judecători — acel Reference Manual on Scientific Evidence, care ar trebui să fie un instrument de neutralitate — a devenit, spune el, un fel de catehism climatic. Nu un ghid, ci o liturghie.

Și aici începe problema reală:

Nu faptul că există opinii ferme despre climă, ci faptul că aceste opinii sunt ambalate ca „știință stabilită” și livrate judecătorilor ca material obligatoriu, fără să li se spună că, în spatele cortinei, există dezbateri, incertitudini, divergențe metodologice.

Cu alte cuvinte, judecătorul nu mai este informat — este „aliniat”.

Barr nu spune nimic spectaculos; doar enunță ceea ce mulți evită să recunoască:

Dacă manualul, care ar trebui să garanteze echilibrul, devine partizan, atunci justiția însăși devine un vehicul pentru o agendă politică.

Iar asta nu mai e știință, ci strategie politicianistă.

În loc să ofere o cartografiere a cunoașterii, manualul oferă o hartă deja colorată, cu traseul desenat dinainte. Iar judecătorul, care nu e climatolog, nu are cum să distingă între date și interpretări. Exact asta mizează activismul: nu să câștige dezbaterea, ci să o elimine din manual.

Barr cere o revizuire. Eu aș spune mai simplu:

Dacă un document tehnic devine un manifest, atunci nu mai vorbim despre justiție, ci despre lobby cu ștampilă federală.

Manualul oficial sau note de subsol ? Imi pare ca nu putem pune semnul egal intre ele .Pentru cine nu stie inca in SUA Judecatorul de instanta are in mina decizia absoluta functie de situatia adusa spre judecare .

Aquila non capit muscas!
(actul de naștere al dronelor mină cu mobilitate ridicată)

Mesajul politico – economic prin care cetatenii vor fi avertizati in privinta folosirii mijloacelor de transport personale mari consumatoare de petrol si renuntarea la folosirea acestora poate nu numai determina curatarea de facto a habitatului dar si schimbarea radicala a perceptiei individului asupra cotidianului .Risipa si inginfarea trebuie oprite cu orisice pret .Cei care mizeaza pe folosirea unor masini de mica capacitate si a altor vehicule nonpoluante precum si pe dezvoltarea unui sistem de „ taxi” redus la care este atasat un consum mic impreuna cu folosirea energiei electrice totul realizat in dauna consumului de benzina si motorina va schimba din temelii orasele .Europa va fi prima entitate care va solicita cetatenilor renuntarea.Deja unele tari cer cetatenilor sa evite deplasarile cu masina iar guvernele vor sa introduca munca de la distanta , initiativa de a munci doar 4 zile pe saptamina (temporar), reducerea calatoriilor neesentiale si vor veni si altele .Mizati pe achizitia de biciclete sau pe acizitionarea unor masini cu gabarit foarte mic si cu consum redus .

Despre geofizică și gravimetrie

Dacă despre geologie și geopolitică am scris în eseul de mai sus, am fost plăcut surprins să descopăr că tematica de astăzi a revistei Dilema se referă la geofizică, mai precis la gravimetrie, atât cea fundamentală, cât și cea aplicată (prospecțiunile gravimetrice).

Eu însumi fiind inginer geofizician gravimetrist, cu lucrarea de diplomă și cea de doctorat axate pe gravimetrie și magnetometrie, am citit cu firească emoție mărturisirile domnului Andrei Manolescu (redactorul-șef al revistei Dilema și fiul marelui critic literar Nicolae Manolescu) și ale domnului Adrian Stănică (cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie – GeoEcoMar și profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie), ambele articole descriind viața și activitățile de teren ale unui inginer gravimetrist din România pre-1989.

Partea fundamentală a gravimetriei este acoperită de domnii Matei Pleșu (Newton, Einstein), Bogdan Mincă și Adrian Șonka.

Pentru cei interesați,
https://www.dilema.ro/

Ce mai spun lideri democrați americani despre soarta bietei planete?

În 2020, Bernie Sanders a afirmat că umanitatea are la dispoziție doar până în 2026 pentru a inversa „amenințarea existențială” reprezentată de schimbarea climei.

„Oamenii de știință ne spun că, dacă nu acționăm cu mult curaj în următorii șase, șapte ani, vor fi provocate daune ireparabile… întregii lumi.”

„Aceasta este o amenințare existențială… Luptăm pentru viitorul acestei planete.”

Cu astfel de „luptători” pentru „viitorul acestei planetei” se duce dracului giudețul😂

P.S. pot fi incluși pe această listă aproape toți cei prezenți la dezbatere, plus Al Gore, John Kerry, AOC ș.a.

Detalii,
https://x.com/wideawake_media/status/2032026460202881304

Face amicul meu american o remarca interesanta: ce puteai cumpara in 2010 de un baril la $ 70 e mai degraba ce poti cumpara azi platind 85-90 de dolari pe baril. Asa o fi la ei. Aici, in Europa libera si inca incomplet nesocialista energia tocmai s-a ieftinit! Nu conteaza ca in bugetul casei voastre asta nu se simte, bagati-va-n cap, certificatele de carbon s-au ieftinit de la 92 la 72 de iepuroi. Nimeni nu stie nici de ce si nici cum dar stati linistiti la locurile voastre, e asa cum spunem noi! Unii care scriem si pe Contributors si daca nu e asa cum spunem noi, voi sinteti antieuropeni nu noi, niste natarai cumva ajunsi taietori de frunze pe la Bruxelles. Refren: Trump e de vina!

Climate Change – Where The Experts Make Fools Of Themselves

Există un moment, în orice disciplină, când experții încetează să mai greșească onest și încep să se facă de râs cu metodă. În zona schimbărilor climatice, acest moment a trecut demult. Aici, „expertiza” nu mai este un instrument, ci un decor: un tapet academic menit să acopere fisurile unei narațiuni care nu mai convinge pe nimeni în afara celor plătiți să o repete.

Francis Menton, autorul articolului citat mai sus, observă un lucru simplu, dar devastator: industria climatică nu s-a prăbușit pentru că a fost contrazisă de sceptici, ci pentru că a fost abandonată de realitate. Marile companii, băncile, fondurile „verzi” — toți actorii care trebuiau să fie pionierii tranziției energetice — au început să se retragă discret, lăsând în urmă doar discursul, nu și capitalul. Când până și filantropia lui Bill Gates își închide portofoliile climatice, nu mai vorbim despre scepticism, ci despre faliment.

Și totuși, în universități și ONG‑uri, timpul pare să curgă invers. Acolo, „experții” continuă să producă planuri, strategii, obiective, „platforme dinamice” și alte formule care sună a limbaj de lemn reciclat. Yale, cu cele 50 de pagini ale planului său de sustenabilitate, reușește performanța de a imita perfect un plan cincinal sovietic, dar cu mai multe adjective și mai puțină rușine.

Iar aici intervine dimensiunea pe care toți o cunosc, dar puțini o rostesc: acești „experți” nu sunt doar ideologici, sunt și impecabil finanțați. „Experții” climatici de la Yale sunt susținuți de un fond de 44 de miliarde de dolari, plus subvenții regulate din partea fundațiilor de stânga cu active agregate de câteva ori mai mari. Ei nu vor dispărea în curând. Așadar, în viitorul previzibil, ne putem aștepta să fim distrați de nebunia lor. Totuși, să fim serioși: la banii ăștia, cine s-ar da în lături de dragul unei reale expertize, mai puternic ancorate în date și în realitate, decât în alarme stridente? N-ar fi păcat să-ți schimbi o meserie așa de bănoasă?😉

De fapt, aici este moartea expertizei: nu în faptul că experții greșesc, ci în faptul că nu mai observă când lumea nu îi mai ia în serios. Când sectorul privat abandonează tranziția energetică, iar universitățile continuă să o celebreze, nu mai vorbim despre știință, ci despre ritual. Iar ritualurile, știm bine, nu se adaptează la realitate — doar o ignoră.

Așa că da, „experții” climatici vor continua să ne explice cum va arăta viitorul. Problema este că viitorul, între timp, a decis să nu mai țină cont de ei.

Am mai auzit poveste asta de prin comunism. Oricum, interesant cred:

https://www.rferl.org/a/mystery-numbers-station-persian-signal-iran-war/33700659.html

( On topic. 😂 )

https://x.com/Mericamemed/status/2032086710562275739

Comentariile completeaza distractia. Doar un ex.:
A priest, a thief and an engineer are sentenced to die by guillotine. The priest and the thief pray for divine mercy, and both walk away, miraculously unharmed… But when it’s the engineer’s turn, he looks up and says, „Oh, I see what the problem is. I can fix it.”

Criza petrolului este artificial creata .Deja natiunile europene si nu numai nu mai accepta compromisul .
Nu este normal ca noi toti sa platim petrol scump ca sa duca altii o viata de nabab pe spinarea noastra .Europa nu va mai permite asta .Ne vom descurca cu ce avem chiar de ar fi sa renuntam la masinile fiecarui membru al familiei .Europa a inteles de mult .Acesta este viitorul Europei .Nu putem fi la cheremul unor idioti pur singe care finantati de noi vor sa ne si comande viata . Deja totul a inceput .Reducerea deplasarilor neesentiale si mersul pe jos ca si practica curenta .Lucrul facut , acolo unde se poate , de acasa . Cumpararea doar de masini electrice de mica putere Folosirea altor mijloace de transport de la tramvaie si troleibuze la biciclete si autobuze electrice .Daca nu facem asta vom ramine la mina nebunilor lumii .Sa manince ei petrol nu noi .

am scris un comentariu, vad ca n a aparut (desigur nu continea adevaruri imuabile! sau ca pietrele, petrolul si giturile de sticla au creat „umanitatea”) nu ma deranjeaza absolut deloc! stiu prea bine in ce lume traiesc! emil constantinescu (pietre disecind) se (auto)numea leaderul balcanic si inteleptul pamintului, posesorul adevarului. acum traieste uitat de toata lumea din istoria levantului si casa primita de la „stat”! teribil (tremendous) vizionar! ps : nu s nici ecologist/climatolog nici gazar/petrolist! sa nu uitam totusi : viata n a inceput si nici nu se se va termina cu pietrele si petrolul.

Un gât de sticlă periculos

În feed-ul pe care l-am primit azi dimineață de la The New York Times, am găsit o dare de seamă cu titlul A dangerous bottleneck:

Strâmtoarea Ormuz constituie un teatru de operațiuni ideal pentru strategia Iranului de război asimetric. Această cale navigabilă reprezintă artera principală pentru exporturile din Golful Persic, inclusiv pentru o cincime din producția mondială de petrol. Iar lățimea sa este de doar 34 de kilometri în punctul cel mai îngust, de-a lungul frontierei sudice a Iranului.

Puterea de foc copleșitoare a SUA poate a putut să împiedice Iranul să-și acceseze propriul spațiu aerian. Însă forțele locale pot în continuare să blocheze și să împiedice navele comerciale în strâmtoare. Pot trage asupra lor de pe uscat sau pot amplasa mine în calea lor. Pot lovi navele cu bărci mici pline de explozibili. Între timp, își lasă propriile petroliere să treacă, pline cu țiței.

După care, urmează trimiteri la două articole justificatoare ale titlului feed-ului:

Why Is Iran Blocking the Strait of Hormuz?

16 and Counting: Oil and Cargo Ships Are Growing Targets in War With Iran

Cum vede un poet războiul din Iran

Mircea Dinescu: Mai răsucește, Doamne-un pic volanul

Gazdă de hoți și de borfași ai sorții
Grădina Maicii Domnului e-n șanț,
culege cine vrea din dosul porții,
cîinii de pază au murit în lanț.

Și-n timp ce catedrala mîntuirii
s-a preschimbat în fabrică de sfinți,
un prostălău sugrumă trandafirii
că pacea și-a ieșit și ea din minți.

Geaba privim spre răsărit cu groază
că moartea se școlește în apus.
Libanul nu mai e de mult o oază,
cedrii pe apa sîmbetei s-au dus.

Ori s-a zmintit de tot Jerusalimul
de își mănîncă fiii de pripas?!
Ori magii vin doar ca să-și facă plinul
fiindcă Isus vinde petrol și gaz?!

Că ne întrecem, iată, cu Islamul
ca să producem sînge de martir.
Mai răsucește, Doamne-un pic volanul
că dai cu tărăboanța-n cimitir.

Pacaleala e groaznica .Adica Iranul lasa sa treaca toate navele care vor ei sa fie lasate si fortele israeliene si cele ale SUA le spun drum bun ? Haideti sa fim seriosi .Exista ramasite ale fortelor iraniene care fanatici fiind si avind inca rachete sau drone fac pagube si isterizeaza Media .Este clara intelegerea spre a se mari artificial pretul petrolului . Totul se va incheia dupa ce rezervele de petrol occidentale , partea oferita la vinzare , se va fi terminat .Nu isi imagineaza cineva ca aceste rezerve puse la vinzare se vor da degeaba .

Criza petrolului accelereaza avansul tehnologic (inainte cum s-ar zice). Motoarele cu ardere interna, pentru drone, merg cu orice. Benzina, motorina, kerosen, chiar si cu spermantet, cred. Daaa…avansam inainte ca inainte era mai bine!

https://www.loweheiser.com/heavy-fuel-engine-types/

PS. Alt avans major si tot inainte; in Moscova a crescut vanzarea de harti tiparite (pe hartie). De cand FSB are mana libera la taiat semnalul pe telefoanele mobile, a crescut nivelul de literatie al mujicului majoritar.

Smithsonian Magazin, March 2026:

Deșertul Sahara nu a fost întotdeauna un peisaj arid și pustiu. Unii oameni de știință observă semne că ar putea redeveni verde. Petroglifele gravate în gresie într-un parc național din Ciad mărturisesc existența faunei sălbatice care cutreiera odinioară zona, înainte ca apele continentului să se retragă în mare parte, în urmă cu 6.000 de ani. Ar putea aceasta să se întoarcă?

Curiozități: Cel mai mare deșert cald din lume nu este atât de uscat sau de nisipos pe cât ai crede;

Acest deșert vechi de șapte milioane de ani era plin de râuri, pășuni și păduri încă acum 5.500 de ani, dar chiar și astăzi doar aproximativ un sfert din suprafața sa este acoperită de nisip, iar la altitudini mai mari poate ninge.

Cea mai mare parte a suprafeței deșertului este stâncoasă, iar sub Sahara de Est se află cel mai mare sistem acvifer subteran din lume, care conține peste 36.000 de mile cubice de apă (1,5×10^14 metri cubi)— de aproximativ 30 de ori volumul Lacului Michigan sau mai multă apă decât curge prin Nil în 500 de ani.

–––––

Articolul arată, cu o simplitate pe care apocalipticii climatici o găsesc intolerabilă, că Sahara nu este un monument al dezastrului, ci un organism climatic care a oscilat între verde și arid de nenumărate ori. Cu alte cuvinte: ceea ce astăzi este prezentat ca „ireversibil” a fost, în istoria Pământului, perfect reversibil.

Există o ironie subtilă în faptul că, în timp ce profeții climatici ne anunță sfârșitul lumii la fiecare variație de temperatură, Sahara — simbolul absolut al aridității — își permite luxul de a contrazice întreaga lor retorică. Fără conferințe ONU, fără summit-uri, fără „ținte de decarbonizare”, deșertul a fost cândva o grădină. Și, după unele indicii, ar putea deveni din nou. Am menționat de multe ori, în articole anterioare, fenomenul de „înverzire” al Saharei, cauzat în principal de creșterea concentrației de CO2 din atmosferă.

Acesta este, desigur, un detaliu neplăcut pentru industria panicii climatice. Pentru că Sahara nu doar că a fost verde, ci a fost foarte verde: lacuri, râuri, păduri, o faună abundentă — totul într-un loc pe care astăzi îl considerăm sinonim cu moartea. Iar transformarea nu a fost rezultatul vreunei conspirații industriale, ci al variațiilor naturale ale musonului african și ale orbitei Pământului.

Cu alte cuvinte, exact ceea ce ni se spune că „nu mai este posibil”.

Mai mult: există semne că ciclul se poate inversa din nou. Unele modele climatice sugerează că regiunea ar putea intra într-o nouă fază umedă, cu precipitații crescute și o revenire parțială a vegetației. Nu este o promisiune, ci o posibilitate — dar una suficientă pentru a demonta dogma ireversibilității.

Iar când ploi neobișnuit de abundente au transformat în 2024 porțiuni ale Saharei într-un covor verde, reacția nu a fost de uimire, ci de jenă: realitatea a făcut ceea ce modelele alarmiste nu pot face — a arătat că natura nu se supune narațiunilor.

Dacă Sahara — cel mai mare deșert cald al planetei — a fost cândva o savană luxuriantă și poate deveni din nou, atunci întreaga retorică a „punctelor fără întoarcere” devine un exercițiu de imaginație apocaliptică.

Nu clima este fragilă. Fragilă este doar povestea spusă despre ea. Sau, cum spunea George Carlin, „The planet is fine. The people are f@cked”.

In 2011 planuisem sa merg sa vad Frescele din Tassili. Tata le-a vazut ca a lucrat mult in zona Djanet, adica la vreo 4 ore cu jeepul, dar el oricum a umblat mult mai mult in Sahara decit am facut-o eu. Cind era sa platesc se iau astia la bataie in Tunisia. Bon, anulam, Egipt. Se iau si-acolo la bataie. Naiba.
Inainte zisesem gata, Islanda here I come. M-au si conditionat niste ochi fermecatori ca daca tot ajungem in Copenhaga facem si o croaziera de fiorduri (nu cred ca exista pentru mine ceva mai plicticos decit o croaziera) asa ca nu ma prea puteam fofila. Macar fiordurile norvegiene sint ceva misto. Bang, eruptie Grimsvotn. Am anulat si-apoi nu s-a mai potrivit.
Asa ca incep sa ma tem sa ma mai duc pe-acolo ca mi-e ca ori se iau aia la bataie ori pusca vreun alt vulcan. Am impresia ca un coleg de Iad imi strica jocurile, trebuie ca e un dracusor superior, poate chiar apropiat si tinteste la pozitia mea in ierarhie. O fi de la Turnatorie, saracu’ :)))

Sa nu cautam perfectiunea .Netanyahu face ceea ce ar face orisicare comandat al fortelor militare a unei natiuni ce este direct amenitata .Trimiterile verbale indreptate catre aducerea aminte a unor texte religioase se transforma si ca vrem si ca nu vrem, in texte politice .Sensul amenintarilor nu poate fi unul singur .Atunci cind ameninti cu loviturile tale nucleare spre a distruge o natiune si reciproca devine nu numai valabila dar si obligatorie .Aviz si altor amatori .Netanyahu are in presedintele Trump un sprijin fara de care poate nu ar fi pornit la lupta .Alegerea lui Trump a fost extrem de bine calculata .Nici un alt conducator al SUA nu ar fi facut ceea ce face acum Trump .Ca e bine ca e rau istoria va consemna .Asa cum Gaza nu mai este a palestinienilor si asa cum o parte din Liban este sub protectia Israel ne putem gindi, in acesti termeni si la parti din Iran .Eu sunt mai degraba ingrijorat ca Iranul sa nu ceara Rusiei (in virtutea tratatelor ) lovirea unor baze americane din Romania .

Geopolitică (și) în Caraibe

NYT, 13 martie 2026

Președintele cubanez confirmă discuțiile cu administrația Trump pe fondul unei crize energetice severe

Președintele Miguel Díaz-Canel, a cărui țară se confruntă cu o penurie rapidă de combustibil, a declarat că discuțiile s-au bazat pe „respectul față de sistemele politice ale ambelor țări”.

Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că guvernul cubanez poartă discuții cu Statele Unite, întrucât blocada petrolieră efectivă impusă de administrația Trump a continuat să agraveze criza energetică a insulei.
Într-o încercare considerată a fi ultima șansă de a-și salva guvernul aflat în dificultate, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a anunțat vineri că guvernul său a purtat discuții cu administrația Trump, în timp ce se confrunta cu o penurie de combustibil din ce în ce mai gravă.

Guvernul cubanez se confruntă cu o criză existențială, pe măsură ce administrația Trump intensifică presiunea asupra statului comunist în vârstă de 67 de ani, menținând ceea ce echivalează cu un blocaj petrolier. Combustibilul se epuizează rapid, aruncând Cuba în perioade prelungite de întuneric.

Deși discuțiile cu Statele Unite fuseseră raportate anterior de către agențiile de știri americane, era pentru prima dată când guvernul recunoștea că negocierile erau în curs.

––––––––––––––––
Repet o glumă din articolul anterior:

Între timp, locuitorii Cubei merită „felicitări” pentru performanța lor: au devenit prima țară din lume care experimentează pe propria piele ce înseamnă cu adevărat Net Zero.

OFF TOPIC

În 1903, Horace Rackham, avocatul lui Henry Ford, a fost sfătuit să nu cumpere acțiuni Ford.

„Calul va rămâne veșnic”, i-ar fi spus președintele unei bănci locale.

Avocatul a cumpărat, totuși, acțiuni în valoare de 5.000 de dolari.

În 1919, când Ford a răscumpărat acțiunile minoritarilor, Rackham a primit 12,5 milioane de dolari, adică de 2.500 ori mai mult decât investise.

Just for fun:
https://limewire.com/d/Cvhro#vtglnMRrm4

OFF TOPIC

Critica acerbă a lui Richard Feynman la adresa pseudoștiinței este încă de actualitate în 2026:

„Științele sociale sunt un exemplu de știință care nu este o știință. Ele respectă formele… dar nu descoperă nicio lege. Nu au descoperit nimic.”

El merge și mai departe:

Experții care „stau la mașina de scris și inventează” afirmații — „alimentele organice sunt mai bune”, „această dietă vindecă totul” — ca și cum ar fi o știință stabilită, când nu s-au făcut experimente sau verificări riguroase.

Feynman:

„Știu ce înseamnă să știi cu adevărat ceva.
Cât de atent trebuie să fii. Cât de ușor este să te păcălești singur.
Văd cum își obțin informațiile… și nu pot să cred că știu.”

Fizicianul laureat al Premiului Nobel spune lucrurilor pe nume: cea mai mare parte a ceea ce trece drept opinie „de expert” este zgomot deghizat în cunoaștere.

Într-o epocă înecată în „știința” TikTok, influenceri și studii clickbait — tirada de 1:52 minute a lui Feynman pare mai relevantă ca niciodată.

Clipul este o capodoperă atemporală — merită urmărit pentru a-i simți claritatea.

Detalii,

https://x.com/newstart_2024/status/2032251653005377572

Zgomot deghizat in cunoastere !? Frumos spus dar fiecare idee are partea sa de adevar .Cel (cei)care pot aduce acest adevar, partial exprimat , la un loc . devine „savantul” toti ceilalti se spun zicerii poetului : „Multe flori sunt, dar puține / Rod în lume o să poarte Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte”.Este valabil si la nivelul altor genii „pustii” din literatura sau deoriunde doriti dumneavoastra din lumea stiintifica sau chiar politica si militara .Atit de putini dintre noi au facut atit de mult pentrui omenire .de-a lungul veacurilor foarte multi „impostori” si-au asumat meritele altora care fie nu au inteles valoarea proprie fie nu au fost lasati sau nu au putut sa se exprime .Acesta este animalul numit „OM”.Mincinos , hot sau cum doriti d-voastra sa il identicati .Va imaginati ce ar fi fost pe aceasta planeta daca de fiescedata fiecare dintre noi am spune adevarul parerilor noastre despre celalalt ?

Bratul lung al revolutiei.

Seventy-two Georgian-registered companies imported Iranian oil and petroleum products between 2022 and 2025. Nearly 13,000 Iranian companies are now registered in Georgia. Tehran’s officials openly describe my country as a convenient route for evading Western sanctions.

https://kyivindependent.com/iran-is-building-shadow-state-inside-georgia-i-was-interrogated-for-saying-so/

NYT, 14 martie 2026

Ce trebuie să știți despre Insula Kharg

Insula din Golful Persic, vizată de atacurile americane, găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului. Orice întrerupere ar putea provoca turbulențe pe piețele energetice mondiale.

Președintele Trump a declarat că armata americană a efectuat vineri un raid aerian care a vizat instalații militare de pe Insula Kharg, o mică insulă situată în nordul Golfului Persic, în largul coastelor Iranului. Insula găzduiește principalul terminal iranian de export de petrol și are o importanță crucială pentru economia iraniană.

Operațiunea, a declarat un oficial militar american, a vizat depozitele de rachete și mine — resurse despre care oficialii americani au afirmat că erau folosite pentru a bloca rutele maritime internaționale din Strâmtoarea Ormuz, la celălalt capăt al golfului. El a spus că atacurile aeriene au ocolit infrastructura petrolieră.

Ce face ca Insula Kharg să fie crucială?

Cu o suprafață de aproximativ o treime din cea a Manhattanului, Insula Kharg dispune de instalații care gestionau aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului înainte de război. Apele adânci care o înconjoară oferă spațiul necesar pentru acostarea petrolierelor de mari dimensiuni, spre deosebire de adâncimile mai mici de-a lungul restului coastelor iraniene din Golful Persic.

Iranul, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, s-a bazat în mare măsură pe Insula Kharg pentru a exporta petrol pe mare încă din anii 1960. Insula dispune de instalații de stocare și conducte care fac legătura cu unele dintre cele mai mari câmpuri de petrol și gaze din Iran. Perturbarea infrastructurii sale ar afecta Iranul și ar avea un impact asupra pieței energetice globale.

Cât de aglomerată era insula?

În ultimii ani, terminalul a avut capacitatea de a încărca 10 superpetroliere simultan pentru transportul transoceanic.

Pe insulă funcționează trei principale site-uri de infrastructură energetică, inclusiv Falat Iran Oil Company, considerată cea mai mare din țară.

China a fost principalul destinatar al exporturilor, cumpărând petrolul printr-o flotă fantomă de petroliere care eludează sancțiunile occidentale asupra petrolului iranian. Exporturile de petrol către China reprezentau aproximativ 6% din economia Iranului și erau egale cu aproximativ jumătate din cheltuielile totale ale guvernului țării. Iranul furniza aproximativ 13% din importurile de petrol ale Chinei.

A mai fost lovită insula înainte?

Ultima dată când insula a fost supusă unui bombardament semnificativ a fost în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980. Armata irakiană, sub comanda lui Saddam Hussein, a efectuat atunci raiduri aeriene intense asupra infrastructurii petroliere a insulei, provocând pagube extinse. Dar Iranul a reușit să reconstruiască instalațiile.

După atacurile SUA de vineri, un înalt oficial al Ministerului Petrolului din Iran a declarat că atacurile au fost de proporții enorme și distrugătoare și că angajații rafinăriilor de petrol au raportat aproape două ore de explozii neîntrerupte care au zguduit insula ca un cutremur.

Nu mai este nimic de spus .Uitati tot ce stiati ca exista la nivel de legislatie internationala .Pina la urma marile puteri nucleare se vor intelege .Cei care vor plati nota de plata vor cei mici .Vedem cum nici China si nici Rusia nu si-au respectat angajamentele fata de Iran sau Venezuela cum nu o vor face si nici in cazul Cubei .Cei care nu au in spate o structura puternic militarizata si economica vor fi lasati de izbeliste .Toate natiunile europene non UE vor sa fie acceptate chiar si fara drept de veto in Uniune .Orientul mijlociu se va autodistruge dupa ce Trump termina ce are de facut in Iran si dupa ce Israel va integra intreaga Gaza si parti din Liban .China va ramine pe loc avind mari probleme nemai putind ataca Taiwanul iar federatia Rusia fie se va prabusi fie va renunta , daca se grabesc, la ideile ei de refacere a URSS pe masura ce trioul Franta ,Germania si Marea Britanie vor deveni cu mult mai puternice avind in Ucraina un partener de forta .Perdantii sunt extrem de vizibili .Urmariti drumul banilor si al tehnologiilor militare .Germania si Japonia inca nu au vorbit lumii despre asta .Curind vom afla dar imensele sume de bani alocate de cele doua natiuni pentru inarmare ne arata viitorul .
.Cei slabi vor plati nota de plata .Iranul va fi adus in Evul Mediu .SUA si Israel nu se vor opri .

Conform SkyNews, Iranul a declarat Ukraina ca adversar si deci posibila tinta. Ma gandesc ca doar cu rachete balistice ar putea. Aici poate intra Deveseu pe fir.

Iranian official names Ukraine a ‘legitimate and lawful target’
An Iranian politician has said Ukraine is a „legitimate and lawful target”.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy said last week he had offered to provide support to the US over drone warfare.

Ebrahim Azizi, head of Iran’s National Security Commission, said Ukraine was supporting Israel with drones and that this „makes the entire territory of Ukraine, based on Article 51 of the UN Charter, a legitimate and lawful target for Iran”.

The comments are in line with Iran’s threats to other European powers seen to have helped the US or Israel.Iranian official names Ukraine a ‘legitimate and lawful target’
An Iranian politician has said Ukraine is a „legitimate and lawful target”.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy said last week he had offered to provide support to the US over drone warfare.

Ebrahim Azizi, head of Iran’s National Security Commission, said Ukraine was supporting Israel with drones and that this „makes the entire territory of Ukraine, based on Article 51 of the UN Charter, a legitimate and lawful target for Iran”.

The comments are in line with Iran’s threats to other European powers seen to have helped the US or Israel.

OFF TOPIC

Stridii pe gratis la un restaurant din Mobile Alabama. Doar cu o mica conditie; trebuie sa ai peste 80 de ani si sa vi cu tac-tu! 🤣🤣🤣

https://www.cbc.ca/radio/asithappens/alabama-oyster-house-free-oysters-9.7127648

Ieșirea din confuzie: Liberalismul și comunismul sunt ca fețele aceleiași medalii

Exista un risc propagandistic de iluzionare politica, observat si in unele comentarii la articolul d-lui Cranganu, atunci cand se incearca o punere in dihotomie a lui Adam Smith si Karl Marx, cand de fapt cei doi sunt precum cele doua fete ale aceleiasi medalii. Adam Smith si Karl Marx au fost teoreticieni si ideologi ai hipercentralizarii “avutiei natiunilor” (conceptualizare folosita de primul) sau “proprietatii private” (definitie uzitata de cel de-al doilea) in maini putine, ale unor persoane private, cum sunt azi triliardarul Elon Musk si miliardarii tech Jeff Bezos, Mark Zuckerberg etc, or ale statului dictatorial comunist, de tipul fostelor regimuri de dictatura comunista din Europa de Est. “Avutia Natiunilor” a fost un manifest agitatoric al liberalismului, sustinator al libertatii totale sau “fara frontiere” a initiativei private, despre care Smith credea in mod utopic ca avea sa fie ingradita de “moralitatea” agentilor liberalismului! Insa liberalismul a venit la pachet cu “libertatea” armelor, contrara principiului obiectiv potrivit caruia managementul violentei este si trebuie sa fie in responsabilitatea unor institutii specifice. Totodata, liberalismul a venit si cu “libertatea” crimei si jafului, cum vedem in orasele americane, unde oameni nevinovati sunt ucisi in casele lor, in universitati, in piete, pe strada, in restaurante, la mitinguri (vezi impuscareamortala a lui Charlie Kirk, activist conservator). In regimul extremei stangi (neomarxiste) al “progresistului” Biden (pare o ciudatenie, dar presedintii de culori politice diferite isi succedeaza unul altuia, in timp ce sistemul ramane acelasi!), americani certati cu munca si cu legea aveau “program” de jefuire a magazinelor, cand politia statea ascunsa, iar infractorii furau precum maimutele scapate in piata cu banane! In liberalism, uciderea “civila” a oamenilor a devenit un fapt banal, asa cum Hannah Arendt a scris despre banalitatea raului. Cum intre politica interna si politica externa exista o legatura foarte stransa, remarcam, acum, cu stupefactie, ca liberalismul globalist considera drept o “onoare” uciderea liderilor straini diferiti si a populatiilor straine diferite, diferiti prin faptul ca apara bogatiile tarilor lor.

OFF TOPIC
Nu ma mira. Dezinformare ruseasca la ambasada din Bucuresti:

https://www.news.ro/externe/ambasadorul-rusiei-bucuresti-interviu-tass-romania-isi-permite-unirea-moldova-acuze-adresa-bisericii-ortodoxe-romane-adevarata-amenintare-adresa-romaniei-nato-nemultumit-tratamentul-aplicat-1922403114002026031922378352

For the record

14 martie 2026

Criticii care susțin că președintele Trump a evaluat greșit Iranul sau a acționat impulsiv nu reușesc să înțeleagă coerența strategică care stă la baza operațiunilor recente ale SUA. Mulți dintre acești comentatori, până acum câteva ore, nu ar fi putut indica pe hartă insula Kharg, deși aceasta este punctul nevralgic prin care respiră economia regimului iranian. Aproape 90% din exporturile de țiței ale Teheranului trec prin Kharg, un terminal capabil să gestioneze aproximativ șapte milioane de barili pe zi. Perturbarea sau preluarea controlului asupra acestui nod lovește în principala arteră de venit a regimului fără a necesita un război terestru sau o confruntare pe scară largă.

Precizia campaniei SUA subliniază această logică. Atacurile americane au degradat infrastructura militară a Iranului, menajând în același timp locațiile de export de petrol, semnalând o strategie nu de schimbare a regimului, ci de stabilizare coercitivă. Obiectivul este clar: redeschiderea Strâmtorii Ormuz, restabilirea exporturilor sigure din Golf și exercitarea de presiuni asupra Iranului pentru a-l determina să adopte reforme interne, mai degrabă decât să se îndrepte spre un colaps extern. Securizarea rutelor de tranzit și stabilirea unor fluxuri supravegheate de SUA din instalațiile iraniene precum Kharg nu numai că ar stabiliza aprovizionarea globală, ci ar slăbi și pârghia energetică a Chinei în Eurasia.

În acest sens, ceea ce criticii numesc „escaladare nesăbuită” ar putea fi, de fapt, o reechilibrare calculată a puterii, folosind geografia economică, și nu ideologia, ca instrument principal al artei guvernării. Întrebarea nu este dacă Washington-ul are un plan, ci dacă detractorii săi au cunoștințele strategice necesare pentru a-l recunoaște.

James E. Thorne, Chief Market Strategist @WellingtonAltus, PhD Economy

A New World Order in the Making

Extras dintr-un excelent interviu cu Dr. Shmuel Bar, director general al IntuView Ltd și cercetător principal asociat la Institutul Hudson. A activat timp de 30 de ani ca analist al serviciilor secrete israeliene.

Am scris un articol despre religie și război în secolul XXI, în care am arătat cum este folosită religia în război. Cu mulți ani în urmă, când țineam o prezentare despre terorismul jihadist, am explicat că unii islamiști sunt dispuși să se sacrifice ca martiri deoarece cred că vor fi răsplătiți cu 72 de fecioare în viața de apoi. Șeful unei agenții de informații din Europa mi-a spus: „Ei bine, cu siguranță nu poți spune că ei cred asta, este ridicol.” Era dintr-o fostă țară satelit a Uniunii Sovietice. Mi-a spus: „Știi, acolo unde stăm acum, acum câțiva ani, toată lumea de aici era comunistă, iar apoi Uniunea Sovietică s-a prăbușit și brusc ne-am dat seama că nu existau deloc comuniști, toată lumea se prefăcea a fi comunistă pentru că toată lumea credea că altcineva era comunist.”

I-am povestit despre un membru al Hamas care a încercat să comită un atac terorist în Israel. Centura lui cu explozibili nu a explodat, dar detonatorul s-a declanșat, așa că a ajuns la spital. Când s-a trezit, a zâmbit. Interogatorul l-a întrebat: „De ce zâmbești?” El a răspuns: „Sunt în paradis”. Interogatorul i-a spus că se află într-un spital din Ashkelon, dar el era convins că se află în rai și nu era posibil să-l convingem de contrariu. Cu un accent israelian pronunțat, interogatorul l-a întrebat apoi: „Cum ți se pare că vorbesc și cum arăt?” El a răspuns: „Arăți și vorbești ca un evreu.” Interogatorul l-a întrebat apoi: „Acum spune-mi, există evrei în rai?” Asta l-a făcut în cele din urmă să cedeze.

Trebuia să înțelegem această mentalitate, care este fundamental diferită de cea a Occidentului. Este similară cu modul în care Occidentul l-a înțeles greșit pe Putin, subestimând daunele pe care era pregătit să le provoace economiei ruse pentru a-și atinge obiectivele ideologice. Trebuie să analizăm lucrurile folosind terminologia și viziunea asupra lumii a adversarului pe care încercăm să-l analizăm.

NYT, 14 martie 2026
Războiul din Iran a pus în pericol aprovizionarea cu apă din Orientul Mijlociu

La două săptămâni de la izbucnirea războiului din Iran, două stații de desalinizare din regiune au fost avariate în urma operațiunilor militare, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea unui sistem care reprezintă o sursă vitală de apă pentru milioane de oameni din Orientul Mijlociu.

Săptămâna trecută, Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului, a declarat că un atac asupra unei stații de desalinizare de pe insula Qeshm, din Golful Persic, din 7 martie, a afectat aprovizionarea cu apă a 30 de sate. În timp ce Iranul a dat vina pe Statele Unite pentru atac, Pentagonul a negat responsabilitatea, la fel ca și Israelul.
Iar în Bahrain, Ministerul de Interne a acuzat o dronă iraniană de „daune materiale” aduse unei stații de desalinizare, deși autoritatea națională pentru apă și electricitate a declarat că aprovizionarea cu apă nu a fost afectată.

În ultimele decenii, țările aride din Golful Persic au devenit din ce în ce mai dependente de stațiile de desalinizare pentru a aproviziona cu apă orașele și localitățile.

Stațiile de desalinizare au devenit o infrastructură crucială în locuri precum Qatar și Bahrain, ambele țări bazându-se acum pe această tehnologie pentru mai mult de 50% din apa lor potabilă.

Eforturile de a elimina sarea din apa de mare și din apele subterane salmastre din Orientul Mijlociu datează de mai bine de un secol. Însă numărul stațiilor de desalinizare a crescut semnificativ în Golful Persic, pe măsură ce schimbările climatice au dus la secete mai frecvente și mai severe, iar tehnologia de desalinizare s-a perfecționat.
Avarierea unei singure stații mari de desalinizare, inclusiv oprirea acesteia, ar putea avea efecte imediate și de amploare asupra regiunii, a declarat Menachem Elimelech, inginer de mediu la Universitatea Rice.

Stația Al Dur din Bahrain, de exemplu, aprovizionează cu apă peste un milion de oameni în fiecare zi, acoperind mai mult de o treime din necesarul țării. Instalațiile de desalinizare sunt complexe, iar repararea avariilor extinse ar putea dura mult timp.

Deși țări precum Emiratele Arabe Unite au încercat să constituie rezerve strategice de apă, analiștii spun că unele stocuri s-ar epuiza în câteva zile.

–––––––––
Dacă regimul de la Teheran lovește deliberat infrastructura care ține în viață milioane de oameni, atunci cine își mai asumă, în mod deschis, responsabilitatea morală de a-l proteja și menține în viață?

Un articol interesant publicat în Politico, 12 martie 2026:

Five reasons oil prices won’t snap back from Iran war

Războiul din Iran nu mai este un „șoc tranzitoriu” al pieței, ci o fractură structurală a sistemului energetic global. Politico arată limpede că promisiunile Casei Albe privind o revenire rapidă a prețurilor sunt retorică electorală, nu analiză energetică.

Cinci mecanisme convergente împing piața într-o criză persistentă.

1. Blocajul fizic din Ormuz nu se rezolvă prin declarații politice
Strâmtoarea este practic închisă de peste o săptămână, iar backlog‑ul de petroliere va necesita cel puțin două săptămâni doar pentru a fi deblocat — asta după încetarea ostilităților. Între timp, producția din Qatar, Bahrain, Irak și Arabia Saudită a fost oprită pentru că depozitele sunt pline. Chiar și în scenariul optimist, revenirea la fluxurile pre‑criză durează luni.

2. Trump poate începe războiul, dar nu îl poate termina unilateral
Iranul a înțeles perfect presiunea politică internă americană generată de prețul benzinei. De aceea, Teheranul declară explicit că „Iranul va decide când se termină războiul”. Atacurile asupra infrastructurii energetice sunt deliberate, calibrate și cresc în intensitate.

3. Escaladarea tehnică: mine, drone, infrastructură distrusă
Apariția minelor în Ormuz marchează o creștere a riscurilor traversării prin strâmtoare. Chiar și cu un flux de 100% reluat mâine, normalizarea ar dura luni. Dacă blocajul persistă încă șapte săptămâni, analiștii avertizează asupra unei recesiuni globale comparabile cu anii ’30.

4. Lipsa unui plan american pentru redeschiderea strâmtorii
În briefingurile clasificate, senatorii democrați au aflat că administrația nu are o strategie operațională pentru a redeschide Ormuzul. Exact partea „previzibilă” a crizei este cea pentru care nu există soluție.

5. Nu e doar Iranul — e întreaga rețea de actori șiiți radicalizați
Moartea lui Khamenei a activat o constelație de grupări din Yemen până în Pakistan. Cu drone de 500 de dolari pot provoca daune de milioane. Chiar dacă Iranul ar opri atacurile, alți actori pot continua destabilizarea.

Criza nu este un accident, ci rezultatul unei vulnerabilități sistemice ignorate: dependența lumii de un singur punct de trecere pentru 20% din energia globală.

Politico arată că „sfârșitul războiului” nu înseamnă sfârșitul crizei — iar promisiunea unei reveniri rapide a prețurilor este o ficțiune politică, nu o prognoză energetică.

Închiderea strâmtorii Ormuz înseamnă că țările europene trebuie să foreze mai mult

Analiza jurnalistului Robert Bryce analizează închiderea Strâmtorii Ormuz pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran din martie 2026, care a blocat 20% din fluxurile mondiale de țiței și GNL, determinând creșterea prețului țițeiului Brent la peste 100 de dolari pe baril și a gazului european TTF la 17 dolari pe MMBtu – de cinci ori mai mult decât nivelurile din SUA –, scoțând la iveală dependența puternică a Europei de importuri.

În ciuda rezervelor interne abundente, cum ar fi cele 16 TCF (453 milioane m^3) de gaz neexploatat estimate în Marea Britanie numai în Lincolnshire (suficient pentru aprovizionarea pe mai mulți ani), politicile europene au limitat forajul, o vulnerabilitate care, susține Bryce, necesită o schimbare de direcție pentru securitatea pe termen lung, indiferent de rezultatele războiului.

Gretuta si Cuba. Si dai si lupta. Vai de capu ei…..

https://www.youtube.com/shorts/Ks5B0OFIO7s

A nins in Sahara. Si unde, o cunostinta de-a mea e in Cairo acum, in speranta ca o sa scape, macar temporar de zapada din Canada, n-are noroc.

https://www.euronews.ro/articole/foto-desertul-sahara-acoperit-de-zapada-a-saptea-ninsoare-din-ultimele-patru-dece

OFF TOPIC

Comentariile despre panouri solare, prize britanice și alte subiecte fără legătură cu geologia și geopolitica strâmtorii Ormuz sunt OFF TOPIC și nu vor mai fi aprobate.

Enough is enough.
Revenons à nos moutons.

Iran War Bottom Line: March 14, 2026
Art Berman, geolog și scriitor care activează în domeniul energiei

Războiul cu Iranul a intrat astăzi într-o fază mai volatilă, pe măsură ce acțiunile militare, semnalele de stres financiar și perturbările transportului maritim converg într-un șoc sistemic mai amplu.

Piețele petroliere semnalează un stres sever al ofertei, pe măsură ce backwardation*-ul Brent depășește nivelurile înregistrate în timpul războiului din Ucraina

Piețele petroliere au fost primul loc în care a apărut tensiunea. Backwardation-ul Brent s-a extins dincolo de vârful atins în faza inițială a războiului din Ucraina din 2022, un semn că traderii se așteaptă la o penurie severă a ofertei pe termen scurt. Structura pieței sugerează că sistemul fizic al petrolului este deja sub presiune, chiar dacă criza din Ormuz este încă în desfășurare. Traderii din domeniul energetic văd din ce în ce mai mult conflictul ca pe un șoc al ofertei, mai degrabă decât ca pe o escaladare geopolitică temporară.

Iranul continuă să improvizeze condițiile de trecere prin Ormuz, împiedicând normalizarea transportului maritim

În centrul crizei rămâne Strâmtoarea Ormuz. Teheranul a continuat să trimită semnale contradictorii cu privire la accesul navelor. În ultimele patruzeci și opt de ore, Iranul a propus condiții multiple și contradictorii pentru trecere: plata încărcăturii în yuani, coordonarea navelor cu marina iraniană și acces selectiv pentru navele care nu au legături cu Statele Unite sau Israel. Aceste reguli schimbătoare nu constituie o redeschidere a strâmtorii.

Transportul maritim se va relua doar atunci când tranzitul va fi previzibil, asigurat și neutru din punct de vedere politic. În acest moment, nu se îndeplinește niciuna dintre aceste condiții. Tactici similare de „trecere selectivă” în timpul crizei din Marea Roșie din 2024 au creat confuzie și nu au reușit să restabilească traficul normal.

Atacurile SUA asupra insulei Kharg semnalează o escaladare coercitivă menită să forțeze o redeschidere rapidă a strâmtorii

Dimensiunea militară s-a intensificat, de asemenea. Atacurile SUA asupra țintelor militare iraniene de pe insula Kharg par concepute mai degrabă ca un mijloc de presiune coercitivă decât ca o încercare de a distruge sistemul de export al petrolului în sine. Infrastructura petrolieră a Iranului a rămas în mare parte intactă, întărind opinia că atacul a avut scopul de a exercita presiune asupra Teheranului pentru a redeschide rapid strâmtoarea Ormuz. Se pare că se pornește de la premisa că piețele globale nu pot tolera o închidere prelungită. Criticii susțin că această mișcare reflectă o urgență strategică, care se apropie de disperare, întrucât redeschiderea Strâmtorii prin mijloace militare ar putea dura săptămâni sau luni.

Între timp, analiștii avertizează că răspunsul strategic al Iranului s-ar putea concentra pe uzură, mai degrabă decât pe capitulare. Obiectivul Teheranului ar putea fi acela de a impune perturbări economice susținute prin atacuri asupra transportului maritim, infrastructurii energetice și stabilității regionale, până când Statele Unite și Israelul vor accepta noi condiții de securitate.

În cele din urmă, riscurile financiare sunt în creștere. Bancherii veterani au început să facă paralele cu primele etape ale crizei creditelor din 2007: levier financiar ridicat, retrageri din fondurile speculative, fonduri închise și asigurări oficiale că situația este sub control. Adăugarea unui șoc petrolier la un sistem de credit fragil ridică posibilitatea ca războiul cu Iranul să evolueze într-un eveniment de stres financiar global mai amplu.
––––––
* Backwardation este un termen tehnic din piețele de mărfuri și derivate, care descrie o situație în care prețurile contractelor futures cu scadențe îndepărtate sunt mai mici decât prețul spot sau decât contractele cu scadență apropiată. Este, cu alte cuvinte, o curbă descendentă a prețurilor în timp, semnalând o cerere imediată ridicată sau o ofertă insuficientă. Este opusul lui contango, unde prețurile futures sunt mai mari decât spotul

Nu va mai agitati degeaba .Armamentul vechi trebuie distrus in lupta , stocurile imense de carburanti trebuie vindute la pret maximal ,Israel trebuie sa scape de amenitarea Iranului pentru o suita de ani , Europa trebuie sa preia NATO si trebuie sa se inarmeze cu cele mai moderne si dovedit viabile noi tehnologii militare , refacerea stocurilor de petrol trebuie facuta la un pret extrem de mic , sferele de influenta trebuie modificate , natiunile care inca mai viseaza sa fie independente trebuie aduse la ordine , s.a.m.d.

Schimbare de macaz la CNN?
Articol elogios la adresa sefului CETCOM, Amiralul Brad Cooper.
Am inteles ca „cineva” cumpara agentia de siri CNN…

https://www.cnn.com/2026/03/15/politics/brad-cooper-centcom-iran-war

Gazele de la Nepun Deep
Analiza de pe Europa Liberaa. Pacat ca sectiunea in Limba Romana se va inchide in curand.

https://romania.europalibera.org/a/tara-in-service-neptun-deep-gaze-marea-neagra/33695971.html

Interesanta perspectiva…riscul tranzitului petrolului prin Ormuz a adaugat, timp de zeci de ani, 5-15 $ suplimentari la pretul barilului de petrol.

Iran ‘terror premium’ inflated oil prices for decades, Trump adviser says in White House report
One Trump adviser says tensions with Iran have historically added $5–$15 per barrel via risks to the Strait of Hormuz.

https://www.jpost.com/international/article-890106

NYT, 15 martie 2026

Cum ar putea un război în Iran să schimbe peisajul energetic mondial

Criza petrolului din Orientul Mijlociu ar putea determina țările să investească în energia eoliană, solară și alte surse regenerabile. De asemenea, ar putea duce la o creștere a dependenței de cărbune, un combustibil fosil ieftin și poluant.

Războiul din Iran funcționează ca un test de stres pentru sistemul energetic global. El arată că:
– Securitatea energetică a devenit criteriul dominant.
– Atât energia „verde”, cât și combustibilii fosili pot beneficia de pe urma crizei.
– Direcția finală depinde de politicile fiecărei țări, de costuri și de durata conflictului.
– Într‑o lume în care energia este tot mai utilizată ca o armă (ofensivă sau defensivă), statele caută surse interne, indiferent dacă sunt curate sau poluante.

Asta chiar e de tot haiul. Mojtaba (Moș Tabă) ar fi homosexual…

https://nypost.com/2026/03/16/us-news/trump-briefed-that-irans-new-supreme-leader-mojtaba-khamenei-is-probably-gay/

Germania și necesarul de baterii pentru a stoca energia „verde”

Un articol publicat pe site-ul Institutului European pentru Climă și Energie (EIKE), disponibil aici, analizează critic dacă parcurile de baterii ar fi o soluție viabilă pentru a asigura în totalitate producția de energie electrică a Germaniei din surse eoliene și solare, care depinde de condițiile meteorologice. 

Articolul argumentează că Germania ar avea nevoie de o cantitate colosală de stocare energetică — aproximativ 60 de milioane de tone de baterii — pentru a supraviețui unui episod de 10 zile fără vânt și soare („Dunkelflaute”). Concluzia: tranziția energetică bazată pe baterii este fizic și economic imposibilă.

Articolul afirmă că:
– stocarea masivă în baterii este o iluzie tehnologică
– Germania nu poate funcționa doar cu eolian + solar + baterii

Singurele opțiuni realiste sunt:
– gazul natural
– cărbunele
– energia nucleară
– sau importurile masive (care nu sunt garantate în criză).