joi, iulie 18, 2024

Hai să prelungim consultările la Strategia Energetică!

Proiectul de Strategie Energetică elaborat de Ministerul Energiei și supus dezbaterii publice este un pas important al industriei energetice naționale. După Strategia Energetică din 2007, România a dus lipsă de ținte și s-a comportat ca o găină fără cap. Nu am înțeles de ce instituțiile cu competențe în problemele de securitate nu au analizat motivele pentru care decidenții (și agenții de influență de sub ei, pe post de consilieri) au blocat realizarea unui astfel de document. Am scris de mai multe ori că există agenți de influență ai Kremlinului în zonele de decizie din energia națională. Singura demonstrație pe care am făcut-o a fost o analiză comparativ istorică din care reiese că după atâția ani de lipsă de viziune, Federația Rusă este câștigatoarea competiției energetice, creind vulneratilități și riscuri majore în producția și aprovizionarea cu energie din Romania și Uniunea Europeană. După februarie 2022 am văzut în Ucraina care sunt deficiențele sistemului energetic românesc ce este foarte asemănător cu cel ucrainian.

Încă din început trebuie specificat că actualul proiect de Strategie Energetică este astăzi cea mai buna variantă existentă în cea mai proasta realitate energetică din ultimii 15 de ani. Strategia reprezintă un document ce derivă din știința militară. Dar am văzut că energia este parte a războiului asimetric (hibrid), fapt confirmat de doctrina Gherasimov elaborată de mai mult de 13 ani de Kremlin. Strategia este o viziune asupra contracarării vulnerabilităților și riscurilor generate pe plan intern și a pericolelor și amenințărilor generate de mediul extern. Toate acestea se pot schimba de la o zi la alta din cauza situației externe fluide.

Schimbările pe plan intern și extern sunt vizibile. Este foarte posibil ca partidele naționalist –  suveraniste, care au câștigat mai multe locuri în Parlamentul European, să tempereze avântul ecologist al birocrației bruxeleze. Este posibil ca planurile noii Comisii să schimbe direcția spre o revenire asupra deciziei de reducere a emisiilor de carbon și către o creștere a folosirii combustibililor fosili pentru a reduce stresul economiei europene datorat prețului fructuant al energiei.

Încă nu se întrevede finalitatea războiului din Ucraina dar sigur vom avea minim doua potențiale direcții. Prima direcție este în sensul de a ajuta la reconstruirea Ucrainei, ceea ce necesită un efort energetic al României. A doua este în sensul de a schimba arhitectura sistemului energetic către autosuficiența energetica individuală, locală sau regională.

Am o întrebare: cmu putem avea o Strategie Energetică fără a cunoaște care este direcția economiei? Eu nu cred că putem proiecta industria energetică fără a cunoaște în ce direcții se va dezvolta economia! Punem accent pe agricultură și industrie alimentară? Câtă industrie grea vom mai avea? Serviciile și transporturile cum vor evolua? Dacă am cunoaște răspunsurile probabil că am putea face o proiecție a necesarului de consum energetic. Nu avem și rezultă că toată Strategia Energetică este ”wishful thinking”!

Componenta geopolitică nu este explicitată îndeajuns

Strategia supusă dezbaterii este concepută pentru a nu supăra UE. ”Am promis, am semnat, trebuie să facem!” Cred că ar fi incorect ca să nu avem în strategia câteva scenarii geopolitice referitoare la regiune legate de viitorul industriei energetice românești care să fie explicate. Agresiunea Federației Ruse ne afectează și pe noi.

Nu pot spune că nu există elemente geopolitice în această strategie propusă deoarece întâlnim câteva proiecte cu anvergură geopolitică. Interconectarea (asigurarea securității energetice) cu Republica Moldova este un obiectiv geopolitic. Realizarea proiectului hidrocentralei cu pompaj Tarnița – Lăpușești este unul dintre cele mai mari avantaje energetice pe care România îl poate avea și de care Ungaria și Austria se sperie cel mai mult.

Tot la capitolul avantaje geopolitice trecem și începerea extracției gazului din Neptun Deep. Problema este că încă visăm cai verzi pe pereți deoarece atât timp cât războiul Federație Ruse cu Ucraina este la sub 400 de kilometri de potențialele sonde de extracție și se duce și pe mare, atât timp cât traficul navelor nu se apropie de această zonă și asigurarea navelor din Marea Neagra a crescut de 10 ori, nici nu se pune problema de începere a extracției. Odată râzboiul terminat și Marea Neagră deminată, extracția de gaze va începe și mi-ar place ca România să (re)devină un mare producător de produse petrochimice și un exportator pentru țările din jur. (Zilele trecute OMV-ul a amânat cu doi ani începerea producției din Neptun Deep și din perimetrul bulgăresc Han Asparuh.)

Nu se amintește de ANRM-ul care nu a mai acordat licențe de explorare și exploatare de mulți ani și mă gândesc și la rezerva de gaze de la Caragele care e cam o treime din Neptun Deep. Mărirea producției de gaze ar avantaja România!

Investițiile în energia nucleară (reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda, SMR-urile de la Doicești (și tot ciclul de obținere a combustibililui nuclear pentru Cernavodă) ar însemna cel mai mare avantaj geostrategic deoarece tehnologiile sunt americane iar după cum știm, americanii nu investesc în țări nesigure.

Este adevărat că nu putem încă intui cum se va termina conflictul ucrainian, dar asta nu înseamnă că nu trebuiesc create scenarii privitoare la evoluția post-război. Deci ar trebui să avem, pentru scenariile posibile (Rusia pierde, Ucraina pierde sau conflictul se îngheață), proiecții pentru viitorii ani ale consumului, producției, importului și / sau exportului de energie și a produselor energetice defalcate pe mixul energetic primar. (Idem și pentru mixul electro – energetic.)

Nu vrem o interconectare pe gaze serioasa cu piața europeană (am demonstrat că nu se dorește și nu înțeleg de ce!) și cred că ar trebui spus răspicat când și cum se va face pentru a ne alinia la prețurile mai mici din UE!

Și problemele de securitate trebuiesc aprofundate!

Energia termică, cu cea mai mare parte din mixul de consum primar, cred că este tratată insuficient deoarece azi se bazează pe combustibili solizi și gaze. Întrebarea este fără răspuns: Cum va arăta în 2030 (sau 2035) producția de energie termică? Dar în 2050?

Și transporturile sunt neglijate, mai ales că numărul autoturismelor electrice a crescut, ceea ce face ca cererea de energie electrică să crească și să fie greu de acoperit în anumite momente. Lipsa unei infrastructuri serioase pregătită pentru a prelua alimentarea autoturismelor și transportului greu este resimțită deja.

Energia electrică securitară produsă este insuficientă și capacitățile actuale (vechi) sunt ineficiente. Admitem că proiectele demarate de actualul ministru, ce sunt deocamdată pe hârtie, vor fi finalizate. (Asta în cazul în care cei câțiva demolatori ai industriei energetice, care azi zgândaresc sub scaunul ministrului Sebastian Burduja și care își doresc să ajungă la butoanele ministerului, nu vor reuși să-și continue opera!) Spuneam la început că Strategia este concepută pentru a nu supăra Uniunea Europeană, asta înseamnă că o mare parte din bani sunt alocați regenerabilelor intermitente care dereglează sistemul energetic național. Problema este că transportorul Transelectrica și distribuitorii nu sunt pregătiți pentru a prelua această maree de energie, mai ales că stocarea mare nu există. Strategia spune clar că trebuie să depășim realitatea unui potențial black-out! „Dezechilibrele de producție cauzate de variațiile SRE (regenerabilelor) pot genera, pe lângă abateri ale frecvenței de funcționare față de frecvența nominală, declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la „ruperea” sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de „blackout”.” Problema pe care o ridic este că investițiile preconizate nu se pot face mâine ci în foarte mulți ani. Ce cred ca lipsesc din document sunt schimbările legislative necesare ce se referă la achizitii, având ca rezultat diminuarea acestui risc major.

La capitolul Hidrogen, unde am demonstrat că este o iluzie scumpă și cu un randament de sub 5%, mă întreb de ce trebuie să ne orientam către el, atât timp cât avem gaze naturale pe care o sa putem să le exploatăm profitabil încă mulți ani de acum încolo. Unii fac capacități de producție, dar acestea sunt tocmai acolo unde se va consuma acest hidrogen, rămânând în aer stocarea și transportul.

De ce este bunăprelungirea ?

Cred că sfatul colegului de Contributors, Cristian Felea, acela de a amâna finalizarea acestei strategii până în ianuarie, este inoportun. Motivul este: la români, orice lucru amănat – nu se va mai face! Este necasară strategia, dar îi trebuie mai multă consistență. De ce e bună oprelungire a consultărilor? Încă nu știm ce va face noua Comisia Europeană cu Fit for 55, Green Deal și PNRR. Eu cred că va mai tempera avantul ecologist.

Și deasemenea cred că timpul poate rafina multe din ideile din această Strategie propusă! Deci, hai să prelungim puțin consultările și discuțiile până la sfârșitul verii!

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-organizeaza-o-sesiune-de-dezbatere-publica-pe-tema-strategiei-energetice-a-romaniei-2025-2035-cu-perspectiva-anului-2050/
    Astăzi este ultima zi în care cei doritori se pot înscrie să participe – în format fizic sau online – la această dezbatere care privește proiectul Strategiei Energetice.
    Dezbaterea propriu-zisă va avea loc miercuri, la sediul INS.
    Iar de joi încolo putem reveni pe Contributors cu noi idei, luând în calcul și rezultatul dezbaterilor organizate de ME.

  2. Limitate prostiile verzi, repornite termocentralele, cât încă nu s-au tăiat, terminata Tarnița și identificate alte locații pentru hidrocentrale și o nouă centrală nucleară.

    • Prostiile verzi da, termocentrale nu mai ai ce porni ca au depasit cu mult limita de viata, deci trebuie construite altele. Tarnita e un elefant alb in contextul actual. Ea poate fi oarecum interesanta in contextul unei companii energetice nationale integrate, cum sunt mai peste tot in lume. Si potentialul in energie hidro este atins. Cel mult niste microhidrocentrale, dar costa prea mult constructia lor in raport cu energia produsa.
      E nevoie de investitii in productie, dar si in liniile de transport. Cum nu mai ai industrie care sa faca componente (Cazane, turbine, generatoare, transformatoare si tot ce mai e nevoie) va trebui sa se orienteze spre import. Si cum astea nu-s ca la magazin pe raft, trebuie comandate, au ciclu lung. Mai ai problema de personal. Atit cel ce le construieste, dar si cel ce le exploateaza. Poate mai putin ca odinioara ca e mult mai multa automatizare. O alta centrala nucleara? Poate, dar de puteri mai mici. Nevoia de cantitati enorme de apa de racire e o problema. Au fost veri secetoase cind un grup de la Cernavoda a fost oprit pe motiv de lipsa de apa de racire. Cu citeva exceptii, alte centrale trebuie facute pe locul vechilor centrale, deoarece: erau aproape de sursa rece, aproape de combustibil (nu neaparat unele), injectau in diverse puncte in retea, diminuind pierderile din retea…
      Personal, am pierdut timp sa citesc si sa comentez strategia de peste 100 de pagini de prin 2016-2017. Plina de prostii, caci e facuta de politruci. Nu veti gasi ceva mai bun nici in asta. Luati la rind Transelectrica, pe cei din Oltenia, si altii si vedeti pe cine au ca directori si in comitete de supraveghere si alte comisii si comitii. Trahanache era parfum

  3. Industrie, industrie, industrie! Toată lumea va avea nevoie de lucruri nu numai idei fanteziste: trebuie să mâncăm, să ne îmbrăcăm, să ne mișcăm.

  4. „Zilele trecute OMV-ul a amânat cu doi ani începerea producției din Neptun Deep și din perimetrul bulgăresc Han Asparuh.” – Această informație este GREȘITĂ. Vă rog să vă documentați și să corectați textul! Ce s-a prelungit cu doi ani este mandatul lui Rheinhard Florey în Consiliul de Supraveghere Petrom. Mă întreb câte din celelalte afirmații (sau mai degrabă tânguiri) din articol sunt corecte.

  5. Corecție: numele este Reinhard Florey, iar mandatul ce a fost prelungit este cel de director financiar al OMV AG, dar dansul are și funcția de membru în Consiliul de Supraveghere Petrom.

  6. @ Coasta de Grivei: banuiesc ca dir. financiar din Petrom este membru in consiliul de supraveghere a OMV AG, ha ?!…p-ăștia cine-i supraveghează ?

    Uitindu-mă pe niste cifre grosiere ale cifrelor de afaceri, pe 2023 constat:
    – de departe OMV este fruntasu, cu cca 6,7 miliarde EUR/an
    – pe locul 2 (CEA MAI MARE RAFINARIE DIN ROMÂNIA)-Rompetrol – cca 5 milIarde EUR/an
    – INTREGUL SEN (Sistem energetic national din ROmânia) se ”tiriie” pe la 3 miliarde EUR/an
    – Romgaz si altii ii trec la ”alții”

    Ce vedem: ca consiliile de supravegere (nu stiu care si a ce ?!) nu vad ca OMV a capatat deja o pozitie dominanta in sectorul energie din România (petrol, gaze, energie-electrica/CCGT Brazi, CEOltenia) si citim prin strategiile lor recent publicate ca vor sa se extinda din energia fosila in energia regenerabila (ca tot un drac sunt – ambele se bazeaza pe substante organice….unele vechi de 1 milion de ani, altele vechi de max 1 an de zile, cit ii ia unei recolte sa creasca).

    Un ”circotaș” ar zice / intreba : nu e cumva e cam mult, nu cumva e prea multa putere concentrata (și care vrea sa creasca in continuare !), nu cumva influenta (financiara si politica) este detrimentală, nu cumva deciziile ”private” nu sunt de multe ori contra intereselor nationale !?

    Am incercat să dezbat, știintific, pe baza teoriilor macroeconomice (capitaliste !….nu comuniste !) aceste aspecte, inclusiv decizia Guv. Frantei de a rascumpara/introduce actiunea de aur a statului frances in actionariatul Total, pentru a-i impiedica pe ăștia ”s-o ia pe miriște” uneori…

    Aceasta propunere de articol, a fost trimisa la 5 publicatii din RO, dar nici una nu a vrut sa publice ”așa ceva” ?!…cum sa ”deranjăm” investitorul ”strategic” (care de fapt este statul austriac) ….și nu-mi dau seama de ce e nepublicabil?!…tot articolul era prezentat ”pe cifre” si pe citate din macroeconomia capitalista (repet, nu socialista, marxista, comunista, leninista, stalinista si…in final ceausista, ca sa fim linistiti complet)

    Nu stiu nici daca acest comentariu va fi publicat

  7. Doamne ferește!!! Până acum mi se păruse că aveți, în general, articole de relativ bun simț, acum văd că v-a apucat să îl pupați pe Burduja, unul dintre cei mai prosti miniștri!,
    Ceea ce voiam, însă, să spun este ca degeaba am cere prelungirea consultărilor pentru că nu se vor prelungi. Mai mult, chiar, degeaba se fac pentru că nu se va ține cont de ele, vor doar să bifeze că le-au făcut!
    Comisia Europeană cere strategia în maximum o lună, conform angajamentelor asumate, altfel trece la sancțiuni. Deci… 😛

  8. Stimate,
    Catalin,
    1.Strategia energetica ,,permanenta”, la zi este valoroasa si necesara ca lucrare economica aplicata, dar ea este parte a unui proiect de tara, deoarece economia este este un dat sistemic, care nu poate fi realizabila ca dezvoltare punctuala.Ea este parte a proiectului de tara, cind el va fi construit efectiv, sub raport tehnic-material.
    2.Romania nu are si nu poate construi un proiect de tara, deoarece ne aflam in alta etapa a capitalismului decit INTELEGE ECONOMISMUL ROMANESC, care nu raspunde POZITIV la constructii bazate pe micro si macroeconomie!
    3.Globalizarea a ,,eliberat” resursele de dezvoltare de statul national care le produce, astfel ca micro si macro economia nu au ,,aplicare” in atragerea si utilizarea resurselor straine pentru dezvoltare.
    4.Noua economie este una ,,institutionala” ca instrument de dezvoltare economica-industriala rapida, ori tot ce avem si vine de la BNR, UE, FMI se refera la deficitul bugetar si al balantei de plati, adica la ECONOMIA INTREPRINDERII si administrarii generale statale.Aceste instrumente nu produc dezvoltare in epoca actuala, astfel ca stiinta economica a dezvoltarii este alta, bazata pe calitatea mediului economic si libertatea economica, care este de indice african dezastruos 74 in Romania!
    De aceea tot ce avem ca investitii industriale sint cele de manufactura a epocii din 1900 a Angliei, care sustin iluzia POLITICA a dezvoltarii, dar pe salarii mici, impozite modice, tehnologii ,,manuale” de montaj cablaje, etc. cu valoare adaugata infima!
    Aceasta ,,economie industriala” este pauperizanta pentru tara, avind cifre mari ca PIB, dar rezultate economice, financiare si sociale de ultim loc in Europa!
    prof. Caliman I. Eugen
    autor proiect de tara
    (Oferit PSD si PNL, ramas fara raspuns)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro