„Nimic măreț nu va fi obținut fără oameni măreți, iar oamenii sunt măreți doar dacă sunt determinați să fie astfel.”[1]
Charles de Gaulle
ZICI CĂ TE FEREȘTI PÂNĂ TE PRICOPSEȘTI
În noaptea de 28 spre 29 mai, puțin înainte de ora două, autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru populația din zona Galațiului, pentru că rușii atacau cu drone obiective peste Dunăre, în Ucraina. O dronă „Geran-2” s-a rătăcit de roiul de atac și a virat-o spre Galați. Două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 Socat ale Forțelor Aeriene au urmărit drona în spațiul aerian național, dar nu au angajat-o cu foc din aer de teama consecințelor pe care le-ar fi putut provoca la sol. Filmul evenimentului a fost sugestiv descris de presă în schița de mai jos.
Aparatul de zbor al rușilor a căzut pe un bloc de locuințe cu zece etaje din Galați și a explodat. Au fost afectate mai multe apartamente și părți ale imobilului. O femeie și fiul adolescent al acesteia, care locuiau în apartamentul al cărui tavan a fost lovit, au fost rănite ușor și au primit îngrijiri medicale, fiind transportate la spital. Aproximativ 70 de locatari ai imobilului atacat de drona rătăcită au fost evacuate sau s-au autoevacuat.
„Cetățenii trebuie să fie în siguranță, iar acest obiectiv rămâne prioritatea absolută. Instituțiile responsabile au acționat corect și coordonat, reușind să minimizeze riscurile prin detonarea controlată a fragmentelor provenite din drona rusească. În același timp, nu putem ignora realitatea unui război aflat la granițele noastre, care generează provocări și vulnerabilități ce trebuie tratate cu maximă seriozitate. Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei”[2], a declarat după incident președintele Nicușor Dan.
O săptămână mai târziu, în dimineața zilei de 5 iunie, în dana 78 a Portului Constanța, o dronă navală ucraineană este prinsă în cordoanele de protecție antipoluare, după ce reușise să parcurgă kilometri buni prin radă, în ceea ce părea a fi drumul spre facilitățile de descărcare și depozitare ale companiei de stat Oil Terminal.
La ora 10 și 28 de minute, drona navală s-a autodetonat. Până la acel moment, s-a stabilit cu dificultate în dialogul dintre autoritățile române și cele ucrainene că drona rătăcită făcea parte dintr-un grup care urmărea să atace petroliere din flota fantomă rusească ce-și face de cap prin Marea Neagră. Doar că, în urma războiului electronic rusesc, grupul de drone de atac a luat-o razna, iar cea care a pătruns în rada portului Constanța pare să fi fost totuși controlată de la distanță.
Dacă ucrainenii au pierdut controlul echipamentului, cel mai probabil că rușii l-au preluat și au gândit un atac în Portul Constanța care să compromită sprijinul românesc pentru Kiev. Explozia a provocat oricum pagube materiale în zona portuară: o hală aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM a fost grav avariată de suflul deflagrației, remorcherul „Hercules” tras la o dană în apropiere a suferit unele avarii, dar instalațiile terminalului petrolier au scăpat, din fericire.
Cele două atacuri au arătat nemilos că România, stat membru NATO, a căzut la mijloc în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Pentru că în arhitectura de apărare a frontierei de est se dovedește a fi teribil de vulnerabilă, România nu poate preveni în mod real amenințări ca cele din noaptea de 28 spre 29 mai ori din dimineața de 5 iunie. Dacă cele două evenimente nu s-au lăsat cu pagube materiale majore și pierderi de vieți omenești este pentru că Zeița Fortuna ne-a zâmbit în ambele situații. Dar nu putem conta mereu doar pe noroc, nu-i așa?
După incidentul din Portul Constanța, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a instituțiilor de apărare implicate la Constanța după care a susținut o conferință de presă la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare „Callatis”:
„Cât este de pregătită România pentru tipul acesta de evenimente? În primul rând că este o tehnologie nouă, care a fost dezvoltată în contextul acestui război și nici măcar de la începutul acestui război, deci, așa cum suntem într-o situație similară cu cea în care suntem cu dronele aeriene, ne adaptăm noi toți la tehnologia pe care acest război a generat-o. România este în cursul unui program de înzestrare, adică suntem într-un proces. Inclusiv conform graficului acestui proces de înzestrare pe partea navală, chiar luna viitoare vor veni niște echipamente în România. În urmă cu câteva săptămâni, forțele navale române au participat la un exercițiu NATO dedicat exact acestui tip de amenințări, deci suntem într-un proces de adaptare față de o tehnologie nouă”[3] a declarat, printre altele, președintele.
O RADIOGRAFIE APROAPE INUTILĂ A MOMENTULUI
O recunoaștere de la cel mai înalt nivel, chiar de la șeful forțelor noastre armate, că nu suntem deocamdată capabili – nu avem nici mijloacele necesare și nici priceperea (poate nici determinarea?) – să ne apărăm în fața amenințărilor noului tip de confruntare dusă pe uscat, aer și mare, dar și în câmpul informațional, după cum bine vedem că se dezvoltă între agresorul Rusia și Ucraina care se apără îndârjit ori în Orientul Mijlociu, unde Iranul a dovedit că îi poate face față cu succes coaliției Israel – Statele Unite.
Pur teoretic, România ocupă locul 52 din 145 în clasamentul publicat de Global Firepower[4], revizuit în ianuarie 2026, cu un scor al indexului PwrIndx de 0,9558[5]. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă și mult și puțin, dar mai întâi să aruncăm o privire pe statistici.
• Resursa umană:
– Populație: 18,148 milioane de locuitori – locul 69 din 145;
– Resursă ce poate fi (teoretic) mobilizată: 7,731 milioane – locul 54 din 145;
– Personal militar: 160 mii persoane;
– Militari activi: 90 de mii – locul 59 din 145;
– Forțele terestre: 39,25 mii militari – locul 81 din 145;
– Forțele aeriene: 11,7 mii militari – locul 42 din 145;
– Forțele navale: 6,8 mii militari – locul 47 din 145;
– Rezerviști: 55 de mii – locul 54 din 145.
• Dotarea forțelor terestre:
– Tancuri: 451, pregătite de intrare în luptă 271 – locul 31 din 145;
– Artilerie autopropulsată: 0 – locul 145 din 145;
– Artilerie tractată: 720 piese, pregătite de intrare în luptă 432 – locul 13 din 145;
– Rachete (MLRS): 243 piese, pregătite de luptă 146 – locul 21 din 145.
• Dotarea forțelor aeriene:
– Avioane de vânătoare: 29 piese, gata de luptă 17 – locul 43 din 145;
– Avioane de transport: 13 piese, gata de luptă 8 – locul 38 din 145;
– Avioane școală: 44 piese, pregătite de folosire 26 – locul 43 din 145;
– Aparate de zbor pentru misiuni speciale: 2 piese, 1 pregătită de folosire – locul 29 din 145;
– Elicoptere: 66 piese, 40 gata de luptă – locul 49 din 145;
– Elicoptere de atac: 0 – locul 145 din 145.
• Dotarea forțelor navale:
– 3 fregate – locul 16 din 145;
– 7 corvete – locul 10 din 145;
– 7 vânătoare de mine – locul 12 din 145;
– Submarine: 0 – locul 145 din 145;
– Distrugătoare: 0 – locul 145 din 145;
– Vase de patrulare: 0 – locul 145 din 145.
Clasamentul Global Firepower poate să ofere o imagine a capabilităților militare ale țării noastre într-o confruntare clasică, o fotografie de moment care – făcând abstracție de mutațiile capitale ale războiului modern – ne arată în același timp o multitudine de vulnerabilități în dotare și resursă umană. Dacă așezăm peste această fotografie a momentului și tabloul riscurilor generate de mutațiile noului tip de confruntare, amenințările pe care nu le putem gestiona mă tem că sporesc în progresie geometrică.
Altfel spus, locul 52 din 145 ocupat de România în clasamentul Global Firepower este mincinos și am constatat acest lucru deja pe pielea noastră la Galați și în Portul Constanța.
Armata României reprezintă componenta centrală a forțelor armate și asigură, atât în timp de pace, cât și în situații de conflict, integrarea unitară a tuturor forțelor implicate în apărarea țării. Pentru îndeplinirea atribuțiilor constituționale, Armata trebuie să fie capabilă să planifice și să execute următoarele sarcini[6]:
• Generarea, regenerarea și reconstituirea forțelor destinate apărării naționale consolidate, precum și asigurarea capacității de reacție necesare participării la activități de descurajare și, la nevoie, la apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale, în cadrul planurilor naționale și aliate;
• Generarea și menținerea capacității de reacție pentru forțele dislocate în afara teritoriului național, în vederea participării la apărarea colectivă;
• Participarea la misiuni și operații sub comanda NATO sau UE, sub mandat ONU ori OSCE, precum și în cadrul unor coaliții internaționale;
• Acordarea de sprijin autorităților publice pentru protecția populației în caz de dezastre, calamități sau alte situații de urgență.
ANALIZA STRATEGICĂ A APĂRĂRII
Analiza Strategică a Apărării urmărește formularea de recomandări pentru gestionarea provocărilor la adresa securității naționale, prin adaptarea Armatei României la noul context strategic, marcat de schimbări semnificative în mediul internațional de securitate. Totodată, documentul vizează alinierea structurii de forțe la cerințele generate de noile angajamente asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Analiza furnizează o bază de fundamentare pentru documentele de planificare a apărării și pentru actualizarea programului de dezvoltare a Armatei României.
Concluziile și recomandările formulate de Analiza Strategică a Apărării fundamentează procesul de revizuire a Programului privind transformarea, modernizarea și dezvoltarea Armatei României 2044 (AR-2044). Este un proces obiectiv, pentru că mediul de securitate actual este caracterizat de suprapunerea unor riscuri imediate cu evoluții critice pe termen mediu și lung.
A. Creșterea capacității de luptă a Armatei României
• Revizuirea Programului „Armata României 2040”, cu extinderea orizontului de planificare până în 2044, va urmări configurarea unei armate organizate, încadrate, dotate și instruite la un nivel care să îi permită garantarea suveranității și integrității teritoriale a României, participarea la postura aliată de descurajare și apărare și executarea întregului spectru de misiuni încredințate.
• O constrângere majoră o reprezintă necesitatea majorării ponderii cheltuielilor destinate operării, mentenanței și instruirii, în contextul introducerii în dotare a unor sisteme moderne de armament și tehnică bazate pe tehnologii emergente.
• În paralel, va fi dezvoltat și implementat în continuare Conceptul de Apărare Națională Consolidată[7].
B. Asigurarea resurselor financiare
• Transformările din arhitectura de securitate europeană, împreună cu eforturile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a contribuțiilor statelor europene, evidențiază cerința unei creșteri sustenabile a ponderii din PIB destinată apărării.
• Este esențială valorificarea oportunităților oferite prin planul „European Readiness 2030”, care susține investițiile în refacerea capacităților europene de apărare, sprijinirea Ucrainei, reducerea deficitelor de capabilități și consolidarea bazei industriale de profil la nivel european.
C. Rezolvarea problemei deficitelor de încadrare cu personal și asigurarea generării rezervei
• Este necesara elaborarea și implementarea unor strategii și politici dedicate creșterii atractivității profesiei militare, precum și optimizării proceselor de recrutare, selecție, formare și dezvoltare a carierei.
D. Dezvoltarea cooperării interinstituționale pentru apărarea națională
• Acest obiectiv presupune măsuri organizaționale și procedurale adecvate, susținute de un cadru legal clar și flexibil, care să permită integrarea eficientă a componentelor civile și militare în cadrul răspunsului național consolidat.
• Cultura de securitate și apărare trebuie să evolueze către un model de cooperare proactivă, bazata pe încredere, schimb eficient de informații și asumarea responsabilităților comune.
E. Dezvoltarea industriei de apărare
• Este nevoie ca industria națională de apărare să poată asigura capacități industriale capabile să producă armament și tehnica militară necesare dotării structurii de forțe, menținerii acestora în stare operațională, asigurării nivelurilor stocurilor și nevoilor pentru generarea și regenerarea forțelor în caz de conflict.
• Se impune creșterea investițiilor în industria națională de apărare, coordonarea și acordarea de sprijin în vederea facilitării industriei civile de a se transforma, la nevoie, în industrie de război și de a putea integra noile tehnologii în sistemele proprii din domeniul apărării.
F. Dezvoltarea infrastructurii
• Pentru asigurarea executabilității planurilor de apărare, este necesară consolidarea infrastructurii militare și conexe. Prioritățile vizează modernizarea facilităților de instruire, dezvoltarea infrastructurii operaționale și a poligoanelor, actualizarea bazei materiale de instrucție, extinderea capacităților de depozitare și modernizarea facilităților destinate sprijinului națiunii gazda pentru forțele aliate dislocate pe teritoriul României.
G. Pregătirea economiei și teritoriului pentru apărare
• Trecerea la o economie capabilă să susțină efortul de apărare implică măsuri coordonate la nivel guvernamental pentru mobilizarea și gestionarea resurselor naționale, precum și pregătirea mediului privat pentru adaptarea accelerată a capacităților de producție.
• Pregătirea teritoriului pentru apărare necesită planuri integrate care să asigure, în eventualitatea unui conflict, cooperarea eficientă între instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, populație și sectorul privat.
• Obiectivele principale sunt protecția infrastructurii critice, menținerea funcționării serviciilor esențiale, gestionarea evacuărilor constituirea stocurilor strategice și consolidarea capacitaților medicale de urgență.
H. Implementarea progresului tehnologic
• Este necesară facilitarea implementării graduale și selective a unor tehnologii care sunt deja în exploatare de către anumite forțe armate, care sunt sau devin accesibile la nivel comercial și care, dacă sunt utilizate de anumiți actori statali și non-statali, generează riscuri majore. Între acestea se evidențiază sistemele autonome de armament și tehnică de luptă, folosirea inteligenței artificiale în multiple domenii și capabilități militare, armele hipersonice, armele cu energie dirijată și cele pentru îmbunătățirea performanțelor luptătorului.
• O direcție importantă de acțiune în sprijinul implementării noilor tehnologii este reprezentată de dezvoltarea resurselor umane adecvate, prin atragerea în sistemul militar a specialiștilor, concomitent cu adaptarea corespunzătoare a instruirii personalului activ pe acest palier.
I. Valorificarea unor factori non-militari și non-materiali
• La nivel societal, este imperativă dezvoltarea unor programe pentru educarea populației și a administrației publice, pentru dezvoltarea și consolidarea unei culturi de securitate care să susțină valorile naționale și să asigure inclusiv reziliența în fața agresiunilor cognitive, informaționale și cibernetice.
Mai multe date privind „Analiza Strategică a Apărării 2026”, pot fi găsite aici.
DECONTUL VA FI POLITIC, NU SE POATE ALTFEL
Modernizarea militară a României este susținută printr-un efort financiar masiv, combinând bugetul național cu fondurile europene geostrategice. Alocările bugetare au crescut constant, de la 5,29 miliarde de dolari în 2021 la (estimări de) 9,3 miliardede dolari pentru anul 2025, adică un salt de la 1,85% la 2,28% din PIB. Este mult, este puțin?
Cheltuielile României cu dobânzile la datoria publică au crescut de peste trei ori și jumătate în cinci ani, de la 17 miliarde de lei în 2021 la un estimat de 60 de miliarde de lei în 2026; adică povara dobânzilor va ajunge în acest an la 2,9% – 3% din PIB[8], depășind serios alocările pentru apărare. Și acesta este doar un exemplu dintre multe altele care pun în evidență marja bugetară strânsă pe care o avem la dispoziție pentru a finanța proiectele menite să surmonteze vulnerabilitățile ce țin de dotările cu echipamente moderne destinate apărării.
Fără Programul de finanțare SAFE, România nu poate în niciun caz să recupereze rapid decalajul pe care îl are în abordarea amenințărilor complexe aduse de războiului modern.
Instrumentul SAFE face parte din pachetul european „Readiness 2030” (vezi aici), adoptat pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene. Prin acest mecanism, statele membre pot contracta împrumuturi în condiții avantajoase pentru finanțarea unor proiecte în domenii considerate prioritare de Consiliul European, inclusiv dezvoltarea industriei de apărare, achiziția de echipamente și capabilități militare, infrastructură strategică, proiecte de mobilitate militară și consolidarea rezilienței industriale și logistice.
În Sud-Estul Europei, România s-a calificat pentru cea mai importantă alocare prin instrumentul SAFE, de 16,68 miliarde de euro; în comparație, Bulgaria a obținut o alocare de 3,26 miliarde de euro, iar Croația de 1,7 miliarde de euro. În Estul Europei, doar Polonia a primit o alocare mai importantă, de 43,7 miliarde de euro.
La noi SAFE este vizat de dispute politice. Legea SAFE a fost atacată la Curtea Constituțională prin sesizarea depusă în data de 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și deputați neafiliați. În motivarea sesizării cei 53 arătau că actul normativ încalcă prevederile constituționale referitoare la statul de drept, calitatea legii, separația puterilor în stat, rolul Parlamentului, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, regimul juridic al autorităților administrației publice locale, precum și regulile privind bugetul public național și raportul dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene.[9]
Dar și liderul PSD, Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a acuzat un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, pentru că executivul ar fi aprobat forma finală a ordonanței de urgență care vizează investițiile din programul SAFE după ce a fost demis și avea atribuții limitate. Așa că a depus o sesizare la Curtea Constituțională.
Prima sesizare, de fond, privind legea SAFE, a fost soluționată de Curtea Constituțională, care a respins sesizarea celor 53 de deputați, majoritatea provenind din zona zisă „suveranistă”. Așa că Palatul Cotroceni a putut promulga legea și a făcut-o vineri, 12 iunie. Ședința pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu a fost amânată la dezbatere pentru data de 18 iunie.
PSD a denunțat… „traficul de influență scandalos realizat în biroul premierului demis, Ilie Bolojan, pentru realizarea unei înțelegeri secrete între Guvernul României și un furnizor privat german de echipamente militare, ce vizează fondurile garantate din bani europeni și care sunt disponibile pentru înzestrarea Armatei Române, în cadrul instrumentului financiar Security Action for Europe – SAFE”. Furnizorul în cauză fiind, evident, concernul Rheinmetall.
Pe de altă parte, AUR a sesizat Avocatul Poporului, iar Renate Weber, care are mandat interimar de vreo doi ani, s-a executat și a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Bolojan privind programul european SAFE.[10] AUR s-a opus vehement programului SAFE, susținând că… „este un pericol deoarece finanțează industria de armament a altor state europene și generează costuri uriașe din dobânzi pentru România”.[11]
Se vorbește patriotard și populist în teritoriul parlamentar „suveranist” de „industria noastră de apărare”, care, în fond – vorba lui Nae Cațavencu, personajul din „O scrisoare pierdută” – e „admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”. Neglijată de guvernări succesive, inclusiv după ce Rusia a atacat cu toate forțele Ucraina în februarie 2022, industria de apărare a României este decapitalizată, rămasă tehnologic mult, mult în urmă și serios atinsă de morbul corupției.
Ministerele de forță – al Apărări și Internelor – nu s-au uitat niciodată serios la entitățile economice private care dezvoltă tehnologii avansate în România, pentru a încuraja contractarea de echipamente și asocierea pentru producție cu ceea ce mai există încă din vechile fabrici de armament și echipamente pentru apărare. Fără infuzie ce capital, transfer tehnologic și contracte, industria noastră de apărare pur și simplu nu contează. Iar pentru termenele impuse de SAFE, aproape că nici nu intră în discuție.
Într-o singură zi, Polonia a semnat pe Programul SAFE 29 de contracte în valoare totală de 18,4 miliarde de euro; adică mai mult decât întreaga alocare SAFE pentru România![12] A putut să o facă pentru că în Polonia voința politică majoritară este consolidarea apărării și trece înaintea intereselor clientelei de partid. A reușit să semneze acele contracte pentru că are o industrie de apărare consolidată, ceea ce nouă ne lipsește la modul dureros. A făcut-o pentru că ia în serios amenințarea imperiului rus, chiar și în zonele populiste zise „suveraniste”. Polonia știe ce vrea pentru că armata este condusă profesionist, în timp ce la noi o mână de generali de la cel mai înalt nivel, din poziții cheie, au program săptămânal de audieri la DNA.[13]
Decontul disputelor politice va fi tot unul politic. Întreg haosul generat de tensiunile din spectrul politic care au provocat debarcarea unui guvern de coaliție prin moțiune de cenzură, doar pentru ca ulterior să asistăm la fuga politică de răspundere în formarea rapidă a unui nou guvern, se decontează în întârzieri și piedici puse programelor vitale pentru domeniul apărării. Din cauza acestui haos politic, cererile noastre adresate partenerilor NATO de a ne sprijini de urgență în apărarea anti-dronă sunt privite cu reținere: de ce ne-ar ajuta alții, dacă noi înșine insistăm să nu o facem?
[1] https://citations.ouest-france.fr/citation-charles-de-gaulle/fait-rien-extraordinaire-sans-hommes-126715.html
[2] https://www.libertatea.ro/stiri/declaratii-presedinte-romania-nicusor-dan-ultim-incident-drone-rusesti-spatiul-aerian-romanesc-5757549
[3] https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratiile-de-presa-sustinute-de-presedintele-romaniei-nicusor-dan-dupa-sedinta-de-lucru-dedicata-analizarii-incidentului-provocat-de-dronele-marine-care-au-explodat-in-portul-constanta-si-in-largul-marii-negre-precum-si-evaluarii-masurilor-necesare-pentru-consolidarea-apararii-si-securitatii-pe-litoralul-romanesc-al-marii-negre
[4] https://www.globalfirepower.com/country-military-strength-detail.php?country_id=romania
[5] PwrIndx = 0,0000 este considerat scorul perfect
[6] https://www.mapn.ro/programe_strategii/documente/analiza_strategica_a_apararii_2026.pdf
[7] Dimensiunea consolidată a apărării presupune maximizarea capacității de răspuns a statului și a societății la toata gama de amenințări și agresiuni, convenționale și neconvenționale. Implică integrarea coerentă a componentelor civile și militare într-un sistem decizional și operațional unitar, coordonat la nivel național și sincronizat pe toate nivelurile de responsabilitate.
[8] https://cursdeguvernare.ro/cost-oportunitate-romania-cheltuieli-dobanzi-2026-comparatie-bugete-sanatate-aparare.html
[9] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/curtea-constitutionala-a-romaniei-a-decis-ca-legea-pentru-implementarea-programului-safe-este-constitutionala-3799311
[10] https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/avocatul-poporului-face-aur-pe-plac-si-ataca-la-ccr-ordonanta-safe-care-vizeaza-investitii-de-miliarde-in-industria-de-aparare
[11] https://stirileprotv.ro/stiri-politice/safe-sub-asediu-aur-si-avocatul-poporului-ataca-la-ccr-programul-de-16-68-miliarde-de-euro-pentru-apararea-romaniei.html
[12] https://www.digi24.ro/stiri/externe/record-mondial-absolut-polonia-a-semnat-contracte-de-aparare-din-programul-safe-de-184-miliarde-de-euro-intr-o-singura-zi-3793483
[13] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/noi-audieri-in-dosarul-de-coruptie-din-armata-romana-fiica-unui-general-chemata-la-dna-3797643
