Viața la țară este conectată de compatrioții noștri idealiști cu liniștea, aerul curat și apa de izvor. Realitatea de pe teren este complet diferită. Dacă ții la liniște, trebuie să te lupți pentru a o avea, deoarece sunt destui care abuzează și mulți care nu reacționează pentru păstrarea ei. Despre liniște am scris cu altă ocazie. Apa curată de izvor nu o găsești acolo unde sătenii cresc animale și gunoiul lor este depozitat direct pe pământ de unde se infiltrează în pânza freatică, dând valorile nitriților și nitraților peste cap. Poate că avem mai mult spor cu porția de aer curat. Ei bine, nu!
Evenimentul toxic
Joi, 1 octombrie 2026, în jurul orei 22 am primit o alertă pe telefon avertizând cu privire la incendiul de la Stația de Sortare și Reciclare din Rusciori (sic!) și recomandând a se evita trecerea prin apropierea ei. Este vorba despre Stația de Sortare a Deșeurilor Municipale din Șura-Mică (de aici încolo, Stația de Sortare Șura-Mică). Satul Rusciori aparține de comuna Șura-Mică. Focul a fost stins de pompieri după 90 de ore de luptă asiduă, adică abia duminică, 4 octombrie. Fumul a continuat să se ridice până luni și s-a răspândit pe cel puțin 10 km în toate direcțiile, după cum sufla vântul, peste comunele Cristian până spre Săcel, peste comuna Șura Mică până spre Ocna Sibiului, peste orașul Sibiu și, mai ales, peste satul Rusciori, unde a persistat cel mai mult timp. Pompierii au transportat apa necesară cu cisternele din alte părți pentru că nu aveau resurse la fața locului.


La intervenția din prima zi au participat 80 de pompieri din Sibiu, Alba și Brașov, apoi numărul lor s-a restrâns la 25 în zilele următoare. Au participat și voluntari din comunele Cristian, Cisnădie și Rășinari și Șura Mică. Jurnaliștii de la Mesagerul de Sibiu au obținut informații de la ISU Sibiu (deși pe situl ISU Sibiu nu se găsește nimic despre acest eveniment) cum că aceasta a fost cea mai lungă intervenție pentru stingerea unui incendiu din ultimii cinci ani. A participat și Regia Autonomă Apă Canal din Sibiu cu un utilaj de tip buldoexcavator și cu cisterne de apă.[1]
Cotidianul „Turnul Sfatului” semnalează că acesta este al șaptelea incendiu și cel mai grav la Stația de Sortare Șura Mică. Angajații Stației au relatat presei că au încercat ei singuri să stingă focul, ca în alte dăți, și că au chemat pompierii când au realizat că nu pot face față. Deși pompierii au reușit să oprească extinderea incendiului înspre birouri și celelalte anexe, au ars 4500 tone de deșeuri de hârtie și plastic de pe o suprafață de 6000 metri pătrați.[2]
Emoție și îngrijorare
Din locuința noastră din Rusciori, situată la patru kilometri distanță de Stația de Sortare Șura-Mică, am putut observa flăcările uriașe și norul imens ce se ridicau din focar. Unii dintre noi nu au lipit o geană, iar alții au dormit greu de teamă că focul s-ar putea extinde, iar fumul toxic ne-ar putea afecta în zilele următoare. A doua zi ne-am mobilizat ca să părăsim localitatea. În zilele când am stat acasă am hotărât să nu ieșim deloc pe afară. Nepoții noștri au fost trimiși la bunicii lor din vestul țării.
Am scris Gărzii de Mediu Sibiu și Primarului Șura-Mică solicitând lămuriri despre gradul de periculozitate al incendiului și impactul asupra populației civile, dar acestea nu au venit nici până astăzi. Primarul din Cristian a transmis mulțumiri cordiale pompierilor, fără să alerteze populația cu privire la vreun efect nociv al incendiului. În presa locală au apărut informații că Direcția Județeană de Mediu Sibiu efectua măsurători cu laboratorul mobil și că a găsit valori foarte ridicate la toți indicatorii (mai ales fracțiile PM10 și PM2,5) și că în apropierea Stației de Sortare Șura-Mică erau de zece ori mai mari decât în Sibiu. La solicitarea cetățenilor din comuna Cristian, cvartalul DaVinci, laboratorul s-a deplasat și acolo pentru măsurători.
„Mintea de pe urmă a românului”
Stația de Sortare Șura-Mică a fost concesionată companiei de salubritate S.C. SOMA SRL din Bacău, care a câștigat contractul pentru gestionarea stațiilor de sortare din Cisnădie și Șura-Mică, încheiat cu Asociația ADI-ECO Sibiu, contract atribuit prin SEAP în 29 decembrie 2020. SOMA este operatorul Stației de Sortare Șura-Mică, iar proprietarul Stației de Sortare Șura-Mică este Consiliul Județean Sibiu.
Pompierii de la ISU Sibiu au declarat în conferință de presă că suspectează faptul că pornirea incendiului ar fi fost declanșată de „un acumulator de mici dimensiuni” și că recomandă populației să fie mai atentă la repartizarea gunoiului pe categorii. Desigur și populația are o anumită responsabilitate, dar nu se cuvine să aruncăm vina pe acest defect de colectare câtă vreme există multe alte vicii. S-a găsit relativ repede țapul ispășitor, deși neglijențele se țin lanț, iar vina este colectivă.
Fără îndoială, bărbații care au descins în focar cu masca pe figură și au luptat cu flăcările sunt eroii noștri. Anvergura incendiului care s-a lăsat stins greu, indică grave deficiențe în prevenirea incendiului. De aceea merită să adresăm câteva întrebări conducătorilor ISU Sibiu. Dotările obligatorii pe linie de prevenire a incendiilor sunt reglementate de Legea 307/2006. (1) Sunt la zi cu verificările pentru pregătirea personalului Stației de Sortarea Șura-Mică pentru situații de urgență? Nu vreau să zic dacă au fost semnate carnețelele de protecția muncii, ci dacă într-adevăr personalul Stației de Sortare Șura-Mică, adică cei care s-au luptat cu flăcările de șapte ori până acum, chiar știu ce să facă în caz de incendiu. Au pregătirea necesară? Cunosc procedura? Sunt instruiți prin exerciții practice cu simulare de situații de incendiu? (2) Au verificat Pompierii dacă Stația de Sortare Șura-Mică este dotată cu stingătoare cu pulbere (tip P6, P50, P100), stingătoare cu dioxid de carbon (tip G5/G6), stingătoare cu spumă aeromecanică, toate de mare capacitate mobile funcționale și în termen, cu hidranți interiori și exteriori cu presiunea necesară și cu rezervor de apă și stație de pompare proprie pentru intervenții. (3) Au verificat Pompierii dacă Stația de Sortare Șura-Mică este dotată cu un sistem de detectare a fumului, sistem de alertare automată a pompierilor (centrală de alarmă) și sistem automat de stingere a incendiilor (sprinklere și drencere)? Articolul 52 (j) din Ordinul 82/2015 privind aprobarea Regulamentului cadru al serviciului de salubrizare a localităților prevede ca stațiile de sortare să fie prevăzute cu instalații de detectare și stingere a incendiilor. (4) Au verificat Pompierii dacă Stația de Sortare Șura-Mică este dotată cu sistem de reținere și filtrare a prafului și mirosurilor? (5) Au verificat Pompierii dacă Stația de Sortare Șura-Mică este dotată cu pichete de incendiu dotate cu instrumentele corespunzătoare și cu spații amenajate pentru fumători? (6) De ce s-au făcut stocuri atât de mari de deșeuri și nu au fost evacuate spre valorificare? Articolul 15 (1) (b) din Legea 211/2011 prevede ca obligație din partea administratorului unei stații de sortare „să evite formarea de stocuri sau deșeuri care urmează să fie valorificate precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei”. (7) Angajații Stației de Sortare Șura-Mică au luptat singuri cu flăcările și au anunțat Pompierii după ce au fost copleșiți. Cât timp au fost întârziați Pompierii din cauza deciziei care s-a dovedit greșită a angajaților?

Terenul unde se găsește Stația de Sortare Șura-Mică se află la marginea UAT Șura-Mică, în imediata vecinătate a Gropii Ecologice din Cristian. Drumul acesta este neasfaltat și pornește din DJ143B, din spatele Stației General Beton. În lipsa unui traseu direct din drumul tehnologic 7H (care leagă autostrada A1 de Aeroportul Sibiu) către Stația de Sortare Șura-Mică, mașinile au trebuit să ocolească un kilometru, jumătate din distanță pe drum neasfaltat plin de găuri. (1) De ce nu s-a asfaltat drumul de acces la Stația de Sortare Șura-Mică? Sau mai bine, de ce nu s-a făcut un drum spre Stația de Sortare desprins direct din 7H? Articolul 15 (d) din Legea 307/2006 precizează între obligațiile Consiliului Județean „asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu”. (2) Cum a putut autoritatea județeană să concesioneze Stația de Sortare Șura-Mică unui antreprenor specializat fără automatizările necesare pentru prevenirea și stingerea incendiilor și/sau fără să solicite dotarea corespunzătoare? (3) Cum și-au permis funcționarii din conducerea localității să țină populația în întuneric informațional cu o crasă și cinică indiferență? Articolul 14 (h) din Legea 307/2007 precizează ca obligația Primarului UAT „informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu”. Prefectul Județului Sibiu are autoritatea necesară să coordoneze celelalte autorități și în apărării împotriva incendiilor, și putea să se adreseze populației prezentând situația la zi de la Stația de Sortare Șura-Mică. La nevoie, funcționarii români pot face niște cursuri sau schimb de experiență, chiar în Franța sau Grecia, țări care au trecut prin situații grele și anul acesta, pentru a învăța cum să se raporteze autoritățile la populație în situații de urgență.

Așteptăm să fie date publicității sancțiunile aplicate operatorului Stației de Sortare Șura-Mică și sperăm ca acestea să fie cât mai mari. Totuși cu ce-i ajută aceasta pe cetățenii satului Rusciori pentru toată mizeria inhalată în plămânii lor? Pe „Raportul de monitorizare a calității aerului în zona Rusciori (incendiu Stația de Sortare a Deșeurilor Municipale Șura-Mică)” se spune că Autolaboratorul Direcției Județene de Mediu Sibiu s-a instalat la 500 metri distanță de Stația de Sortare Șura-Mică, între Zona Industrială Vest a orașului Sibiu și locația Stației de Sortare Șura-Mică, cel mai probabil în afara UAT Șura-Mică. La ce ne ajută măsurătorile făcute la patru kilometri de locuințele noastre? Am sunat marți 6 octombrie la numărul de telefon afișat pe situl DJM Sibiu (0269 422 653) la diferite ore (10:23, 10:37, 12:52 și 14:33) și nu a răspuns nimeni, ci a intrat direct informarea că „este ocupat”. Adresa de web de pe formular este greșită, iar limita maximă admisă a unor indicatori este dată în mg/m3, în timp ce măsurătorile sunt făcute în μg/m3, presupunându-se probabil că cititorul știe să interpreteze rezultatele. În spatele profesionalismului afișat prin folosirea jargonului de specialitate se ascunde incapacitatea funcționarilor de a vorbi pe înțelesul oamenilor.
Rusciori, un „Sintești” mai mic
Pe lângă situația gravă cauzată de incendiul de la Stația de Sortare Șura-Mică, locuitorii satului Rusciori sunt constant chinuiți de câteva familii care încă practică incinerarea gunoiului adunat de prin Sibiu pentru a scoate materialele reciclabile din ele. Rezultatele obținute prin activitatea desfășurată pe parcursul ultimilor ani cu ajutorul Poliției Ocna-Sibiului și a Gărzii de Mediu pentru a curma această activitate și a avea un aer curat în localitate au fost anulate în trei zile de incendiu la Stația de Sortare Șura-Mică. Nici nu s-a stins bine marele incendiu, că un cetățean din Rusciori a și dat foc la gunoaie, în curtea lui, sub acoperirea nopții. Dat fiind că funcționarii de la Garda de Mediu sunt puțini și lucrează între orele 8-16, nu sunt de ajutor când apar focurile poluante (mai ales seara și noaptea). La unele sesizări mi s-a răspuns că au verificat în zilele următoare și nu au găsit niciun foc pe raza localității, ori au făcut măsurători și au găsit indicatorii în limite normale. Până unde poate duce aroganța funcționarului public? La altele am primit răspuns că nu a putut fi identificată locația, cu reproșul că sesizarea nu a inclus adresa exactă. Din moment ce locatarii din zona cu incidență mai mare de arderi de gunoaie nu au numere pe casă cum putem fi mai preciși? Cine trebuie să-i convingă să-și pună la vedere numărul casei? Miniștrii Mediului din toate guvernele care s-au succedat la conducerea țării au fost înștiințați despre focarul de poluare din Rusciori. Oricum începe sezonul rece și odată cu el se dă liber la poluare cu fum de la lemnul verde folosit la încălzirea locuințelor, pentru că cel puțin o jumătate dintre locuințele din sat sunt încălzite cu lemn.
Apelat telefonic, un funcționar de la DJM Sibiu a pretins că din moment ce un singur cetățean din Rusciori a sesizat problema poluării s-a presupus că situația nu e gravă (a se înțelege, pe cât este de crizat petentul). De ce există o reacție atât de anemică din partea consătenilor la problemele de poluare de pe teritoriul localității noastre? După toate aparențele, consătenii noștri se împart în oameni care obișnuiesc să ardă gunoaie, deci produc ei înșiși noxe, oameni care nu fac deosebirea între aerul curat și aerul viciat pentru că s-au obișnuit să trăiască în el (fumătorii se numără printre ei), oameni care nu cred că se poate schimba ceva indiferent cât ne-am agita (lor le este dragă Miorița), oameni care au supraviețuit unor calamități mai mari, deci nu-i mai impresionează „mărunțișurile”, oameni prea ocupați de viața lor ca să-i intereseze cele care afectează comunitatea și oameni cărora le pasă și nu doresc să lase lucrurile de izbeliște. Poate că vor mai fi și alte categorii.
Consemnat astăzi, 8 octombrie 2026, în așteptarea răspunsurilor și îndreptărilor necesare și legale solicitate Primarului Șura-Mică, Președintelui Consiliului Județean Sibiu, Prefectului Județului Sibiu, Gărzii de Mediu Sibiu, Direcției Județene de Mediu Sibiu, Ministerului Mediului și Prim Ministrului României.
[1] https://mesageruldesibiu.ro/peste-90-de-ore-de-lupta-cu-flacarile-la-sura-mica-cea-mai-lunga-interventie-pentru-stingerea-unui-incendiu-din-ultimii-cinci-ani/
[2] https://www.turnulsfatului.ro/2026/10/06/un-acumulator-este-cauza-probabila-a-incendiului-de-la-statia-de-sortare-deseuri-un-obiect-atat-de-mic-poate-avea-consecinte-uriase-a-fost-cea-mai-lunga-interventie-din-ultimii-cin/



