Protestele Generației Z și Nostalgia Unor Vremuri Netrăite

Săptămâna asta are loc la Cluj-Napoca a opta ediție a Nostalgia, un concept de petrecere retro care aduce în prim-plan muzica anilor ‘90 și 2000. Dacă arunci o privire printre fotografiile edițiilor anterioare, vei constata cu mirare că majoritatea participanților s-au născut, cu indulgență, cel mai devreme la finalul anilor ‘90. Pe stradă, vezi tot mai des tineri cu camere digitale retro, pe care părinții lor au avut inspirația să le păstreze, căști cu fir, deși telefoanele nu mai au de mult mufă audio (jack), dar și cu haine noi, provenite de la branduri sportive cu renume care au ales să reîmpacheteze designuri din anii ‘90 și să le promoveze în rândul generației născută după 2000.

Poate părea puțin abrupt saltul pe care urmează să-l fac, dar tot ce am enumerat mai sus reprezintă un simptom, ce-i drept secundar, al protestelor ce au luat amploare atât în Europa, cât și în restul lumii, inițiate în ultimul an în cea mai mare măsură de o populație tânără, care găsește confort în trecut și se uită cu anxietare și deopotrivă furie la viitorul ce-i așteaptă.

Am observat în ultimele două săptămâni că multe voci, de altfel raționale cu privire la majoritatea spețelor politice, nu știu de unde să apuce și cum să se poziționeze vis-à-vis de protestele din Europa. Din interes politic sau pur rasism, unii oameni se reped în a-i cataloga pe manifestanți drept „imigranți neintegrați” fără să le fi cerut vreun buletin înainte. Nu pentru ei este acest text. Apoi, poate din confort intelectual, vocile moderate aruncă vina pe un extremism de stânga, prezent în rândurile tinerilor din marile orașe și alimentat de partide populiste care le promit un viitor mai bun. Totuși, cel mai frecvent observ la românii care prezintă interes față de acest subiect un fel de dezamăgire aproape părintească, îndreptată asupra unor copii care nu realizează cât de bine o duc în țări civilizate care abundă în cheltuieli sociale precum Franța, Italia, Spania sau Belgia. Un argument ușor de demontat dacă ieși puțin din universul eurocentric și observi că manifestări foarte similare au avut loc în ultimul an în Nepal[1], Mexic[2], Madagascar[3], precum și în multe alte țări unde încă nu a ajuns mult lăudata „apă caldă”. De fapt, ai putea spune că abia acum valul de proteste s-a răsfrânt și în Europa, continent care reușește să cârpească o plasă socială destul de rezistentă, dar tot mai uzată în contextul unui capitalism hiperaccelerat. Dar cât de bine o duc acești tineri în realitate? Și, poate mai important, cât de bine cred ei că o vor duce în continuare, dacă acum, de bine ce o duc, au luat cu asalt toată Europa?

Niște simple căutări prin rapoarte internaționale ne ajută să înțelegem un fenomen de masă mult mai complex decât niște revolte tinerești. Studiul global al Deloitte din 2026 privind generațiile Z și milenialii, ajuns la cea de-a 15-a ediție[4], ne spune că peste jumătate dintre tinerii din Generația Z (55%) și din generația milenialilor (52%) au declarat că amână deciziile importante din viață — căsătoria, întemeierea unei familii sau a unei afaceri, continuarea studiilor — din cauza situației lor financiare.

Din același raport, la capitolul „viitor”, aflăm că 43% dintre tinerii din Generația Z au declarat că sunt îngrijorați că nu vor putea să se pensioneze în condiții financiare confortabile. Unul din trei tineri ai Generației Z spune că se simte anxios sau stresat tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului, iar un sfert dintre aceștia au indicat locul de muncă ca fiind unul dintre principalii factori care contribuie la acest lucru. Un alt sondaj, „Harvard Youth Poll”, din toamna anului 2025[5] a chestionat 2.040 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani în noiembrie 2025. Rezultatele au arătat că 43% dintre respondenți se confruntă cu dificultăți financiare ridicate, procentul crescând la 53% în rândul celor fără studii superioare.

Dar nu-i nimic! Tinerii sunt deștepți, înțeleg bine tehnologia și vor recupera cu ajutorul inteligenței artificiale pe care o folosesc practic zilnic.

Numai că nu e așa. Același studiu Harvard ne mai spune că tinerii se așteaptă ca I.A. să le ia mai mult decât le oferă, într-un raport de 3 la 1:[6] dintre ei, 44% au afirmat că I.A. le va reduce oportunitățile, față de 14% care se așteaptă la beneficii. O majoritate (59%) consideră I.A. o amenințare la adresa perspectivelor lor profesionale, mai mult decât imigrația (31%) sau outsourcing-ul (48%). Acesta este și unul dintre puținele puncte în care regăsim consens între taberele politice, cu 66% dintre tinerii democrați și 59% dintre tinerii republicani privind la fel lucrurile. Dincolo de aspectele legate de ocuparea forței de muncă, 41% au afirmat că I.A. le va face munca mai puțin semnificativă, față de 14% care au răspuns contrariul.

Mergând mai în profunzime, un alt studiu ce analizează o bază imensă de date de tip salarial (payroll), efectuat în cadrul Laboratorului de Economie Digitală al Universității Stanford[7], a constatat, în fază incipientă, că lucrătorii cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani din profesiile foarte expuse la I.A. precum tehnologie sau servicii clienți au înregistrat o scădere a ocupării forței de muncă de aproximativ 13% începând cu sfârșitul anului 2022. Asta în timp ce ocuparea forței de muncă în rândul lucrătorilor mai în vârstă din aceleași domenii a rămas constantă sau a crescut. Asta înseamnă că piața muncii a ajuns într-un punct al automatizării în care nu mai dorește juniori, fie ei și cu diplomă.

Dar nu-i nimic! Viața nu se rezumă la bani și muncă. Și așa se plângea tineretul de prea mult capitalism. Există viață și după muncă!

Numai că nu e așa. Anxietatea, nesiguranța și panica față de viitor trec dincolo de locul de muncă al tinerilor. Eurobarometer Youth Survey ne arată că pe locul doi, după creșterea costurilor, sunt grijile legate de mediu.[8]În 2024, un amplu studiu realizat în S.U.A cu privire la emoțiile legate de schimbările climatice în rândul tinerilor[9] ne arată că aproximativ 85% erau cel puțin moderat îngrijorați de schimbările climatice, iar aproximativ 58% erau foarte sau extrem de îngrijorați. Majoritatea declară că schimbările climatice i-ar face să ezite să aibă copii și le influențează alegerea localității în care vor să trăiască.

Apoi, mai trebuie să punem la socoteală singurătatea cu care acești tineri se confruntă. În era mediilor sociale, un studiu european concentrat pe singuratate ne arată că aproximativ 57% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani se simt singuri într-o măsură moderată sau severă, 17% dintre respondenți se încadrează în categoria din urmă.[10]

Gigantica cercetare a YouGov efectuată în șapte state europene[11] ne spune că doar un sfert dintre respondenți cred că generația lor va avea într-o zi un nivel de trai mai bun decât cel al părinților lor; 52% consideră că situația lor se va înrăutăți. Pe parcursul ultimului deceniu, procentul celor care privesc viitorul cu optimism a scăzut de la 70% în 2017 la 57% în 2026. Directorul fundației finanțatoare, Mike Brauner, arată că perspectiva de zece ani permite interpretarea acestei evoluții nu ca o reacție de scurtă durată la o criză, ci ca o schimbare mai profundă în așteptările unei generații.[12]

În final, și poate cel mai simplu mod de a înțelege lucrurile, este faptul că Curba în formă de U a bunăstării s-a aplatizat[13]. Global Flourishing Study este un studiu longitudinal cu o durată de cinci ani, care include peste 200.000 de adulți din 22 de țări. Una dintre principalele constatări răstoarnă o ipoteză consacrată: se credea că satisfacția față de viață urmează o curbă în formă de U, fiind ridicată în tinerețe și bătrânețe și mai scăzută la vârsta de mijloc. În schimb, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani înregistrează scoruri mai mici în aproape toate dimensiunile prosperității, iar în mai multe țări bunăstarea începe să crească abia în jurul vârstei de 50 de ani. În Spania, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au obținut scoruri semnificativ mai mici decât cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. Cercetătorii subliniază în mod explicit că nu pot încă distinge un efect legat de vârstă de un efect legat de cohortă. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca această generație să simtă pur și simplu că o duce mai greu decât toate celelalte, indiferent pe ce se bazează aceste trăiri.

Să recapitulăm, așadar. Avem în fața noastră o generație de tineri cu o plasă socială subțire sau inexistentă, fără un sistem de suport social, cu un minim de perspective optimiste asupra viitorului muncii, familiei sau al planetei, și care sunt constant ațâțați fie de un extremism identitar, de dreapta, fie de unul etatist-redistributiv, de stânga. Abia acum putem să înțelegem că protestele tinerilor reprezintă doar cele mai violente (și vizibile) manifestări colective dintr-un șir de răspunsuri la viața cu care aceștia se confruntă. Protestele reprezintă un răspuns nervos, aproape disperat, la lipsa unei variante de viitor în care aceștia să se regăsească sau măcar pe care să-l considere sustenabil. Această angoasă continuă cu privire la accelerarea societății, care pare că-i lasă la coada tuturor priorităților, duce la dorința de a pune „frână” unui val de inovații și rupturi pe care majoritatea îl numește „progres”. Frâna pe care încearcă să o pună se reflectă și în cultura lor pop, unde integrează constant obiecte și tendințe care au apărut acum 10, 20 sau chiar 30 de ani! Nostalgia vremurilor pe care nu le-au trait vreodata reprezintă, într-un mod straniu aproape, un timp mai ușor de înțeles și mai dezirabil decât prezentul. O generație cu frică de viitor alege să întoarcă din ce în ce mai des fața către trecut, convinsă fiind că trecutul, cum ne spune un celebru slogan american găsit pe șepcuțe roșii, a fost glorios cândva și îl vor putea manifesta înapoi, pentru un viitor mai bun.

Ca un addendum final, consider că valurile acestor mișcări se văd mai târziu în Europa de Est datorită faptului că amintirea regimurilor autoritare comuniste este încă proaspătă în mentalul colectiv. Pentru majoritatea tinerilor de aici nu a mai fost nimic de revendicat din acea perioadă, mulți considerând prezentul ca pe o șansă nesperată, mai ales în cazul țărilor care au avut și norocul aderării europene. Însă vântul e deja aici. Recentul sondaj INSCOP[14] ne arată că tot mai mulți tineri idealizează aspecte din perioada ceaușit-comunistă, inclusiv pe liderul suprem. De asemenea, tinerii români se regăsesc tot mai des în imposibilitatea de a achiziționa o locuință în țara cu cei mai mulți proprietari de apartamente. Criza locuințelor este deja un fenomen consacrat în țările vestice și una dintre principalele nemulțumiri invocate în cadrul mai multor mișcări de stradă.

Weekend-ul ăsta are loc Nostalgia, un concept de petrecere retro care aduce în prim-plan muzica anilor ‘90 și 2000. Poate peste două săptămâni acești tineri vor decide să-și manifeste nostalgia unor vremuri netrăite, în stradă, pentru un viitor pe care să-l considere și al lor.

[1] “Gen Z Protests in Nepal Result in 19 Deaths, Prime Minister Resignation, Social Media Ban Repeal,” JURIST, September 9, 2025, https://www.jurist.org/news/2025/09/gen-z-protests-in-nepal-result-in-19-deaths-prime-minister-resignation-and-social-media-ban-repeal/.

[2] “Clashes in Mexico City amid Gen-Z Styled Protests over Crime and Corruption,” Al Jazeera, November 15, 2025, https://www.aljazeera.com/news/2025/11/15/protest-in-mexico-inspired-by-gen-z-movement-draws-older-govt-critics.

[3] “AU Suspends Madagascar as Military Leader to Be Sworn In as President,” Al Jazeera, October 15, 2025, https://www.aljazeera.com/news/2025/10/15/au-suspends-madagascar-as-military-leader-to-be-sworn-in-as-president.

[4] Deloitte, 2026 Gen Z and Millennial Survey (Deloitte Global, May 2026), https://www.deloitte.com/content/dam/assets-shared/docs/campaigns/2026/2026-genz-millennial-survey.pdf.

[5] Institute of Politics at Harvard Kennedy School, “Harvard Youth Poll, 51st Edition: Fall 2025,” December 4, 2025, https://iop.harvard.edu/youth-poll/51st-edition-fall-2025.

[6] Ibidem

[7] Erik Brynjolfsson, Bharat Chandar, and Ruyu Chen, “Canaries in the Coal Mine? Six Facts about the Recent Employment Effects of Artificial Intelligence” (working paper, Stanford Digital Economy Lab, rev. August 12, 2026), https://digitaleconomy.stanford.edu/app/uploads/2026/08/Canaries_August2026.pdf.

[8] European Parliament, “Cost of Living and Environment Are the Main Concerns of Young People in the EU,” press release 20250210IPR26795, February 17, 2025, https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20250210IPR26795/cost-of-living-and-environment-are-the-main-concerns-of-young-people-in-the-eu.

[9] R. Eric Lewandowski et al., “Climate Emotions, Thoughts, and Plans Among US Adolescents and Young Adults: A Cross-Sectional Descriptive Survey and Analysis by Political Party Identification and Self-Reported Exposure to Severe Weather Events,” Lancet Planetary Health 8, no. 11 (2024): e879–93, https://doi.org/10.1016/S2542-5196(24)00229-8.

[10] Maike Luhmann, Bernd Schäfer, and Ricarda Steinmayr, A Comparison of Youth Loneliness in Europe in 2024 (Gütersloh: Bertelsmann Stiftung, 2024), https://doi.org/10.11586/2024168.

[11] TUI Stiftung, Young Europe 2026: This Is How People between 16 and 26 Years of Age Think (Hannover: TUI Stiftung, 2026), https://www.tui-stiftung.de/wp-content/uploads/2026/07/2026-ENG-Youth-Study.pdf.

[12] TUI Stiftung, “Zehnte Jugendstudie ‘Junges Europa’ der TUI Stiftung,” press release, Berlin, June 24, 2026, https://www.tui-stiftung.de/wp-content/uploads/2026/06/2026_PM-TUI-Stiftung-Jugendstudie-fin.pdf.

[13] Tyler J. VanderWeele et al., “The Global Flourishing Study: Study Profile and Initial Results on Flourishing,” Nature Mental Health 3, no. 6 (2025): 636–53, https://doi.org/10.1038/s44220-025-00423-5.

[14] INSCOP Research, Percepția populației cu privire la comunism: Reperele nostalgiei [Public perceptions of communism: Markers of nostalgia], sondaj de opinie național realizat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) (Bucharest: INSCOP Research, July 2025), https://www.inscop.ro/iulie-2025-sondaj-de-opinie-inscop-research-perceptia-populatiei-cu-privire-la-regimul-comunist-reperele-nostalgiei/.