Armistiţiul anunţat ȋn acest zile ȋnchide, cel puţin temporar, epoca confruntării militare, dar o deschide pe aceea, nu mai puţin delicată şi dramatică, a ȋnfruntării diplomatice. Căci a privi regimul de la Teheran ca pe un partener viabil şi credibil de dialog este eroarea fundamentală pe care s-au ȋntemeiat precedentele acorduri – eşecul lor a creat condiţiile pentru războiul din 2026.
Ca şi ȋn cazul Ucrainei, căutarea păcii se poate dovedi a fi una iluzorie. Asemeni Rusiei lui Putin, Iranul teocratic este pregătit să meargă pe acest drum al inflexibilităţii. Natura sa revoluţionară şi totalitară ȋl obligă la această conduită.
În cele din urmă, orice formă de acord care ar permite continuitatea programului nuclear şi balistic iranian nu ar fi decât punctul de plecare al unei alte tragedii. Amânarea este, pentru generaţiile noastre, o soluţie facilă , dar ea este, pentru cei care vor veni, o catastrofă.
Atacurile de după 28 februarie 2026 au afectat semnificativ infrastructura regimului, dar nu au condus la lichidarea lui. Organizarea militară a fost impecabilă, ȋn vreme ce planificarea politică a fost una ezitantă. Dar, dincolo de toate acestea, Rubiconul a fost trecut, iar atacul a avut loc. Ceea ce a fost evitat, vreme de decenii, a fost, ȋn fine, realizat.
Improbabila pace se desenează pe un fundal al tensiunilor. Blocarea de către Naţiunile Unite, prin intermediul Consiliului de Securitate, a iniţiativei de deblocare a strâmtorii Ormuz este un alt semn a paraliziei ce subminează comunitatea internaţională. Rusia şi China sunt actorii ce oferă Iranului teocratic protecţia dreptului internaţional.
Război şi pace
Cei care caută pacea doar spre a salva aparenţele normalităţii pregătesc capitulările de mai târziu, ȋn vreme ce vocile care demonizează Statele Unite şi Israel sunt complice cu Iranul totalitar. Apariţia un Iran islamic înarmat nuclear şi exercitând un control militar direct asupra strâmtorii Ormuz, iată tabloul pe care îl îgnoră, în mod deliberat, cei care transformă ostilitatea împotriva administraţiei americane şi a Israelului în unica lentilă prin care examinează societatea internaţională. Perspectiva unui şantaj permanent şi devastator este o realitate pe care suntem obligaţi să o luăm în considerare, ca pe un scenariu realist.
Iranul teocratic se defineşte ca stat prin raportarea la extinderea puterii sale militare. Agresivitatea de acum nu este un accident, în măsura în care, de facto, Iranul este o dictatură modelată de Gărzile Revoluţionare şi de acoliţii lor. Decorul teocratic a lăsat loc unei autocraţii barbare: înfrângerea ar echivala cu lichidarea regimului cu care se confundă.
Războiul din Iran este, pentru această elită revoluţionară de la Teheran, ocazia de a–şi valida mandatul încredinţat de divinitate. Cruzimea cu care îşi oprimă cetăţenii este dublată de sagacitatea cu care rezistă. Statul iranian de acum evocă ferocitatea dementă a proiectului nazist al SS: armata ideologică a regimului şi poliţia sa secretă sunt stăpâne peste întreaga naţiune. Radicalismul este condiţia definitorie a acestui grup de iluminaţi criminali.
Supravieţuirea unui asemenea stat militarist şi fanatic este, pe termen mediu şi lung, cea mai însemnată ameninţare. Căci, prin continuitatea sa, acest regim invită pe aliaţii săi ruşi şi chinezi la cooperare şi la coordonare. În acelaşi timp războiul a indicat, dincolo de orice dubiu, că o coexistenţă paşmică între Iran şi monarhiile din Golf a devenit imposibilă.
Libera circulaţia a bunurilor pe căile maritime şi evitarea unei proliferări nucleare , iată doar două dintre argumentele care subminează pledoaria izolaţionistă. În acelaşi timp războiul din Iran a relevat amploarea unor falii care vor marca anii ce vin: vehemenţa cu care Spania a atacat Statele Unite este proba angajamentului stângii progresiste în sprijinirea regimului iranian. Invocarea dreptului internaţional este, în cazul Premierului Pedro Sanchez, o strategie menită să camufleze propriile sale opţiuni ideologice.
Războiul din Iran a pus în discuţie, în mod spectaculos şi neliniştitor, solidaritatea atlantică. Interdicţia de utilizare a bazelor militare americane a fost dublată de blocarea trecerii prin spaţiul aerian naţional. Dincolo de criticile legitime care pot fi formulate la adresa administraţiei americane, aceste gesturi sunt grave şi creează un predecent. Misiunea secretarului general al NATO este, în acest context delicat, una crucială: menţinerea punţilor de comunicare şi revitalizarea alianţei înseşi.
Căci practica conciliatorie a unor state europene este dovada unei miopii strategice. Mai devreme sau mai târziu, un Iran nuclear va putea atinge direct militar Europa: capitularea în faţa sa nu doar o umilinţă simbolică, ci şi o catastrofă strategică. Acest război este un punct de inflexiune. Reverberaţiile sale sunt dramatice, dincolo de criza energetică. Laşitatea ȋi recompensează pe agresori.
În cele din urmă, simpla existenţă în forma sa actuală de agresivitate a Iranului teocratic este o ameninţare la adresa naţiunilor noastre. Golful Persic nu poate fi anexat de Iran, după cum Iranul nu poate avea dreptul de a-şi ataca vecinii şi de a planifica lichidarea statului Israel. Orice politică care ar îngădui realizarea acestor obiective nu ar fi decât punctul de plecare al unui alt război: războiul de acum va lăsa locul unei viitoare confruntări.
Arimistiţiul este, aşadar, un interludiu. El poate fi anticamera unei cedări diplomatice , după cum poate fi capitolul care anunţă un alt episod militar. Ca de atâtea ori, optimismul naiv se cere contracarat de luciditate. Căci drumul care ni se arată este unul al incertitudinii.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Excelenta analiza, da, lasarea Iranului sa ocupe stramtoarea Ormuz echivaleaza cu precedenta lasare a Rusiei sa ocupe Crimeea. Ambele sunt greseli geostrategice grave, cu repercursiuni majore si planetare. Miopia liderilor, egoismul si lacomia de a se infrupta din gazele si petrolul ieftin al Rusiei a condus la o politica total mioapa si inadecvata. Dar ce e de facut in situatia de acum? Cum bine arata autorul, Iranul este ajutat si incurajat de Rusia si China si atat timp cat aceste 2 mari puteri il vor sprijini, Iranul va rezista atacurilor SUA si Israel. Singura solutie rezonabila este sa convingem Rusia si China sa nu mai sprijine Iranul. Dar cum putem face asta? Exista o modalitate: Rusia si China vor sa schimbe ordinea mondiala actuala, cea rezultata in urma WW2 cu o ordine mondiala noua. Daca SUA, UE , Rusia si China, adica NATO si BRICS s-ar aseza la masa negocierilor ar putea sa creioneze o noua ordine mondiala, care sa reflecte mai bine realitatile geopolitice de azi. Si daca aceasta noua ordine va fi acceptata de toti, Rusia si China ar fi mai interesate sa se consacre aceasta noua ordine mondiala decat sa sustina in continuare un Iran abuziv si agresiv. S-ar rezolva si problema din Ucraina si cea din Iran. Alternativa e cumplita: continuarea conflictelor actuale nu ar face decat sa izbucneasca alte 2 conflicte calde, Coreea de Nord vs Coreea de Sud si China vs Taiwan, iar atunci chiar ar fi iadul pe pamant. Dar oare avem noi azi liderii care sa vada toate acestea si sa ajunga la o intelegere asupra unei noi ordini mondiale? Aceasta e intrebarea de 1000 de puncte!
@MariS _ ” lasarea Iranului sa ocupe stramtoarea Ormuz …”
Înainte ca Israel să atace Iran, prin strâmtoare se putea circula liber.
În prezent, SUA, prin președintele Donald Trump, a anunțat că intenționează să introducă taxe pentru vasele care doresc să treacă.
Opoziția Uniunii Europene la inițiativa lui D Trump de a restricționa accesul prin Strâmtoarea Ormuz prin introducerea de tarife pentru trecere mărește tensiunea pe care D Trump a creat-o între Europa și SUA.
https://www.euronews.com/my-europe/2026/04/09/eu-rejects-trumps-joint-venture-to-charge-ships-through-the-strait-of-hormuz
”Înainte ca Israel să atace Iran, prin strâmtoare se putea circula liber.”
Și acum se poate circula liber, ministrul iranian de Externe tocmai a anunțat public:
‘The passage for all commercial vessels through Strait of Hormuz is declared completely open for the remaining period of ceasefire,’ said Iranian foreign minister Araghchi
https://www.independent.co.uk/news/world/americas/us-politics/trump-iran-war-strait-of-hormuz-open-b2959969.html
Interesant e că presa românească mainstream nu se obosește să aducă asta la cunoștința românilor.
Nu se poate „lichida” un regim fără o masă critică, în rândul populației, ostilă acelui regim. Religia e un instrument puternic de coagulare a unui anumit tip de consens, între conducători și populație. Nimic nou sub soare, vedem și la noi, pe același tip de filon se bazează și diverși de indivizi (laici), care își tot înșiră cruci pe piept și stau cu Dumnezeu în gură, toată ziua.
Un fel de ayatolah se visează și „președintele” Georgescu și, la o analiză mai atentă, chiar vorbește ca unul. Un „ayatolah creștin”, desigur…
Pot să accept că Donald Trump a intervenit acolo unde alți președinți americani au tot evitat să intervină și pot să accept că Iranul era o amenințare, în special prin grupările teroriste pe care le finanța. Dar îmi pare mie că Donald, la fel ca prietenul său Vladimir, a mușcat mai mult decât poate înghiți, iar acum e cam blocat. Și n-ar fi o problema, dacă acțiunile lor nu ar buversa mapamondul în modul în care vedem cu toții.
Ar fi un câștig dacă, în cele din urmă, din toate aceste conflicte și turbulențe, omul de rând ar țnțelege că, dincolo de a fi o „fiță” a ecologiștilor, reducerea dependenței de combustibilii fosili este o chestiune de necesitate imediată și de siguranță națională, pentru orice stat de pe planetă.
ONU e o fantomă care nu mai sperie pe nimeni și ne îndreptăm către o lume în care dreptul internațional și garanțiile de securitate nu mai au nicio valoare. Din păcate.
@Decebal _ „Nu se poate „lichida” un regim fără o masă critică, în rândul populației, ostilă acelui regim. ”
Întocmai. Însă…
În mod inept, atacul israeliano-american asupra Iranului a întărit regimul teocratic de la Teheran.
Un ayatollah bătrân și bolnav a fost înlocuit cu unul tânăr și mai radical decât precedentul.
Nu trebuie să fii geniul strategiei pentru a-ți da seama că atacarea de către forțe externe a Iranului va trezi un sentiment patriotic, instinctiv, de apărare existențială, în masă.
Toate celelalte conflicte interne, sociale, politice, religioase etc., trec în plan secund.
Cetățenii amână rezolvarea lor până după ce vor salva existența statului.
Apoi, religia este un extraordinar de important factor de coagulare socială.
Cetățenii iranieni vor lupta pentru a-și apăra țara și religia în care s-au născut.
Chiar dacă urăsc lipsa drepurilor democratice și pe tiranii care conduc țara, îi urăsc mai mult pe cei care le amenințe existența statală și religia.
Dacă se dorea o schimbare de regim, aceasta putea fi făcută DOAR din interior, prin sprijinirea forțelor reformiste.
Dar…
B Netanyahu n-a dorit nici schimbarea regimului, nici distrugerea inexistentelor arme nucleare ale Iranului.
Prim-ministrul israelian a dorit escaladarea unui conflict – cu indiferență cinică față de consecințele suferite de civilii din toate statele vecine, sau mai de departe -, declanșarea stării de urgență în propria țară și amânarea cât mai mult a procesului în care este inculpat pentru fapte de corupție. …Și amânarea sine die a cercetărilor în celelalte dosare pe care le are domnul Netanyahu. Ori, poate, anularea lor.
Stând strâmb și judecând drept, axa SUA-ISRAEL-RUSIA au declarat război Chinei și Europei. Această este semnificația războaielor pornite de Rusia contra Ucrainei, indirect contra Europei, și războiul SUA contra Iranului, indirect contra Chinei(dar și Europei…). Restul sunt speculații.
asa, si care i axa Romaniei? Romania nu i niciun fel de putere! e un excrement nesemnificativ. poate doar in mintea militienilor/sereistilor (urmasii securistilor) cu creierul cit nuca inseamna ceva. militieni, sereisti, beneristi, asefisti, apevisti, politruci si alte caste parazitare, nu reprezintă Romania, decit daca nu s a prostituat si tziganizat/manelizat ireversibil. s ar putea ca 89 ratat sa va mature mai repede decit credeti, in curind
@man of war _ „asa, si care i axa Romaniei?”
Excelentă întrebare, doar că ea ar trebui, cred eu, adresată autorităților române.
Acesta este și motivul pentru care îndrăznesc un răspuns, deși întrebarea nu-mi este adresată.
România este parte, adică este efectiv, [din] Uniunea Europeană.
(România este parte a mecanismului european de apărare.)
România este parte, adică este efectiv, [din] NATO.
(România are baze militare și trupe NATO pe teritoriul său și participă cu forțele sale la operațiunile NATO.)
România are un parteneriat strategic cu SUA, pe care l-a respectat până în prezent cu rigoare.
(https://www.g4media.ro/marco-rubio-a-multumit-romaniei-pentru-sprijinul-acordat-sua-in-securitatea-din-orientul-mijlociu-el-a-telefonat-o-pe-oana-toiu-ministrul-de-externe.html)
Aceștia sunt cei trei vectori de securitate ai României.
Dar, probabil, foarte importantă ar trebui să fie creșterea capacității proprii de apărare.
Iar autoritățile ar trebui să răspundă dincolo de clișee, de birocrație, sau de corupția generalizată.
(A se vedea „afacerea corvetelor”, a avioanelor IAR 99 Șoim, rediscutarea contractelor de înzestrare etc.)
Buna sinteza!!
Între drept constituțional și retorica de front: recidiva unui discurs binar
Domnule Stanomir,
Lectura celui mai recent articol al dumneavoastră despre Iran prezinta abandonul definitiv al nuanței în favoarea unei succesiuni de lozinci cu iz de tribună politică. Nu este prima dată când abordați această criză printr-o lentilă deformată, însă persistența cu care ignorați realitatea de pe teren pentru a servi o narațiune de tip „ori-ori” devine, din punct de vedere academic, intolerabilă. Eu fac parte din categoria – ori, ca multi alti altii.
Ca profesor de drept constituțional, aveți datoria de a analiza conflictele prin prisma limitării violenței și a supremației legii. În schimb, ne oferiți ( inca o data) un text care pare să valideze subtil „ștergerea unei civilizații”, în timp ce treceți sub o tăcere complice masacrul de la Minab sau tacticile de carpet bombing din Iran, si acum din Beirut. Să condamni „cruzimea dementă” a Teheranului ignorând în totalitate victimele civile provocate de agresori nu este luciditate, ci partizanat orb.
Construiti, iarasi,un contrast maniheist între „răul absolut” reprezentat de Iran și monarhiile din Golf. Prezentați coexistența cu Iranul ca fiind imposibilă, sugerând implicit că stabilitatea ar veni dinspre vecinii săi, ignorând faptul că unele dintre aceste monarhii sunt regimuri teocratice și autoritare cel puțin ( iar unele si mai si) la fel de radicale și opresive. Aveti o viziune consistent unilaterală, care amnistiază orice regim „aliat” indiferent de derapajele , crimele si genocidele sale. Cred ca studentii nostri ar merita profesori mai buni …
De exemplu, va invit să priviți către elitele academice vestice – cele autentice, nu cele imaginate prin filtre ideologice. Stephen Walt, profesor la Harvard University și o autoritate mondială în realismul politic, a avertizat constant împotriva acestui tip de „cruciadă a binelui contra răului absolut” pe care o practicați intrun serial care are deja (prea) multe episoade pe Contributors. Walt demonstrează că a reduce un stat complex la o caricatură teocratică pentru a justifica forța brută nu este doar o eroare morală, ci o „miopie strategică” colosală. În timp ce dumneavoastră prezentați diplomația ca pe o „eroare fundamentală”, personalitati din vest subliniază că nicio arhitectură de securitate nu poate fi construită pe cadavrele civililor și pe ignorarea dreptului internațional.
Dvs transformati dreptul internațional într-o simplă „strategie de camuflaj” pentru inamici, în timp ce pentru „ai noștri” acesta devine opțional, pana la absent cu desavarsire , daca analizam ce se petrece in lume in ultimii ani.
Analiza dumneavoastră nu informează, ci incită, oferind un cec în alb violenței și ignorând lecția fundamentală a constituționalismului: că barbaria nu poate fi învinsă prin alte forme de barbarie mascate în „necesitate politică”.
În final, domnule Stanomir, vă invit la un exercițiu de minimă onestitate: dacă amenințarea unuia dintre agresori de a „șterge civilizația iraniană” ar deveni realitate — dacă milenii de cultură, istorie și milioane de vieți inocente ar fi vaporizate sub ochii noștri ,unii “din cei buni” sperau sa vada asta in direct la un canal de televiziune— ați mai avea puterea să recitiți aceste rânduri fără să simtiti povara, sau macar adierea unei complicități morale?
Mă mir că a apărut acest comentariu. Pe mine mă oripilează cum două fapte criminale sunt apreciate cu dublă măsură: crimele din Ucraina ale Rusiei sunt rele, dar crimele din Iran, Gaza și Liban sunt bune și necesare. Nu înțeleg dacă este vorba de naivitate, ipocrizie sau de iresponsabilitate.
Iranul a fost primul care a amenintat SUA si Irael cu stergerea civilizatiilor lor cu bomba atomica in pregatire!
Nu cred ca statele arabe din Golf, chiar daca relativ totalitare, isi spinzura si impusca cetatenii in mod uzual…
@Dan Plesoian _ „Iranul a fost primul care a amenintat SUA …”
Aproximativ la fel a fost narativul cu privire la armele de distrugere în masă ale Irakului.
Joe Kent, directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului, spre exemplu, explică, înainte de a părăsi echipa lui D Trump…
„I cannot in good conscience support the ongoing war in Iran. Iran posed no imminent threat to our nation, and it is clear that we started this war due to pressure from Israel and its powerful American lobby.”
https://x.com/joekent16jan19/status/2033897242986209689
M Rubio, într-o conferință de presă de pe 2 martie, spune…
„We knew that there was going to be an Israeli action…”
https://www.state.gov/releases/office-of-the-spokesperson/2026/03/secretary-of-state-marco-rubio-remarks-to-press-6
Adică, este vorba despre un război al Israelului, în care a fost atrasă cea mai mare economie și cea mai puternică armată a lumii, din care președintele american acum nu mai știe cum să iasă.
Iluzia Israelului Mare, promovată de membrii guvernului extremist al domnui B Netanyahu, (a se vedea spre exemplu intenția de expulzare a palestinienilor supraviețuitori din Gaza în Somalia, sau refuzul de a se retrage din Cisiordania), întunecă mințile unora…
https://www.theguardian.com/us-news/2026/feb/20/mike-huckabee-israel-middle-east-tucker-carlson
SUA a fost prima care a organizat o lovitura de stat impotriva Iranului si a indepartataconducerea aleasa in mod democratic. Amenintarile Iranului sunt efectul politicii SUA fata de acest stat. Oricum amenintarile Iranului nu pot fi pouse in practica, spre deosebire de cele ale SUA. Ramane o realitate ca SUA a atacat de doua ori Iranul pana acum cu scuze ce amintesc de cele ale lui Putin.
Statele din Golf au sustinut miscari radicale sunite in razboiul din Siria, au bombardat civili in razboiul din Yemen, iar printul mostenitor al Arabiei Saudite a ordonat personal asasinarea unui ziarist american si transarea lui in ambasada din Turcia.
Diferendele între SUA și Iran sunt mult mai vechi. După WW2 Regatul Unit avea instalații de extragere a petrolului în Iran, dar iranienii au vrut să naționalizeze zăcămintele. Așa că în 1953 SUA și UK au atacat Iranul și au pus un șah să domnească peste persani. Șahul era bine văzut în vest, făcea recepții cosmopolite, dar își oprima poporul, care a început să cârâie împotriva SUA ca forță ce-l apăra pe zbir. Așa ca în 1979 au făcut o revoluție și l-au alungat pe șah, devenind țara care este astăzi. Era alegerea lor, a iranienilor. Ca s-au înșelat și au dat din lac în puț e vina lor. Însă noul regim era în prima perioadă singurul care îi reprezenta și a declarat atunci că SUA sunt dușmanul lor natural, atacând ambasada din Teheran și luând câteva zeci de ostatici timp de mai multe luni sau săptămâni, tocmai pentru a împiedica o agresiune militară a SUA. Ei se considerau legitimați in demersul lor, exact așa cum vestul se consideră acum legitimat să dea lovituri preventive.
”aveți datoria de a analiza conflictele prin prisma limitării violenței și a supremației legii.”
A stabili standarde pentru un alt adult derivă din narcisism. Educația corectă reprimă narcisismul. Pentru cine dorește să înțeleagă ce se întâmplă în realitate, Victor Davis Hanson explică:
https://www.youtube.com/watch?v=V_wj1Rx5fDA
Însă pe noi nu ne interesează să înțelegem nimic, scopul nostru este să dăm lecții altora, de pe caii cei mari ai superiorității morale. Well, asta poate satisface narcisismul cuiva (deși narcisismul face parte din patologia psihiatrică) însă nu va schimba situația Iranului.
”dacă amenințarea unuia dintre agresori de a „șterge civilizația iraniană” ar deveni realitate”
Dacă ați fi alocat 90 de minute pentru a-l urmări pe Victor Davis Hanson, ați fi știut despre ce scrieți în realitate. Dar a fost mai important să dați lecții prof. Stanomir, în necunoștință de cauză.
„Victor Davis Hanson: This is a massive victory for Trump” :))))
„Victor Davis Hanson (born September 5, 1953) is an American classicist, military historian, and conservative political commentator.”
Nu ne dai si o sursa credibila?
Dl Stanomir scrie in calitate de formator de opinie, nu de adult. Standardele sau cutumele pentru formatorii de opinie sunt stabilite prin alte proceduri, nu prin narcisism. Reamintirea lor nu este totuna cu stabilirea lor. Dacă ai ceva împotriva afirmației în sine, poți să o faci, dar e inutil să muți discuția pe un teren în care te crezi mai pregătit. Asta este eroare logică în argumentare.
Il ador pe Hanson, il urmaresc de mai mult de un an. Practic nu mai e nevoie sa gandesti, daca te uiti la el. Niciodata, dar niciodata, nu l-a criticat pe Donald Trump. Asta arata taria lui de caracter. Nimic nu il poate deturna din misunea lui.
Am vazut ca unii il critica pe presedintele Americii ca a pus o poza cu el in chip de Isus. Eu cred ca Isus e supraevaluat daca il comparam cu presedintele. Isus nu avea pic de pragmatism si in fond nu a facut nimic nici pentru americani nici pentru israelieni.
Serios vorbind, a-l crede pe Hanson, care e un pur propagandist trumpist, denota fie un IQ foarte mic, fie un fel impresionabil, copilaresc, ca sa nu zic infantil, de vedea politica. Iar a vorbi de narcisism cand esti trumpist e pur si simplu boala.
@Surf – discuția era despre criticile aduse prof Stanomir, nu despre Hanson. Dar ai fost bine instruit, știi să deturnezi subiectele și ai folosit sute de nickname-uri pe platforma asta.
Prin urmare: citește comentariul semnat @Carmen și lasă-l pe Hanson în pace. În Statele Unite există libertate de exprimare și Hanson are dreptul la opiniile lui, însă asta nu o califică pe colega ta @Carmen să facă rechizitorii la adresa prof Stanomir.
Last but not least: activismul politic ar trebui marcat explicit, la fel cum e marcată publicitatea. Măcar învață de la @Hantzy, el are suficientă stimă de sine încât să folosească un singur nickname.
“(…) rechizitorii la adresa prof Stanomir” ?!
Parcă era vorba de “a stabili standarde pentru un adult” ceva mai sus.
Nu e prima dată când Harald uită ce a scris mai devreme.
I rest my case! 😜
Harald, nu am mai scris pe acest site decat de doua ori, acum mai multi ani, sub numele de Ioan. Mi s-a spus atunci ca mai exista un Ioan si al doilea comentariu l-am scris sub numele de Ioan II. Si eu l-am sustinut pe Trump la inceput. Nu am cetatenie americana, dar fiul meu da, iar el era foarte convins. M-am gandit ca eu sunt batran si viitorul e al tinerilor asa incat el stie mai bine, si m-am raliat lui. Apoi, treptat mi-am dat seama ca personalitati narcisiste precum Trump atrag oamenii. In general vorbind, narcisistii atrag adepti. Multi creatori de secte erau narcisisti. Hanson mi se parea acum mai multi ani misto, lupta impotriva democratilor si propagandei lor. Cieteam uneori New York timessau alte ziare si eram distrat de nivelul manipularii, cred ca in Romania s-a depasit nivelul din publicatiile astea stupid democrate in sensul ca nu ar tine la nimeni din Romania genul asta de sa le spun minciuni, pentru ca asta sunt. Apoi mi s-a parut din ce in ce mai exagerat Hanson si ce zicea suna din ce in ce mai mult a propaganda trumpista pura. Nu mai cred ca e altceva decat un propagandist, iar a crede ce spune nu mi se pare un semn de inteligenta. Doar o raliere la niste narative bine mestecate de altii. Eu cred ca Dl. Stanomir are dreptate in felul cum pune problemale, principial vorbind. Desi ar merita nuante. Am fost in Orientul mijlociu acum 20 de ani. Inteleg oarecum mai mult decat cineva care nu a fost deloc. Oamenii confunda regimurile islamice cu dictaturile sau autoritarismele din restul lumii. Nu isi dau seama ca la ei exista un fel de nationalism profund, desi nu nationalism e cuvantul cel mai bun. O solidaritate cu familia, cu clanul, cu tribul are depaseste orice altceva. Sentimentele lor anti-americane sunt foarte profunde. Mai degraba, cred eu s-a rimpaca cu Israelul decat cu americanii. Nu am fost in Iran, dar am cunoscut iranieni refugiati. Ei erau niste oameni incantatori, la prima vedere. Doar ca erau atinsi de morbul marxismului, unii, altii erau mesianici siiti. In realitate dictatura Ayatolahului nu era atat de urata, erau urati cei ce o slujeau. e o nuanta aici. Deci, da, Dl Ioan stanomir are dreptate. Nu sunt de acord cu echivalarea inttre SUA si Donald Trump. Acum eu cred ca Trump este cel mai prost presedinte american din istorie. Definesc prostia prin incapacitatea unei minti de a avea acces la valori. e un populist cinic si incompetent. Cu fii-miu nu mai vorbesc politica, asa evit orice cearta. vorbim despre masini, despre calculatoare, whisky, familie si nepoti. Nici nu ma mai intereseaza prea tare ce mai zice Nicusor sau CTP. Viata e prea scurta pentru a o irosi in tabere ideologice.
Era vorba de comentariul semnat @Carmen și de atitudinea la adresa prof Stanomir. Unde apare vreo referire la asta în comentariul tău? Cum îți explici că s-au adunat așa mulți colegi să deturneze discuția? 😀
Harald, nu te lua dupa detractorii lui V.D. Hanson. Citeste, mai bine, articolul omagial de mai jos:
https://www.unz.com/article/victor-davis-hanson-exposed/
Harald,
Mie îmi place grozav să scanez comentariile (articolele doar uneori), iar tu ești comentatorul meu favorit. Alături de Hantzy, desigur (Grüß dich, Hantzy!). Sunteți cei mai buni. Dar frecvența cu care te-ai sprijinit în ultima vreme, ca într-o cârjă, pe opiniile lui VD Hanson m-a dus cu gândul la „omul unei singure cărți”, iar scurtătura de tip appeal to authority ți-a afectat negativ credibility rating-ul după ce l-am rugat pe Leo să-mi împrospăteze amintirile cam prăfuite despre sensul exact al expresiei.
LEO:
Expresia „Mă tem de omul unei singure cărți” (în latină: Timeo hominem unius libri sau Timeo virum unius libri) este atribuită teologului catolic Thomas d’Aquino (1225-1274). Aceasta indică o prudență față de persoanele care își bazează toate convingerile, acțiunile și judecățile pe un singur text sau o singură sursă de informație, riscând astfel să devină limitate, dogmatice sau periculoase pentru că refuză să considere alte perspective.
Deși expresia este adesea citată în contexte religioase sau filozofice, ea subliniază pericolul fanatismului intelectual: un om care citește o singură carte poate deveni un adversar „redutabil” din punct de vedere al informației, dar în același timp este un om limitat, care nu înțelege complexitatea lumii.
Lasă-l pe Hanson și fii tu însuți! Revino la scrisul după ureche!! Că și Pavarotti a fost un urechist. Nu a urmat un conservator si nici măcar nu știa să citească partituri muzicale. Dar a avut un succes monstru.
Eu nu il mai citesc de vreo 20-25 de ani. :)
Cit timp a scris despre Grecia Antica a fost interesant. Ca istoric militar. Apoi, se pare ca „ratele la casa” l-au obligat sa presteze. Avusese o ferma in California, mostenire de familie, dar afacerile nu au mers prea bine si a trebuit sa gaseasca altceva ca sa-si cistige piinea cea de toate zilele. Se zice ca ar fi avut si un faliment, dar aparatorii lui pretind ca nu e adevarat.
Hanson isi gaseste ascultatori dintre recentii cazuti din Luna fiindca, tot scriind si vorbind, a ajuns la o oarecare maiestrie in ale literaturii de propaganda si, in inocenta lor, lunaticii il cred. Dar analizele sale nu mai sint preluate de site-urile care il publicau cu 20-25 de ani in urma. Un expirat uitat.
Si care ar fi solutiile „Carmen”, de a invinge regimul barbar al ayatolahilor, de a-l anihila?
Spre deosebire de regimul ayatolahilor din Iran, regimurile teocratice autoritare din monarhiile din Golf nu finanteaza grupari teroriste precum Hamas, Hezbollah, Houthi, etc Aceasta e marea diferenta.
In alta ordine de idei, ce parere ai in legatura cu sutele de mii de civili germani ucisi de catre aliati in al doilea razboi mondial, ce parere ai despre masacrul de la Dresda in urma bombardamentelor devastatoare anglo-americane, despre tot ceea ce a fost distrus de bombardamente in Germania in perioada world war II, despre nuclearele de la Hiroshima si Nagasaki ? Au fost toate astea crime de razboi sau nu, din punctul tau de vedere? A propos de dubla masura!
@LS _ „Si care ar fi solutiile […] de a-l anihila”
Vă rog să acceptați scuzele mele pentru că am intervenit în dialogul dumneavoastră, dar îndrăznesc un răspuns…
Domnul D Trump, conducătorul celei mai puternice armate din lume, propune o soluție pentru „anihilare” cu privire la civilizația persană:
https://truthsocial.com/@realDonaldTrump/posts/116363336033995961
…Și un articol de reflecție:
https://www.hks.harvard.edu/centers/carr-ryan/our-work/carr-ryan-commentary/whole-civilization-will-die-tonight-day-american
Cu acest comentariu ati intrat in clubul select al „sustinatorilor terorismului islamic” :)) Aveti grija ce spuneti si despre Israel ca imediat se va lipi eticheta „antisemit” de fruntea d-voastra…
@fuji _ „…se va lipi eticheta „antisemit” de fruntea d-voastra…”
Repet ceea ce am spus de numeroase ori în comentarii…
Nu trebuie să confundăm nicicum statele și cetățenii cu politicienii care se află vremelnic la conducerea lor.
Desigur, observăm, odată cu cetățenii propriului stat, cum în mod cinic prim-ministrul Netanyahu face diverse comparații cu Holocaustul, sau refuză să-și protejeze concetățenii în fața atacului terorist din 7 octombrie 2023, în ciuda avertismentelor…
https://www.bursa.ro/netanyahu-8222luptele-din-liban-continua-iar-israelul-sustine-blocada-navala-impusa-iranului-de-sua8221-00278850
https://www.timesofisrael.com/idf-says-netanyahu-was-warned-4-times-in-2023-about-how-enemies-saw-internal-discord/
…Doar că eforturile lui B Netanyahu de a evita răspunderea legală pentru faptele penale săvârșite în țara domniei-sale aduc prejudicii unei bune părți de lume și sunt pe cale să provoace o criză economică globală.
Adică, în loc să existe scuze și despăgubiri pentru prejudiciile aduse altor state prin conflictele pe care guvernul său extremis le-a declanșat împotriva vecinilor, B Netanyahu aduce reproșuri celor păgubiți că nu îl sprijină în escaladarea conflictelor, cu ajutorul cărora tot încearcă să amâne [cel puțin] o condamnare în instanță.
Invocarea etniei în acest caz este penibil, asemenea minoritarilor etnici din România, sau din alte state occidentale, care pretind că sunt condamnați nu pentru că au comis infracțiuni, ci pentru că aparțin unei anumite etnii.
Pacea cu Iranul este perfect posibila si extrem de necesara. Dar pentru a indeplini acest scop umanitar global este imperios necesar sa eliberam pacea din inchisorile mentale ale razboiului de agresiune si expansiune, ale expeditiilor de subjugare si ocupatie. Pacea trebuie protejata de gandurile otravite si crispate ale unilateralismului, dictatului si aventurierismului. Si, mai ales, trebuie sa eliberam pacea din acel pattern nepotrivit denumit tendentios “Epic Fury”, care este un tipar instigator la ura, varsari de sange si distrugeri catastrofale. O cerinta absoluta in acest sens este ca Epic Fury sa fie obligatoriu inlocuita cu Epic Peace. Ce inseamna Epic Peace? Epic Peace este un generic generos care indeamna la securitate pentru toti, la detensionare, armonie si cooperare in relatiile internationale. In mod legic si logic, Epic Peace inseamna o pace cuprinzatoare, extinsa la intregul Orient Mijlociu. Este o utopie si o inselatorie a crede ca pacea dintre aliatii SUA-Israel cu Iranul va “coexista” cu razboiul de agresiune al Israelului in Liban. Este inadmisibil si o incoerenta a gandirii ca unul din cei doi aliati sa faca pace, iar celalalt sa continue razboiul in Orientul Mijlociu, conservand astfel o cauza profunda a razboiului din regiune.
Razboiul a fost provocat de Iran, care timp de pest 40 de ani a propovaduit public „moarte Americii, moarte Israelului”!!! Iranul este cel care ardea steaguri in pieces, si cel care sustinea continuu pe Hamas si pe Hezbolah! Iranul este cel care a amenintat cu distrugerea civilization celor doua state, si pregatea bomba atomica in acest scop!!!
Iranul nu amenintat SUA pana cand SUA nu a organizat o lovitura de stat si a indepartat conducerea legitima. Iran nu avea arme nucleare, a spus-o Trump anul trecut ca programul sau nuclear a fost distrus. Atunci pe ce temei a atacat Iranul? Se repeta schem cu „armele nucleare ale lui Saddam”….
@ _ „Iran, care timp de pest 40 de ani a propovaduit public…”
Desigur, se poate face recurs la istorie, cum mulți fac în lipsa altor argumente.
Spre exemplu, unii spun că românii sunt urmașii celor care au stăpânit cu 2000 de ani în urmă întreaga Panonie, iar alții că israelienii sunt urmașii celor care au stăpânit cu 2000 de ani în urmă întregul Orient Mijlociu.
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ambasadorul-sua-mike-huckabee-spune-ca-israelul-are-un-drept-biblic-de-a-prelua-controlul-asupra-intregului-orient-mijlociu-3641759
Eu îmi amintesc de rudele și prietenii care până nu de mult (cel puțin până la Revoluția din 1989) spuneau că merg – definitiv, sau în vizită – în Palestina. Deci, la ceva timp după ce statul Israel a luat ființă.
Recursul la istorie nu poate evita istoria creării statului Israel.
Nu intru în detalii cu privire la nenumăratele incursiuni ale nou-creatului stat în teritoriile vecinilor, dar…
NICIODATĂ conducătorii statului Israel NU au recunoscut statul Palestina. Repet, revedeți condițiile în care puterile occidentale au creat statul Israel.
P.S. S-a dovedit că armele nucleare ale Iranului se află lângă armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein. Iar B Netanyahu a anunțat că programele nucleare ale Iranului au fost anihilate…
https://agerpres.ro/politic-extern/2026/04/11/netanyahu-sustine-ca-israelul-a-anihilat-programele-nuclear-si-de-rachete-balistice-ale-iranului–1546155
Deci, de ce mai atacă Israel Iran? Doar pentru escaladarea conflictului, cu repercusiuni grave asupra unei jumătăți de Planetă?
Excelenta analiza!!!
(cont.)
Pe cind una la fel de lucida despre ceea ce ne doare mai tare decit Iranul: politica națională?? Intii Romania, și apoi Iranul.
Un vechi proverb chinez (sau faimoasele scrieri ale lui Sun Tzu?) spune ca un dusman nu trebuie atins niici macar cu o floare. Dar daca te hotarasti sa-l atingi, trebuie sa-l zdrobesti dintr-o lovitura.
In rest…. blablabla.
sunt, pe bune, entuziasmat de acest articol.
Bravo, nu numai o dovada de inteligenta, dar, mai ales in zilele noastre, de mare curaj!
O dovadă de mare curaj?! Măi, să fie! Poți dezvolta? Ce este așa de curajos pentru ca un român să fie pe aceeași poziție cu cea oficială a României, adică de a susține agresiunea, legitimă sau nu, a SUA în Iran? Curajos ar fi fost poate să critice permisiunea României acordată aliatului american de a folosi aeroportul M Kogălniceanu pentru misiuni militare în OM, cred eu.
Nu e prima dată când sugerezi că cineva ar putea suporta consecințe datorită opiniilor sale în Europa. Eu personal nu cunosc nici un caz de persecuție a vreunui critic al țărilor europene sau a Uniunii Europene.
Critica UE este legală și frecventă. Există partide, politicieni și mișcări eurosceptice în multe țări (de exemplu, în Franța, Italia sau Polonia) care critică deschis UE fără a fi persecutați pentru simpla opinie.
Probleme apar când sunt implicate alte legi. Unele persoane care critică UE pot ajunge în conflicte legale, dar de regulă din alte motive, cum ar fi:
– discurs de ură sau incitare la violență
– dezinformare în contexte sensibile
– încălcarea legilor naționale (nu a unei „legi anti-critică UE”)
Iar de cele mai multe ori, cei pedepsiți nu recunosc infracțiunile săvârșite, ci consideră că au fost ostracizați datorită opiniilor exprimate.
Ai tu vreun exemplu la îndemână?
ai auzit de Eva Herman?
Pt autorul articolului, prin pozitia pe care o are ca profesor, e curajos sa se exprime altfel decit majoritatea analistilor romani!
Am urmărit la momentul respectiv cazul Eva Herman. Se încadrează în unul dintre punctele enumerate de mine.
Să explic: În Germania încă de la sfârșitul anilor 40 ai secolului trecut sensibilitatea în ce privește regimul hitlerist era bine cunoscută. Dacă EH ar fi vrut să apere familia tradițională și femeia ca mamă cu cât mai mulți copii ar fi putut-o cu siguranță face altfel decât să spună ca “nu tot ce a fost în vremea lui Hitler a fost greșit” (citatul este din memorie, deci aproximativ). Și apropo, Goebbels s-a sinucis împreună cu familia și cei șase copii, după ce ani de zile și-a considerat soția, pe care o înșela adesea și o batjocorea de față cu străinii, doar un instrument de procreare. Asta este imaginea cea mai elocventă care apare în legătură cu “familia tradițională” din vremea lui Hitler. EH o fi avut curaj să spună o prostie, dar a fost concediată pe bună dreptate.
Articolul de față nu este o analiză: el pornește de la postulatul “noi suntem cei buni, deci ei sunt răi și trebuie stârpiți”. Nimic justificat, nimic analizat, nimic revelator.
Curaj au avut Spania, Italia si restul tarilor care s-au opus acestei aventuri care se termina rau pentru SUA. Sa fii alaturi de hegemon cand greseste nu e dovada de curaj, ci de orbire ideologica.
Erdogan tocmai ce a ne-a aratat cum NATO nu are obligatia de al sustine pe Trump sau pe Netanyahu in razboiul contra Iranului .NATO si-a facut partea ei de intelegere lovind cu succes rachetele iraniene care se indreptau spre Icirlik .Un general al armatei romane tocmai ce a sugerat cum „Deveselu” a facut asta .Trump a inteles tirziu puterea NATO.SUA nu a putut apara bazele sale militare si nici pe aliatii ei din Orientul Mijlociu care au fost lovite de Iran .Iranul nu se va preda iar SUA sau Israel nu pot interveni cu forte terestre in Iran .SUA si Netanyahu pot distruge , la firul ierbii, Iranul dar al cuceri cu trupe necesita sacrificii umane uriase si sume de bani imense pe care nimeni nu le poate oferi armatelor unite SUA si Israel .In Venezuela relieful si pozitionarea capitalei Venezuelei plus tradarea l-au ajutat pe Trump .In Iran nu vedem nici cea mai mica intentie de capitulare .Trump va continua lovind, cit de mult se poate Iranul, din dorinta fireasca de a ajuta Israel .Cind doi se cearta al treilea cistiga ne zice o veche zicala romaneasca .Toate deciziile luate de Putin ,Netanyahu sau Trump sunt in avantajul UE. Ei ramin cu partea lor de injuraturi noi cu partea noastra de avantaje .
@mafalda _ „Erdogan tocmai ce a ne-a aratat cum NATO nu are obligatia de al sustine pe Trump sau pe Netanyahu in razboiul contra Iranului.”
NATO este o alianță defensivă.
Chiar și solicitarea din partea unui stat membru a transformării ei într-una ofensivă o slăbește și o vulnerabilizează.
NATO este o organizatie defensiva pina la primul atac asupra unei natiuni NATO dupa care devine ofensiva .Doar nu crezi cum ca NATO doar se va apara ?Din acest motiv Rusia nu ataca o tara NATO altfel de mult erau bombele cazute pe la Bucuresti sau Varsovia .Riscul este prea mare pentryu rusi .Stiu si ei foarte bine care e forta NATO ca si Trump dealtfel care credea ca SUA este NATO.
Admirabila si lamuritoare analiza !
La inaltime ca intotdeauna !
Felicitari !
Și în tot acest timp scurs România râncejește.
Viața românilor ar putea fi „un vis, un Paradis”. Dar este, din nefericire un Purgatoriu al inocenților, fără vinovați, fără pedepsiți.
Domnule Stanomir,
Vă mulțumesc frumos pentru minunatele lecții de istorie și cultură și vă doresc Sărbători Pascale în tihnă și cu sănatate.
Vă mulțumesc domnule profesor Stanomir pentru tot ce transmiteți, în scris ori verbal. Sunteți, prin cunoștințele și stilul dumneavoastră, pentru mine și „ai mei apropiați”, o sursă de inspirație, iar cărțile pe care l-ați scris, mai noi sau mai vechi, sunt la loc de cinste in biblioteca familiei noastre. Bineînțeles, după ce ele au primit bulina cu „citit”. Vă urmărim cu interes și dorim să continuați să vă exprimați în mod la fel de tranșant punctele de vedere, inclusiv la TV. Pentru că suntem ÎNCĂ un neam care nu citim……suficient.
O analiza perfetta,realista,profonda
Războiul împotriva Iranului criminal este legitim, dar nu așa se pregătește și se pornește un război de un asemenea calibru. Nu așa ceri ajutor aliaților – dă Doamne să nu mă ajute ca să am pretextul încă unui târnăcop înfipt la fundația Europei. Da, un război împotriva unor criminali profesioniști nu poate fi dus de către un cabotin de reality show ieftin împreună cu aventurieri a căror unică aptitudine este cântarea în struna bosului.
Dar cum se pregateste un razboi? Asa ca Iranul, care de peste 40 de ani injura, suduie, ameninta si blesteama SUA si Israel, si isi construieste bomba atomica pentru a ataca si distruge aceste state?!
Cam singurul comentator politic lucid si de bun simt care apare la institutiile de propaganda si dezinformare numite „televiziuni”.
Ma mir ca il invita.
Talentul de negociator al lui Trump are mult de suferit. El însuși a manevrat în cea mai cruntă capcană în care ar fi putut intra vreodată. La negocieri în Islamabad americanii sunt nevoiți să ceară mai multe lucruri și nu prea au ce da la schimb:
– renunțarea la programul nuclear. Iranul ar fi putut face asta demult, dar în 2019 administrația Trump 1 a refuzat unilateral continuarea programului sub pretextul că el ar trebui extins și la rachetele balistice. Acum trebuie luptat pentru vrabia pe care Trump a dat-o din mână pentru cioara balistică de pe gard. Chiar dacă Iran ar accepta anumite concesii, el poate eventual cere să nu predea uraniul îmbogățit SUA, ci Chinei, Rusiei sau Indiei. Astfel Iran ar face un pas spre conciliere, dar SUA nu are ce să ofere la schimb.
– deschiderea strâmtorii Hormuz. Iranul, împreună cu Oman, consideră acum strâmtoarea ca fiind proprietatea lor, ele având drept de suveranitate asupra apelor teritoriale. Deși conform ONU strâmtoarea este considerată internațională, atacurile repetate ale administrației Trump la adresa ONU oferă iranienilor o pârghie neașteptată în negocieri. În schimb SUA ar trebui să convingă Israel să renunțe la atacurile împotriva Hezbollah. Greu! E o poziție încă mai incomodă decât cea în care îi cere lui Zelensky să satisfacă nevoile lui Putin.
– înlocuirea regimului ayatollahilor este practic imposibil acum. Însăși negocierile purtate cu reprezentanții acestui regim îl legitimează. Mai ales că la negocieri participă mincinosul Vance, care este vicepreședintele SUA.
În plus presiunea politică asupra lui Trump este imensă, mai ales după ce a amenințat/blufat ca un novice cu extincția culturii persane. Un astfel de atac nu poate fi digerat ușor de opinia publică americană, de obicei foarte atentă la valorile tradiționale ale altor națiuni.
Astfel că președintele american încearcă să mute din nou vina pentru eșecul iminent asupra europenilor, amenințând cu retragerea SUA din NATO. Peste două treimi dintre americani consideră participarea la alianță însă foarte benefică pentru ei. Cum va manevra în continuare Trump rămâne de văzut, dar prea multe atuuri nu are. Doar amenințări. Ele pot fi eficiente doar împotriva europenilor, dar iată că Spania sparge gheața și nu este exclus ca și alte state europene să urmeze exemplul.
Câteva observații și despre articol: este un foarte reușit text de PR în favoarea războiului împotriva Iranului teocratic. Problema este că regimul iranian actual este deja mai puternic ancorat în realitate decât era în urmă cu câteva luni.
Argumentele domnului Stanomir împotriva tehnologiei nucleare militare la îndemâna ayatollahului sunt solide și legitime dpdv al occidentului. La fel și cele împotriva închiderii unilaterale a strâmtorilor ce mărginesc Peninsula Arabică. Iar pentru a le atinge, occidentul ar trebui să fie dispus a permite regimului iranian să-și ostracizeze mai departe poporul. Scopul înalt și nobil este cedat în favoarea unei ipotetice reușite în privința stabilității nucleare și comerciale.
Dar, da, cred că europenii ar trebui să-și ajute aliatul nord-atlantic. Cred că ar trebui să participe cu cat mai multe capacități militare la asigurarea securității navigabile în regiune și să impună Iranului un nou proiect pentru supravegherea nucleară plus ridicarea sancțiunilor economice la schimb cu eliberarea populației de impunerile medievale ale fanatismului religios dictat din tronul mulahilor.
Dar, după model trumpist, ar trebui să fie pragmatici: să ceară la schimb eliminarea tuturor taxelor vamale și să ceară susținerea ucrainenilor cu ajutor militar. Reamintesc aici poziția vicepreședintelui american cum ca războiul din Ucraina este o problemă europeană. Atunci și cel din Iran este o problemă americană, iar participarea europenilor trebuie răsplătită de servicii simetrice.
Mi-am amintit brusc de Cassius Clay alias Muhammad Ali si laudaroseniile lui de dinaintea meciului „secolului” dar nu de AUR cu George Foreman .
Atunci cind Franta si Marea Britanie isi dau mina uitind de„ Războiul de 100 de Ani ” si atunci cind intreaga Europa , cu Germania cap de afis , uita de ororile celui de Al Doilea Razboi Mondial si care impreuna cu toti prietenii, mai vechi sau mai noi , celor trei mari puteri Europene (unite) isi dau mina ,de la Canada la Australia si de la Japonia la Coreea de Sud , natiuni care impreuna cumuleaza peste 50 la suta din banii lumii ,il obliga pe Trump sa tot intinda covorul Rosu pentru Putin si sa il laude pe Orban budapesteanul , fara nici cea mai mica jena .Imensele sume de bani (probabil stiti de unde vin si cum au facut ele pui ) alocate pentru dezvoltare si inarmare stau marturie . Banii (fonduri)UE,PNRR ,SAFE si alte multe miliarde peste miliarde ce vin catre Europa o data cu refugiatii din Ucraina sau cu cei deja existenti in UE proveniti din tarile est , totul atasat accesului la cele mai sofisticate tehnologii militare si civile fac din UE o forta militara de temut . Doar ca exemplu :
. Olandezii de la ASML utilizează tehnologia de litografie Deep Ultraviolet (DUV) și Extreme Ultraviolet (EUV) pentru a imprima circuite minuscule pe cipuri fiind singura entitate mondiala care poseda tehnologia .Inarmarea Ucrainei (peste un milion de militari) inarmarea fara precedent (probabil si nucleara ) a Germaniei si Ucrainei si cea conventionala a tuturor natiunilor din UE , decuplarea devenita tot mai evidenta de Putin si Trump ,ne arata maretia Batrinului Continent .Toate deciziile , dar absolut toate , luate de catre „neamtul”Trump si de catre „ berlinezul ”(din tinerete)Putin sunt in favoarea UE.
Toată stima, domnule profesor! Postarea dv. îmi aduce aminte o remarcă a lui Adenauer: „Singura modalitate de a face pace cu tigrul este să-l lași să te mănânce!”. Președintele Trump, indiferent dacă acceptăm sau nu stilul său de conducere, este obligat „să curețe grajdurile lui Augias”, adică să facă tot ceea ce niște „pacifiști” înaintea sa nu au făcut. Mă gândesc, în ordine cronologică, la un Jimmy Carter, apoi Bill Clinton, Barack Obama și Biden.
În opinia mea, dacă acest război nu se finalizează cu înlăturarea regimului terorist de la Teheran, înseamnă că nu a rezolvat nimic! Indiferent cât va fi să dureze!
Netanyahu anunta cum ca va face ceva nemaivăzut pentru SUA(Trump) care va schimba echilibrul de putere .Pacat ca nu ne spune ce .Deocamdata vedem cum sudul Libanului si Gaza sunt deja parte a Israel. Satele sunt distruse rind pe rind .Pe de alta parte Trump anunta o blocada maritima impotriva Iranului ceea ce afecteaza China si Japonia .Netanyahu nu se va opri , nu are cum .Nu stim insa ce va face Trump .Conform teoriilor ,recent exprimate ,Iranul era la un mic pas de as realiza visul nuclear .De atunci pasii au trecut deja .Va imaginati ce va face Israel daca se afla cum ca Iranul are o bomba nucleara fie ea si la nivel de propaganda ? Israel nu are decit o singura solutie ce ne aduce aminte de zicerea lui Trump cea cu Evul Mediu . Total de acord cu dumneavostra atunci cind faceti referire la curatarea grajdurilor lui „Augias” (poate chiar apa sa fie solutia ) si la inlaturarea regimului terorist de la Theran .
@ ” …dacă acest război nu se finalizează cu înlăturarea regimului terorist de la Teheran, înseamnă că nu a rezolvat nimic! Indiferent cât va fi să dureze!”
Președintele Trump, cel care a implicat SUA în războiul declanșat de Israel împotriva Iranului, spune cât se poate de clar că a obținut schimbarea regimului terorist de la Teheran. Obiectiv atins.
De asemenea, spune că războiul prin care Iranul a fost atacat de Israel și SUA va înceta în aproximativ 2 săptămâni. Deci, știm și „cât va fi să dureze”. De asemenea, obiectiv îndeplinit.
Prin urmare, condițiile pe care le menționați fiind îndeplinite, armatele care au declanșat războiul asupra Iranului se pot retrage.
De ce nu dă Israelul un exemplu și renunță la armele nucleare, și apoi cerem similar și de la Iran. Și poate ne oprim și de la schimbările de regim care nu ne convin (Libia, Venezuela, Cuba), dar fără NK pentru că….
Prin expresia rămasă legendară Adenauer critică poziția occidentului față de Hitler în vremea Acordului de la München. Iar ca lider al Germaniei de Vest la începutul Războiul Rece, Adenauer era ferm împotriva oricărei politici de slăbiciune față de blocul sovietic.
Dacă Trump este intransigent față de Iran, cum se explică atunci inconsecvența lui față de Rusia putinista? Îmi pare că, prin solicitarea sa adresată ucrainenilor de a ceda teritorii Rusiei, face exact ceea ce critica Adenauer. Iar asta este o greșeală cel puțin la fel de mare ca a lui Clinton când a convins Ucraina să cedeze arsenalul nuclear sau ale lui Obama, Hollande și Merkel, adică cei care au cerut Ucrainei să accepte acordurile de la Minsk. Reamintesc aici și faptul că Iranul s-a apropiat periculos de momentul producerii bombei nucleare tot datorită lui Trump, iar nu „pacifiștilor“ enumerați de dumneavoastră. Nu cumva Trump încearcă acum „să dreagă busuiocul“?
ps : cind spui pasari te gindesti la vietati zburatoare, pesti – acvatici, etc. dar cind spui oameni? nu toate pasarile sint vrabii, nu toti pestii scrumbii si nu toti oamenii oameni. cind va exista o clasificare precisa (nu dupa zburatoare, acvatice, patrupede, bipede etc), s ar putea sa ntelegem mai mult.
„Căci drumul care ni se arată este unul al incertitudinii.”
Ca de obicei, domnul Ioan Stanomir propune cititorilor un text de reflecție, care pune deopotrivă alături sentimente și idei dar, mai ales, care incită publicul la vigilență și realism, într-un prezent ceva mai tulbure. Articolul acesta amintește că vremea confortului a trecut…
Căutarea păcii este parte a stării de echilibru și normalitate pe care și-o doresc oamenii. Doar că viața – biologică, social-politică, economică etc. -, este în sine un șir continuu de dezechilibre. Conflictele interumane se înscriu în acest șir de când există omenirea iar, odată cu progresul tehnologic, au devenit tot mai distrugătoare. Oamenii obișnuiți visează însă în continuare la viața pașnică, în vreme ce din variate motive conducători bezmetici plănuiesc războaie. Este unul dintre motivele pentru care trebuie să evităm confuzia dintre state și politicienii care vremelnic se află la conducerea lor.
Un armistițiu poate fi preludiul unei păci, sau un interludiu al războiului. O epocă nu se poate închide temporar. În cazul prezentat în articol, ceea ce urmează după armistițiu este incert în prezent, așa cum profesorul Ioan Stanomir menționează.
Prin deciziile președintelui Donald Trump, Statele Unite, cea mai mare economie și cea mai puternică armată din lume, au fost atrase într-un conflict din care nu mai știu cum să iasă. Deciziile emoționale și adesea contradictorii ale actualului președinte american au fost determinate de apropierea personală față de domnul Netanyahu, nu de o amenințare directă și iminentă asupra SUA din partea Iranului.
În acest context, refuzul statelor membre ale alianței militare defensive NATO de a încălca tratatele și a participa la o acțiune ofensivă asupra Iranului este cât se poate de rațional și previzibil.
Aceasta nu are nicio legătură cu forma de organizare internă a Iranului, căci încă de la 1 august 1975 civilizația occidentală s-a angajat să respecte nu doar drepturile omului, ci și suveranitatea statelor și inviolabilitatea frontierelor.
După cum foarte bine observă domnul Stanomir, dreptul internațional a fost în principiu respectat până când Rusia a invadat Ucraina în anul 2014. Pasivitatea membrilor Consiliului de Securitate și lipsa unei reacții ferme a ONU au încurajat escaladarea conflictului.
Cercetările penale ale domnului Netanyahu în diferite dosare l-au determinat să caute o amânare a unei iminente condamnări în țara sa și a găsit-o prin escaladarea conflictelor existente cu statele vecine și prin declanșarea unora noi. Sprijinul guvernului extremist pe care îl conduce i-a fost la îndemână, la fel ca cel al prietenului D Trump.
Concetățenii domniei-sale îl acuză pe prim-ministru – și probabil va exista o acuzare și din partea autorităților abilitate – că, în ciuda avertismentelor clare și ferme cu privire la atacul terorist din 7 octombrie 2023, nu a luat măsurile necesare în vederea protejării cetățenilor, pentru a avea motivul unei riposte care prin amploare să escaladeze conflictul și să se mențină astfel la putere. Cinismul demersului său este considerat astăzi, când sunt evaluate consecințele, unul de-a dreptul criminal.
Atacarea Iranului, în urma căreia s-a aflat un lucru deja știut, anume că această țară nu deține arme nucleare, fapt confirmat de inspecțiile pe timp de pace ale IAEA, s-a înscris în seria demersurilor de evitare a unei condamnări în procesul aflat în derulare și amânarea cercetărilor în celelalte dosare penale.
Vestea unui armistițiu în Iran și ridicarea stării de urgență au generat întrebarea cu privire la ce alt conflict va declanșa, sau va escalada, pentru a mai amâna încă o dată iminenta sa condamnare penală.
https://www.g4media.ro/procesul-de-coruptie-al-lui-netanyahu-se-va-relua-duminica-dupa-ce-starea-de-urgenta-a-fost-ridicata.html
Și la scurt timp a apărut…
https://www.g4media.ro/israelul-va-crea-34-de-noi-colonii-in-cisiordania-ocupata.html
Deși regiunea pare oarecum departe de noi, domnul Netanyahu a făcut ca o parte semnificativă a lumii să sufere din pricina eforturilor domniei-sale de a se eschiva de răspundere în fața justiției din țara sa. Foarte bunele sale relații cu președintele SUA au determinat ca cea mai mare economie și cea mai importantă armată din lume să fie atrase în conflict. Iar asta a condus la o slăbire și mai accentuată a NATO, a relațiilor transatlantice și totodată la reducerea ajutorului pentru Ucraina. O parte importantă dintre statele lumii se află acum în criză energetică, iar apropierea de o criză economică globală devine iminentă.
Domnul Netanyahu a reușit ceva ce orice minte sănătoasă ar fi considerat imposibil.
Un articol dezamăgitor.
Exista un studiu britanic care arată ca între 1816 și 1992 majoritatea războaielor au fost câștigate de tarile democratice (sau mai democratice decât oponenții). Data de început are un sens: ea exclude războaie napoleoniene care ar complica tabloul.
Exista și excepții, au fost câteva războaie coloniale sau de agresiune castigate de puteri imperiale sau chiar dictaturi feroce: ocuparea Etiopiei de către Italia, agresiunea URSS împotriva Finlandei, ocupare Poloniei de către Hitler, etc.
Im ultimul secol puterile democratice au pierdut războaiele in special in interiorul lor si nu pe front cu adversarii. Asta pentru ca dictaturile nu au nevoie de sprijin popular în tara lor, în timp ce democrațiile nu pot câștiga războaie dacă războiul nu este popular acasă. Articolul domnului Stanomir nu reflecta asta.
O analiza maniheista care denunta diplomatia si incurajeaza razboiul. Se vorbeste despre fanatismul si nazismul regimului iranian dar se ignora cum a ajuns acesta la putere: in urma unei revolutii, cu sprijin popular masiv, cauzat de regimul corupt al fostului sah care a fost sustinut total de SUA. America a organizat o lovitura de stat in Iran prin care a indepartat conducerea legitima si a instalat un guvern marioneta.
Se ignora si fanatismul actualului regim american: presedintele Trump a amenintat cu distrugerea civilizatiei iraniene, o declaratie de inspiratie totalitara, o amenintare genocidara.
Se face apologia razboiului, dar tocmaii acesta ne-a adus in situatia actuala, 20% din comertul cu petrol gatuit, economia mondiala amenintata, Iranul iesit intarit si cu un as in buzunar, controlul stramtorii. SUA a iesit slabita, marele hegemon fiind incapabil sa deblocheze stramtoarea. Nimeni nu va scoate castanele din focul pornit de SUA si Israel.
Diplomatia este demonizata, cei care critica SUA si Israel sun denuntati ca fiind complici cu Iranul terorist, atitudinea asta aminteste de anii ’50 si nu isi are locul intr-o analiza politica. Practic orice opine critica este descurajata din start in mod radical. Si asta in ciuda evidentelor: Iran s-a asezat de 3 ori la masa negocierilor, de doua ori a fost tras pe sfoara. Prima oara cand a aceptat sa renunte la programul nuclear si a a permis inspectii internationale de verificare a acordului. Trump a distrus acel acord si a pornit razboiul, cu efecte dezastruoase – consolidarea regimului si a controlului acestuia asupra a 20% din comertul mondial cu petrol. A doua oara a avut loc inaintea acestui razboi cand acceptase din nou conditiile americane, insa Trump s-a razgandit si a atacat militar.
Iata ca realitatea contrazice afirmatiile ca diplomatia nu functioneaza. Diplomatia produce efecte atat timp cat ambele parti isi respecta promissiunile. In ciuda evidentelor, actiunea militara este cea care nu a produs rezultatele scontate si diplomatia este cea care a impus Iranului renuntarea la programul sau nuclear, Nu este clar ce urmareste acest articol, continuarea unei atitudini beligerante care nu a produs nimic bun?
Actiunea militara initiata de Israel si SUA a fost bazata pe minciuni, Iran nu reprezenta o amenintare pentru nici unul dintre cele 2 state, programul sau nuclear a fost distrus cum a declarat Presedintele Trump anul trecut. Cele 2 regimuri politice nu pot jongla cu declaratiile si beneficia de realitati contrare: ori Iranul este un pericol si aceste declaratii sunt mincinoase, ori Iranul nu este un pericol si actiunea miliara a fost lipsita de temei.
Si apropo de totalitarism, nazism, fanatism…cum e cand presedintele celei mai puternice natiuni de pe pamant incurajeaza oamenii sa iasa in strada cu mainile goale impotriva unui regim inarmat pana-n dinti si le garantezeaza siguranta, ca mai apoi sa asiste pasiv cum sunt masacrati? Sau cum e gand aceasi natiune auto-intitulata promotoare a libertatii si democratiei sa asiste pasiv dar si cu sprijin activ la ceea ce numeroase autoritati internationale si experti numesc genocidul din Gaza?
Acest razboi nu a produs nimic bun: pretul petrolului a sarit in aer, imaginea internationala a SUA si Israel sunt tandari, sprijinul popular domestic pentru acest razboi este redus, regimul iranian este intarit si un atu important a fost pus in mana lui: controlul unei stramtori strategice.
In ciuda acestor evidente, diplomatia este denuntata si se doreste o continuare a actiunii militare. Ca sa ce? Urmeaza solutia finala trumpista, distrugerea unei civilizatii?
”Iranul iesit intarit si cu un as in buzunar, controlul stramtorii.”
Așa a anunțat Radio Moscova? 😀
Asta ar trebui să fie motiv de sărbătoare! Atunci cum se explică jalea susținătorilor Iranului? Nu cumva ăsta e discursul dublu învățat de la KGB / FSB ?
Cât despre ”controlul strâmtorii”, Iranul nu-și mai poate scoate navele nici măcar din propriile porturi. Încă 2-3 săptămâni de blocadă și Iranul va păși pe urmele Venezuelei. Așa cum s-a redeschis după 7 ani ambasada americană la Caracas, se poate redeschide și ambasada americană de la Teheran. După 47 de ani, fiindcă Trump e al 47-lea președinte 😀
Firicel al lui Cimpoaie are o vorbă: bă, eji prost? Bă, eji nebun?
Iată ce zice autorul:
“Organizarea militară a fost impecabilă, ȋn vreme ce planificarea politică a fost una ezitantă.”
Așa de impecabilă ca nu mai au aviatie, nu mai au marina, lansează anemic ba o rachetă, ba o dronă.
Iranul ameninta SUA si Israel cu moartea si desfintarea de peste 40 de ani, și in acest sens suporta militar, financiar si ideological Hamas (Gaza) si Hezbollah (Liban), pentru a ataca Israelul, de cam tot atita timp… Iranul este agresorul initial! Rusia este agresorul initial! Sa nu confundam situatiile. America este agresatul (verbal, si faptic, prin acumularea de uranium imbogatit); Israel este agresatul (prin lansarea de rachete si atentate, din Gaza si Liban).
@Dan Plesoianu _ „Iranul ameninta SUA …”
Până acum nu s-a găsit nicio armă nucleară în Iran, așa cum nu s-au găsit armele de distrugere în masă din Irak.
(Sper că nu veți face efortul inutil de a aminti că ambele state sunt nedemocratice etc.)
În schimb, există o amenințare NUCLEARĂ cât se poate de concretă și directă la adresa SUA…
https://www.g4media.ro/coreea-de-nord-a-efectuat-teste-cu-rachete-de-croaziera-de-pe-o-nava-de-razboi-aceste-lansari-de-rachete-sunt-un-mesaj-direct-catre-washington.html
La care SUA nu reacționează în niciun fel.
În schimb, prim-ministrul Netanyahu și membrii extremiști ai guvernului său au trecut demult de etapa amenințărilor asupra vecinilor, în vederea alcătuirii Israelului Mare…
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ambasadorul-sua-mike-huckabee-spune-ca-israelul-are-un-drept-biblic-de-a-prelua-controlul-asupra-intregului-orient-mijlociu-3641759
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/israelul-va-crea-34-de-noi-colonii-in-cisiordania-ocupata-conform-unei-decizii-luate-in-secret-la-inceputul-lui-aprilie-3720765
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/totul-a-pierit-sate-intregi-din-liban-sterse-de-pe-harta-in-urma-razboiului-cu-israel-ong-tactica-de-domicid-a-lui-netanyahu-3722599
Carevasăzică, despre ce vorbim?!…
Iranians continue to shout „death to America,” …despre asta vorbim…
@unu _ „Iranians continue to shout…”
Am înțeles acum…
Dumneavoastră vă așteptați, având în vedere evenimentele, cel puțin din ultimele două luni, la…
<>.
Este rațională așteptarea dumneavoastră.
…Sau nu?!
„”
Cu scuze pentru eventualii cititori…
Era un citat, care însă nu a fost publicat.
Reîncerc, pentru a face înțeles comentariul meu…
” Long live America”
Respect pozitiile dlui Stanomir in legatura cu subiecte de politica internationala, in specialcele referitoare la agresiunea rusa din Ucraina.
Sunt insa consternat de perspectiva domniei sale in cazul crizei iraniene.
Nu exista niciun fel de justificare pentru agresiunea ilegala si imorala a SUA asupra natiunii iraniene a carei deschidere catre solutionare pe calea dialogului a fost in mod repetat inselata de administratiile americane anterioare, fapt suprapus cu un embargou indelungat menit sa ingenuncheze o natiune dar care a avut efect contrar celor care l-au impus antagonizand cele doua regimuri.
Iranul nu a fost si nu este o amenintare nici pentru Europa, nici pentru civilizatia occidentala.
Iranul este o amenintare pentru cei care si-au batut joc istoric de bogatiile naturale si de aspiratiile sale si care azi nu pot concepe exercitarea neingradita a suveranitatii sale.
Dincolo toate aceste adevaruri incomode care nu servesc agenda celor care demonizeaza Iranul, exista situatia din Israel. Abia aici Iranul se face vinovat de agitarea apelor pana la sustinerea militiilor teroriste in sudul Libanului si in fasia Gaza, a razboinicilor Houthi si pana nu demult a Siriei criminale a lui Al Assad. Si pot intelege incrancenarea Israelului in a-si asigura dreptul la existenta, nu si la ocuparea perfida si ilegala a teritoriilor palestiniene. Israelul insa a depasit demult cadrul legal, moral sau justificabil cu nivelul salbatic si asupritor cu care desfasoara campaniile militare post Oct 2023. De la aparator legitim al sigurantei sale nationale, Israelul s-a transformat rapid intr-un stat agresor desfasurand operatiuni ilegale si chiar ocupand, pe modelul promovat de TerroRusia, teritoriile altor state. Si totul pentru protejarea lui Netanyahu si a perpetuitatii sale la putere, un corupt notoriu, urmarit international pentru crime de razboi ca si Putin.
Iraelul putea sa-si urmeze ca si pana acum eficientul sistem de degradare, prin lovituri speciale executate cu maiestrie de Mossad, a potentialului nuclear al Iranului si nimeni nu ar fi avut nimic de obiectat.
Dar pentru ca funia se apropiase periculos de par pentru Netanyahu, au trebuit sa inventeze aceasta diversiune un capcana careia a cazut regimul inept si analfabet geopolitic cu tendinte fasciste de la Washington, in frunte cu Trump, un dusman din interior foarte eficace asupra ordinii mondiale postbelice si a civilizatiei occidentale.
La ce bune puterea si muschii de sec XX ai Americii fara leadership competent, fara inteligenta strategica, fara obiective si fara niciun plan in fata unui Iran condus de o teocratie retrograda si sangeroasa dar infinit mai inteligenta, mai educata, mai bine pregatita in perspectiva strategica si tactica la nivel de sec XXI, cu obiective extrem de clare?
In urma acestei scurte confruntari America a pierdut iar Iran a castigat totul: regimul s-a pastrat si consolidat, influenta si puterea sa in regiune au crescut la niveluri nebanuite, programul nuclear este neatins, capabilitatile sale si arsenalul de rachete au ramas la niveluri respectabile, legatura sa cu China si Rusia a ramas stabila.
America a esuat spectaculos in a ajuta poporul iranian sa-si castige libertatea, a reusit sa coaguleze mare parte din natiunea iraniana laica impotriva sa, nu a reusit nici macar sa zgarie programul nuclear iranian, si-a dezamagit toti protejatii din regiune, petro-statele arabe care acum cauta solutii fara America de a-si asigura securitatea regionala, a afectat economiile tuturor statelor lumii pe termen scurt si mediu, alimentand puternic sentimentul anti-American la nivel global, din perspectiva imaginii si credibilitatii la nivel mondial, daca mai poate fi vorba de asa ceva, a suferit o umilinta pe care cu greu se vor stradui generatiile urmatoare sa o stearga.
Europa a facut exact ce trebuia, cu maturitate si un ascendent moral incontestabil: condamna Israelul criminal si se disociaza de aceasta aventura geopolitica dezastruoasa si complet nenecesara a regimului Trump care aspira la dictatura absoluta in tara care a fost decenii intregi model si aparatoare ferventa a democratiei si libertatilor cetatenesti.
Speranta este ca acest dezastru politic si geostrategic american va grabi prabusirea regimului Trump si revenirea la agenda care a propasit democratia si liberalismul occidentului intr-un ceas in care se cere un raspuns pe masura fortelor revizioniste la nivel mondial.
Oricine era presedintele SUA proceda la fel (probabil doar retorica er ami diferita). In fine, lasati Cezarului ce e al Cezarului! substitutia sistemului international (petrodolarul) nu se poate produce peste noapte si f probabil nici in urmatorii 10 ani. In primul rand din lipsa de alternative reale, lichiditate, samd.
La ce va referiti cu ”natiunea iraniana”. A atacat cineva natiunea, civilii? Va place regimul criminal de la teheran pentru care sariti in aparare de fapt?
@Grammaticus _ „La ce va referiti cu ”natiunea iraniana”. A atacat cineva natiunea, civilii?”
Vă rog să mă scuzați că încerc un răspuns, deși întrebarea nu-mi este adresată.
Dar, îndrăznesc să redau răspunsul oferit acestei întrebări de președintele D Trump, conducătorul celei mai puternice armate din lume…
https://truthsocial.com/@realDonaldTrump/posts/116363336033995961
Adică, inclusiv civili…
https://www.reuters.com/world/middle-east/how-many-people-have-been-killed-us-israel-war-iran-2026-04-07/
…Cu infrastructură civilă, poduri, instalații energetice, școli, spitale, căi de comunicații, imobile de locuințe etc.
Nu zic mai mult, ca să nu întristez cititorii, nici pe dumneavoastră, care înțeleg că nu sunteți de acord cu acțiunile genocidare, cu distrugerea de „națiuni” și „civilizații”, cu crimele împotriva civililor șamd.
„La ce va referiti cu ”natiunea iraniana”. A atacat cineva natiunea, civilii?”
Pe fetitele astea cine le-a bagat in pamint?
https://x.com/HannanehR14/status/2043950595459944759/photo/1
@Luca _ „Pe fetitele astea cine le-a bagat in pamint?”
Nu putem neglija pericolul pe care-l reprezintă copiii.
…Acum sunt mici, dar ei cresc și, cine știe, poate se vor întreba cândva cine le-a ucis părinții, le-a dărâmat casa și școala și poate dragostea lor pentru militarii alogeni de ocupație nu va mai fi la fel de entuziastă.
Așa că poate-i mai bine să nu fie lăsați să sufere mai târziu de singurătate și resentimente…
https://www.g4media.ro/structura-sociala-in-gaza-s-a-schimbat-din-cauza-razboiului-care-a-ucis-peste-38-000-de-femei-si-fete-zeci-de-mii-de-gospodarii-sunt-conduse-acum-de-femei-dupa-ce-si-au-pierdut-partenerii.html
https://tvrinfo.ro/31-de-persoane-au-fost-ucise-intr-un-atac-israelian-asupra-unei-scoli-din-fasia-gaza/
@Constantin
Intru totul de acord. Orice actiune militara ar trebui sa fie in primul rand eficienta, asta fiindu-i caracteristica ce-o deosebeste de restul. Prin urmare, orice actiune militara ar trebui sa inceapa cu distrugerea obiectivelor civile, urmata de civili daca stau la gramada.
Este iluzoriu conceptul de civil in epoca razboiului industrial, mai mult, este cat se poate de nedemocratic. Oamenii ar fi mult mai reticenti in fata razboiului, daca ar sti ca si ei ar putea capata buba. Acum nu mai e cu conscriptia inca, ci platim niste amarati sa moara pe campii.
Remarci ca-n stirea aia de g4media nici nu se pomeneste despre cati barbati au murit, niste irelevanti, scopul lor in viata e sa moara.
@gigix _ „…orice actiune militara ar trebui sa inceapa cu distrugerea obiectivelor civile, urmata de civili daca stau la gramada”
Civilii, din Ucraina, Iran, Israel, Liban șamd. vor să mergă la joburi, să-și ducă la școală copiii, să aibă o viață liniștită și cât se poate de prosperă.
…Este natural, instinctiv, general valabil, la fel în toată lumea. Nimeni nu se trezește dimineața cu gândul „Astăzi am să mai omor niște copii”, decât dacă este psihopat. Militarii primesc ordine și cei care le dau împotriva civililor comit crime de război. Indiferent că se întâmplă asta în Ucraina, în Orientul Mijlociu, sau oriunde altundeva.
…Iar despre eficiența militară relatează Oren Liebermann și Zeena Saifi:
https://edition.cnn.com/2026/04/19/world/live-news/iran-war-us-trump-hormuz
Se investighează vinovații, deci există certitudinea că este real.
@Constantin
Crima de razboi este un oximoron. N-are nicio relevanta ce vor civilii, cum nu are vreo relevanta ce vor militarii, cu ultima parte cred ca ne intelegem.
Civilii nu fac altceva decat sa produca tot ce folosesc miliarii pe front, sunt cat se poate de implicati. (de multe ori complexul industrial relevent este militarizat)
Prin urmare, trebuie sa suporte consecintele exact cum le suporta si militarii.
Daca vrei musai sa proclami copiii intangibili, uiti ca-i militarizezi alaturandu-i siturilor industriale. Pana la urma chiar daca i-ai muta in camp, ar trebui sa o faci de o maniera credibila ca nu maschezi vreo activitate militara. Pana atunci, orice este o tinta legitima.
Asta e realitatea, asa e razboiul si asa trebuie sa sa poarte razboiul. Este cat se poate de democratic si baga mintile in cap minunat.
De fapt, ceea ce sustii este cu adevarat ceea ce face posibil razboiul: ii sacrifici pe unii din propria societate; majoritatea declara ca o minoritate (barbatii intre 20 si 35 de ani) sunt parte neglijabila. Apoi te intrebi despre gandurile unui psihopat – clar, o deraiere a discutiei.
Ca-ntotdeauna, este o problema de interes si de cele mai multe ori o discutie incomoda. Multumesc ca nu te-ai indreptat un moment importiva mea. Chiar nu ma prind unde gresesc.
(nu incerca sa aduci in discutie Nuremberg, si romanii aveau aceleasi obiceiuri, sa-si judece invinsii, excluzandu-se pe ei insisi pentru aceleasi fapte; niciodata nu fost vorba despre legiferarea razboiului)